Provocarile care intervin in timpul efectuarii unei cercetari cu tinerii intractori

Lucrarea de fata doreste sa evidentieze strategiile de cercetare etice pe care cercetatorii le pot adopta n efectuarea de cercetare cu tinerii infractori, precum i importanta ca cercetatorii sa adopte o abordare reflexiv pt a ntelege mai bine contextul social al vieii tinerilor infractori. Adultii tineri sunt din ce n ce vzuti de ctre cercettorii sociale ca agenti sociali activi , capabili s articuleze propriile lor experiente si sa-si exprime punctele de vedere . Vocile lor au fost auzite prin cercetare pe teme care includ experientele tinerilor adulti de sexualitate , handicap , criminalitate si abuzul de droguri. Cercetrile pe tinerii infractori a avut tendina de a se concentra asupra relaiei dintre " factori de risc " ( familie , coal , comunitate i personale ) , precum i diferenele semnificative dintre adultii tineri care comit infraciuni i cei care nu, precum i tipurile de infraciuni comise. Inchisoarea reprezinta un cadru complex i exist multe obstacole externe i interne care pot intervenii cu uurin cercetatori de a fi n msur s efectueze cercetare. n aceste condiii, cum pot tinerii delincveni fi de fapt dat o " voce " , i , mai important, "vocea " pe care le-au fost date va fi destul de tare ? ( Wilson 2006) . Dac nu , poate fi justificat o astfel de cercetare ? Voce este cu privire la dreptul de a fi audiat i de a mprti experienele i perspectivele ( Ashby 2011 ) . n sistemul penitenciar , oportuniti pentru tinerii infractori s-i exprime opiniile lor poate fi limitat sau neglijate din cauza lipsei de resurse i autonomie personal ( Bartlett & Canvin 2003) . Vocile lor pot fi , de asemenea, subminat de statutul lor de persoane condamnate i de prea multe ori opiniile lor sunt respinse pe baza faptului c sunt martori nesigure , c acestea sunt predispuse la a spune minciuni i c ele sunt incapabile de a da rspunsuri sensibile . Acest fapt ridic ntrebri cu privire la msura n care vocile tinerilor infractori ", sunt folosite n cercetare nchisoare i care beneficiaz . confidenialitate absolut , precum i realizarea de participanti de cercetare contieni de riscurile i beneficiile de a lua parte la procesul de riguros sunt datorate preocuprile legate de constrngere i de o capacitate limitat de persoane ncarcerate " pentru acordul voluntar informat . . Studiu de cercetare : proiectarea i metodele de 2.1 Studiul de cercetare a fost situat ntr-o YOI n regiunea East Midlands din

Anglia, pe o perioad de nou luni n 2006 i a fost condus de o echipa de proiect care a inclus cercetatori si practicieni de teatru . YOI care au luat parte la acest studiu a avut loc infractori tineri de sex masculin numai , in varsta de 1821 , fie n arest preventiv sau condamnat la detenie . Studiul a urmarit sa aduca o " contiin calitativ " ( Arditti et al 2010 : . 1389 ) la studiul populaiilor marginalizate afectate de nchisoare . Implicit la o astfel de abordare a fost expunerea de dezavantaj i opresiune i " conservarea perspectiva celor a cror experien uman este de a fi studiate " ( Byrne 2005: 226 ) . De asemenea, studiul scopul de a nelege impactul de teatru asupra dispoziiilor de nvare a tinerilor infractori i a identitii ( a se vedea James & McNeil 2009 pentru o discuie detaliat a studiului ) . Acesta a fost structurat n jurul a dou ntrebricheie de cercetare : i.What impact are dram avea asupra dezvoltrii de nvare i dezvoltarea competenelor tinerilor infractori " ? tranziii ii.What apar ca urmare a participrii lor la teatru ? 