Curs I

INCEPUTURILE

STATULUI (1821 1866)

MODERN

Romania moderna incepe sa se contureze intre anii 1821-1848. In aceasta perioada Moldova si Tara Romaneasca au facut pasi spre independenta prin eforturi depuse de o noua elita formata din boieri si burg ezie si prin influenta marilor puteri. Societatea ! devine mai cosmopolita si mai comple"a odata cu nasterea oraselor ca numar si ca marime. Economia ! se semnaleaza o crestere a productiei industriale si agricole# dar cu toate acestea au e"istat structuri rezistente la innoire. $a baza acestor sc imbari economico-sociale au e"istat contacte largite cu %ccidentul. &lementele definitorii ale Romaniei moderne au prins contur in perioada dintre Revolutia de la 1848 si Constitutia din 18''. (e plan intern institutiile publice au urmat modelul european# iar gandirea politica a atins noi culmi de comple"itate in confruntarile dintre liberali si conservatori. )ceste divergente de idei au avut tot mai mult ca subiect &uropa. (entru liberali aceasta constituia o sursa de inspiratie# iar pentru conservatori un motiv de ingri*orare. Rolul statului ! a crescut continuu# ministerele si aparatul de stat si-au asumat intreaga raspundere pentru problemele invatamantului# preluand drepturile civile e"ercitate vreme indelungata de +iserica %rtodo"a si devenind promotoare active ale dezvoltarii economice. PROGRAMUL REVOLUTIEI DE LA 1821 ( TUDOR VLADIMIRESCU) In anul 1821 Tara Romaneasca a fost scena unei miscari sociale si nationale. % rascoala taraneasca izbucnita in %ltenia cuprinde intreg (rincipatul. CAUZELE ! au fost generate de, 1- obligatiile tot mai mari in munca ale taranilor. 2- abuzurile fiscale si administrative savarsite de autoritatea locala .

Revendicarile economico-sociale ale taranilor s-au impletit cu aspiratiile politice ale boierilor in cadrul miscarii conduse de Tudor /ladimirescu# una dintre figurile cele mai importante ale Romaniei moderne. Tudor /ladimirescu# taranii si boierii au fost indemnati sa treaca la actiunea de revolta impotriva *ugului otoman din sud-estul &uropei de catre grecii uniti intr-o organizatie secreta numita 0ocietatea (rieteniei 1&teria-. Intentia conducatorilor acesteia era sa-i elibereze pe greci de asuprirea otomana prin organizarea unei rascoale generale a crestinilor din sud-estul &uropei. (entru a-i atrage pe romani de partea lor ei au pretins ca au adeziunea totala a Rusiei 1aceasta bucurandu-se de un mare prestigiu in zona- care# apara ortodo"ia si care obtinuse importante victorii militare impotriva turcilor in veacul anterior. Conducatorul &teriei# )le"andru Ipsilanti# avea calitatile necesare pentru a indeplini idealurile acesteia. 2upa lungi negocieri# /ladimirescu a acceptat sa spri*ine rascoala generala organizata de &terie# dar nu a dorit ca obiectivele sale sa fie o ane"a a celor generale. Telul sau era sa elibereze Tara Romaneasca de sub dominatia otomana si sa aduca imbunatatiri in viata politica si economica in folosul mici boierimi si a taranilor. In acest caz# a*unge la conflicte cu marea boierime si cu grecii. $a sfarsitul lui ianuarie 1821# /ladimirescu s-a retras in %ltenia natala cu scopul de a-si constitui oastea si a aduna provizii. (entru a castiga adeziunea poporului la miscare# a dat o proclamatie generala catre norod# care promitea tuturor celor care se inrolau in armata sa calitatea de membru al Adunarii norodului# organ reprezentativ imputernicit sa functioneze spre binele maselor. )trasi de perspectiva sc imbarilor# taranii din toate colturile %lteniei s-au alaturat ostirii sale. $a inceputul luni martie 1821# Moldova a devenit scena unor evenimente decisive. )le"andru Ipsilanti impreuna cu o mica oaste eterista au traversat (rutul dinspre +asarabia si au intrat in Iasi. Ipsilanti a dat o proclamatie prin care anunta izbucnirea reazboiului general de eliberare a tuturor crestinilor din sud-estul &uropei de sub dominatia otomana si promitea moldovenilor pace si securitate. Ipsilanti a adunat in mare graba provizii# bani si a inrolat recruti pentru mica sa oaste. In fruntea celor 3 2444 de oameni# a pornit spre +ucuresti unde intentiona sa-si uneasca fortele cu Tudor /ladimirescu. 2ar spri*inul cauzei eteristilor incepuse de*a sa slabeasca# pe masura ce la Iasi se raspandea zvonul ca tarul condamna actiunile lui Ipsilanti# fiind deci putin probabil sa se opuna interventiei otomane. $a vestea intrarii lui Ipsilanti in Moldova# Tudor /ladimirescu porneste din %ltenia spre +ucuresti in fruntea celor 3 8444 de oameni. )*ungand la 0latina pe %lt# el declara ca telul sau este independenta Tarii Romanesti. )*uns in +ucuresti ec ilibrul de forte s-a sc imbat radical. Iscoadele sale au confirmat absenta oricaror trupe rusesti sau a*utoare pentru Ipsilanti# fapt care determina oamenii sa-si piarda speranta in intervantia tarista. (entru a face fata posibililor inamici Tudor /ladimirescu a*unge la o intelegere cu boierii conservatori. Intentia sa ascunsa era aceea de a deveni domn si dorea sa urce pe tron dupa obiceiul pamantului ca ales al boierilor si uns al +isericii# nicidecum ca revolutionar. 2in cauza ca Rusia nu a mai spri*init cauza eterista# relatia lui /ladimirescu si Ipsilanti a evoluat dramatic# de la cooperare tacita la rivalitate fatisa pentru controlul asupra Tarii Romanesti. 2e comun acord acestia au otarat sa-si separe fortele. Ipsilanti si oamenii sai au pornit catre nord# spre Targoviste# iar Tudor /ladimirescu
2

ramane la +ucuresti# detinand controlul efectiv asupra guvernului. 2esi mai spera sa infaptuiasca o serie de reforme sociale si economice# acestea vor ramane nefinalizate. In mai acelasi an trupele otomane au intrat in Tara Romaneasca si Moldova. Tarul fiind de acord cu 5reinstaurarea ordinii6 in (rincipate# in scopul de a evita astfel o confruntare cu Imperiul otoman si de a nu afecta ec ilibrul european. Tudor /ladimirescu isi retrage oastea din +ucuresti spre %ltenia# unde spera sa organizeze apararea impotriva invaziei otomane. 0uspectandu-l pe nedrept pe Tudor /ladimirescu de a fi inc eiat o alianta cu turcii impotriva grecilor# Ipsilanti ordona arestarea acestuia. In urma unui simulacru de proces# Tudor /ladimirescu a fost condamnat la moarte si e"ecutat. %astea sa s-a destramat in scurt timp. $a putin timp# miscarea condusa de Ipsilanti a fost infranta de turci la 2ragasani# pe %lt. Ipsilanti trece granita in Transilvania unde a primit domiciliu fortat. In ciuda inabusirii acestei rascoale# miscarea pentru independenta si curentul reformator politico-economic si-au urmat cursul nestramutat. SCENA POLITICA 1821-1848 %cupatia militara otomana a (rincipatelor a fost una de scurta durata.(oarta otomana si reprezentantii boierilor romani au a*uns in 1822 la o intelegere, se mentinea suzeranitatea otomana# dar se punea capat ocupatiei# reinstaurandu-se domnii pamanteni in Tara Romaneasca si Moldova. )stfel au fost alesi, 7rigore 7 ica 11822-1828- ! domn al Tarii Romanesti Ioan 0andu 0turza 11822-1828- ! domn al Moldovei Intentia acestora de a-si e"tinde prerogativele puterii# le-a atras dusmania boierilor# care doreau puteri sporite doar pentru ei. )stfel conflictul dintre domnitori si boieri s-a perpetuat. 8oul tar 8icolae I 11829-1899-# era otarat sa apere interesele Rusiei in (rincipate cu orice pret. In anul 182' 8icolae I il sileste pe sultanul turc sa semneze Conventia de la Akkerman. (revederile acestei conventii reafirmau prerogativele Rusiei ca 6putere protectoare: si cereau domnilor# boierilor si (ortii sa respecte 6observatiile: ambasadorului rus de la Constantinopol privind (rincipatele. 7uvernul rus fiind decis sa scoata complet (rincipatele de sub suzeranitatea otomana. 2ezacordurile asupra (rincipatelor# 7reciei si Caucazului au avut ca efect deteriorarea relatiilor dintre Rusia si Imperiul otoman# culminand in 1828 cu declaratia de razboi din parte Rusiei. Trupele rusesti au ocupat Tara Romaneasca si Moldova pentru a asigura trecerea efectivelor si proviziilor spre frontul de la 0ud de 2unare. In august 182; trupele rusesti strapunsera de*a limitele de aparare ale turcilor# intentionand sa cucereasca Constantinopolul. In fata acestei situatii# guvernul otoman accepta termenii pacii impuse de Rusia.

<

In septembrie 182; are loc Tratat ! "# !a A"r$a%&'&!

-

)cesta s-a dovedit a fi un moment de rascruce in dezvoltarea politica si economica a (rincipatelor. 0ultanul a recunoscut autonomia administrativa a Moldovei si Tarii Romanesti si a retrocedat acesteia din urm= cetatile turcesti de la Turnu# 7iurgiu si +raila. ) scutit (rincipatele de obligatia de a aproviziona Constantinopolul si le-au recunoscut libertatea comertului cu toate tarile. ) acceptat ocupatia ruseasca din (rincipate# pana la plata unor mari despagubiri de razboi.

Ramanand doar o parte a elementelor de suzeranitate otomana , tributul anual si dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor. %cupatia rusa a produs sc imbari radicale in viata politica din (rincipate. 2e o importanta capitala a fost introducerea unei legi fundamentale numita Regulamentul Organic# pentru fiecare dintre ele ce oferea cadru unei guvernarii ordonate si eficiente. Tarul 8icolae l-a insarcinat pe (avel >iseleff cu transpunerea in practica a prevederilor Tratatului de la )drianopol. >iseleff a e"ercitat aceasta functie din 182; pana in 1;<4# avand puteri nelimitate in reorganizarea vietii politice si economice din (rincipate. Cea mai importanta realizare a lui >iseleff a fost elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare (rincipat. Regulamentele organice au fost rezultatul stransei colaborari intre autoritatile ruse si boierii romani. ROLUL REGULAMENTELOR ORGANICE - au asigurat continuarea dominatiei boierilor in viata politica . - au recunoascut dreptului e"clusiv al boierilor de a fi reprezentati in noua legislatura . - au scutit boieri de la plata impozitelor si confirmat dreptul de proprietate asupra mosiilor lor. ?)ceste fovoruri nu au fost facute insa si taranimii# al carei statut economicosocial a ramas la fel de incert ca inainte. ?/ec ile practici si institutii au fost modificate sau desfintate pe masura ce functiile politice# *uridice si fiscale ale guvernului au devenit mai precise si sistematice. ?In domeniul administratiei publice , un principiu fundamental a fost acela al separarii puterilor intre ramurile e"ecutiva# legislativa si *uridica ale guvernului. 2omnitorul ramanea totusi figura c eie a sistemului politic. ?@n alt principiu de baza al Regulamentelor era cel al centralizarii# concretizat in controlul asupra problemelor de la sate si asupra administratiei urbane.

Regulamentele contineau prevederi privind modernizarea si eficiencientizarea sistemului fiscal# in mod deosebit in adoptarea unui buget anual bazat pe venituri si c eltuieli planificate# elaborat de domn si aprobat de legislativ. Regulamentele sporeau autoritatea statului asupra +isericii %rtodo"e astfel se reducea semnificativ rolul clerului in problemele civile. In ansamblu Regulamentele %rganice au desc is calea unor transformari in (rincipate. &le au sporit capacitatea guvernului de a planifica activitatea# mai ales in domeniul finantelor# oferind garantii concrete pentru investitii si contracte# conditii esentiale ale progresului economic. 2e asemenea Regulamentele %rganice au gasit momentul unirii (rincipatelor prin crearea in cele doua tari de institutii politice aproape identice si prin garantarea cetateniei comune pentru locuitorii lor. Trupele rusesti au continuat sa ocupe (rincipatele dupa ce sultanul a aprobat Regulamentele %rganice deoarece tarul dorea sa-l mentina pe >iseleff in functie pentru a supraveg ea transpunerea lor in practica. In 18<4 tarul a pus capat ocupatiei. )cesta a avut loc datorita imbunatatirii relatiilor cu Imperiul otoman. /iata politica din aceasta perioada a fost una destul de agitata. 2omnii se aflau intr-un conflict permanent atat cu boierii cat si cu consulii rusi de la +ucuresti si Iasi# a caror misiune era sa-i convinga atat pe boieri cat si pe domnitori sa actioneze in concordanta cu interesele ma*ore ale Rusiei. 2omnul Tarii Romanesti# )le"andru 7 ica 118<4-1842- ! dorea sa fie un monar national# cu puteri nelimitate insa colaborarea sa cu boierii liberali si patrioti din legislativ a fost imposibila. 0uccesorul sau 7 eorg e +ibescu 11842-1848- se va confrunta cu aceeasi problema# fiind acuzat de boieri de comportament autoritar. In Moldova# 0turza 118<4-184;- s-a confruntat cu o opozitie similara celei din Tara Romaneasca# dar a reusit intr-o oarecare masura sa o infranga. 2e-a lungul domniei sale# 0turza a urmarit doua obiective, - sporirea puterii sale . - mentinerea unor relatii amicale cu Rusia. Isi face aparitia o mica clasa mi*locie rurala# formata din reprezentanti ai clerului si invatatori# care se afirmau tot mai mult odata cu raspandirea invatamantului public. Clasa boiereasca suferea si ea transformari importante. )ceasta clasa isi pierdea caracterul e"clusiv# datorita cresterii numarului de boieri. )par diferente de concepte si atitudini intre vec ea si noua boierime. 8oii boieri erau preocupati de viitor 1 pastrand o vaga legatura cu vec iul regim- iar marii boieri preocupati de pretuirea stilului aristrocratic. (rocesul de imburg ezire s-a accentuat intre anii 18<4 !1844. Marii boieri isi administrau singuri proprietatile# dezvoltau comertul si agricultura si investeau in mici intreprinderi individuale. Micii boieri# fiind apropiati de aspiratiile clasei mi*locii# au contribuit la formarea burg eziei liberale si au reusit sa puna capat dominatiei marilor boieri. In perioada 18<4-1844 nu au avut loc sc imbari economice ma*ore in (rincipate# structura agriculturii si cea a industriei ramanand nesc imbata.
9

