Toxicomaniile actuale

Date generale, scurt istoric

Clasificarea lui Oughourlian, 1974 a conduitelor adictive in 6 grupe, tinind cont de fenomenele sociologice (solitare sau de grup) si de Comportamentele psihologice.

Toxicomaniile actuale
Au aparut in anii 1960 Sunt legate n grade diferite din punct de vedere istoric de miscarea hippy fiind precursoarea lor. Ca fenomen social, toxicomanile actuale, sau dezvoltat mai intii in Statele Unite prin miscarea hippy la mijlocul faimosilor ani sixties.

Miscarea hippie

Aceasta miscare se inscria ntr-un context dublu : socioeconomic (cu criticile din cadrul The American way of life) si politic (cu declansarea si, ulterior, mpotmolirea operatiunilor militare din Vietnam). Atunci s-a afirmat aversiunea fata de "societatea capitalista" si de alienarea materiala, fllozofia subjacenta fiind cea a nonviolentei si a intoarcerii la sinul naturii. Cautarea fericirii este nsotita de cea a unei lumi mai bune si a unei mai profunde ntelegeri fata de celalalt.

Anii '70 marcheaza o noua etapa: aceea a "prafului" (nainte de distrugerea retelelor din Marsilia ale French connection), a calatoriilor n zonele de "productie", a (sub)culturii "extazului" toxicomaniac incarnata de vedete ca Janis Joplin, Jimmmy Hendrix sau Jim Morrisson. In paralel, este epoca prefacerilor de factura legislativa n marea majoritate a tarilor europene, prin prevederi care sanc]ioneaza traficul de droguri si integreaza n mod progresiv notiunea ngrijire prin crearea unor institutii specializate.
In "Triunghiul de aur" (Thailanda, Birmania, Laos)

Din punct de vedere sociologic se completeaza cu o subcultura proprie, pna ntratt nct anumite idei vor fi adoptate chiar de cultura dominanta! Miscarea hippie aflata la originea propagarii masive a utilizarii canabisului si a halucinogenelor n rndul consumatorilor ocazionali, este si la originea toxicomaniilor severe realizate de junkees actualmente. O asemenea apropiere explica ct de facila este apropierea dintre miscarea hippie, utilizarea drogurilor "minore" si toxicomaniile grave cu dependenta.

Uzajul de droguri si conduitele tip "junkee" sunt doua lucruri fundamental diferite. Extensia n toate mediile sociale, dezinsertia socio-profesionala, carentele din mediul familial, comportamentele ilegale sau medicolegale (scuundare dificultatilor de aprovizionare cu droguri) sun regula n grupul junkee. Acesti toxicomani apar n marea lor majoritate ca marcati de disfunctionalitati familiale sau un trecut relational traumatizant; adesea au fost diagnosticati ca prezentnd, si semne si simptome de suferinte psihologice si/sau inadaptari diverse: eretism, abuzuri alcoolice sau medicamentoase, tentative de suicid, etc.

Toxicomaniile actuale
Date epidemiologice
The 1999 ESPAD Report The 2003 ESPAD Report Alcohol and Other Drug Use Among Students in 30 European Countries

Consumul n ultimele 30 de zile de alcool tutun i droguri

Consumul n ultimele 12 luni pentru alcool, marihuana i inhalante

Variatia consumului de alcool, tutun i droguri n 1999 i 2003

Drogurile si pricipalele lor efecte

Opiul si derivatii sai

Macul (papaver somniferum) are varietatile de: album, glabrum, negrum si setigerum.

Produsul cautat este latexul, obtinut prin scarificarea capsulelor inca verzi ale macului.

Alcaloizii continuti in opiul brut apartin la doua grupari chimice:

derivati fenantrenici derivati izoqinoleinici

Opiacee: clasificare

Opiaceele includ opiaceele naturale (morfina), semisintetice (heroina) si sintetice (mialgin, fortral). Opiaceele sunt prescrise ca analgezice, anestezice, agenti antidiareici sau ca antitusive.