2.2 Mai degrab dect a identifica tinerii cu trecutul lor sau n curs " comportament ofensator " , echipa de proiect a ncercat s se angajeze cu ele n primul rnd ca indivizi , dar, de asemenea, ca participani la un proces creativ ( ca " actori ") , prin care potenialul ca ambele cursanilor i fiinte creatoare ar putea fi dezvoltate i explorate . Aceast abordare a atras pe o metodologie calitativ a oferi tinerilor infractori , cu o voce mai direct ( Shah 2006) i pentru a da o " reprezentare a realitii prin ochii tinerilor infractori " ( Woodall 2007: 133 ) . Aceasta a oferit flexibilitatea de a se adapta la cultura existent a tinerilor i a lumii lor sociale , i de a explora n profunzime practicile complexe i punctele de vedere ale tinerilor infractori ca experien i gestionate ( Emond 2003 ) . Ea a avut , de asemenea, potenialul de a oferi mai mult crezare la experienele i opiniile celor cu mai puin putere , prin descoperirea Semnificatie, percepie , i valori n raport cu experienele tinerilor brbai provocatoare astfel ceea ce Becker (1966 /7) a descris ca " ierarhia de credibilitate " . Dincolo de valoarea de a permite participanilor s spun povestea lor , o contiin de calitate a fost , de asemenea, necesar ca permis proiectului s reflecte punct de vedere etic i social , i, eventual, vizualiza propriile lor viei altfel , ca urmare a experienei de cercetare ( Arditti et al 2010 : . 1389 ) . 2.3 Dei eantionul de cercetare a fost un " captiv " populatie de studiu , infractorii voluntari au fost cutat pentru studiu prin afiarea de postere cu privire la aceasta , n aripa de educaie al nchisorii . Acest lucru a oferit echipei de proiect o metod informal de date de prelevare a probelor o populaie ascuns , permindu-ne pentru a stabili un numr mic de contacte iniiale pentru studiu . Prin urmare , un total de 18 de tineri infractori au semnat pentru a lua parte , dei n cele din urm am ajuns cu 14 de voluntari , n principal din cauza eliberarea lor

de la YOI sau transferul la o alt nchisoare . Dei echipa de proiect a recunoscut c aceast metod ar duce cu greu la un eantion reprezentativ a fost cea mai buna metoda disponibile pentru noi , aa cum sa discutat mai trziu n lucrare . 2.4 Aceste infractori care au luat parte la studiu au comis o gam larg de infraciuni legate de droguri , daune penale , furt intern , fals i a fraudei , precum i infraciuni automobilism , precum i condiiile lor de detenie a variat de la 6 luni la 2 ani. Unele dintre tinerii infractori au fost un drum lung de la domiciliu , care a avut loc anterior n alte uniti privative de libertate. Muli aveau familii tinere sau prietenele , alii s-au datorat pentru a deveni tai , unii au avut nici un contact cu familiile lor imediate la toate . Toate deinui au avut experiene negative de via , inclusiv realizarea sraci coal , excludere coal , probleme de familie i de comportament antisocial . Unele au avut o serie de probleme , cum ar fi probleme de sntate mintal i dificulti de nvare . Toate dintre tineri au prsit nvmntul obligatoriu nainte de vrsta de 16 ani , cu unele spunnd c nu au participat la coal . Unii au fost nscrii la cursuri de educaie n nchisoare , inclusiv aritmetic i de alfabetizare , precum i cursuri practice bazate pe cum ar fi tmplrie i inginerie . Cu toate acestea , angajamentul lor nu a fost ntotdeauna participativ - o parte din ea a fost de prezen sau pe baza de disciplin , mai degrab dect un angajament contient n procesul de nvare . 