Agricultura , era dependenta de tarani pentru mana de lucru# animale si unelte. $a orase# acumularea de capital era slaba# se investea putin# iar productia de marfuri era in mare masura in seama mestesugarilor. Comertul , s-a intensificat sc imbul de marfuri. Targurile si-au pastrat importanta atat la nivel local cat si international# negustorii continuandu-si afacerile la fel ca inainte. Cel mai spectaculos progres economic inregistrat in (rincipate in aceasta perioada a fost e"pansiunea comertului e"terior. Aranta si Marea +ritanie intrau alaturi de Imperiul otoman si )ustria 1care domnisera pana atunci comertul in (rincipate - in competitie pentru materiile prime pe pietele romanesti. Exporturile romanesti in )pus constau in produse agricole# cereale si animale domestice. Importurile erau destinate ca bunuri de consum pentru cei bogati constand in te"tile# blanuri# bi*uterii etc. PASOPTISMUL )cest curent este reprezentat de cei care au imbratisat traditiile iluminismului si ale clasicismului din secolul anterior# cat si de romanticii si revolutionarii preocupati de viitor. )cestia si-au pus amprenta asupra vietii culturale si gandirii politice din perioada cuprinsa intre Tratatul de la )drianopol 1182;- si Revolutia de la 1848. (asoptistii erau insufletiti de un singur ideal , acela de a scoate Romania din starea sa de inapoiere si de a o introduce in circuitul valorilor occidentale. In 18<4 e"istau 3244 de abonati la Curierul Romanesc care fusese publicat pentru prima data la +ucuresti in anul 182;# de catre Ion Beliade Radulescu 1184218C2-acesta fiind cea mai importanta personalitate literara a epocii. In 18<C la +erlin a fost publicata Istoria Tarii Romanesti , a Moldovei si a romanilor de dincolo de Dumare# de catre Mi ail >ogalniceanu. In 1844 la Iasi este infiintata Dacia Literara de catre >ogalniceanu. In aceasta perioada se infiinteaza numeroase institutii culturale# societati si asociatii grupand in cadrul lor indivizi cu idei asemanatoare# in scopul de a promova o varietate mare de cauze. Intre anii 18<4 -1844 teatrul reprezinta un element obisnuit al vietii sociale si literare. Tot acum se pun bazele unui sistem modern de invatamant. Diarele si-au asumat rolul de fauritor al opiniei publice. (rin manifestarile sale# pasoptismul a reprezentat o viziune noua asupra gandirii. Teoreticienii sai au unificat curente de gandire despre autonomie si reforma politica# au acordat intreaga atentie asupra demensiunilor sociale si culturale ale procesului de formare a natiunii. Cu a*utorul unor institutii de toate tipurile intre care asociatiile literare# scolile# ziarele# au *ucat un rol important# cautand sa raspandeasca propria lor viziune despre natiune.
'

Curs II PRINCIPATELE ROMANE IN PERIOADA 1848-18()

)nul 1848 a marcat pentru intelectualii romEni triumful ideii de naFiune. In ambele (rincipate Gi Hn Imperiul Babsburgic aceGtia Gi-au *ustificat cererile de independenF= politic= prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei comunit=Fi etnice. 0-a analizat ideea unirii tuturor romEnilor de o parte Gi de cealalt= a CarpaFilor pe baza puternicelor legaturi etnice# lingvistice Gi culturale dintre aceGtia. )spiraFiile generaFiei de la 1848 Gi-au g=sit e"presia practic= Hn nemulFumirea general=# a tuturor claselor sociale din (rincipate# faF= de condiFiile politicoeconomice e"istente. RevoluFia de la 1848 din (rincipatele romEne a fost# in primul rEnd opera intelectualilor liberali paGoptiGti. )ceGtia au iniFiat-o# i-au definit obiectivele Gi au condus-o. &venimentele care aveau loc Hn /estul &uropei# r=sturnarea regelui AranFei# $ouis-( ilippe# Hn februarie 1848# Gi e"tinderea rapid= a revoluFiei de la /iena# +udapesta Gi Hn oraGele germane ! i-au Hndemnat pe intelectualii romEni s= treac= la acFiune. MOLDOVA $a Hnceputul lunii aprilie acelaGi an boierii Gi reprezentanFii or=Genilor au organizat la IaGi o HntElnire# Hn scopul de a denunFa despotismul. (oetul /asile )lecsandri a redactat o petiFie Hn care se cerea instaurarea un regim politic moderatliberal Gi luarea unor m=suri care s= stimuleze dezvoltarea economica. TARA ROM*NEASC+ Intelectualii doreau s= limiteze puterile domnului Mi ail 0turza. )cesta din urm= Hns= a r=spuns prin forF= revendic=rilor lor Gi# dupa scurte ciocniri# mulFi dintre revoluFionarii de frunte au fost siliFi s= se e"ilze. (rintre cei Hns=rcinaFi cu organizarea unei revolte armate au fost C.). Rosetti radical liberal Gi Ion 7 ica moderat. (rintre alte figuri marcante care au Hmbr=Fisat spiritul revoluFionar se numar= Gi 8icolae +=lcescu# reprezentant al studenFiei romEne la (aris# Ion Beliade R=dulescu care a dat citire roclama!iei de la Isla". Conform acesteia apartenenFa la naFiunea romEn= depindea de etnie# nu de rangul social si ca (rincipatul Tarii Romanesti isi pastreaza suveranitatea si independenta. (rintre principalele dorinte ale comitetului revolutionar se numarau, respectarea tratatelor cu Imperiul otoman# egalitatea in
C

drepturi a tuturor cetatenilor# larga participare la viata publica prin vot universal# libertatea presei# a cuvantului si a intrunirilor # abolirea sistemului de claca etc. (rin roclamatia de la Isla" s-a pus accentul pe libertatile individuale si pe prevederile referitoare la cresterea rolului cetatenilor in problemele publice. (rincipalul teatru de actiune a fost +ucurestiul# unde scanteia revolutiei a inceput in iunie 1848. 2esi domnitorul 7 eorg e +ibescu nu a opus niciun fel de rezistenta si a semnat imediat proclamatia# acesta nu simpatiza deloc aceste reforme. 2upa abdicarea lui s-a instaurat un guvern provizoriu care a incercat consolidarea pozitiei prin promovarea de reforme si instaurarea de noi institutii. (rintre obiective s-a abordat si problema agrara# un punct de divergenta intre liberali si conservatori. In urma conflictului dintre Rusia si guvernul provizoriu# tarul isi dorea reprimarea revolutiei prin cooperarea cu autoritatile otomane. In urma acestor dispute guvernul a decis o orientare catre Aranta si Marea +ritanie# dar fara niciun rezultat. 2atorita apropierii dintre Rusia si Imperiul otoman# o armata otomana a intrat in Tara Romaneasca in septembrie. desi aici s-au confruntat cu o puternica rezistenta# infrangerea survenind datorita lipsei de efectiv. Aiind preocupat de inabusirea revolutiei in toata &uropa Centrala# tarul a decis ocuparea Tarii Romanesti# concretizandu-se in septembrie prin trecerea dinspre Moldova spre Tara Romaneasca# inaugurand controlul asupra acesteia din urma care a durat pana la semnarea Conventiei de la +alta $iman# aprilieI mai 184;. TRANSILVANIA )ici aspiratiile de libertate civila se impotriveau eforturilor mag iarilor de alipire a Transilvaniei la @ngaria. $a fel ca in celelalte doua provincii# revolutia a fost in mare parte a intelectualilor# pentru ca acestia au formulat practic obiectivele si scopurile urmarite Conducatorii romani se aflau pe de o parte si de cealalta a baricadei# in primul rand au salutat reformele mag iare si totusi doreau progresul propriei natiuni. (rintre intelectualii romani care se dovedeau a fi preocupati de aceste probleme se numara 7eorge +aritiu# care era de acord cu alipirea Transilvaniei la @ngaria in sc imbul garantarii limbii si culturii romane# apoi 0imion +arnutiu# care adopta o parere radicala si pentru care pastrarea nationalitatii romane era o problema cruciala. problema nationalitatii privea pe fiecare roman in parte si nu intreaga populatie# ca entitate. 2e aici nu mai fost decat un pas pana la un program de actiune# prezentat la Marea Adunare nationala de la #la$ in mai 1848. (unctul cel mai important al programului l-a reprezentat declaratia de independenta a natiunii romane. Totusi actiunile romanilor nu s-au soldat cu niciun rezultat# pentru ca 2ieta din Clu* a votat in ma*oritate unirea cu @ngaria si astfel relatiile s-au deteriorat simtitor. (e langa +la*# s-au mai afirmat dorintele romanilor de independenta si la $ugo*# unde totusi liderul miscarii de aici# &ftimie Murgu sustinea ideea ca o alianta intre mag iari si romani ar fi cea mai buna garantie in fata reinstaurarii vec iului regim. 0pre sfarsitul anului 1848# liderii din Transilvani# +anat si +ucovina erau convinsi de necesitatea spri*inului total din partea Curtii de la /iena pentru a-si
8

atinge obiectivele. 0ub conducerea lui )ndrei 0aguna# acestia au prezentat imparatului Aranz Josep un nou program national# dar care s-a dovedit a fi un esec# pentru ca propunerea lor de autonomie nationala a fost respinsa. )ici s-a a*uns la o alianta destul de fragila cu /iena# impusa mai degraba de necesitati si tensionata de aspiratiile de autodeterminare nationala. In Transilvania s-a instaurat in final statutul de provincie imperiala care presupunea ca romanii sa revina la vec iul statut de supusi credinciosi si anonimi imparatului. UNIREA PRINCIPATELOR 18()-18(, In urma conventiei de la +alta $iman 1 aprImai 184;- se restabilea ascendenta traditionala comuna a Rusiei si Imperiului %toman in cele doua (rincipate. )ceste doua puteri i-au numit ca domni pe +arbu 0tirbei in Tara Romaneasca si 7rigore 7 ica in Moldova. )tat 0tirbei cat si 7 ica au promovat dezvoltarea economica si invatamantul nefiind in nici un fel simple instrumente ale politicii rusesti sau otomane. Criza internationala# care a condus la razboiul dintre Rusia si Imperiul otoman in 189< si la implicarea Arantei si Marii +ritanii un an mai tarziu# a permis (rincipatelor sa faca noi pasi catre unire si independenta. 2eterioarea relatiilor dintre dintre Rusia si Imperiul otoman a dus la ocuparea (rincipatelor de catre rusi in iulie 189<. Cei doi domni au plecat in e"il in )ustria# in locul lor instaurandu-se un guvern militar rusesc. Imperiul otoman riposteaza si declara razboi Rusiei in octombrie 189<. @n an mai tarziu Aranta si Marea +ritanie# respectandu-si anga*amentele fata de Imperiul otoman# declarau in martie 1894 razboi Rusiei. )ustria a interpretat actiunea Rusiei ca o amenintare directa la adresa intereselor sale din sud-estul &uropei #in special a celor comerciale la 2unarea de Jos. In iunie 1894 )ustria si Imperiul otoman au semnat conventia de la +oiaciKoL# in urma careia )ustria se anga*a sa forteze retaragerea Rusiei din (rincipate # in sc imb avea voie sa le ocupe si sa le aministreze. (e masura ce fortele rusesti paraseau (rincipatele in perioada iulie-septembrie # acestea au fost rapid inlocuite de o armata de ocupatie austriaca. 0e vedea clar ca austriecii se pregateau pentru o sedere indelungata in (rincipate. 2esi Conferinta de la /iena 1martie-iunie 1899-# nu a reusit sa puna capat razboiului# puterile occidentale au luat otarari capitale referitoare la viitorul (rincipatelor. )cestea au desfintat protectoratul Rusiei# au respins pretentiile otomane la suzeranitate# au confirmat autonomia Moldovei si Tarii Romanesti. In martie 189' la (aris s-a semnat tratatul care punea capat razboiului. 2esi ramase sub suzeraniatea Imperiului %toman# (rincipatele beneficiau de protectia colectiva a marilor puteri# care interziceau unei puteri unice sa intervina in problemele lor interne. Toate partile semnatare inclusiv Imperiul otoman# recunosteau independenta adinistrativa a (rincipatelor# dreptul fiecaruia de avea o armata nationala# de a emite legi si de a face comert liber cu alte tari. 2e asemenea sau revizuit legile fundamentale 1 Regulamentele %rganice- ale fiecarui (rincipat in parte.
;

Marile puteri au pregatit alegerea unei adunari consultative speciale# o asa numita adunare ad%&oc# in fiecare (rincipat. Botaratoare pentru cursul relatiilor romano-ruse# era prevederea din tratatul de la (aris cu privire la cedarea de catre Rusia a unor parti din cele trei *udete din sudul +asarabiei catre Moldova. )ceasta zona reprezenta doar apro" 9444 Km patrati avand o importanta economica modesta# dar acum Rusia nu mai avea acces la 2unare# pierderea acestui teritoriu fiind mai mult o umilinta personala pentru tar. Cedarea sudului +asarabiei de catre Rusia a sporit tensiunile de*a e"istente in relatiile ruso-romane. 2upa infaptuirea unirii si a independentei (rincipatelor# +asarabia avea sa devina principalul obstacol in calea relatiilor prietenesti dintre noua Romanie si Rusia. Botararile luate la (aris i-au incura*at mult pe cei care spri*ineau unirea (rincipatelor. )cestia s-au organizat la Iasi si la +ucuresti pentru a pregati alegerile pentru adunarile ad%&oc. fiind insufletiti si de intoarcerea din e"il a multor pasoptisti mai cu seama C.). Rosetti si Ion C. +ratianu. 8icolae +alcescu # nu se numara printre ei# deoarece murise de tuberculoza in Italia in 1892. Cele doua adunari au dat rezolutii prin care cereau unirea# autonomia si o garantare colectiva a noii ordinini catre marile puteri. In perioada martie-aprilie 1898 comisia de anc eta a prezentat la (aris raportul sau catre marile puteri asupra dorintelor romanilor# e"primate in adunarile ad%&oc. Marile puteri au semnat Conventia de la (aris#in august 1898. 0copul era acela de a oferi (rincipatelor o forma de organizare definitiva .2esi marile puteri nu au dat (rincipatelor dreptul de a se uni si le-au lasat sub suzeranitate otomana # au fost de acord ca (rincipatele @nite ale Moldovei si Tarii Romanesti sa se autoadministreze nesting erit fara amestecul Imperiului %toman. In ceea ce privea enuntarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor conventia# prelua atributele unei Constitutii . &a prevedea, o adunare legislativa# pentru fiecare (rincipat 1aleasa pentru C ani-# cu o Comisie Centrala care se intrunea periodic la Aocsani1 granita dintre Moldova si Tara Romaneasca - pentru a dezbate legi de interes comun . un domn fie muntean fie moldovean# in fiecare (rincipat# ales pe viata prin adunare. un consiliu de ministrii. armate nationale separate 1avand un singur comandant suprem# numit alternativ de cei doi domni-. o Curte de Casatie comuna# cu sediul la Aocsani. Convetia abolea# de asemenea# rangurile si privilegiile boieresti# proclamand egalitatea in fata legii si principiul ca fiecare cetatean sa poata ocupa orice functie publica pe baza meritelor sale. Marile puteri au lasat guvernul fiecarui (rincipat in gri*a unei comisii provizorii # formate din trei caimacami 1loctiitor al domnului- pana la alegerea domnitorilor. (rincipala atributie a comisiilor provizorii era aceea de a supraveg ea alegerea noilor adunari legislative# care la randul lor# urmau sa aleaga domnii. 0ustinator al unirii# liberalul )le"andru Ioan Cuza # invinge in alegeri in Moldova. In Tara Romaneasca adunarea a fost dominata de conservatori. Cand a devenit evident ca nici unul nu putea sa-si aleaga propriul candidat# deputatii au otarat sa-si declare spri*inul fata de unire prin alegerea ca domnitor al lui )le"andru I. Cuza. /otul de la 24 ianuarie 1Moldova-I 9 februarie 1Tara Romaneasca- in favoarea acestuia a fost unanim. Romanii si-au realizat de 'acto unirea# prin forte proprii si prin respectarea intocmai a Conventiei de la (aris.

