Organogeneza- dezvoltarea sistemului nervos

STUDENTI: ANTINIEA IOANA LOREDANA UNGUREANU STEFANIA FACULTATEA DE BIOLOGIE MASTER ANUL II GENETICA MOLECULARA

CUPRINS:
Structura generala si tipuri de celule Structura anteroposterioara a placii neurale

Structura dorso-ventrala a tubului neural

Neurogeneza si gliogeneza Creasta neuronala Dezvoltarea conectivitatii neuronale

Dezvoltarea timpurie
La inceputul saptamanii trei a dezvoltarii embrionare, are loc definitivarea celor trei straturi germinale: ectoderm, mezoderm, endoderm. La mijlocul saptamanii 3, mediana dorsala a ectodermului sufera o ingrosare pentru a forma placa neurala. Marginile placii neurale se ridica formandu-se astfel pliurile neurale. Apare o depresiune mediana longitudinala numita sant neural. Cele doua pliuri neurale se impreuneaza pentru a lua nastere astfel tubul neural. Formarea completa a tubului neural are loc pe la mijlocul celei de-a patra sapatamani a dezvoltarii embrionare.

 Extremitatile tubului neural raman deschise, comunicand liber cu cavitatea amniotica.

Deschiderea craniana: - neuroporul rostral se inchide in ziua a 25-a - neuroporul caudal se inchide in ziua a 27-a

 O treime din partea craniana a tubului neural reprezinta viitorul creier Doua treimi din partea caudala reprezinta viitoarea maduva a spinarii.

Dezvoltarea tubului neural

Stadiul de trei vezicule (sfarsitul saptamanii a 4-a)
Partea craniana a tubului neural se dilata pentru a forma veziculele cerebrale
Partea caudala ramane ingusta si de forma cilindrica pentru a forma maduva spinarii Encefalul se formeaza din vezicula cerebrala primitiva care se imparte prin stramgulari in 3 vezicule cerebrale primitive: - prozencefalul - mezencefalul - rombencefalul

Dezvoltarea tubului neural

Stadiul de 5 vezicule- saptamana a 5-a

Flectarea tubului neural

Intre saptamana a 4-a si a 5-a, tubul neural se dezvolta rapid si apar trei flexuri la nivelul acestuia: - prima dintre acestea este flexura mezencefalica (flexura cefalica) - intre mielencefal si maduva spinarii apare flexura cervicala - mai tarziu apare flexura dorsala (pontina), la nivelul creierului posterior in directia opusa flexurilor cefalice si cervicale. Aceasta duce la o intindere si la o subtiere a partii superioare a creierului posterior.

Diferentierea creierului anterior

Prozencefalul se diferentiaza in: - o parte mediana diencefalul - doua vezicule cerebrale laterale sau vezicule telencefalice Lumenul formeaza o a treia vezicula si doi ventriculi laterali Ambele cavitati comunica intre ele printr-un orificiu interventricular larg

Dezvoltarea cerebelului

 Emisferele cerebrale apar pentru prima oara in ziua 32 ca o pereche de bulbisub forma unor muguri telencefalici. In saptamana 16, emisferele cerebrale care cresc rapid au forma ovala si acopera diencefalul Emisferele cerebrale se extind in toate directiile

Peretele medial devine subtire, plat si este locatia plexului coroid al ventriculului lateral

Peretele telencefalului este alctuit din 3 straturi -Stratul ependimar: captuseala cavittii ventriculului lateral. - Manta: strat intermediar ce conine celule nervoase (materie gri). - Strat marginal: Stratul exterior conine fibre nervoase n curs de dezvoltare din neuroblasts n stratul de manta (materia alba). Ca rezultat al mielinizrii fibrelor nervoase, acest strat are un aspect alb i, prin urmare, se numete substana alb a mduvei spinrii.

 Odata cu continuarea dezvoltarii ,majoritatea celulelor nervoase din stratul mantalei migreaza spre exteriorul stratului marginal pentru a forma cortexul cerebral. Celulele rmase formand ganglionii bazali (corpus striatum).

Dezvoltarea embrionara
Pn la sfritul lunii a treia, suprafeele emisferelor cerebrale sunt netede. In luna a patra, materia cenuie crete mai repede dect materia alba, avand ca rezultat plierea cortexului in gyri separati de santuri. Gyri si santurilor cresc n mod eficient suprafaa creierului. Modelul detaliat de gyri i sulci variaza de la individ la individ

 Corpul striat apare n sptmna a 6-a la baza fiecarei emisfere cerebrale. Crpul striat se diferentiaza in nucleu caudal si nucleu lentiform datorita fibrelor capsulei interne care traverseaza cortexul cerebral.

 Emisfera cerebrala si ventriculul lateral iau forma literei C ca urmare a dezvoltarii lor. De asemenea, nucleul caudal se alungeste si ia forma ventricului lateral, ramanand legat de acesta.

Dezvoltarea comisurilor cerebrale

Legatura dintre cele doua emisfere ale cortexului cerebral, rezultate in urma dezvoltarii acestuia, este realizata de un grup de fibre cerebrale si de comisurile acestuia.

Acestea sunt: Placa terminala Chiasma optica Comisura anterioara Comisura posterioara Comisura hipocampului Comisura habenulei Corp calos

 Cortexul care acopera suprafata corpului striat creste relativ incet fiind acoperit de restul emisferei cerebrale ducand la localizarea acestuia in profunzimea sulcusului lateral. Aceasta zona este denumita cortexul insular

Anomalii congenitale ale encefalului Anancefalie

Cauza aparitiei anancefaliei defectiuni de inchidere a neuroporului rostral a tubului neural - esuarea dezvoltarii complete a encefalului, a scalpului si craniului

Microcefalia
Circumferinta capului si a encefalului unui individ ce prezinta microcefalie este mai mica decat a unui individ sanatos.

Hidrocefalie congenitala
Acumularea anormala a lichidului cefalorahidian in cavitatea encefalului