2.5 Deciziile cu privire la ce metode de cercetare de a utiliza , nu sunt pur i simplu bazat pe alegerea metodologic . Ca Swartz (2011 : 51-52 ) afirm : " n cele din urm metod este constitutiv a proiectului de cercetare i [ poate afecta ] pe vulnerabilitatea tinerilor i , prin urmare, etica " . n abordarea acestei probleme , s-au folosit mai multe metode de colectare a datelor calitative n stabilirea nchisoare ca o strategie intenionat de cercetare etic pentru prim-plan vocile tinerilor infractori " i s ofere suficient profunzime a confirma rezultatele . Acestea au inclus dou interviuri focus grup , notele de observaie i de teren , precum i interviuri individuale, pentru a obine o perspectiv n tranziiile de nvare a tinerilor brbai . O metod de final a fost utilizarea de Teatru Forum , care se inspir din lucrarea lui Augusto Boal ( a se vedea Boal 1998 pentru o discuie mai detaliat ) , ca parte a unui program de teatru de 10 saptamani pentru a deschide posibiliti de reflecie , i producia cunotinelor prin interaciunea cu ceilali ( Kapanti & Yuval - Davis 2008) . n cadrul programului , tinerii infractori au fost rugati sa examineze aspectele opresive ale experienele lor a trecut prin jocuri de rol , i de a aduce scenariul ( e ) la o concluzie diferit , n care ar putea fi ntrerupt un ciclu de opresiune . Metoda a jucat un rol central n sprijinirea acestora pentru a dezvolta o mai mare contientizare a aciunilor i a comunicaiilor lor ntr-un context comun , i , de asemenea, s-i exprime creativ propriile experiene ntr-un mediu non- judeca . Avnd n vedere accentul

pus de creaie , a pstrat , de asemenea, tinerilor infractori angajate , active i ocupate cu cercetarea , i le-a permis s dezvolte o alt identitate , care este separat de " prizonier " ( James & McNeil 2009; Anderson & Overy 2010) . etica de cercetare 3.1 etica de cercetare poate avea un impact considerabil asupra modul in care cercetarea este conceput , realizat , i a facilitat , n special atunci cnd se desfoar cu populaiile vulnerabile sau riscante , cum ar fi tinerii adulti si copii , sau n cadre instituionale n care se cere permisiunea de un portar de acces la membrii si ( a se vedea -cadru a Consiliului de Cercetare Economic i Social pentru etic Cercetare 2010) . Cum vulnerabilitatea potenial de participanti de cercetare este a rspuns , atunci este fundamental pentru practica de cercetare etice . Acest lucru este sporit n stabilirea nchisoare , atunci cnd totul este prea uor s uitm c tinerii delincveni sunt " de via , respiraie oameni cu personalitati , caracteristicile , place si displace " ( Bosworth et al 2005 : . 251 ) . 3.2 Echipa de proiect angajat ntr-un dialog de lung durat i iterativ cu privire la modul de a proiecta i desfurarea activitii de cercetare a asigur c a fost efectuat cu o " etic de respect " pentru tinerii infractori ( Asociaia de Cercetare British Educational 2004 : 4 ) . Acest dialog a fost informat de ctre cadre sociale morale , dac codificat sau nu , precum i propriile noastre nclinaii morale i punctele de vedere cu privire la asigurarea faptului c vocile tinerilor infractori au fost auzit i neles ( Busher si James 2012) . Poziia noastr deontologic subliniat drepturile tinerilor , pentru a asigura respectul reciproc i protejarea demnitii lor umane . Ca restul de spectacole de hrtie , ne-am angajat ntr-un proces constant de reflexie aa cum am analizat critic provocrile etice ne-am confruntat n obinerea de acces i consimmnt , asigurarea confidenialitii i credibilitate , i lsnd setarea de cercetare , precum i modul n care acestea jucat n practic . De asemenea, ne-am reflectat asupra noastr poziie i roluri n procesul de cercetare , i sentimentul nostru de responsabilitate personal n asigurarea unei etici de respect pentru tinerii infractori . Usher (2000 : 162 ), vede acest lucru ca pe un moment de etic n curs de dezvoltare , care " nu este pur i simplu funcia de aplicare a codurilor etice de practic " . Accesarea " viaa : " de tinerii infractori ce sunt eu aici , domnioar ? 