14

DOMNIA LUI ALE-ANDRU CUZA (18(,-1866) 8oul domnitor al (rincipatelor @nite era descendentul unei familii de dregatori #care ocupasera posturi importante in administratia centrala si locala din Moldova inca din secolul al M/II-lea# insa acestia nu se numarau printre familiile de boieri. )le"andru Ioan Cuza a facut parte din miscarea reformista de la 1848. ) ocupat diverse functii administrative. Cand a fost ales domnitor era comandantul militiilor din Moldova. @nirea pe care o faurise avea sa fie recunoscuta mai greu de marile puteri# concretizandu-se in noiembrieI decembrie 18'1 urmand mai apoi proclamarea @nirii si nasterea natiunii romane. Termenul de 6Romania:# care fusese frecvent# dar neoficial a devenit acum numele curent al (rincipatelor# si incepand din 18''# a fost folosit in actele oficiale ale tarii. Cele doua tendinte politice ale domniei lui Cuza au fost li(eralismul si conservatorismul . (rimul reprezenta o sinteza a ideilor boierilor reformatori din perioada Regulamentelor %rganice. Conservatorismul era mostenitorul traditiilor si privilegiilor epocii dinainte de 1848. 2upa @nirea administrativa a (rincipatelor din 18''# a survenit scindarea fortelor din randul liberalilor. )ceasta a fost mai profunda in Tara Romaneasca decat in Moldova. Relatiile dintre Cuza si )dunarea legislativa au fost tensionate inca de la inceputul noii guvernari nationale. Cauzele au fost comple"e# pe de o parte ideologice# referitoare la diferentele programelor de reforme si pe de alta parte# politice# izvorand din otararea lui Cuza de a conduce autoritar si dorinta de a nu tolera ca cineva sa se opuna proiectelor sale. Cuza avea multe vederi comune cu liberalii# astfel dorea sa duca sc imbari fundamentale in organizarea sociala# economica si politica a tarii. In ceea ce priveste reforma politica era mai apropiat de moderati# dar in acelasi timp# mai radical decat ei in problemele legate de innoirea sociala. (refera totusi sa conlucreze cu moderatii decat cu radicalii iar# in primul an de domnie a sperat sa creeze un puternic partid de centru pentru a-i servi la aprobarea rapida a programului sau de catre $egislativ. Cuza# nu avea incredere in radicali din cauza activitatii lor revolutionare secrete din trecut si a intentiei lor declarate de democratizare a sistemului politic care atragea restrangerea puterii domnitorului. )le"andru I. Cuza se opunea mai ales eforturilor de trezire a maselor pe care el o considera daunatoare unui stat nou care trecea printrun proces de transformare fundamentala si era permanent amenintat de interventia straina. 2omnitorul era nemultumit de propria incapacitate de a face ca programul sau sa fie acceptat de )dunare# in special privind reforma electorala si noua lege agrara. &venimentele au atins punctul culminant in 18'4. 8emultumit de tendintele e"primate de guvernul parlamentar# Cuza a dizolvat )dunarea in mai 18'4. (entru a-si consolida pozitia# domnitorul a promulgat o noua lege electorala si un nou statut . 2esi legea electorala a determinat o crestere substantiala a numarului persoanelor cu drept de vot# sistemul colegiilor electorale# si alegerile indirecte de deputati au diminuat semnificativ forta electorala a ma*oritatii# in special a taranilor.
11

0tatutul reflecta nemultumirea lui Cuza fata de )dunarile reprezentative# ducand astfel la sc imbarea fundamentala a relatiei intre ramura e"ecutiva si legislativa a 7uvernului. 8oul statut a subordonat legislativul domnitorului deoarece ii garanta acestuia puteri# cum ar fi dreptul unic de a initia o lege si dreptul suprem de veto asupra proiectelor de lege adoptate de )dunare. $ovitura de stat a lui Cuza# din mai 18'4 a netezit drumul de punere rapida in aplicare a reformelor sale economice si sociale. R#.&r/a a0rara (ivotul a fost asa numita lege rurala, decretata in august 18'4# prin care se instituia o mare impartire a pamantului. $egea recunostea drepturile de proprietate ale clacasilor asupra pamantului pe care il aveau. )cei tarnai care nu posedau inca suprafata de pamant la care aveau dreptul # urmau sa primeasca un supliment. $egea limita de asemenea suprafata de pamant disponibila taranilor la doua treimi din mosia propietarilor. (adurile nu intrau in aceste calcule. $egea mai desfinta defintiv claca si zeciuiala cat si darile si obligatii pe care taranii le aveau fata de mosieri. Consecintele imediate ale reformei agrare au constat in acordarea a 3 1.814.<11 mii a. de pamant. 2esi o vasta suprafata de pamant a trecut in alte maini# marile proprietati agrare s-au mentinut. 2upa reforma# mosierii impreuna cu statul mai detineau apro"imativ C4N din suprafata arabila si pasuni# in timp ce proprietatea taraneasca reprezenta restul de <4 N. R#.&r/# 1 r$"$2# 3$ #2&%&/$2# Cuza era dornic sa dezvolte# pe langa agricultura# si alte ramuri economice dar ii lipseau resursele financiare necesare asa ca a fost fortat sa recurga la capital strain# dar a renuntat curand la ideea gresita# ca puterile oocidentale care pusesera asupra Romaniei un protectorat colectiv# se vor simti obligate sa dea a*utor financiar. 2omnitorul a faurit planuri ambitioase# de inzestare a noului stat cu institutii moderne. &l a acordat o a atentie deosebita sistemului *uridic pe care l-a reorganizat in conformitate cu nevoile unui stat &uropean# astfel s-a proclamat un nou Cod Civil )*+,-)4 care asigura individului libertati personale# garanta egalitatea tuturor cetatenilor in fata legilor si apara proprietatea privata. R#.&r/a $%5ata/a%t ! $ &l a propus ca invatamantul sa fie accesibil tuturor claselor sociale si sa asigure satisfacerea nevoilor reale ale societatii romanesti. In acest sens a promulgat legea invatamantului general din 18'4. Tot acum iau nastere primele universitati la Iasi si la +ucuresti 1 filologie# drept# teologie etc-

S#2 !ar$6ar#a
12

Inca de la inceputul domniei sale# Cuza s-a dovedit a fi un partizan infocat al statului secular. &l era otarat sa aduca in totalitate +iserica %rtodo"a sub supraveg erea statului# obiectiv pe care l-a realizat in mare masura. 2in punct de vedere economic# cea mai importanta dintre legi a fost cea referitoare la secularizarea averilor manastiresti# care reprezentau apro"imativ un sfert din teritoriu national. $egea care a intrat in vigoare in 18'< a transferat aceste suprafete agricole sub controlul statului si a pus astfel capat rolului important pe care manastirile il *ucasera in viata economica a tarii inca din &vul Mediu. 2esi Cuza a reusit sa puna in aplicare programul sau legislativ si de organizare a unor noi institutii# dusmanii sai de dreapta si de stanga s-au unit in Monstruoasa Coalitie in primavara anului 18''. Conservatorii l-au condamnat pentru ca il considerau prea liberal# iar radicalii l-au abandonat pentru ca nu era suficient de radical. &l a fost indepartat de la domnie in scopul de a fi inlocuit cu un (rincipe strain . Izolat din punct de vedere politic si bolnav# s-a gandit singur la abdicare dupa cum a si marturisit inca din decembrie 18'9.

1<

Curs III I%"#'#%"#%ta "$% 1866 1881

Cei care au organizat detronarea lui Cuza au instalat un guvern provizoriu si au inceput demersurile pentru alegerea un domnitor . )tat liberalii cat si conservatorii erau pentru aducerea la carma tarii a unui principe strain. Tronul i-a fost oferit lui Carol II de Bo enzollern 0igmaringen si acesta l-a acceptat la 29aprilie IC mai 18''. 8oul print apartinea unei ramuri catolice de Bo enzollern care locuia in (rusia. )cesta cunostea foarte putine lucruri despre tara care urma s-o conduca si doar prin incercari si greseli avea sa invete dedesupturile vietii politice romanesti. (e parcursul indelungatei sale domnii Carol II I# a ocupat pozitia c eie in afacerile politice ale tarii. Inca de la inceput a *ucat un rol primordial in afacerile e"terne si in problemele militare. In octombrie 18'' sultanul l-a recunoscut pe Carol II ca print ereditar dar si-a mentinut ideea ca (rincipatele @nite vor trebui sa ramana parte intengranta a Imperiului otoman. (rin intermediul guvernului provizoriu s-au organizat alegeri pentru o noua camera a deputatilor. 0ervind ca adunare constitutionala aceasta si-a propus sa elaboreze si sa aprobe noua constitutie. C&%3t$t t$a "# !a 1866 Constitutia de la 18'' era in esenta un document liberal. (revederile Constitutiei,
-

limita prerogativele domnitorului la cele unui monar constitutional. crea conditiile pentru alegerea unui guvern reprezentativ. sanctiona ministrii pentru actiunile lor. intarea principiul separarii puterilor in stat. stabilea drepturile si libertatile cetatenilor carora li se garanta egalitatea in fata legilor. libertatea deplina a constiintei. libertatea presei si intrunirilor publice. dreptul la asociere. prote*area domiciliului si persoanei impotriva perc ezitiei

Constitutia garanta proprietarilor dreptul deplin la posesiune declarand proprietatea sacra si inviolabila si promitand ca e"propierea sa se faca doar pentru utilitate publica. 0copul principal al acestor prevederi era acela de a prote*a marile mosii impotriva oricaror noi reforme agrare# desi articolul 24 al Constitutiei stipula ca pamantul acordat taranilor prin legea agrara din 1;'4 nu trebuie atins.
14

0istemul parlamentar constituit in 18'' s-a caracterizat prin rolul preponderent al legislativului. )cesta a devenit aproape partener egal cu domnitorul in elaborarea legilor si a dobandit dreptul de a pune intrebari ministrilor cu privire la linia politica urmata si abuzurile puterii. Constitutia reducea de asemenea puterea domnitorului. &l putea sa e"ercite doar acele atributii care ii erau acordate in mod e"pres si astfel a domni prin decrete asa cum facuse Cuza# devenea imposibil. Totusi Carol II detinea o autoritate considerabila si daca era abil si otarat putea manipula masinaria politica in avanta*ul sau. &l pastra un rol decisiv in procesul legislativ# putea inainta parlamentului propriile sale proiecte de legi si avea dreptul de a se opune# actiune ce nu putea fi contracarata de adunarea legislativa. Constitutia de la 18'' a fost inspirata de alte constitutii liberale care erau in vigoare in &uropa %ccidentala. )semanarea intre ele era una dintre consecintele principale ale faptului ca incepand cu 18<4 ! 1844 Romania isi trimitea intelectualii in %ccident. 0ursa principala de inspiratie ca forma si continut a fost Constitutia +elgiei din 18<1. Aormarea (artidulului 8ational $iberal si al (artidului Conservator in deceniul de dupa adoptarea Constitutiei din 18'' a completat in mare masura suprastructura politica de dinaintea (rimului Razboi Mondial. 0istemul parlamentar a inceput sa functioneze din plin. (entru a nu mai depinde de marile puteri liberalii si conservatorii care au fost intre 18C1-18C' ma*oritatea in parlament# au acceptat in sila tutela )ustro-@ngariei# 7ermaniei si Rusiei# puteri conservatoare unite in $iga celor trei imparati care nu dovedeau vreo inclinatie de a permite popoarelor din regiune sa-si castige independenta prin ele insele. Carol II si conservatorii au elaborat o strategie subtila pentru a castiga spri*in international in vederea obtinerii independentei inc eind tratate internationale cu aceste state fara aprobarea prealabila a Imperiului otoman. Tratat ! 2&/#r2$a! "$%tr# A 3tr$a 3$ R&/a%$a Tratatul comercial dintre )ustria si Romania din 18C9 a avut avanta*e politice si a contribuit considerabil la apropierea de )ustro-@ngaria fapt care a culminat cu aderarea Romaniei la Tripla )lianta in 188<. 2in punct de vedere economic efectul a fost contrar. ) deteriorat relatiile dintre cele doua tari permitand ca piata romaneasca sa fie invadata de produse austriece# ceea ce a dat o lovitura fatala productiei mestesugaresti locale si in acelasi timp s-a impiedicat dezvoltarea unei industii moderne. In urma razboiului din +osnia si Bertegovina din vara anului 18C9 impotriva dominatiei otomane conducatorii romani aveau prile*ul de a inc eia cu succes indelungata lupta pentru independenta. 2ar eforturile lui >ogalniceanu 1ministru de e"terne in 18C'- de a grabi procesul# amenintand Imperiul otoman ca v-a trece la actiune daca acesta nu recunostea imediat independenta Romaniei# nu a reusit sa atraga spri*in international.
19

In august 18C' noul guvern condus de I.C. +ratianu a reluat atitudinea de neutralitate si a otarat sa se alieze cu )ustro-@ngaria si Rusia. (e masura ce relatiile dintre Rusia si Imperiul otoman s-au deteriorat guvernul roman a a*uns la concluzia ca era imperativ necesar sa se a*unga la o intelegere cu Rusia. In cadrul negocierilor 1Rusia-Romania- printul Carol II si +ratianu au insistat asupra inc eierii unui tratat general care sa acopere nu numai problemele militare ci sa asigure recunoasterea independentei Romaniei si sa garanteze integritatea e"istenta a tarii. 2ar tarul si ministrii sai doreau numai o conventie limitata care sa permita armatelor ruse sa traverseze teritorilul Romaniei pentru a a*unge la 2unare evitand c estiunile politice. )mbele parti au ramas pe aceste pozitii pana la 18CC cand razboiul dintre Rusia si Imperiul otoman fiind iminent# Rusia a cedat. Conventia pe care Rusia a acceptat-o si Romania a semnat-o garanta armatei ruse sa traverseze teritoriul tarii si obliga guvernului rus sa respecte drepturile politice si integritatea teritoriala a Romaniei. (arlamentul Romaniei a ratificat conventia la 1CI2; si 18I<4 aprilie si a declarat razboi Imperiului otoman la <4 aprilieI2 mai 18CC. In timpul operatiunilor militare impotriva armatelor otomane de la sud de 2unare# relatiile dintre cei 2 aliati au fost incordate. Carol II dorea ca armata romana sa se anga*eze pe deplin in lupta# sa castige pentru tara statutul de co(eligeranta si sa asigure recunoasterea independentei de catre marile puteri. 2ar tarul si comandantii militari rusi afirmau ca nu aveau nevoie de a*utorul militar al romanilor. )titudinea lor s-a sc imbat in 18CC cand fortele otomane au oprit ofensiva rusa la (levna 1localitate din 8ordul +ulgariei-. (entru a-si mentine pozitiile si a impiedica armata otomana sa lanseze o contradefensiva generala# tarul a facut apel la trupele romane si a acceptat conditiile impuse de Carol II# ca armata romana sa aiba propria baza de operatii si comanda separata. Totodata Carol II a primit comanda suprema a fortelor aliate de la (levna. )rmata romana a contribuit in mod decisiv la infrangerea trupelor otomane ceea ce a desc is calea spre inaintarea rapida a armatelor ruse spre Constantinopol. 7uvernul otoman a acceptat conditiile Rusiei pentru inc eierea armistitiului 1intelegere intre pOrtile beligerante de a Hnceta temporar operatiunile militare- la ;I<1 ianuarie 18C8# dar reprezentantii Romaniei nu au fost invitati la negocieri. %ficiali rusi au urmat aceasi conduita si la intocmirea tratatului de la 0an 0tefano din 1; februarieI< martie 18C8# care confirma conditiile armistitiului. (acea de la 0an 0tefano recunostea independenta Romaniei# dar impunea retrocedarea sudului +asarabiei catre Rusia. C iar daca Rusia oferea 2obrogea si 2elta 2unarii in compensatie# Carol II si Cabinetul sau i-au acuzat pe oficialii rusi ca isi incalca anga*amentul de a respecta integritatea teritoriala. $a Congresul de la +erlin la 1I1< iunie 18C8 puterile %ccidentale au revizuit prevederile tratatului de la 0an 0tefano# pentru a micsora influenta Rusiei in &uropa de 0-&. (revederile referitoare la Romania au ramas in mare parte intacte. Romania nu a fost acceptata ca membra a Congresului. Tratatul final de la +erlin # recunostea independenta Romaniei dar ii impunea doua conditii, - eliminarea tuturor restrictiilor religioase in e"ercitarea drepturilor politice si civile.
1'

- acceptarea retrocedarii sudului +asarabiei catre Rusia. (entru Romania rezultatul cel mai important a fost recunoasterea independentei . Consecinta logica a independentei a fost proclamarea Romaniei ca regat si a lui Carol II ca rege la 14I2' martie 1881.