Principalele cai de administrare ale opiaceelor

Toxicomania la opiacee cunoaste mai multe cai de acces:
injectare subcutanata sau intravenoasa absorb]ie orala respiratorie (fumat, inhalat) nazala chiar rectala (rara)

Cele mai utilizate produse din opiu in traficul ilicit

Opiul brut. Cel mai cautat este cel colectat de la macul cultivat in Asia: in Iran si Taiwan. Ciandu (chandoo, opiul rafinat). Foarte raspindit in Extremul Orient pentru fumatul cu pipa sau consumarea sub forma de comprimate. Dross (cenusa opiului fumat). Este comercializat sub forma si marimea unei tigari, cu diferite denumiri. Desi mai slab ca cel rafinat, este suficient de puternic pentru a provoca efectele tipice ale drogului.

Varietatea de opium Red rock

Varietatea de opium Red rock

Red rock si Dragon`s blood incense

Opiu Dragon`s blood incense

Mici cantitati de opiu Red rock si Dragon`s blood incense

Opiu White rock

Pipa folosita de fumatorii de opiu

Morfina si dependenta morfinica

Morfina. Primele cazuri de obisnuinta par sa fi fost observate in Germania catre 1875, iar ravagiile sale au fost mai accentuate in special la sfirsitul secolului al XIX-lea.

Morfina Lady M este forma cea mai pura si mai scumpa.

Heroina sau diacetil-morfina

Heroina este de trei ori mai putin hipnotica si de cinci ori mai toxica decit morfina

Heroina, in functie de puritatea sa se prezinta ca o pulbere de culoare de la brun la alba (cea mai pura) cu gust usor amarui, miros slab de otet, insolubila in apa.

Heroina pe strada se vinde in amestec cu diverse alte substante, unele inerte altele active din punct de vedere farmacologic, sub forma de portii numite in argou bile sau bilute

Heroinei sau diacetil-morfinei, introdusa in terapeutica in 1898 si folosita sub forma de clorhidrat -sarea cea mai solubila ii revine astazi primul loc printre intoxicatiile cu opiacee. Heroinei injectate pe cale venoasa i se datoreaza cel mai adesea moartea prin supradoza ("overdose) a drogatilor.

Deoarece heroina de strada este insolubila in apa, este necesara transformarea ei intr-o sare solubila. Pentru aceasta drogatii folosesc de regula acidul citric (sarea sau zeama de lamiie)

Cele mai utilizate varietati (argotice) de heroina intilnite in traficul ilicit

Hong Kong Rocks, Brown Sugar, Vogelfutter (hrana pentru pasarele) cu mai multe subvarietati:
heroina de baza (Heroina 2, fata de morfina bruta, socotita Heroina 1) heroina 3 (Brown Sugar) heroina 4 (Alba").

Heroina bruta este numita pur si simplu heroina, la care se poate adauga numele tarii sau a regiunii geografice de provenienta: heroina mexicana, heroina iraniana, etc.

Alti preparati derivati din morfina

Codeina. Dilaudid (clorhidrat de dihidromorfina). Laudanum. Thebaina. Eukodal.

Stupefiantele sintetice.
Sunt produse destul de disparate, care au in comun unele proprietati analgezice si pot da nastere toxicomaniei. In fruntea sirului a fost petidina (Dolosal), urmata de Dextromoramida (Palfium), carora li s-au adaugat pentozacina (Fortal), prezentat initial ca nefiind toxicogen, metadona buprenorfina (Temgesic), ultima din sir (1990).

Hidromorfonul prezentare

in

diferite

forme

de

Meperidina in diferite forme de prezentare

Hidrocodonul expectorant)

(sirop

antitusiv

si

Oxicodon tablete

Diferite varietati farmacologice de prezentare a codeinei

Diferite varietati farmacologice de prezentare a codeinei

Efecte clinice - pe termen scurt

modificarile fiziologice: incalzire cutanata si prurit,

bradicardie, hipotensiune arteriala, hiperglicemie , citeodata greturi si varsaturi. Proprietatile notabile sunt o analgesie puternica si o depresie a centrilor respiratori superiori precum si a centrilor tusei.

supradoza (overdose) este o coma prin supradozare

caracterizata prin: stupor, citeodata prin agitatie, bradipnee marcata care apare in prim plan, mioza strinsa punctiforma, sau midriaza. Temperatura este normala, tensiunea arteriala coborita. Edemul pulmonar acut, este o complicatie frecventa.