3.3 Potenialul pentru deinui de a lua parte la cercetare va depinde de bunvoina de portari instituionale de a acorda acces i consimmnt ( Heath i colab . 2007) . n special , rolul de prevenire a instituionalizrii este intensificat n penitenciare , din cauza restriciilor impuse libertii i autonomiei ( Bartlett & Canvin 2003) individuale . In cadrul studiului de cercetare , dificultile de acces reprezint o problem de consumatoare de timp , care a ntrziat de cercetare n mai multe etape . n esen, aceste dificulti au dou forme : a avea acces la

instituiile , i de a obine ulterior acces la adulii tineri nii . n ceea ce privete prima , cercetarea a implicat negocierea accesului la tinerii adulti din YOIs i acest negocieri prelungite implicate i renegocierilor cu HM Prison Serviciul despre obiectivele studiului i beneficiile la nchisoare , precum i linititor nchisoare c cercetarea ar nu fi prea perturbator . Acest acces a fost dependent de YOI de importana perceput de subiect , i trade- off ntre att beneficiile, ct i posibilele cerinele de a avea o echip de proiect n jurul ( King & Windup 2008) . YOI participante la studiu a fost dornici de a examina impactul de predare i nvare creativ asupra comportamentului criminal . Preocuparea noastr n aceasta a fost msura n care tinerii infractori , avnd n vedere vulnerabilitatea lor i de lipsa de autonomie , ar putea fi exploatate n scopul de a ndeplini obiectivele YOI lui . Cu toate acestea , nu include perspectivele tinerilor infractori a avut loc , de asemenea, potenialul de a crete vulnerabilitatea lor , prin ignorarea de experien i de circumstanele lor , lipsesc astfel pe date care a fost important n gsirea de modaliti de a nelege mai bine tinerii infractori tranziii de nvare . Am depit aceast problem prin acordarea tinerii infractori oportunitile de a se refer propriile experiene , mai degrab dect au alii s fac acest lucru n numele lor . n acest fel , au stat pentru a beneficia de cercetare . 3.4 Urmatorul nostru pas a fost de a accesa tinerii infractori , iar acest lucru a trebuit s fie negociate prin intermediul guvernatorul nchisorii i ofieri superiori din nchisoare . Personalul care lucreaz cu adulii tineri n instituiile legale i care au tendina de a aciona n mod oficial n calitate de " ageni de paz" , se pot face procesele de cercetare de frustrant ( Wilson 2006) . Pentru a proteja interesele participanilor a fost vital pentru a construi relaie bun cu aceti ageni de paz , pe care le-am fcut de a avea o serie de ntlniri cu privire la studiul aa au neles pe deplin scopul i obiectivele acesteia , n special ca acestea ar fi ajutndu-ne s recruteze tineri infractorii la studiu . Cu toate acestea , statutul de putere a tinerilor infractori , i puterea de a rolului de prevenire a instituionalizrii a devenit evident ca ofieri de nchisoare blocat accesul la orice infractori tineri care au fost plasate pe o tax de comportament sraci n aripile nchisoare , de exemplu prin combaterea sau fiind verbal abuziv . Mai mult , postere studiu nu au fost afiate ntotdeauna n aripa de educaie al nchisorii cum sa convenit iniial . Aceasta a ameninat perspectiva de a obine acordul informal de voluntariat , precum i potenial fr voluntari dornici . Din cele 14 tineri care au oferit voluntar pentru a participa la studiu de cercetare , 11 au venit la interviuri focus grup . 3.5 Cum ar putea participarea lor s fie descris ca voluntar atunci ? Dac ar fi fost constrni s participe ? Dorina de a participa la cercetare depinde de voina participanilor de a mprti experienele lor ( Morrisey 2012) . Nu am putea fi siguri c tinerii au exercitat libertatea de alegere n a lua parte la studiu .