Curs I/
1C

V$ata '&!$t$2a 3$ 'art$"#!# '&!$t$2# 0tructura politica a Regatului Romaniei intre 1881-1;14 a ramas# in esenta# aceea a (rincipatului. Constitutia din 18''# modificata in 1884 de remarcat aspecte care priveau dreptul la vot # a asigurat cadrul general de activitate politica. Motoarele care puneau in functiune mecanismele comple"e ale guvernarii erau partidele politice. (rincipalele partide politice erau cel conservator si cel liberal. In general# conservatorii au continuat sa reprezinte interesele marilor mosieri# iar liberalii #pe cele ale clasei mi*locii# industriale si comerciale urbane# in crestere. In ultimele decenii ale secolului al MIM - lea# rolurile economice si sociale se sc imbau. Marile proprietati de pamant treceau din mainile clasei mosieresti traditionale in posesia clasei de mi*loc# care devenise prospera. 2iferentele in politica economica au persistat. Marii mosieri si arendasii# erau in favoarea comertului liber# asa cum era sustinut de conservatori# pentru ca le permitea sa-si e"porte granele si animalele mai usor# in timp ce clasa de mi*loc# reprezentata de liberali# isi vedea cel mai bine prote*ate interesele prin tarife protectioniste. 2ar si granita intre cele doua partide era departe de a fi rigida. +urg ezia urbana# in special negustorii si banc erii# care parasisera ocupatiile comerciale si cumparasera pamant# adoptau deseori atitudinea mosierilor conservatori# in timp ce mosierii care isi vandusera sau pierdusera mosiile aveau tendinta# ca pe masura ce dobandeau functii in cadrul birocratiei# sa se alature in randurile clasei de mi*loc urbale. (ractic# mari segmente ale populatiei erau e"cluse de la procesul politic si# astfel# e"ecitau o influenta redusa asupra cursului evenimentelor. Taranii# in cea mai mare parte# continuau sa fie doar simpli spectatori. (uterea votului lor era diluata de cotele inalte de venit impuse pentru e"ercitarea dreptului de vot si# in ciuda unor incercari nobile# inainte de (rimul Razboi Mondial un partid taranesc nu a reusit sa se dezvolte. Clasa muncitoare urbana era# de asemenea# subreprezentata# dar o ducea oarecum mai bine decat taranimea. 2upa o perioada de criza# in 1;14 a aparut un partid social-democrat care a promis apararea otarata a intereselor economice si politice ale muncitorilor. 2ar faptul ca numarul sustinatorilor lui era redus i-a impiedicat pe socialisti sa reprezinte o amenintare serioasa la adresa partidelor principale. Regele a *ucat un rol c eie in a determina rezultatul alegerilor# prin atributia sa constitutionala de a-l numi pe viitorul prim-ministru. In ultimele decenii ale secolului# procedurile de sc imbare a guvernelor functionau perfect. (rocesul incepea cu demisia guvernului aflat la putere# consultari intre rege si politicienii de frunte si alegerea unuia dintre acestia pentru a forma un nou guvern. (rima sarcina a primuluiministru desemnat# dupa ce-si alegea Cabinetul# era de a organiza alegeri pentru Camera si 0enat. )ceasta era responsabilitatea ministrului de interne# care-i mobiliza pe prefectii din *udete si restul aparatului administrativ al statului# a caror loialitate fusese verificata# pentru a se asigura ca opozitia va fi invinsa in urmatoarele alegeri. Intre 1881-1;14# ca rezultat al zelului lor# niciun guvern desemnat de rege nu a fost vreodata dezamagit de rezultatul alegerilor. Rotatia partidelor a devenit# de asemenea# regula generala# iar regele alterna de obicei la putere cele doua partide
18

principale ! $iberal si Conservator# care-i includea si pe *unimisti - ca mi*loc de a rezolva problemele economice si politice serioase si de a-si pastra propria putere# mentinand ec ilibrul de forte intre cele doua partide si determinandu-le sa se afle in competitie pentru favorurile sale. (ractica a fost acceptata drept normala si necesara# cu e"ceptia partidelor care erau e"cluse# pentru a acorda o garantie suplimentara a stabilitatii politice. In ciuda unor nea*unsuri# sistemul politic oferea o protectie substantiala libertatilor civile ale cetatenilor. &rau respectate prevederile constitutionale referitoare la libertatea de asociere si cea de intrunire# iar presa se bucura de cea mai larga libertate de e"primare. Intre Razboiul pentru independenta si (rimul Razboi Mondial atat liberalii# cat si conservatorii au creat institutii noi si o legislatie semnificativa in mai multe domenii ale vietii publice. 2upa Razboiul pentru independenta# liberalii au dominat viata politica timp de zece ani# intre18C8 si 1888# fapt fara precedent. (rim-ministrul si om politic de frunte al acestei epoci a fost Ion C. +ratianu. )vand o e"perienta politica enorma# care data din 1848# el a rezolvat cu deosebita maiestrie problemele comple"e care au decurs din lupta pentru independenta si proclamarea regatului. In felul acesta a devenit indispensabil atat regelui# cat si partidului sau. 2ar# dupa proclamarea regatului# si in special in timpul controversei legate de modificarea Constitutiei in 1884# +ratianu a devenit din ce in ce mai autoritar in dubla sa calitate de prim-ministru si sef de partid. )cesta nu avea motive de teama vis-a -vis de membrii propriului sau partid sau ai opozitiei parlamentare din sau din afara (arlamentului deoarece se bucura de increderea totala a regelui Carol II. Intre cei doi se crease o relatie de munca eficienta# bazata pe idei similare in problemele ma*ore ale politicii interne si e"terne. +ratianu acceptase orientarea progermana a lui Carol II in politica e"erna si reorganizarea armatei dupa modelul prusac# in timp ce Carol II i-a dat lui +ratianu o mana relativ libera in desfasurarea politicii interne# atata timp cat respecta prerogativele Coroanei. 0i totusi# relatia lui +ratianu cu regele nu a fost niciodata o relatie de prietenie. Carol II isi aprecia prim-ministrii e"clusiv pe baza utilitatii lor. 7uvernul +ratianu a pus in practica planurile econimice si politice ma*ore# care au apropiat tara de formele moderne de dezvoltare. Revizuirea Constitutiei in 1884 si organizarea autoritatilor locale au *alonat dezvoltarea democratiei de tip burg ez si centralizarea administratiei publice# in timp ce politica protectionista in comert si spri*inirea industriei au pus bazele unei economii nationale diversificate. Intre 1888 si 18;9# dupa liberali# au urmat la putere cateva guverne ale conservatorilor. Cel mai important a fost asa-numitul mare guvern conservator, condus de $ascar Catargiu intre 18;1-18;9.)ceasta perioada a insemnat ordine si sc imbare bine c ibzuita. In 18;2# conservatorii au aprobat legi care e"tindeau controlul autoritatilor centrale asupra *udetelor si subdiviziunilor acestora prin transferarea unui numar mare de atributii ale administratiei locale de la primari si comisii comunale la prefecti si a*utorii lor# iar in 18;< au infiintat o *andarmerie rurala# avand cate un post in fiecare comuna# pentru a se preintampina tulburarile sau a le suprima de indata ce izbucneau. Costurile necesare pentru intretinerea noii politcii au cazut din nou asupra populatiei rurale# si asa impovorata de ta"e. Conservatorii s-au preocupat# de asemenea# de dezvoltarea economica# in general in concordanta cu interesele lor agricole traditionale. % e"ceptie de remarcat a constituit-o legea minelor din 18;9# al carei principal promotor a fost (etre Carp. &l a
1;

urmarit sa dezvolte resursele de petrol ale tarii cat mai repede posibil# incura*and investitiile capitalistilor straini si asigurand cooperarea acestora cu marii mosieri. )cesta era modul in care Carp adapta economia Romaniei la nevoile si oportunitatile oferite de &uropa %ccidentala fara a modifica serios structurile sociale si politice interne. 2upa 18;9 si pana la (rimul Razboi Mondial# guvernele liberale si conservatoare s-au succedat la putere. (rintre realizarile remarcabile ale liberalilor sau numarat masurile luate de ministrul educatiei# 0piru Baret 11891-1;12-# pentru imbunatatierea situatiei taranilor prin legi care au infiintat banci locale de credit 1bancile populare- in 1;4<# si au permis taranilor sa infiinteze cooperative satesti in 1;44. $a randul lor# conservatorii# prin legislatia promulgata de guvernul (etre Carp intre 1;14-1;12# au abordat la nivel global problemele ma*ore ale dezvoltarii economice si sociale a tarii. )cestia# au promovat legi care incura*au industria si sporeau implicarea guvernului in economie# in special in spri*inul agriculturii. Carp a incalcat principiile conservatoare in favoarea maririi productivitatii si asigurarii stabilitatii sociale. )cest sistem# dominat de liberali si conservatori# nu a creat conditii favorabile pentru manifestarea altor partide. Cu toate acestea# in ultimele decenii ale secolului s-au facut eforturi serioase pentru a organiza taranimea si proletariatul urban. %rganizarea politica sistematica a taranimii a inceput prin stradaniile unui taran invatator# Constantin 2obrescu-)rges 1189;-1;4<-# de a-i ridica pe tarani la lupta politica. 0pri*init de invatatorii si taranii instariti din *udetul sau natal# )rges# si din *udetele invecinate# el a infiintat in anul 1884# Comitetul satesc# care a formulat cereri economice si politice menite sa imbunatateasca conditiile de viata si de munca ale taranilor. (e masura ce noua organizatie s-a e"tins# liderii ei au cautat din ce in ce perseverent solutii politice la problemele agrare. In 18;9 ei au infiintat (artidul Taranesc# primul partid oficial din Romania care spri*inea interesele taranilor.Insa acesta nu a prosperat si dupa ce in alegerile din 18;; nu a avut succes# partidul s-a dizolvat. Cauza reprezentarii politice a taranilor a fost preluata si sustinuta apoi de /asile >ogalniceanu# fiul lui Mi ail >ogalniceanu# si de )le"andru /alescu# redactorul influentei reviste .a"eta taranilor. &forturile lor au culminat cu infiintarea (artidului Taranesc# in 1;4'# dar au fost ani ilate de marea rascoala taraneasca din anul urmator. In ultimii ani de pace# inainte de (rimul Razboi Mondial# sustinatorii cei mai fermi ai taranimii au fost invatatorii rurali. $a congresul national al invatatorilor# care a avut loc la +ucuresti# in 1;1<# Ion Mi alac e 11882-1;'<-# un avocat al drepturilor taranilor# a fost ales presedinte al Asociatiei Invatatorilor. &l a criticat politica agrara si legislatia sociala cat si ideile promovate atat de liberali# cat si de conservatori cerand reducerea dimensiunilor marilor mosii# impartirea pamantului celor care il munceau si acordarea de drepturi politice depline taranimii ca si clasa. (entru a asigura realizarea acestor reforme# al a initiat si organizat un partid taranesc de masa# dar izbucnirea (rimul Razboi Mondial i-a intrerupt activitatea. Clasa proletariatului orasenesc a inceput viata politica organizata in 18;<# odata cu infiintarea (artidului 2emocrat al Muncitorilor din Romania. )paritia acestuia a fost rezultatul dezvoltarii industriei si al sc imbarilor economice si sociale care au insotit-o. )cest fenomen s-a datorat mult si maturizarii gandirii socialiste# in
24

special a mar"ismului si aplicarii sale in conditiile Romaniei de catre un numar mic de intelectuali care s-au anga*at cu pasiune in aceasta activitate. In elaborarea programului# membrii fondatori ai partidului au imbratisat interpretarea teoriei mar"iste de catre Constantin 2obrogeanu-7 erea# acceptand rolul crucial al proletariatului in transformarea societatii romanesti si au cerut ca industrializarea tarii sa aiba loc cat mai curand posibil. 0copul primordial era sa puna bazele burg ezocapitaliste ale trecerii definitive la socialism. &i intentionau sa grabeasca acest proces prin ridicarea constiintei politice si de clasa a maselor muncitoare si prin democratizarea vietii publice. 0i totusi# partidul a ramas mic si divizat *ucand doar un rol modest in viata politica din acesta perioada. S&2$#tat#a 3$ #2&%&/$a ) doua *umatate a secolului al MIM-lea# pana la izbucnirea (rimului Razboi Mondial# a fost o perioada decisiva pentru dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. In multe decenii# aceasta a inaintat catre forme moderne. (opulatia s- a sporit constant si a devenit intr-o mare proportie urbana# industrializarea a luat avant si a inceput sa se contureze infrastructura unei economii avansate. (artidele $iberal si Conservator au incura*at intreprinderile private# dar rolul statului ca intreprinzator s-a dovedit indispensabil pentru progresul economic. In acelasi timp au persistat insa numeroase caracteristici ale unei tari subdezvoltate. )gricultura a ramas baza economiei si marea ma*oritate a populatiei a continuat sa traiasca la tara. In ciuda cresterii populatiei si a reformei agrare# in 1;14 agricultura ramasese in estenta in stadiul pe care il avusese la mi*locul secolului trecut# iar locuitorii satelor nu se bucurau# in general# de avanta*ele progresului economic. 0aracia era larg raspandita# iar rata mortalitatii ramasese ridicata# din cauza alimentatiei precare# a conditiilor sanitare si a asistentei necorespunzatoare. Industrializarea# in ciuda unor avanta*e impresionante# era inegala# deoarece industriile-c eie si relatia reciproc avanta*oasa cu agicultura se dezvoltau incet. $egaturile economice ale Romaniei cu &uropa au devenit mai comple"e# dar relatia nu era stabilita pe picior de egalitate. (ietele straine pentru produsele agricole# furnizorii e"terni de produse manufacturiere pentru industrie# piata de consum si capitalul e"tern au devenit indispensabile pentru sanatatea economica a Romaniei. )cest lucru sporea dependenta tarii fata de mariile puteri din &uropa %ccidentala. In a doua *umatate a secolului al MIM-lea# populatia Romaniei a crescut constant. In 18'1# Moldova si Tara Romaneasca aveau impreuna < C;4 444 locuitori. (ana in 18;;# cand s-a facut ultimul recensemant inainte de razboi# populatia atinsese 9 ;9C 444 locuitori. Cresterea nu a fost continua. In anii 18C4# populatia a scazut in principal din cauza unei secete serioase si a recoltelor slabe. In cele doua decenii de dinaintea (rimului Razboi Mondial a avut loc o crestere rapida urmata de o crstere constanta. Ma*oritatea populatiei# apro"imativ 82N in 1;12# locuia la tara# dar populatia urbana era in crestere# intr-o proportie de apro"imativ ;4N intre 189; si 18;;. )cestea se datora in mare masura migratiei de la sate# care era indreptata in special catre orasele cu ritmul de dezvoltare cel mai dinamic ! +ucuresti# principalul centru industrial# porturile de la 2unare# si (loiesti# centrul noii industrii petroliere. 0tructura sociala la cumpana secolelor pastra# in linii mari# configuratia vizibila din 1894# dar# cu toate acestea# se produceau sc imbari semnificative#
21