Efecte clinice - pe termen lung

Complicatii somatice: numeroase dar neimputabile direct drogului Complicatii psihice: numeroase si direct imputabile drogului

Complicatii somatice

Alterarea starii generale. Complicatii datorita utilizarii caii de administrare intravenoase. Complicatii cardio-vasculare.

Complicatii somatice

Complicatii pulmonare. Complicatii digestive. Complicatii neuro-musculare.

Complicatii somatice

Complicatiile osteo-articulare. Complicatii oculare. Complicatii genito-urinare.

Complicatii psihice

Tulburari depresive Suicid Tulburarea de personalitate antisociala

Urgente medicale datorate uzajului de opiacee Overdoza urmind unei intoxicatii supraacute cu opiacee poate duce la:
coma,
depresie respiratorie, edem pulmonar acut dialtatie pupilara, pierderea cunostintei si moarte

Sindromul de abstinenta la opiacee

Elementul esential al abstinen]ei de opiacee il constituie prezenta unui sindrom de sevraj Sindromul de sevraj poate fi precipitat de administrarea unui opiaceu antagonist (ex. naloxona sau naltrexona) Abstinenta de opiacee se caracterizeaza printr-un pattern de semne si simptome care sunt opusul efectelor agoniste acute

Halucinogene si disociative
Termenul de halucinogene denumeste generic mii de substante care genereaza sau induc fenomene halucinatorii distorsiuni profunde in perceperea realitatii. Aceste substante au mai fost desemnate cu termenul de psihotomimetice sau psihozomimetice deoarece induc perturbari importante ale activitatii mentale, atit ideative, cit si afective, tulburari asemanatoare psihozelor.

Structura chimica

1938. Albert Hofmann, chimist la laboratoarele Sandoz Pharmaceutical, sintetizeaza LSD-25 pentru prima data in Basel, Elvetia, el cautind de fapt o substanta stimulanta pentru sistemul sangvin. Cercetarile sunt reluate dupa 5 ani.

16.04.1943 Albert Hofmann inhaleaza accidental o mica cantitate de LSD pentru prima data in istorie; este prima experienta umana cu LSD-25 pur. El raporteaza ca a vazut o furtuna neintrerupta de imagini fantastice, forme extraordinare cu o intensia si caleidoscopica paleta de culori. Experienta se termina deupa aproape doua ore.

Denumiri argotice

Forma cea mai comuna sub care LSD-ul este vindut este sub forma de mici patratele de hirtie denumite blotter (bucata intreaga de hirtie este decorata cu desene artistice, picture sau imagini de personaje sau personalitati - pentru a masca efectele de degradare ale LSD in timp, perforata si apoi inmuiata in solutia de LSD si apoi uscata).

LSD-ul lichid. LSD este solubil in apa si alti solventi, dar de regula LSD-ul lichid este bazat pe o solutie apoasa. Solutia de LSD este utilizata pentru crearea timbrelor de sugativa.

O singura picatura de LSD concentrate poate contine de 50 ori doza normala, astfel el este, in general diluat pina la punctul in care 1 picatura aprox. 1 doza. Totusi LSD ul lichid ramine putin comun.

Gelatina. Cunoscut si ca "window panes" aceasta forma de LSD se obtine din amestecul solu]iei de LSD cu gelatina ce se intinde apoi in mici patratele.

Beneficiul metodei este acela ca LSD-ul nu mai este expus la aerul liber si la soare factor ce degradeaza diethylamide acidului lysergic.

Un singur patratel de gelatina este mai puternic de regula, decit un timbru de sugativa (dupa estimari intre 50 - 150 g/patratel).