Echipa de proiect a vrut pentru a obine perspectivele lor, dar nu ne-am dori s compromit sentimentul de bine . Poziia noastr a fost n cazul n care tinerii infractori au fost dispui s vorbeasc liber despre experienele lor , fr constrngere , credibilitatea vocile lor ar putea fi mbuntit . Prin adoptarea acestei abordri , ne-am ntrebat , de asemenea, ce consecine ar fi pentru cei tineri infractori care au fost reticeni n a vorbi sau exprimat opinii puternice despre care nu iau parte la studiul de cercetare - mai ales n cazul n care personalul nchisorii a avut " voluntar " infractori pentru a lua parte . Din nou, acest lucru nu a fost o chestiune simpl , din cauza caracterului obligatoriu al regimurilor care pot lsa deinuii simt obligat s ia parte la cercetare ( Harvey 2005) . n timpul focus grupuri amploarea tinerilor infractori " " participarea forat "a nceput s se destrame ca unele dintre ele ne-a ntrebat : De ce sunt eu aici , domnioar ? sau furios au declarat c nu doresc s fie implicai n acest studiu : totul e de rahat . n ncercarea de a depi aceste dileme , am creat spaiu pentru a explica cine am fost i scopul studiului , astfel nct tinerii ar avea timp s se gndeasc cu atenie despre dac sau nu s participe la studiu de cercetare . n special , am subliniat faptul c ne-ar fi realizarea de interviuri , dar ele nu ar fi interviuri de poliie , n care informaiile culese pot fi folosite ca probe mpotriva lor . Mai mult , ne-am permis timp pentru tinerii infractori de a pune ntrebri despre noi , despre studiu , exprim ndoieli i opinii , dar am constatat , de asemenea, am avut foarte putin control asupra interaciunii altele dect pstrarea n general de participanti axat pe acest subiect . Etica de a face acest lucru a fost din respect pentru tinerii infractori , pentru a le da un sentiment de autonomie , care este sever restricionat n viaa n nchisoare , i pentru a obine " acordul " lor , permindu-le s aleag n msura n care au dorit s participe . Echipa de proiect a ajuns la concluzia c cei care au vorbit n cadrul focus-grupurilor a fcut acest lucru n mod liber , fr constrngere . n acest fel , ne-am privit tinerii infractori ca ageni sociali activi n domeniul cercetrii , care au capacitatea de a articula opiniile lor cu privire la care iau parte . n cele din urm , un participant a comentat furios despre experiena sa negativ a educaiei n penitenciare . El a fost complet frustrat : Am fcut acelai lucru pentru 5-6 luni . Am nceput din nou naibii de curs , aa c astzi am crezut c am de gnd s ntreb din nou despre nivelul 2 de alfabetizare . De ce nu se supr i se refer pe mine de la unitate, iar apoi primesc un avertisment ... pentru c nu -i spun unde te duci ... 3.6 Trebuie remarcat , totui , c pe mai mult de o ocazie , tinerii infractori prea dezinteresat i nerbdtor cu procesul de a oferi informaii i de a obine acordul lor . Unii au spus , nu putem pur i simplu mergem mai departe cu ea nu-i asa ? Am fost , de asemenea, contieni de aceste persoane reticente s vorbeasc despre experienele lor de teama de jena sau ridicol . Un numr de tineri infractori au experimentat abuzul de droguri i de alcool , unii nu au abilitile