precum dezvoltarea oraselor. 0tatutul din 18'4 al lui )le"andru I. Cuza a abolit toate privilegiile de clasa si prin e"tensie# a eliminat rangurile boieresti# actiune confirmata de Constitutia din 18''. Insa aceasta lege era departe de a fi revolutionara. &a recunoaste pur si simplu starea de lucruri care e"ista de*a# pentru ca ierar ia boiereasca fusese subminata constant de sc imbarile economice si ascensiunea noii clase de mi*loc . 0i totusi# numeroasa clasa a mosierimii ramanea o forta economica la tara# detinand un loc-c eie in economia generala a Romaniei. $ocul marilor mosieri de la tara nu era luat de burg ezia urbana ci de catre arendasi# care formau o patura subtire intre marii mosieri si taranime. Taranimea nu era numai segmentul cel mai mare al populatiei rurale# ci reprezenta clasa cea mai numeroasa din societatea romaneasca# in general. &a era insa departe de a fi omogena. $a nivelul cel mai *os erau taranii care nu aveau pamant si lucrau ca muncitori agricoli si care# in 1;1<# reprezentau apro"imativ 14N din populatia activa in agricultura. $a capatul celalalt al scarii sociale se aflau taranii instariti# care detineau intre 14 si 12 a# ceea ce le asigura o viata indestulata. In *umatatea de secol de dinaintea (rimului Razboi Mondial o mare importanta pentru dezvoltarea Romaniei moderne a avut ascensiunea clasei de mi*loc in primplanul vietii economice si politice. Compusa din negustori si industriasi# functionari civili si cei ce practicau profesiile libere# in special avocati si profesori# aceasta era in primul rand o burg ezie romaneasca# care a inlocuit clasa comerciala si de camatari eterogena# de origine preponderent straina# din secolul al M/III-lea si de la inceputul secolului al MIM-lea. &"pansiunea sistemului administrativ si cresterea a personalului acestuia precum si promovarea unei politici economice nationale dupa @nirea (rincipatelor din 189; au incura*at dezvoltarea burg eziei romane. % importanta deosebita a avut crearea +ancii 8ationale a Romaniei de catre guvernul +ratianu# in 1884. % data cu dezvoltarea sistemului bancar# a industriei si a comertului# un numar din ce in ce mai mare de functionari si membri ai profesiunilor libere au intrat in randurile clasei de mi*loc. )dministratia publica a contribuit si ea in mod constant la cresterea burg eziei pe masura ce administratia centrala si sucursalele ei din *udete si-au asumat responsabilitati noi. $a cumpana dintre secole# muncitorii manuali deveneau o componenta insemnata a populatiei urbane. $a izbucnirea (rimului Razboi Mondial# numarul lor era de apro"imativ 244 444 sau 14N din populatia activa. In perioada cuprinsa intre mi*locul secolului al MIM-lea si 1;14# populatia Romaniei a fost# din punct de vedere etnic si religios# remarcabil de omogena. In 18;;# dintr-o populatie totala de 9 ;9C 444# ;2#1N# adica 9 48; 2;' erau romani. In a doua *umatate a secolului si pana la (rimul Razboi Mondial# agricultura a continuat sa formeze baza economiei romanesti. Marea ma*oritate a populatiei depindea de pamant si traia din agricultura. &fectele reformei agrare din 18'4 au fost departe de asteptari. 2esi taranilor# li s-au acordat drepturi de proprietate asupra pamantului pe care il lucrasera pentru mosierii lor # nu s-a dezvoltat o clasa prospera de tarani cu proprietati mici si independente# care sa formeze coloana vertebrala economica si sociala a unei monar ii constitutionale. 2impotriva# un mare numar de tarani au ramas dependenti de fostii lor mosieri. Construirea primelor linii de cale ferata intre 18';-18C9 a influentat atarator acest comert deoarece a redus costurile transportului cerealelor catre porturile de la 2unare si a facut posibila e"portarea acestora #direct catre centrele industriale din &uropa Centrala. 8icio alta ramura a
22

activitatii economice nu a cunoscut o crestere atat de rapida intr-o perioada atat de scurta ca e"portul de grane. Rascoala de amploare din 1;4C# care a dus la pierderea catorva mii de vieti omenesti si la distrugeri fara discriminare ale proprietatilor a zguduit constiinta natiunii. &venimentul a fost perceput drept o tragedie nationala atat de politicienii de dreapta# cat si de cei de stanga# care au cerut sa se puna capat unei stari de lucruri pe care primii o considerau nedreapta din punct de vedere moral# iar cei de pe urma o bariera in calea progresului economic. Reforma agrara s-a facut lent si treptat. 0ustinatorii ei cei mai consecventi in (arlament erau liberalii. 2ezvoltarea industriei si a afacerilor in general# cresterea volumului comertului e"terior in a doua *umatate a secolului al MIM-lea au sporit in mod accentuat cererea de capital si au determinat sc imbari fundamentale in sistemul financiar din Romania. Reteaua de cai de transport feroviar a fost e"tinsa pentru a se adapta la cresterea productiei industriale si agricole. Construirea cailor ferate a inceput in 18'9 si pana in 1;14 e"istau < 944 Km de cale ferata. $a fel ca in multe alte ramuri ale dezvoltarii economice# statul si-a asumat raspunderea pentru intreg sistemul de cai ferate# care a devenit monopol de stat in 188;. Construirea de cai ferate a stimulat economia# facilitand e"porturile si importurile. Totodata# caile ferate au contribuit direct la dezvoltarea industriei# fiind principalele consumatoare de carbune intern# fiind principalii cumparatori de locomotive# vagoane de pasageri si marfa. 0tructurile e"istente pana in 1;14# au oferit politicienilor si economistilor speranta in progresul economic si social continuu. R#!at$$!# $%t#r%at$&%a!# 1881-1,14 &venimentele din timpul Razboiului pentru independenta si de la Congresul de la +erlin au atras atentia regelui Carol II si a oamenilor politici asupra riscului de a urmari obiectivele de politica e"terna fara patrona*ul uneia sau a mai multora dintre marile puteri. &i erau convinsi ca numai afilierea la un sistem de aliante va putea sa promoveze interesele de politica e"terna ale tarii si sa ofere protectie fata de presiunile e"terne periculoase. Regele si +ratianu au analizat diferitele posibilitati de inc eiere a unei aliante. Aranta# era din punct de vedere sentimental# favorita opiniei publice. $iteratura si cultura franceza se bucurau de prestigiu enorm in tara# numerosi conducatori politicieni finalazandu-si studiile in Aranta. 2ar atitudinea guvernului francez fata de Romania la Congresul de la +erlin si in anii imediat urmatori# fusese de natura sa diminueze entuziasmul fata de aceasta. Aranta# fiind una dintre ultimele puteri care au recunoscuscut independenta Romaniei. %amenii politici romani# in special liberalii# si opinia publica in general considerau Rusia drept un inamic si in consecinta un candidat foarte putin probabil pentru o alianta. )cestia au gasit insa avanta*ele politice si economice pe care le cautau in Tripla )lianta dintre 7ermania# )ustro-@ngaria si Italia. (rincipalul punct de atractie a fost fara indoiala# 7ermania.
2<

)derarea Romaniei la Tripla )lianta a luat forma unui tratat bilateral cu )ustro-@ngaria data 18I<4 octombrie 188<. 8oii aliati au otarat sa-si acorde a*utorul unul celuilalt in cazul unui atac din partea Rusiei. )lianta cu (uterile Centrale a fost piatra de temelie a politicii e"terne a Romaniei timp de treizeci de ani# deoarece regele si o mana de oameni politici liberali si conservatori au perceput (uterile Centrale ca fiind cea mai puternica forta militara si econimica din &uropa. % data cu trecerea timpului# in alianta Romaniei cu (uterile Centrale au aparut numeroase fisuri. Razboaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al aliantei Romaniei cu )ustro-@ngaria. /ictoria rapida si decisiva a +ulgariei si a aliatilor sai asupra Turciei in primul razboi balcanic din 1;12 a starnit profunda ingri*orare la +ucuresti deoarece ameninta sa tulbure ec ilibrul puternic din zona. 7uvernul roman a cerut compensatii din partea +ulgariei# dar a primit spri*in redus din partea )ustriei# al carei scop principal era de a atrage +ulgaria in Tripla )lianta. Cand #in vara anului 1;1< +ulgaria si-a atacat fostii aliati 0erbia si 7recia ca urmare a disputei aprinse cu privire la impartirea teritoriilor luate de la Turcia# Romania a declarat razboi +ulgariei# in ciuda apelurilor la retinere ale )ustriei si 7ermaniei. )l doilea razboi balcanic a fost scurt si dezastruos pentru +ulgaria .(rin tratatul de la +ucuresti din 28 iulieI14 august 1;1<# +ulgaria ceda Romaniei sudul 2obrogei. In urma razboiului# Romania si-a sporit prestigiul datorita posturii de garant al ec ilibrului de putere din +alcani si si-a marit increderea in fortele proprii. 8u e"ista nicio indoiala ca aceasta criza balcanica din 1;12-1;1< a desavarsit instrainarea Romaniei fata de )ustro-@ngaria si Tripla )lianta. In primavara anului 1;14# apropierea Romaniei si )ntanta 1Marea +ritanie# Aranta si Rusia- era un fapt real. Relatiile oficiale dintre Aranta si Romania s-au imbunatatit dupa ce diplomatii francezi# acordasera Romaniei un spri*in total in timpul celui de-al doilea razboi balcanic si aprobasera tratatulul de la +ucuresti. Arancezii si-au coordonat politica cu cea Rusiei care# la indrumarea ministrului de e"terne 0azonov# a curtat asiduu Romania. /izita tarului la Constanta la 1I14 iunie 1;14 a marcat inceputul unei noi ere in relatiile dintre cele doua tari. 2ar# primul ministru Ionel +ratianu a refuzat sa-si anga*eze tara in )ntanta. &l era dornic sa continue apropierea de Rusia# dar nu dorea sa amplifice tensiunile cu )ustro-@ngaria si respecta puterea militara si economica a 7ermaniei. Intentiona sa-si croiasca drumul printre marile puteri rivale cu aceeasi prudenta ca si tatal sau la inceputul crizei orientale din 18C9-18C8. (olitica sa# era de a nu risca nimic din ceea ce fusese de*a castigat si de a se apropia mai strans de Aranta si Rusia fara a precipita o ruptura dec isa cu )ustro-@ngaria si 7ermania.

24

Curs / Pr$/ ! Ra67&$ M&%"$a! In urma asasinarii ar iducelui Aranz Aerdinand# mostenitorul tronului )ustro@ngariei# la 0ara*evo# la 19I28 iunie 1;14# regele Carol II# politicienii liberali si conservatori au urmarit cu mare neliniste deriorarea situatiei internationale. )cestia aveau motive intemeiate sa se teama de razboi deoarece pozitia geografica a Romaniei facea inevitabila prezenta ei intr-un conflict european in e"pansiune. In momentul respectiv e"istau dezacorduri serioase intre rege si un mic grup de germanofili pe de o parte si ma*oritatea politicienilor si opinia publica# favorabila )ntantei# pe de alta parte. Insa ambele parti erau de acord ca era imperativ necesar sa se evite razboiul. $a 21 iulieI< august 1;14 la intrunirea Consiliului de Coroana# guvernul roman a otarat oficial sa adopte o politica de neutralitate. Intrunirea a fost prezidata de rege. la ea# au luat parte membrii guvernului# fosti prim- ministri si conducatorii principalelor partide politice care au cantarit optiunile posibile/ Intrarea imediata in razboi de partea (uterilor Centrale# era sustinuta de Carol II# care si-a e"primat increderea in victoria 7ermaniei si a facut apel la sentimentul onoarei celor prezenti pentru indeplinirea anga*amentelor din tratat fata de 7ermania si )ustro-@ngaria. Insa acesta a ramas sigur# nefiind sustinut decat de conservatorul (etre Carp# care a tratat cu usurinta puternicul sentiment al opiniei publice in favoarea )ntantei# numindu-l irelevant si-a e"primat lipsa de interes fata de situatia romanilor din Transilvania. In fata puternicului curent in favoarea neutralitatii e"primat de conducatorii de partide care au declarat ca nu-si pot asuma responsabilitatea unui guvern care se anga*eza in razboi alaturi de (uterile Centrale# regele a consimtit la otararea lor evidentiind astfel rolul sau de monar constitutional. $a 2C septembrieI14 octombrie 1;14 regele Carol II a murit# iar responsabilitatea politicii e"terne a fost asumata de +ratianu. 2esi simpatiile sale se indereptau spre )ntanta# nici el si nici succesorul lui Carol II# Aerdinand# nu aveau intentia de a abandona starea de neutralitate pana in momentul in care cursul razboiului devenea clar si ei puteau fi siguri ca isi vor realiza obiectivele nationale. +ratianu a purtat negocieri cu )ntanta in 1;19 si incepul lui1;1'# punand un pret ridicat pentru intrarea Romaniei in razboi fiind otarat sa nu anga*eze tara intrun conflict prematur. (rintre conditiile sale de baza# era garantia scrisa ca Romania va primi Transilvania# +ucovina si +anatul care conpensau pentru seviciile acordate. )liatii occidentali au acceptat in cele din urma conditiile lui +ratianau in iulie 1;1'# insa nici atunci el nu a luat usor otararea de a intra in razboi. )u urmat sase saptamani de negocieri pentru a stabili detaliile legate de intrarea Romaniei in razboi de partea )ntantei. Rusia# considera conditiile lui +ratianu e"agerate iar# ceilalti )liati erau mai putin interesati de satisfacerea aspiratiilor nationale ale Romaniei si mai mult de folosirea armatei sale pentru a desc ide un nou front de lupta impotriva (uterilor Centrale. Aranta # a oferit o formula care s-a dovedit a fi acceptabila, Rusia va garanta in scris# tot ceea ce dorea +ratianu # c iar egalitate cu ceilalti )liati la Conferinta de pace# dar daca la sfarsitul razboiului# nu vor fi satisfacute toate
29