POZITIVE senzatie de energie sporita (stimulare) sporirea gindirii asociative & creative dispozitie exaltata sporirea vigilitatii & aprecierii muzicale sporirea vigilitatii simturilor (gust, miros, auz) viziuni colorate experiente spirituale de schimbare

NEGATIVE anxietate, tensiune inclesttarea gurii hipersudoratii greturi ameteli, confuzii megalomanie hipervigilenta & hipersenzitivitate la sunete muzicale si zgomote paranoia, teama, panica sentimente nedorite si coplesitoare experiente spirituale nedorite flashback-uri

NEUTRALE modificari generale a constientei dilatare pupilara dificultati de concentrare hipersecretie salivara si mucoasa (determinnd tuse la unii) senzatii corporale neobisnuite (pulsatii faciale, frig cu piloerectie, energie corporala) tulburari de gndire si vorbire modificari n perceptia timpului schimbari foarte rapide de dispozitie (fericire, teama, anxietate, furie, iritatie) usoara crestere a temperaturii usoara crestere a fercventei cardiace

Reviviscentele halucinatorii (flash-back) pot surveni la 24-48 de ore, sau chiar la citeva saptamini distanta

Ketamina se comercializeaz\
sub denumirea de: ulei de miere, jet, K, vitamin\ K, special K, purpur\, super acid, super C.

PCP: iger, praf de inger, praf pentru prosti, combustibil de racheta, ozon, lichid de imb\ls\mare, pace, barca, barca-dragostei, super iarbas.a.m.d.

Canabisul
Date generale. Cinepa este o planta anuala cu inflorescenta palmata, apartinind familiei cannabiacee avind mai multe subvarietati. Cannabis Indica si Sativa sunt dou\ varietat ale cinepei ce nu se disting usor una de alta.

Principiul halucinogen continut in semintele florale de cannabis indica sau cannabis sativa, este cunoscut sub numele de cannabina sau hasisina, si este reprezentat de tetrahidrocanabinol dotat cu proprietati analgezice, antispasmodice si hipnotice.

Clasificare si denumiri argotice. In raport cu tara si partea din planta consumata: hasis (rasina pura culeasa din partea superioara a plantei femele ce contine in 4-5% tetrahidrocanabinol, charas, ganja marijuana, kif, grifa, mari, etc:eflorescentele florale ale plantei ce contin 2-3% D1-THC, Temenul de marijuana este o denumire argotica mexicana, devenita populara in America anilor30.

Cele mai multe substante active (canabinoizi) sunt continute in eflorescentele florale ale canabis indica.

Principiul halucinogen con]inut `n semin]ele florale de cannabis este cunoscut sub numele de cannabin\ sau ha[i[in\, [i este reprezentat de tetrahidrocanabinol dotat cu propriet\]i analgezice, antispasmodice [i hipnotice.

Tetrahidrocanabiolul (THC) are actiune inhibitor - sedativa de tip barbituric ca si actiune excitanta-stimulatorie de tip amfetaminic.

Hasisul este rasina concentrata si aglomerata a plantei femele

Procesarea rasinii

Farmacodinamica si simptome clinice

Onset Plateau Coming Up Coming Down After Effects

0-10 minutes 15-30 minutes 5-10 minutes 45-60 minutes 30-60 minutes

Simptome fizice
Cardiovasculare tahicardie - ca urmare a stimularii mecanismelor beta-adrenergice; usoara crestere a TA (prin cresterea presiunii sistolice), dar nu este exclusa hipotensiunea arteriala, acuze sau semne de tip anginos, hasisul determinind un deficit de oxigenare miocardica stari sincopale, colapsului cardio-vascular (indeosebi in intoxicatiile acute). hiperemie faciala hiperemie conjunctivala, uneori inclusiv a pleoapelor Respiratorii traheo-bronsite de tip iritativ; tuse iritativa; crize astmatiforme; depresiune respiratorie; diminuarea functiei pulmonare bronhodilatare; risc carcinogenetic pulmonar mai crescut la fumatorii de hasis