orale sau sociale pentru a comunica eficient ( a se vedea , de asemenea, Bryan et al 2007. ) . Aceasta a evideniat o tensiune ntre a adopta o abordare etic a cercetrii i caut consimmnt informat , i necesitatea de a respecta nivelul tinerilor infractori " de interes i cantitatea de timp pe care doresc s-i petreac audiere despre studiu i / sau de a lua parte la ea . Prin urmare , le-am dat posibilitatea de a-i exprima " dezacordul informat " ( Edwards & Allred 1999 , accentul autorilor ) n orice stadiu de-a lungul studiului permindu -ne astfel s-i reconfirme dorina fiecrui participant de a participa sau de a continua . Am fcut acest lucru prin faptul c nu dezvluie la ofierii din nchisoare pe care tinerii infractori au optat n afara studiului , cere participanilor ceea ce au vrut s vorbeasc despre sau respectarea drepturilor lor de a pstra tcerea pn cnd acestea ar putea fi escortat napoi n celulele lor din nchisoare . Am respectat opiniile i expresii ale disiden lor, subliniind " c acesta este invariabil un act curajos de a spune " nu " ntr-un context instituional " ( Heath et al 2007 : . 413 ), aa cum au fcut unii infractori tineri : Nu ma intereseaza ... e un rahat Acest lucru nu va fi nici un folos , eu nu am de gnd pentru a obine ceva de la ea deci ce rost Este plictisitor Drama este cel mai ru 3.7 Au fost nite infractori tineri datorate pentru eliberarea iminent care a crezut de cercetare ar putea fi util pentru atunci cnd au ieit . Unele dintre ele , de asemenea, a simit c particip la ceva informal , creativ , ntr-un spaiu linitit , sau care ar putea face o diferen , ar putea ajuta la combaterea impactului negativ de viaa n nchisoare . Comentariile lor nu au fost doar factori instrumentale , ci implicai " probleme afective complexe, care se refer la agenii i speran " ( Bosworth et al 2005 : . 256 ) . Ei ne-a fcut mai contieni de implicaiile etice semnificative de a fi prezente n YOI . n acest scop , am fost responsabil n asigurarea faptului c participanii au dat acordul , a fcut acest lucru din proprie iniiativ i fr constrngere . Am decis s revizuiasc continuu acordul de cei care au fcut doresc s ia parte , pentru a asigura tinerii infractori au fost mulumii cu participarea lor voluntar la studiu . Am subliniat , de asemenea, dreptul de a se retrage . Mai mult , sa convenit c un individ ar putea consimi la unele aspecte ale studiului i dezacordul la alte elemente . Noi , de asemenea, le-a reamintit despre ct de recunosctori suntem c acestea au fost ne ajut cu cercetarea noastr , care, la rndul su, a adus un sentiment de control pentru participarea lor . Confidenialitatea i credibilitate : " Nu-mi place s fie clasificat ca fiind un criminal " 3.8 n studiul de cercetare promisiunea de confidenialitate a contribuit la

ctigarea ncrederii tinerilor infractori , n special n nchisorile sunt , prin definiie, un mediu de low- trust ( Liebling 1999) . Am constatat c unele dintre tinerii infractori ar fi de acord doar pentru a fi intervievat n mod individual , dac i-am asigurat de confidenialitate " absolut " . Astfel , a trebuit s decid ce s fac n cazul n care participanii dezvluite nu numai cu privire la infraciunile pentru care au fost condamnai , dar, de asemenea, la alte infraciuni noncondamnate . Mai mult , aa cum ne-am dorit s tii despre experienele lor de via nchisoare , a fost potenialul pe care acestea ar putea face alte informaii legate de acest lucru, care implic , probabil, droguri sau violenta . n cele din urm , am comunicat n mod clar i precis a tinerilor infractori care ne-ar oferi de confidenialitate , dar dac au existat dezvluiri care ar putea nsemna c cineva a fost pus n pericol grav sau pericol , atunci ne- ar fi obligat moral pentru a transmite informaiile pe alii . Noi , de asemenea, le-a cerut s nu ne spune despre infraciunile pe care le -au comis , cu excepia cazului n care au fost subiecte ale procedurilor penale . n mod ironic , unii infractori tineri ne-au spus c nu au ncredere n nimeni om , dar apoi s-ar dezvlui n mod neateptat ceva despre viaa lor . Am fost mulumit de faptul c tinerii infractori tia despre limitele de confidenialitate , astfel nct ei nu a dezvluit din greeal ceva ce ne-ar fi de a mprti cu alii . 