conditiile Romaniei# atunci principalii )liati vor forta pur si simplu Romania sa accepte mai putin decat i se promisese. $a 4I1C august +ratianu si reprezentanii diplomatici ai Arantei# Marii +ritanii# Rusiei si Italiei au semnat la +ucuresti conventiile politice si militare care stipulau conditiile intrarii Romaniei in razboi. 2e o importanta imediata erau prevederile referitore la un atac impotriva )ustro-@ngariei nu mai tarziu de 19I28 august si recunoasterea dreptului romanilor din )ustro-@ngaria la autodeterminare si la unirea cu Regatul Romaniei. Consiliul de Coroana roman a aprobat oficial tratatele si a declarat razboi )ustro-@ngariei la 14I2Caugust. In ziua urmatoare 7ermania a decalarat razboi Romaniei. Turcia si +ulgaria i-au urmat e"emplul la 1CI<4 august si respectiv 1; augustI1 septembrie. Inaltul Comandament a urmarit sa curete mai intai Transilvania de fortele dusmane iar apoi sa inainteze pana la vaile Tisei si 2unarii pentru a lipsi armata austro-ungara de principala sursa de alimente. (rima faza a campaniei a inceput in noaptea de 14-19I2C-28 august #cand trupele romane au trcut frontiera in Transilvaniei. )cestea au ocupat un numar de sase orase printre care si +rasovul dar# la 2' augustI 8 septembrie Inaltul Comandament a oprit ofensiva. In sud de-a lungul 2unarii situatia devenise alarmanta deoarece in 2obrogea fusese declansata o ofensiva bulgaro-germana. Inaltul Comandament a transferat rapid trupe din Transilvania care au incetinit si apoi au oprit ofensiva inamica. $a 18septembrieI1 octombrie armata romana sub conducerea lui )le"andru )verescu a lansat un contraatac dincolo de 2unare 1 langa 7iurgiu- atingandu-si obiectivele initiale. %peratiunea a fost insa brusc oprita la 21 septembrieI 4 octombrie si trupele au fost retrase traversand din nou 2unarea pentru a intari frontul din Transilvania# unde o ofensiva austro-germana periculoasa incepuse sa ia amploare. Trupele romane din nord# conduse de )verescu# au aparat timp de doua luni trecatorile impotriva incercarilor austro-germane de a patrunde prin +ran si (redeal si de a inainta spre +ucuresti# cu scopul de a separa trupele romane din Moldova de cele din Muntenia. $inia de aparare dinspre vest nu a putut rezista ofensivei puternice lansate de armatele austiece si germane pe valea raului Jiu la 2; octombrieI11 noiembrie. Craiova a cazut si armata romana s-a retras la est de raul %lt. )rmatele austriaca si germana au inaintat catre raurile )rges si 8ea*lov# unde intre 1CI<4 noiembrie si 24 noiembrieI< decembrie a avut loc batalia decisiva. Infrangerea armatei romane a dus la o retragere generala si armatele germane au intrat in +ucuresti la 2< noiembrieI' decembrie. In final frontul s-a stabililizat la 28decembrieI14 ianuarie 1;1C in sudul Moldovei# de-a lungul 2unarii si a raului 0iret. )rmata romana a suferit mari pierderi iar mai mult de *umatate din teritoriul tarii care cuprindea regiunile agricole si centrele industriale cele mai importante# fusese ocupat de inamic. (rintre primele actiuni intreprinse de +ratianu dupa evacuarea regelui si a ministrilor de la +ucuresti la Iasi# a fost formarea unui guvern de uninune nationala in decembrie 1;1'. +ratianu a facut din reforma agrara si cea electorala principalele obiective interne ale guvernului de coalitie. Revolutia rusa de la 1;1C#a dat impuls reformelor. (osibilele repercusiuni ale revolutiei asupra soldatilor si taranilor romani a starnit neliniste reala in cercurile guvernamentale. Multi politicieni se temeau ca epidemia se va raspandi repede din
2'

Rusia# peste (rut# in Moldova. 0ub presiunea acestor evenimente# regele a emis o proclamatie catre trupele sale# promitandu-le pamant si dreptul la vot imediat dupa inc eierea razboiului. Razboiul s-a reluat cu inversunare pe frontul din Moldova in iulie 1;1C# cand generalul )verescu a pornit ofensiva pe langa Marasti# in cadrul efortului general aliat pe fronturile din est si vest de invinge (uterile Centrale. 2upa cateva zile de succes# )versecu a oprit operatiunea pentru ca situatia din 7alitia se agravase# iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau . $a 24 iulieI' august maresalul von MacKensen a lansat o ofensiva puternica urmarind sa dea o lovitutra decisiva armatelor romana si rusa si sa oblige Romania sa iasa din razboi. $uptele au atins punctual culminant la 'I1; august la Marasesti # cand armata romana a oprit inaintarea trupelor austriece si germane si a pus capat ofensivei acestora. &venimentele din Rusia de la sfarsitul verii lui 1;1C# aveau sa dezorganizeze frontul de lupta si sa submineze autoritatea sociala si politica din Moldova. Revolutia bolsevica din noiembrie a agravat criza. )ceasta situatie a fost agravata si de caderea sistemului tarist care ii pusese pe moldovenii din toate clasele sociale in miscare. )ctivitatile lor au culminat cu convocarea la 21 noiembrieI4 decembrie a unui 0fat al Tarii in care ma*oritatea moldoveneasca a proclamat infiitarea unei Republici 2emocratice Aederative Moldovene intre raurile (rut si 8istru. Cand fortele bolsevice au ocupat capitala la C isinau# si au dispersat 0fatul Tarii in ianuarie 1;18# membrii moldoveni ai acestuia au facut apel la guvernul roman de la Iasi # cerand a*utor. )cesta a raspuns cu o divizie de trupe care i-a alungat pe bolsevici din C isinau. $a 24 ianuarieI ' februarie # 0fatul reinfiintat a declarat independenta Republicii Moldova# iar in aprilie ma*oritatea moldoveneasca din 0fat a votat unirea cu Romania in anumite conditii. $a18 februarieI< martie 1;18 noul guvern bolsevic al Rusiei a semnat pacea de la +rest-$itovsK cu (uterile Centrale si a iesit din razboi # lipsind Romania de spri*inul rus si izoland-o de %ccident. 2oua luni mai tarziu# guvernul roman condus de )le"andru Marg iloman a semnat tratatul de la +ucuresti # prin care Romania devenea dependenta politic si economic de (uterile Centrale. Insa evenimentele de pe frontul de lupta au sc imbat repede soarta Romaniei. (e frontul de vest )liatii au zadarnicit ofensiva germana finala din iulie 1;18 si au inaintat spre 7ermania# iar in nordul Italiei au respins armatele austro-ungare si au obligat )ustro-@ngaria sa accepte un armistitiu. $a 28 octombrieI 14 noiembrie regele Aerdinand a ordonat armatei sa reintre in razboi si la 1 decembrie a intrat in +ucuresti in fruntea armatelor sale. Romania Mare s-a format dupa aceea # odata cu destramarea Imperiului )ustro-@ngar la 19I28 noiembrie # romanii din +ucovina si la 18 noiembrieI1 decembrie 1;18 cei din Transilvania s-au declarat pentru unire cu Regatul Romaniei. Dece zile mai tarziu# 0fatul Tarii din +asarabia a renuntat la toate conditiile pe care le stabilise in martie in vederea unirii. $a Conferinta de pace de la (aris care a inceput la 18 ianuarie 1;1;# +ratianu a incercat sa obtina recunoasterea internationala a noilor granite ale tarii sale# asigurandu-se ca tara sa va primi tot ceea ce )liatii ii promosesera in tratatul din 1;1' si# in plus +asarabia. Insa cei patru mari 1Marea +ritanie# Aranta# 0tatele @nite# si Italia- care impreuna cu Japonia formau Consiliul Suprem intentionau sa ia singuri otararile finale si nu aveau de gand sa trateze Romania ca partener egal la inc eierea acordurilor de pace. In ciuda acestor dificultati # in decurs de un an problemele teritoriale care au afectat Romania au fost
2C

rezolvate. %biectivele de realizat erau temerare. Mai intai trebuiau sa fie reparate stricaciunile produse de razboi si apoi noile provincii si noii cetateni trebuiau sa fie integrati in structurile si institutiile unui stat national modern# mai perfectionat.

28

Curs /I P#r$&a"a $%t#r7#!$2a (1,18-1,8,) In perioada dintre cele doua razboaie mondiale# pe masura ce Romania si-a creistalizat e"presia plenara ca stat national# curentele de dezvoltare politica# economica si sociala perceptibile de*a cu un secol sau cu mai mult timp inainte s-au maturizat. ) fost o epoca plina de vitalitate si creativitate in care romanii din toate straturile sociale au e"primat idei noi de la filozofie la poezie si de la politica la marile afaceri. 2ar# a fost totodata o epoca de dispute si diviziuni pentru ca romanii au fost obligati sa reorganizeze institutiile infiintate cu mult timp inainte# sa ree"amineze traditiile respectate # sa se confrunte cu problemele unei societati burg eze aflate in ascensiune pe cale de urbanizare# fenomen comun intregii &urope. /iata economica a urmat tipare in anumite privinte. Agricultura a ramas temelia economiei romanesti# a continuat sa fie ocupatia principala a ma*oritati populatiei si a furnizat 1favorizat- e"porturile de care depindea in mare masura situatia financiara a tarii. Industria facea progrese substantiale marind constant contributia sa la venitul national. In ceea ce priveste structura sociala# ca si inainte de (rimul Razboi Mondial# taranimea constituia ma*oritatea populatiei. Clasa muncitoare urbana a continuat sa creasca pe masura ce comertul si industria se e"tindea si atragea tot mai mult interesul oamenilor politici si planificatorilor din sfera sociala. 2ar clasa care si-a impus amprenta asupra perioadei interbelice a fost burg ezia. V$ata '&!$t$2a "$% '#r$&a"a $%t#r7#!$2a (roblema critica a fost supravietuirea si intarirea democratiei parlamentare care se confrunta cu provocari serioase din partea fortelor autoritare. In anii P24 cand principalele partide politice 8ational $iberal si 8ational Taranesc ambele anga*ate in sustinerea guvernarii parlamentare erau in competitie pentru putere# perspectivele democratice pareau favorabile. 2ar in deceniul urmator incertitudinile din viata economica si sociala au pus sub semnul intrebarii viabilitatea# ba c iar si adecvarea la conditiile Romaniei a institutiilor liberal democratice. R#!at$$!# $%t#r%at$&%a!# Rolul Romaniei in relatiile internationale si insasi securitatea ei depindea in primul rand de scopul si monevrele Marilor (uteri. 7uvernele romanesti succesive sau aliat cu Aranta si Marea +ritanie pentru ca acestea erau principalele garante ale acordurilor de pace de dupa (rimul Razboi Mondial# si deci a Romaniei Mari. 2ar# la sfarsitul anilor P<4 pe masura ce puterile occidentale au demonstrat in mod repetat ca nu doresc sa se opuna planurilor agresive ale 7ermaniei dupa venirea
2;

la putere a lui Bitler 11;<<-#conducatorii romani au a*uns la concluzia ca era recomandabil sa a*unga la propria lor intelegere cu 7ermania. Toate aceste aspecte ale politici interne si e"terne au fost incluse intr-o ampla dezbatere nationala cu privire la caile de dezvoltare pe care Romania dorea sa le urmeze. Part$"#!# '&!$t$2# "$% '#r$&a"a $%t#r7#!$2a In perioada interbelica# viata politica a fost domnita de 2 mari partide, liberalii si national taranistii. Cel mai puternic partid a fost Part$" ! Nat$&%a! L$7#ra!# reprezentantul burg eziei# adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu si a dezvoltarii industriale. (8$# prin fuziunea cu (artidul @nirii din +ucovina a devenit primul partid cu adepti Hn Hntreaga RomEnie. &l s-a aflat la guvernare Hn perioada 1;22-1;2' si Hn perioada 1;<2-1;<C cEnd a luat masurile politice si economice de desavarsire a unificarii RomEniei si de redresare# relansare economica dupa criza dintre 1;22-1;<<. Aorta matrice a partidului a pornit de la instituirea oligar iei parlamentare grupate in *urul marilor familii de burg ezi si industriasi in frunte cu familia +ratianu. In felul acesta interesele financiare# economice se impleteau cu conducerea politica# iar aparatul birocratic al statului si controlul industriei# bancilor si guvernarii au trecut in mainile acestor oameni. In anii P24 ganditorii liberali# de remarcat 0tefan Deletin si 2imitrie 2rag icescu# au incercat sa faca opinia publica sa accepte ideea ca (artidul $iberal datorita rolului sau dominant in viata politica si economica# reprezenta intreaga natiune. &i au *ustificat aceste pretentii evidentiind faptul ca partidul lor initiase reformele agrara si electorala si transpusese in realitate ideea de unitate nationala a Romaniei Mari. In 1;2< I. 7. 2uca# la vremea aceea ministrul afacerilor e"terne si ulterior prim-ministru# a subliniat ca partidul era g idat de ideea de progres printr-o activitate treptata# organizata# bazandu-se pe proprietatea privata# armonia sociala# democratie si cunostiinta nationala. Ionel +ratianu sustine aceasi parere .)cesta sustinea ca liberalii luau in considerare nevoile si interesele tuturor grupurilor sociale si se straduiau sa le armonizeze. 2eoarece partidul lor era partidul natiunii# +ratianu si colegii sai au denuntat partidele care sustineau interesele unei clase ca fiind straine de spiritul romanesc. In conceptia acestora# atat (artidul Taranist cat si (artidul 0ocialist reprezentau un pericol pentru Romania Mare# promavand interese de clasa inguste. In politica liberalii foloseau toate mi*loacele pe care le aveau la dispozitie pentru a-si asigura victoria la alegeri, mobilizau politia# functionarii civili si prefectii pentru a-si promova propriile scopuri si a descura*a opozitia. 0tabileau tarife# distribuiau subsidii si alte favoruri financiare pentru a-si realiza obiectivele principale, industrializarea si crearea unei infrastructuri moderne. )stfel de politici erau in beneficiul oligar iei financiare si industriale# dar lasau nemultumite celelalte clase si grupuri sociale. Part$" ! Nat$&%a! Tara%#32 # a fost cel de al doilea partid principal din perioada interbelica . )cesta a luat nastere la 14 ianuarie 1;2' cand (artidul Taranesc din /ec iul Regat s-a unit cu (artidul 8ational din Transilvania. 2esi
<4