Digestive uscaciune bucala si faringiene sau dimpotriva, hipersalivatie; dureri sau crampe gastrice; greturi, varsaturi; uneori cresterea peristaltismului intestinal si diaree cresterea apetitului pentru dulciuri, in prezenta unei glicemii crescute si/sau cresterea apetitului pentru mincarurile sarate (junk food).
Sistem Nervos Central cefalee; ameteli; senzatii sau crize vertiginoase; hiperestezie cutanata, superficiala la presiune si dureroasa; horipilatie sau fenomene cenestezice hiperestezie senzoriala vizuala cu fenomene sinestezice (auditive si vizuale) tinitus

dilatare pupilara (mioza) cu reflexe lenese,

intirziate la stimularea luminoasa a pupilei; nistagmus lateral; tulburari de acomodare, scaderea presiunii intraoculare; tremuraturi de intensitate variabila ale miinilor, buzelor, limbii, pleoapelor; perturbarea cenestezica cu aparitia fenomenelor subiective de levitatie (plutire); euforie; senza]ie de incetinire a curgerii timpului;. crizele sudorale, hipotermie sau hipertermie

Amfetamine si metamfetamine

Principalele substante amfetaminice si derivatele lor ca efedrina si propanolamina, sau dextroamfetamina, metamfetamina si metilfenidatul sunt un grup de compusi inruditi structural avind la baza nucleul feniletilaninic, asemanator unor substante naturale din SNC.

Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), sau parenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale orala incep dupa aproximativ 50-60 min. si in citeva minute in
cazul inhalarii sau injectarii.

Intoxicatia cu amfetamine si extazy. La nivelul SNC: schimbarea

starii psihice, dezorientare, cefalee, miscari anormale, agitatie, furnicaturi, convulsii, coma. Cardiovascular: dureri in piept; palpitatii; Digestic: uscaciunea gurii, greturi si varsaturi, diaree; Genitourinar: dificultati de urinare;

O intoxicatie masiva provoaca un delir, ostilitate, anxietate, stare confuziva, tentative de sinucidere; Utilizarea indelungata a amfetaminelor si derivatilor lor, duce la : scadere ponderala; hiperactivitate, confuzii stare de agitatie, lipsa poftei de mincare , accidente vasculare cerebrale, euforie timpa, confuzie sau agitatie.

La intrerupere in urmatoarele 2-3 zile apare: Dispozitie depresiva marcata cu ideatie suicidara astenie cefalee, transpiratii insomnie, cosmaruri

Cocaina
Cocaina este un drog stimulant puternic, avind o mare capacitate de a crea dependenta si care ac]ioneaza direct asupra structurilor cerebrale.

Statuia zeului Xochipilli. Statuia il infatiseaza pe zeul Aztec Print al Florilor, decorata cu 6 plante psihoactive: teonacatl (ciuperci Psylocibe), tutun, caotlxoxouhqui (ipomeea), sinicuichi, cacahuaxochitl si inca una neidentificata.

c. 3000 I.C. Mestecatul frunzelor de coca este practicat pretutindeni in America de Sud. Coca este considerata un dar al zeilor.

Sec.XV Plantatiile de coca sunt un monopal al statului Inca in Peru. Primele date referitoare la consumul de coca sunt raportate in Europa de catre Amerigo Vespucci (1505), G de Frenandez Oviedo (1535), si Nicolas Monardes (1565).

Frunzele de coca erau mestecate impreuna cu diferite alte adausuri aromate pentru ameliorarea gustului

Angelo Mariani breveteaza un preparat din extras de Coca si vin de Bordeaux denumit Vinul Mariani.

Vinul Mariani (vin de Coca) este vindut pretutindeni in Franta, avind 6 mg cocaina/unicie de vin. Cel pentru export contine 7.2 mg/uncie pentru a rivaliza cu continutul mai crescut al concurentilor americani.

1884. Este popularizata utilizarea cocainei ca anestezic local in chirurgia oftamologica.

1883. Medicul german Theodor Aschenbrandt administreaza cocaina soldatilor din armata bavareza pentru a le creste rezistenta in cursul manervrelor militare. Studiul lui Aschenbrandt publicat in Jurnalul Medical German va fi citit de un tinar neurolog vienez, Sigmund Freud.

1886. Coca-Cola este introdusa de John Pemberton, continind cocaina sirop si cafeina.

1884. Freud publica Uber Coca in care recomanda utilizarea cocainei pentru a trata o varietate de conditii inclusive dependenta de morfina.