3.9 Una dintre dificultile pe care echipa de proiect cu care se confrunt de-a lungul studiului , i care a luat decizia cu privire la promisiunea de confidenialitate i mai greu , a fost msura n care tinerii infractori au fost sincer cu privire la prezentrile lor . Ofierii nchisorii ne spun s nu cred c ceea ce nea spus tinerilor infractori consolidat aceasta . Noi de fapt, a devenit suprat cu astfel de comentarii negative i a acceptat poveti de tinerii infractori "ca autentic i credibil , mai degrab dect s submineze vocile lor i respingerea punctele lor de vedere ca nedemn sau lipsite de sens . Acest lucru a fost un element important de consolidare a ncrederii i raport cu ei , i, n consecin , tinerii infractori : " au participat , a fcut alegeri , ne- a atras n relaii cu ei i ne-a implicat n lumea lor " ( Liebling 1999 : 158 ) . 3.10 Chiar de la inceputul studiului de cercetare , am fost contient de dezechilibrul de putere dintre tinerii acetia i pe noi nine . Pentru a reduce diferenele de putere , noi ne-am prezentat ca cercettorii care au fost independent de autoritile penitenciare i interesat n a afla despre viaa lor , att pe " interior " i " exterior " . Ca de cercetare a progresat , un numr de participani ne-a abordat pentru a afla mai multe despre studiul i despre noi . Am adoptat , de asemenea, rolul de " observatori semi- participante ( Swain 2006: 208 ), n timpul programului de teatru prin participarea la exerciii de warmup i jocuri la nceputul fiecrei sesiuni de teatru , dar , de asemenea,

distanndu- ne de a lua note de teren i face observaii nestructurate care au furnizat perspectiva mai mult in interactiunile ale tinerilor infractori . Aceste strategii oferit un mijloc prin care tinerii ar putea ( re ) se familiarizeze cu prezena noastr , i vice- versa . Au asigurat nimeni nu a fost nelat de ce am fost acolo , i la rndul su, ne-a permis pentru a afla mai multe despre viaa tinerilor brbai , aa cum a observat de ctre un membru al echipei de proiect : El ma ntrebat despre rolul meu n cercetare . I-am spus am fost un competene pentru tutore de via la xxx College n cutarea de a vedea ct deteatru / drama sprijin nvarea lor . El a ntrebat dac a existat o parte de muzic a colegiului . Am vorbit despre Eminen , rapper-ul , care a informat -mi are o fiic pe care el scrie versuri despre ... l-am ntrebat mai multe despre versurile sale i despre rap i cum a ajuns n ea , ceea ce nva de la a face aceasta ... ( note de teren cercettor , 2006) 3.11 Unii au fost deosebit de interesati de ceea ce de cercetare -ar putea face pentru ei . Am rspuns la fel de sincer posibil , explicnd modul n care utilizarea de teatru le-ar putea permite s se gndeasc la modul n care acestea s-ar putea face cu situaii diferite , i c ne-am sperat noastre de cercetare ar influena politica de nchisoare . Am ncercat mai mult pentru a reduce " asimetria de putere " ( Swartz 2011: 59 ), prin faptul c nu n conformitate cu punctul de vedere al personalului nchisorii de tineri infractorilor sau a faptului c le-au numit cu numele lor de familie eliminnd astfel agenie penal tinerii brbai , dac numai temporar . n schimb , ne-am ntrebat pe tinerii infractori , dac am putea s le numim pe numele mic . Noi , de asemenea, le-a cerut s sunai-ne de ale noastre . Noi nu au fost excesiv de preocupat de modul n care tinerii infractori au ales s ne abordeze , atta timp ct acestea au fost politicos i respectuos . Adoptarea acestor strategii etice a asigurat tinerii infractori au fost mai receptivi la prezena noastr . Un participant a gsit aceast o experien pozitiv . Ai vorbit cu noi , cum ar fi, nu stiu , ca tine nu este un criminal . Nu-mi place s fie clasificat ca fiind un criminal ... Nu-mi place ... pur si simplu nu e ca a fi n nchisoare aici [ n programul de teatru ] , e ca si cum a fi ... n alt parte , dac nelegi ce vreau s spun ... ce faci acest lucru , si ca au un rs , nu este ngrijorat de nimic ... 