ambele partide impartaseau idealuri fundamentale# fiecare se declara in favoarea e"tinderii institutiilor politice democratice si a libertatilor civile la toate nivelurile populatiei. 2esi ambele partide doreau acestea# conducatorii lor au considerat ca programele lor erau incompatibile si prin urmare un obstacol in calea fuziunii. In primii ani de dupa razboi# (artidul Taranesc avea ca scop o reforma agrara radicala# in timp ce (artidul 8ational# care desi se bucura de un spri*in substantial in randul taranilor romani din Transilvania# era in esenta burg ez in conceptiile sale si mai mult nationalist decat taranesc in ceea ce priveste idiologia. (rin urmare fuziunea dintre cele doua partide i-a surprins pe contemporani. (artidul Taranesc a fost infiintat la +ucuresti la 18 decembrie 1;18# fiind prezidat de Ion Mi alac e# avand ca obiectiv principal problema agrara. (artidul 8ational Taranesc din Transilvania condus de Iuliu Maniu era reprezentantul tuturor elementelor populatiei romanesti din Transilvania asa cum fusese si in perioada de dinaintea (rimului Razboi Mondial. 2esi conducerea sa a ramas burg eza# era spri*init de tarani dar si intelectuali si clasa celor care practicau profesiunile libere din orase. Conducatorii (artidului Taranesc si a (artidului 8ational au surmonat in final diferentele ideologice si politice si au format un singur partid. )ceasta era singura solutie pentru realizarea unui partid capabil sa-i inlature pe liberali de la putere. 2esi aveau o baza de masa mai larga decat liberali# national taranistii au guvernat mai putin# 1;28-1;<1 si 1;<2-1;<<. 2esi admirabili din punct de vedere moral erau lipsiti de abilitatea politica a liberalilor comitand multe greseli tacite cum ar fi, acceptarea revenirii principelui Carol II II in tara in 11;<4- si inc eierea pactului de neagresiune electorala cu legionarii in 1;<C. )menintarile la adresa celor doua partide se simteau si dinspre drapta si dinspre stanga. In anii 24 cea mai mare amenintare in special pentru liberali# o reprezenta Part$" ! P&'&r ! $. 2upa infiintarea acestuia Hn aprilie 1;18 # partidul s-a bucurat de o popularitate enorma datorita generalului )le"andru )verescu# eroul din marele razboi. (artidul (oporului cu o structura sociala eterogena # nu a avut un program coerent#ci doar principii generale cum ar fi guvernarea eficienta si respectarea stricta a Constitutiei. (entru a a*unge la putere# )verescu a realizat o intelegere cu liberalii# si a guvernat intre 1;24-1;21 si 1;2'-1;2C. 2upa ce a iesit de la guvernare in 1;2C# partidul nu a mai *ucat un rol politic semnificativin viata politica. Part$" ! S&2$a! D#/&2rat# a iesit din razboi puternic divizat. Moderatii optau pentru traditia socialista occidentala# in timp ce e"tremistii doreau sa urmeze modelul bolsevic din Rusia. )ceste disensiuni s-au manifestat fatis# la Congresul 7eneral al (artidului 0ocialist la +ucuresti in 8-12 mai 1;21 si au dobandit un caracter permanent in octombrie 1;22# la (loiesti# cand comunistii au pus bazele institutionale ale (artidului Comunist Roman. 2in motive diverse partidul nu a prosperat. 7uvernul l-a declarat ilegal la data de 11 aprilie 1;24 si de atunci pana la cel de )l 2oilea Razboi Mondial# el si-a desfasurat activitatea in ilegaliate sau prin organizatii paravan.
<1

Congresele partidului au instalat straini ca secretari generali ai partidului# intarind opinia larg raspandita ca partidul era o organizatie straina# care punea interesele @niunii 0ovietice mai presus de cele ale Romaniei. % mare parte dintre socialisti au respins afilierea la Internationala Comunista # au infiintat o noua organizatie # Aederatia (artidelor 0ocialiste din Romania# o asociatie destul de larga intre (artidul 0ocial 2emocrat din /ec iul Regat si partidele socialiste din Transilvania# +anat si +ucovina. In anul 1;2C Constantin Titel (etrescu # figura dominanta a social-democratiei romanesti in perioada interbelica impreuna cu alti sociali democrati au infiintat un alt (artid 0ocial 2emocrat. Miscarile de dreapta erau alimentate de antisemitism.)ntisemitismul a fost ideologia miscarii de dreapta. In perioada interbelica un antisemit de frunte a fost ). C. Cuza# profesor de economie politica a @niversitatii din Iasi. In 1;2< Cuza a infiintat L$0a A'arar$$ Nat$&%a! Cr#3t$%# ,care urmarea e"pulzarea evreilor din viata economica si culturala si educarea tinerilor in spirit crestin si nationalist.@nul dintre aderentii cei mai frecventi ai lui Cuza# a fost Corneliu Delea Codreanu.)cesta din urma si-a depasit insa mentorul# de care era nemultumit si pe care il acuza de moderatie. In 1;2C C. D. Codreanu si-a creat propria organizatie nationalista numita L#0$ %#a Ar9a%09#! ! $ M$9a$!. In 1;<4 a infiintat o aripa militara a $egiunii# numita Gar"a "# :$#r# nume folosit ulterior pentru intreaga organizatie.7arda avea toate trasaturile miscarilor de e"trema dreapta contemporane ei. Intre 1;<1-1;<C# 7arda de Aier devenise o miscare de masa# care de la 1N a a*uns sa obtina 19# 98N din voturi. &lectoratul sau era format din tineri# oraseni# dar cuprindea membrii ai tuturor claselor sociale# taranii# preoti de la tara# elemente ale muncitorimii si ale burg eziei de la orase si din cei aflati la periferia societatii. )legerile de la 1;<C au fost un test critic pentru democratie. (8$ a obtinut <9# ;N din voturi# (8T a obtinut locul al doilea iar 7arda de Aier a obtinut locul al treilea ca marime in (arlament.

<2

Curs /II M&%ar9$a :#r"$%a%" (1,14-1,2;) In perioada interbelica la fel ca si in timpul lui Carol II# regele era elementul c eie in scena politica. Aerdinand I al RomEniei# n=scut Aerdinand /iKtor )lbert Meinrad von Bo enzollern-0igmaringen# 1n. 24 august 18'9# 0igmaringen - d. 24 iulie 1;2C- a fost rege al RomEniei din 14 octombrie 1;14 pana in 1;2C la moartea sa. (rerogativele sale au fost stabilite prin Constitutia de la 2; martie 1;2<. Regele avea dreptul sa numeasca si demita ministrii# avea dreptul de a sanctiona legile votate de (arlament# putea emite regulamente care erau instructiuni in aplicarea unor legi. Tot regele negocia si inc eia tratate de alianta# insa acestea erau valabile doar daca erau votate de (arlament. Aiind ca a respectat limitarile impuse de Constitutie# Aerdinand I# poate fi considerat un monar constitutional. (restigiul monar iei a crescut in timpul (rimului Razboi Mondial si dupa realizarea @nirii. Aerdinand 1impreuna cu regina Maria- fiind Hncoronat ca rege al RomEniei Mari Hntr-o ceremonie spectaculoas= pe 19 octombrie 1;22 la s=rb=toarea princial= din )lba Iulia. In 1;29 a fost declarata criza dinastica care are ca efect in mare masura prestigiul monar iei. (rintul Carol II II fiind trimis la funerariile Reginei )le"andra a Marii +ritanii# nu s-a mai intors in tara. In decembrie 1;29 i-a trimis o scrisoare regelui Aerdinand prin care il anunta ca renunta la prerogativele de mostenitor al Coroanei 1fuge cu &lena $upescu in Italia-. In data de <1 decembrie 1;29 s-a emis un act prin care se mentionase ca printul Carol II al II renuntase la tron. (arlamentul a aprobat actul la 4 ianuarie 1;2'# proclamandu-l ca mostenitor pe Mi ai fiul lui Carol II II . ) fost instituita o regenta care sa e"ercite prerogativele regale in cazul in care Mi ai ar a*unge la tron inaintea ma*oratului. )ctul de la 4 ianuarie 1;2' a fost interpretat ca e"primand vointa lui I.C. +ratianu impusa regelui Aerdinand. (entru a lovi in (8$ opozitia a facut agitatie in favoarea reintoarcerii lui Carol II II. 2upa moartea regelui Aerdinand - 24 iulie 1;2C ! la 0inaia. si a lui I.C.+ratianu -24 noiembrie 1;2C- problema a fost aceea a ordinii constitutionale deoarece se formase un curent care-l prezenta pe Carol II II ca salvator al tarii. Informat periodic despre framantarile din tara# Carol II II s-a reintors in +ucuresti in data de ' iunie 1;<4. In 8 iunie 1;<4# (arlamentul a anulat legile din 4 ianuarie 1;2' si l-a proclamat rege pe Carol II II.

<<

CAROL II II )cesta nu dorea un guvern puternic ci o dictatura regala. &l a spri*init institutiile culturale si a manifestat o preocupare constanta pentru modernizarea societatii romanesti. Rezultatul nedecis al alegerilor din 1;<C oferind regelui o larga posibilitate de manevra pentru realizarea obiectivului sau politic. In 28 decembrie 1;<C# Carol II II l-a insarcinat pe %ctavian 7oga ! presedintele (artidului 8ational Crestin ! cu formarea noului guvern. )ducand la conducere acest partid slab 1(8C-# Carol II II a urmarit sa castige timp pentru a-si instaura regimul personal. $a 14-11 februarie 1;<8# guvernul 7oga a fost inlocuit de un guvern consultativ condus de (atriar ul +isericii %rtodo"e ! Miron Cristea format din cativa fosti ministrii si avandu-l pe Ioan )ntonescu ministru al apararii. In februarie 1;<8# Carol II II a abolit Constitutia din 1;2< inlocuind-o cu una noua care se baza pe principii corporatiste si concentra puterea in mainile regelui. In <4 martie 1;<8 a decretat dizolvarea tuturor partidelor si gruparilor politice promitand ca se va elabora o lege care va impune conditiile in care se pot forma si functiona asociatiile politice. Insa o serie de decrete legi emise in aprilie si septembrie care impuneau pedepse severe in cazul oricarei opozitii la noua ordine# aratau clar ca regele nu avea intentia sa reinstaureze vec iul sistem al partidelor politice. Carol II a luat masuri drastice impotriva 7arzii de Aier pe care o considera principalul sau inamic. @nele dintre prevederile Constitutiei din 1;<8 fiind indreptate importiva legionarilor. 2reptul la vot pentru )dunarea 2eputatilor nu era acordat decat persoanelor care implinisera <4 de ani# iar preotilor li se interzicea sa-si puna autoritatea lor spirituala in slu*ba propagandei politice# inclusiv in lacasul de cult. Carol II a dat instructiuni lui )rmand Calinescu ministru de interne si ultrior prim ministru sa distruga 7arda de Aier prin orice mi*loace legale sau ilegale#pe care le considera necesare. Membrii si simpatizatii 7arzii de Aier au fost arestati in numar mare si internati in lagare de concentrare infiintate in acest scop. Aorta si brutalitatea masurilor pe care Carol II le-a luat impotriva 7arzi de Aier# in 1;<8 si dupa aceea# par a fi motivate initial nu de opozitia fatisa a acestei organizatii ci de faptul ca o percepea drept o copie a 7ermaniei. 7uvernul a inceput arestarea masiva a membrilor 7arzi la putin timp dupa ce 7ermania a ane"at )ustria. @ciderea lui Codreanu si a altor 1< persoane a 7arzii in timp ce incercau sa evadeze # a avut loc imediat dupa vizita lui Carol II in 7ermania in timpul careia Bitler ceruse insistent eliberarea membrilor 7arzii si formarea unui Cabinet condus de Codreanu. Campania regelui a distrus 7arda# ramanad doar un nucleu care opera ca organizatie clandestina anga*ata in acte de sabota* si asasinate. $a 21 septembrie 1;<; la ordinul lui Borea 0ima noul lider al 7arzi un grup de legionari# l-au asasinat pe ministrul de interne )rmand Calinescu. 0ituatia internationala de la sfarsitul anului 1;<; l-a determinat pe Carol II II sa initieze o
<4

miscare de reconciliere nationala cu scopul de a apara natiunea impotriva pericolelor e"terne crescande. $egionarii fiind singuri receptivi la aceasta miscare. Reconcilierea cu miscarea legionara a marcat o deplasare spre dictatura si totalitarism al intregului regim. )ceasta manevra nu a putut asigura durabilitatea regimului care s-a prabusit in primele zile ale lunii septembrie 1;44.

<9

Curs /III REGIMUL ANTONESCU SI CEL DE AL- II-LEA RAZ<OI MONDIAL 1,4)-1,44 Cedarea +asarabiei# a +ucovinei de 8ord si a sudului 2obrogei si a 8ord/estului Transilvaniei in vara anului 1;44 au sporit aversiunea fatisa a (artidului 8ational $iberal si a (artidului Taranesc fata de dictatura regala# iar tendintele ucigase ale 7arzii de Aier fata de rege l-au obligat pe Carol II sa apeleze la generalul Ion )ntonescu# acesta fiind singura persoana capabila sa tina sub control aceasta situatie dificila. )legerea lui )ntonescu a fost un lucru dificil# deoarece acest ofiter de cariera nu facea niciun secret din dispretul pe care il nutrea fata de Carol II . Ceea ce l-a determinat pe Carol II sa-l aleaga pe )ntonescu pentru a forma guvernul# a fost dorinta de a se salva. )ntonescu nu avea nici o intentie de a accepta vasalitatea politica a 7ermaniei# acesta fiind de de parere ca Romania ar fi trebuit sa se alature eforturilor tarilor occidentale de a-l impiedica pe Bitler sa distruga Ce oslovacia. Cand in cele din urma a acceptat sa-si lege soarta de 7ermania a facut-o fiind convins ca acest lucru era necesar pentru salvarea tarii. 0entimentele sale pentru %ccident au ramas aceleasi# dar situatia internationala se sc imbase dramatic. Ausese profund afectat de infrangerea Arantei# izolarea Marii +ritanii de continent si comportamentul agresiv al @niunii 0ovietice fata de vecinii mai mici. )ntonescu fiind convins ca 7ermania va castiga razboiul in vara lui 1;44 a avut convorbiri cu oficialii germani si a pus bazele aliantei sale politice cu 7ermania. $a data de 4 septembrie 1;44# )ntonescu a fost numit prim ministru# si in data de 9 septembrie acelasi an i-a cerut regelui Carol II sa abdice si sa paraseasca tara. Carol II a ezitat# dar a cedat in final in fata ultimatumului din partea lui )ntonescu in sensul ca daca nu abdica imediat viata sa se afla in pericol# iar tara va fi sfasiata de razboiul civil si confruntata cu ocuparea de catre o putere straina/ $a data de ' septembrie 1;44 Carol II renunta la tron in favoarea fiului sau de 1; ani# Mi ai# iar a doua zi a parasit tara. In acest moment de criza# )ntonescu parea a fi luat in consideratie posibilitatea abolirii monar iei. 8u a trecut insa la actiune din cauza opozitiei principalelor partide politice fata de o sc imbare atat de radicala. In sc imb a otarat sa reduca puterea noului rege la atributii cu caracter ceremonial# in timp ce adevarata autoritate era e"ercitata de el insusi. $a ' septembrie 1;44# regele Mi ai a emis un decret prin care ii acorda lui )ntonescu puteri depline. )cest decret continea o prevedere importanta, regele numea presedintele Consiliului de Ministrii. (revederea a trecut neobservata# dar patru ani mai tarziu aceste cuvinte au furnizat *ustificarea *uridica pentru demiterea lui )ntonescu de catre Mi ai si numirea unui nou sef al guvernului. )ntonescu a pus capat al crizei politice la 19 septembrie formand un guvern de coalitie cu 7arda de Aier. &l a preluat presedintia Consiliului de Ministrii si a devenit Ministru al )pararii
<'