1835. Primele desene exacte ale Coca apar in presa din Anglia, prin supervizarea lui Sir William Hooker, director al Kew Gardens, in Companion to the Botanical Magazine.

Structura chimica si actiune

In esenta, exista doua forme chimice ale cocainei: cocaina hidroclorid, care este o sare si cocaina baza. Cocaina hidroclorid este o pulbere alba, solubila in apa ce poate fi administrata i.v. sau prizata nazal. Cocaina baza se refera la un compus ce nu a fost neutralizat cu un acid pentru a forma o sare. Forma aceasta este consumata mai ales prin fumat.

Prezentare

Debutul efectelor, peak ul lor, durata euforiei, si timpul de injumatatire plasmatica, in functie de diferitele cai de administrare sunt urmatoarele: Inhalare (debut la 7 sec., peak la 1-5 min, durata 20 min, timp de injumatatire plasmatica 40-60 min.) I.V. (debut la 15 sec., peak la 3-5 min, durata 20-30 min, timp de injumatatire plasmatica 40-60 min.) Nasal (debut la 3 min., peak la 15 min, durata 45-90 min, timp de injumatatire plasmatica 60-90 min.) Oral (debut la 10 min., peak la 60 min, durata 60 min, timp de injumatatire plasmatica 60-90 min.)

Intoxicatia cu cocaina

Din punct de vedere fizic: tahicardie extrema cu aritmii cardiace hipertermie simptome neurologice sugerind tabloul clinic al unui sindrom neuroleptic malign convulsii, status de mal convulsiv morti subite

Simptome psihice.
senzatia de energie si forta crescuta apetit diminuat pina la inapetenta cu disparitia senzatiei de foame stare de hipervigilenta, insomnie euforie, agitatie psihomotorie logoree, iritabilitate, uneori agresivitate hipersenzitivitate in special auditiva si tactila unii subiecti descriu hipermnezie si hiperprosexie, cu cresterea potentialului de a efectua sarcini simple, in vreme ce la altii se constata efecte opuse

In cazurile mai severe se descrie o stare de confuzie mentala acompaniata de agitatie extrema asa numitul delirium cocainic ce se traduce prin: dezorientare marcata auto si allopsihica anxietate extrema pina la stari de panica tulburari psihotice ce includ idei si delir de tip paranoid, halucinatii complexe comportament stereotip compulsiv
morti subite

Simptome pe termen lung. Cocaina este un drog stimulent cu un mare potential adictiv, descriindu-se si o toleranta apreciabila, sau paradoxal, o crestere a sensibilitatii la cocaina din anestezicile uzuale sau a potentialului covulsivant cu producerea de morti subite la doze aparent mici de cocaina. Utilizarea indelungata si in doze crescinde a cocainei detemina: iritabilitate, tulburari de dispozitie, uneori depresie insomnii, status de agitatie continua psihoza de tip paranoid cu pierderea contactului cu realitatea, idei de referinta halucina]ii auditive

Inhalantii
Inhalantii sunt substante volatile care produc vapori ce pot fi inhalati pentru a produce un efect psihoactiv sau de alterare a starii de constiinta. Termenul de inhalanti este utilizat pentru a descrie acele substan]e al caror numitor comun este acela ca sunt administrate pe cale inhalatorie.

Inhalantii, in special solventii volatili, gazele si aerosolii sunt adesea primul drog utilizat de copii si adolescenti.

Intoxicatia acuta se manifesta prin:

apatie sau agitatie ebrioasa diminuarea functiilor psihice impulsivitate si agresivitate tabloul clinic poate alterna de la dezinhibitie cu euforie si o senzatie placuta de plutire, pina la agravari psihotice cu halucinatii si tulburari de schema corporala

Intoxicatia cronica
Efecte neurotoxice sunt printre cele mai comune si grave. Majoritatea inhalan]ilor au efecte toxice asupra structurilor celulelor nervose. Alte leziuni diverse:tulburari vizuale si auditive, leziuni cardiace (morti subite), hepatice si renale ireversibile