3.12 O parte integrant a permite vocile tinerilor infractori s fie auzit i neles , a fost folosirea programului de teatru care a oferit un spaiu de creaie pentru tinerii de a explora probleme i provocri , n condiii de siguran , pentru a dezvolta o mai mare contientizare a aciunilor lor i comunicaii ntr-un context comun , i , de asemenea, s-i exprime creativ propriile experiene ntr-un mediu nonjudeca . n mai multe rnduri n timpul programului , tinerii infractori ar mbria posibilitatea de a aciona n poveti i de a face conexiuni cu viaa lor , oferind o experien de abilitare :

Cum ar fi , e mai interactiv , m simt ca i cum a nva ceva , a nva mai multe despre mine , omule , i apoi se nva cum s lucreze n echip , i de a fi auzit , e diferit de alte cursuri n nchisoare am fost pe , tii ... uneori te duci la aceste cursuri , iar tutorii nu dau un rahat , dar voi , ei bine e diferite, pentru c , cel puin tu m asculi ... 3.13 n timp ce , n general, relaiile noastre de cercetare cu tinerii infractori a fost respectuos i reciproc , am fost , de asemenea, contieni de modul n care de notorietate setri dificile sau provocatoare nchisorii poate fi de a lucra n , fiind afectat pe o baz de zi cu zi de atitudinile i dispoziiile prizonieri ( Liebling 1999 ) . Uneori , tinerii infractori s-au obosit , deprimat , distras sau plictisit i nu a vrut cu adevrat s participe la cercetare . Pe mai mult de o ocazie , am avut de a suspenda temporar programul de teatru , atunci cnd a devenit evident ceea ce era realizabil i de dorit cu tinerii infractori , aa cum sa menionat n urmtoarea observaie : ... Aceast sesiune nu merge foarte bine , xxxxx [ tnr infractor ] se joaca cu o brichet pe care el nu ar fi adus n sala de clas . El continu s -l scoate din buzunar , fluturnd -o la alte infractorilor. El tie c este urmrit , i tocmai a alunecat bricheta sub scaunul xxxxxx lui . Sper c nu va fi o lupt pentru c xxxxxx este foarte suprat . Tutorele nchisoare a ameninat c va pune ntregul grup pe un raport n cazul n care bricheta nu este predat , cel mai bun lucru ar fi s lum o pauz , pentru c eu sunt un pic speriat pentru ce s-ar putea ntmpla n continuare ! ( fieldnotes cercettor , 2006 ) . 3.14 n astfel de momente , am ncercat s pun deoparte judecile noastre de valoare i convingeri despre ceea ce a fost i nu este un comportament adecvat n aceast situaie . Am adoptat o atitudine non- acuzator fa de tinerii infractori , obtinerea-le s reflecteze asupra a ceea ce sa ntmplat n incidentul " bricheta ", i modul n care acestea ar putea rezolva altfel . Aceast atitudine etic ne-a permis , n cele mai multe ori , pentru a obine tinerii infractori s se confrunte cu " ntr-un mod fundamental , probleme care [ erau ] adnc , personal pericol , i potenial dureroase " ( Lee 1999 : 98 ) .

discuie

concluzii -------------------------------------------------- ------------------------------

-------------------------------------------------- -----------------------------Anulai modificrile Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor webGlobal Market Finder Opreste traducere instantDespre Google TraducereMobilConfidentialitateAjutorTrimitei feedback
en/ro/

tergei textul