8ationale# in timp ce 7arda de Aier s-a instituit drept forta politica dominanta in noul guvern. Borea 0ima# succesorul lui Codreanu# ca lider al 7arzii de Aier# era vicepresedinte al Consiliului de Ministrii si gardistii detineau astfel 9 ministere inclusiv cel de Interne# )facerilor &zterne# Invatamant si Cultele. )ntonescu a trecut la inlocuirea vec ii ordinii politice cu una noua pe care a descris-o ulterior drept statul national totalitar. &l si-a e"primat dezgustul total fata de partidele politice si practicile democratiei romanesti pe care o considera deficitara. In consecinta# in noua sa ordine el nu a facut loc partidelor politice iar faptul ca impartea puterea cu 7arda de Aier era un e"periment strict temporar. In afacerile e"terne preocuparea cea mai urgenta a lui )ntonescu a fost consolidarea aliantei cu 7ermania. )ntonescu a pus bazele noului rol pe care Romania avea sa il *oace intr-o &uropa de 0-& dominata de 7ermania intarind legaturile militare si economice cu aceasta. /iteza cu care +erlinul a reactionat arata cat de importanta devenise Romania in planurile strategice ale 7ermaniei pentru &uropa de 0-&. In urma esecului invaziei italiene in 7recia# Bitler otarase ca era necesara o operatiune germana de salvare si ca aceasta ar trebui sa treaca prin Romania si +ulgaria. Insa rolul Romaniei in &st nu avea sa se limiteze la cel de baza# de organizare si sursa de materii prime. Inrautatirea relatilor cu @niunea 0ovietica il determinase pe Bitler sa accelereze elaborarea planurilor pentru rezolvarea diferendelor germano-sovietice prin mi*loace militare. (rimele trupe germane au sosit in Romania la 14 octombrie 1;44. Intre 21 si 24 noiembrie P44 Bitler l-a invitat pe )ntonescu la +erlin. Motivul oficial al vizitei a fost definitivarea conditiilor de aderare a Romaniei la (actul germano-italiano-*aponez# pe care )ntonescu l-a semnat la 2< noiembrie 1;44# dar si o revizuire asupra dictatului de la /iena. Incepand de atunci si pe tot parcursul razboiului cu @niunea 0ovietica# )ntonescu s-a gandit in mod constant la Transilvania# fiind sigur ca o cooperare stransa cu 7ermania era singura cale pentru a asigura redobandirea teritoriului pierdut. (e plan intern# gardistii s-au dovedit a fi parteneri incompetenti si iresponsabili care nu impartaseau viziunea lui )ntonescu despre noua Romanie. )mbitiile conducatorilor garzii nu aveau limite. )cestia contestau autoritatea lui )ntonescu incercand sa dobandeasca controlul asupra politiei si armatei# institutii care fusesera anterior imposibil de atins de catre influenta gardista. 2ivergentele dintre )ntonescu si Borea 0ima au aparut c iar dupa prima luna de guvernare# iar dupa asasinatele legionare din noiembrie 1;44# tensiunile dintre acestia s-au amplificat si mai mult. 2upa vizita lui )ntonescu in 7ermania 14 ianuarie 1;41 acesta s-a otarat sa elimine 7arda de Aier. )ntonescu a trecut la actiune si a trimis armata impotriva fortaretelor 7arzii din +ucuresti. 0ima si ceilalti conducatori au cerut interventia oficialitatilor germane# acestiasfatuindu-i sa capituleze promitand doar ca ii vor cere lui )ntonescu permisiunea ca liderii 7arzii de Aier sa se refugieze in 7ermania. 7ermania considera ca era necesar sa mentina 7arda intr-o forma oarecare pentru a putea e"ercita presiuni asupra lui )ntonescu in cazul in care acesta ar fi decis sa actioneze contra intereselor germane.
<C

$a 2< ianuarie 1;41# trupele legionare s-au predat# iar seful serviciului secret german in Romania a aran*at scoaterea din tara in secret a conducatorilor 7arzii si trimiterea lor in 7ermania. 2upa e"cluderea $egionarilor din guvern# )ntonescu a incercat din nou sa starneasca interesul (artidului 8ational Taranesc si altor partide pentru formarea unui guvern de unitate nationala# insa nu a reusit. )stfel cabinetul pe care )ntonescu l-a anuntat la 2C ianuarie 1;41 era compus in special din militari care asigurau ordinea publica si o administratie eficienta. Cu aceasta ec ipa# el a inceput sa puna bazele tipului propriu de autoritarism. Interzicea infiintarea oricarui tip de organizatie politica# religioasa sau culturala fara acordul guvernului. Regimul instituit de )ntonescu poate fi caracterizat drept fascist. % descriere mai e"acta ar fi dictatura militara. 0pre deosebirea de dictatura lui Bitler in 7ermania si a lui Mussolini in Italia aceasta era lipsita de o ideologie si nu era sustinuta de un partid politic de masa. In locul acestora )ntonescu folosea armata si aparatul de siguranta pentru a putea conduce si suprima disidenta. 2upa instituirea dictaturii militare# )ntonescu a strans si mai mult relatiile cu 7ermania. In primavara anului 1;41# in timp ce se pregatea atacul impotriva @niunii 0ovietice# Bitler si comandantii de armata germani prevedeau un rol limitat pentru armata romana# avand indoieli cu capacitatea acesteia de a desfasura actiuni ofensive independente.8emtii fiind mult mai preocupati de apararea zacamintelor petrolifere romanesti impotriva unui atac sovietic# incredintatnd apararea acestora sefului misiunii fortelor aeriene germane in Romania. $a 12 iunie 1;41# Bitler l-a informat pe )ntonescu la Munc en despre planul sau de a ataca @niunea 0ovietica. Ca raspuns# )ntonescu a promis participarea economica si militara deplina a tarii sale in aceasta campanie. In 22 iunie 1;41# Romania s-a anga*at impreuna cu 7ermania in razboiul contra @niunii 0ovietice. Regele Mi ai si )ntonescu au proclamat inceperea ra"(oiului s'ant contra (olsevismului pentru eliberarea +asarabiei si +ucuvinei de 8ord de ocupatia sovietica. (articiparea Romaniei la razboi a avut la baza o conventie militara cu 7ermania# deoarece atat Bitler cat si )ntonescu au mizat pe o victorie rapida in conditiile razboiului fulger. $a campania din vara lui 1;41 au participat armatele I si I/ romane. In decurs de o luna de la inceperea ostilitatilor# +asarabia si nordul +ucovinei au fost eliberate de sub dominatia sovietica. Insa )ntonescu otarase de*a sa trimita trupele romane si dincolo de 8istru# fiind incredintat ca victoria germana va urma in viitorul apropiat si intentiona sa lupte alaturi de 7ermania pana cand aceasta isi realiza scopul final# si anume distrugerea @niunii 0ovietice. 0ub presiunea @niunii 0ovietice# Marea +ritanie a declarat razboi Romaniei la C decembrie 1;41. 2upa intrarea in razboi a 0tatelor @nite# 7ermania a obligat Romania sa-si onoreze anga*amentele cuprinse in (actul Tripartit din noiembrie 1;44 si sa declare razboi 0tatelor @nite# lucru care s-a si produs la 12 decembrie 1;41. 0tatele @nite a raspuns declarand razboi Romaniei la 9 iunie 1;42. Intre 1;42- 1;4<# trupele militare romanesti au luat parte la luptele din 0 Rusiei si din Caucaz. Romania a suferit pierderi mari in batalia de la 0talingrad# lucru
<8

care l-a determinat pe )ntonescu sa caute noi solutii pentru a prote*a Romania in fata unor invazii a )rmatei Rosii. )stfel# fiind constrans de pierderile de pe front si atacurile opozitiei# la care s-au adaugat si atacurile aeriene anglo-americane asupra Romaniei si nemultumirile crescande ale populatiei# )ntonescu a decis tatonarea posibilitatilor de iesire din razboi #prin discutii cu )liatii in capitalele tarilor neutre )nKara# $isabona# Madrid. In aceasta perioada se unisera si alte forte pentru a scoate tara din razboi. % figura remarcanta a fost Iuliu Maniu care trimisese prin diferite canale inclusiv diplomati elvetieni si turci mes*e guvernului britanic in care e"plica rolul rolul Romaniei in razboi si aspiratiile sale. Raspunsul din partea Marii +ritanii a fost descura*ator. Romania trebuia sa trateze nu numai cu )liatii occidentali ci trebuia sa a*unga la o intelegere directa cu @niunea 0ovietica. $a 2' ianuarie 1;44 Bitler ordonase elaborarea planurilor de ocupare a Romaniei in cazul unei lovituri antigermane. Tensiune dintre relatiile romanogermane a fost atenuata de un nou acord economic semnat la ; februarie 1;44 si de reinoirea asigurarilor de spri*in din partea lui )ntonescu date la intalnirea cu Bitler din 28 februarie. Tot atunci Bitler a ordonat incetarea elaborarii planurilor pentru ocuparea Romaniei. In aprilie 1;44 negocierile intre reprezentantii Romaniei si )liatii# de la Cairo au a*uns la un punct critic. @niunea 0ovietica avea un rol tot mai activ pe masura ce armatele sale au a*uns la (rut si erau pe punctul de intra adanc in Romania. (entru a grabi capitularea Romaniei# Molotov a anuntat ca @niunea 0ovietica nu urmarea sa dobandeasca niciun teritoriu romanesc sau sa modifice sistemul social din tara. $a 12 aprilie 1;44 reprezentantul sovietic la Cairo i-a prezentat printului 0tirbei # reprezentantul Romaniei# conditiile sovietice minime elaborate dupa consultari cu guvernele britanic si american pentru inc eierea unui armistitiu. 0e cerea, ruperea totala de 7ermania si lupta comuna a armatelor romane si aliate Romaniei impotriva 7ermaniei. - restabilirea frontierei romano-ruse din 1;41. - plata despagubirilor de razboi catre @niunea 0ovietica. - eliberarea tuturor prizonierilor de razboi. - miscarea nesting erita a )rmatei Rosii pe teritoriul Romaniei
-

Iuliu Maniu a raspuns cu contra propuneri la 1;I21 aprilie 1;44.$a 21 aprilie aliatii au refuzat continuarea negocierilor si au cerut acceptarea sau respingerea clara a conditiilor armistitiului. 14 iunie ! Maniu a acceptat fara entuziasm conditiile armistitiului 19 mai 1;44 guvernul )ntonescu a respins conditiile aliatilor. 24 august 1;44 a avut loc ofensiva sovietica pe frontul romanesc. 22 august 1;44 )ntonescu a vizitat statele ma*ore de campanie si si-a dat seama de gravitatea situatiei.
<;

$a 2< august 1;44 in momentul in care )ntonescu refuza sa accepte inc eierea imediata a armistitiului# regele Mi ai a ordonat arestarea lui. Ceilalti colaboratori apropiati a lui )ntonescu au fost convocati la (alat pentru o presupusa intalnire a Consiliului de Coroana si arestati. Regele e"ercitandu-si prerogativele constitutionale l-a numit prim ministru pe generalul Constantin 0anatescu# unul dintre comandantii armatei care contribuise la rasturnarea regimului lui )ntonescu. )cesta a numit la randul sau prin decret membrii guvernului. $a data de 2< august 1;44 prin postul de radio s-a difuzat proclamatia adresata natiunii prin care care se anunta ruperea relatiilor diplomatice cu 7ermania si inc eierea armistitiului cu 8atiunile @nite. 0anatescu a transmis instructiuni emisarilor romani la Cairo sa accepte armistitiul pe baza conditiilor propuse de aliati la 12 aprilie. Intorsatura dramatica a evenimentelor i-a luat prin surprindere pe reprezentantii diplomatici militari a 7ermaniei la +ucuresti. Bitler a ordonat fortelor germane sa ocupe +ucurestiul si sa infiinteze un nou guvern. )ctiunea a esuat insa deoarece comandantii germanii aveau trupe prea reduse pentru a invinge o armata si un popor prea otarati sa sc imbe tabara. (ana la 28 august trupele romane neutralizasera pericolul german care ameninta +ucurestiul# iar la <1 august fortele germane se aflau in retragere. In aceeasi zi# )rmata Rosie a ocupat +ucurestiul si astfel incepea o noua era in istoria Romaniei. )rmata Rosie a invadat Romania# comandantii sovietici tratand tara ca pe un teritoriu cucerit. In aceasta guvernul 0anatescu a incercat sa inc eie un armistitiu cu @niunea 0ovietica cat mai curand posibil. In <1 august 1;44 proiectul unui armistitiu intocmit de catre oficialitatile sovietice a fost comunicat guvernelor american si britanic. 2elegatia romana la Moscova condusa de $ucretiu (atrascanu a primit proiectul la 14 septembrie si a depus eforturi intense pentru a-i modera termenii. (rin aceasta delegatia romana urmarea , - ca Romaniei sa i se recunoasca statutul de cobeligeranta in razboiul impotriva 7ermaniei - sa se stabileasca termene precise pentru perioada ocupatiei sovietice - autoritatilor romane sa li se acorde mai multe libertate in ceea ce privea administratia interna 1probleme de siguranta si politie- sa se obtina anga*amentul )liatilor ca intreaga Transilvanie va reveni Romaniei. )rmistitiul a fost semnat in noaptea de 12I1< septembrie si cuprindea conditiile detaliate in timpul negocierilor de la Cairo. @niunea 0ovietica cerea guvernului roman - sa se anga*eze in efortul de razboi aliat cu cel putin douasprazece divizii de infanterie ec ipate complet - sa permita deplasarea libera a )rmatei Rosii pe teritoriul sau - sa spri*ine financiar si logistic operatiunile militare ale aliatilor impotriva 7ermaniei si @ngariei Romania isi asuma de asemenea povara de plati despagubiri care se ridicau la suma de <44 444 444 dolari catre @niunea 0ovietica pentru pierderile cauzate in operatiunile militare de pe teritoriul acesteia si sa inapoieze toate bunurile luate de pe
44

teritoriul ei. 0ingurul punct favorabil pentru Romania era abrogarea 2ictatului de la /iena si redobandirea Transilvaniei de 8ord-/est desi otararea finala cu privire la apartenenta teritoriului era rezervata pentru conferinta generala de pace de la sfarsitul razboiului. (reocuparea principala a sovieticilor in toamna anului 1;44 a fost campania impotriva fortelor germane si ungare ramase la 8ord si &st de Carpati. Trupele romane au fost concentrate cu o viteza remarcabila in vederea desfasurarii acestei campanii. In 24 septembrie a inceput o ofensiva de amploare a trupelor sovietice si romane si pana la 29 octombrie intregul teritoriu al Romaniei de dinainte de razboi a fost recucerit. (ierderile romanilor in batalia pentru Transilvania au fost considerabile# apro"imativ cincizeci de mii de morti si raniti. In ciuda cooperarii de pe campul de lupta# guvernul 0anatescu si autoritatile de ocupatie ruse s-au aflat intotdeauna in conflict. Consilerii sovietici civili si militari prezenti in numar mare in tara erau cei care otarau directia dezvoltarii politice a Romaniei.

41