Sticla material de ambalaj

plastic anorganic amorf, transparent, casant, insolubil n ap, rezistent la aciunea acizilor i bazelor, dar fragil la oc termic sau mecanic i impermeabil la gaze, lichide i arome. Se obine prin topirea la temperatur ridicat (1500 !" a materiilor prime bogate n siliciu (nisip sau cuar" mpreun cu !a!# $, %a&!#$ i 'g(!#$"& i materiale au(iliare, care sunt o(izi ai metalelor) 'g, *l, +b, ,n, -a, -, ., /e, !r, %i, topire urmat de rcire p0n la stare rigid. Se mai adaug) alumina *l&#$1mrete rezistena mecanic a sticlei2 afntori1 produc eliminarea gazelor de la topire2 sticl rebut1pro3enit din fabricaiile anterioare care uureaz topirea atunci c0nd este adugat la amestec, a30nd a3anta4ul economisirii de materii prime2 decolorani1folosii n cazul obinerii sticlei incolore deoarece materialele utilizate la obinerea sticlei nu sunt prea pure2 opacificatori i colorani care modific aspectul i culoarea sticlei. Sticla este utilizat ca material de ambala4 datorit avantajelor sale) 5 insolubil n ap i rezistent la aciunea acizilor i bazelor2 5 inert chimic n contact cu produsele alimentare2 5 impermeabil la gaze, lichide, 3apori, arome, microorganisme1ambala4ul s fie nchis etan pentru ca produsul s fie prote4at2 5 ieftin2 5 transparent1permite 3izualizarea produsului, se poate stabili dac dozarea este corect, modificarea culorii i calitii produsului2 5 uor igienizabil2 5 este rigid1i pstreaz forma, nu contribuie la deteriorarea produsului2 5 poate fi obinut n form, dimensiuni i culori 3ariate. Sticla prezint urmtoarele dezavantaje) 5 transparent1la produsele sensibile, lumina poate contribui la modificarea calitii acestora2 5 casant1are rezisten mecanic limitat, nu rezist la socuri, 3ibraii, lo3iri2 5 fragilitate1crap sub aciunea ocurilor termice, t 6 $01$5 !2 5 au o greutate relati3 mare i necesit condiii speciale de manipulare, transport2 5 depozitare dificil1necesit un spaiu mare de depozitare.

Sticlamaterial

Tipuri de sticl
n fucie de compoziia chimic e(ist urmtoarele tipuri de sticl) - sticla silicic1coninut ridicat de Si#& are punctul de topire foarte ridicat (17&$ !". 8tilizat pentru aplicaii speciale, incluz0nd unele sticle de laborator2 - sticla calcosodic1folosit pentru recipientelor care nu necesit rezieten termic. *re un coninut mai ridicat n !a!# $, o elasticitate mrit i este mai puin fragil2 - sticla borosilicic1se obine prin adugare de o(id boric2 - sticla slicocalcosodic1are rezisten chimic mai mic i este folosit pentru confecionarea de pahare i flacoane de sticl.

sticla aluminosilicic1conine aluminiu n cantitate mic i este mai rezistent din punct de 3edere chimic. +entru obinerea sticlei colorate se adug diferite cantiti de o(izi) /e# (o(id fero5feric"1confer sticlei o culoare albastr i o culoare galben c0nd este sub form de /e&#$. 9n realitate cele dou forme se gsesc mpreun, culoarea sticlei 3ariind de la albastru la 3erde i la galben, culoarea 3erde put0nd fi 3erde1albstruie sau 3erde1 glbuie. Se mai folosete i 'n#& care imprim sticlei culoarea galben ntunecat. n funcie de culoare, sticla se clasific n urmtoarele tipuri) 5 sticla incolor (sticla alb"1se utilizeaz pentru confecionarea borcanelor pentru conser3e de legume i fructe2 buteliilor din sticl pentru ap mineral, sucuri, buturi rcoritoare, alcool medicinal, buturi spirtoase2 fiolelor i damigenelor2 5 sticla semialb (albastru5galben"1butelii albastre pentru ap mineral i butelii galbene pentru 3in alb2 5 sticla verde deschis i verde nchis1destinat confecionarii de butelii pentru ampanie, 3in, bere2 5 sticla galben nchis (chihlimbar"1se utilizeaz pentru confecionarea de butelii pentru bere, 3in rou2 5 sticla brun 5 destinat confecionarii de butelii pentru bere.

1. -utelii de sticla !apacitatea buteliilor de sticla. -uteliile de sticla sunt recipiente cu sectiune trans3ersala a corpului cilindrica sau de alta forma, cu capacitatea de &5510 000 ml (S:*S 5;<5=>5 7<". +entru produse alimentare se utilizeaza butelii din sticla calcosodica (tabelul 1" cu capacitate intre 100 si & 000 ml (S:*S 115?;5;;" pre3azute cu accesorii (tabelul &" de inchidere, marcare si sigilare (S:*S 5;<5=?5;>". :abelul $ prezinta caracteristicile buteliilor de bere care se fabrica in doua 3ariante (S:*S 5>705?0") forma @uro si forma !aramel, a3and culoare 3erde sau bruna. -uteliile pentru bauturi racoritoare (S:*S 10><05?1" se e(ecuta in doua capacitati) &50 ml si 1000 ml (tabelul < ". :abelul 1 :ip, destinatie 1 @uro %a3ille %o3issima /ormat obisnuit Sos picant Sirop Sucuri, bauturi racoritoare, *pa minerala Bapte si laptelui deri3ate ale A A A A A A A 8z general !apacitate nominala, ml 100 & 1&5 $ &50 < $$0 5 $50 > 500 7 A A A A A 700 ; 750 ? 1000 &000 10 11

-auturi lichioruri Chein -ordeau( +raho3a Sampanie !aramel

alcoolice

si

A A

A A A

Din, 3in brut

A A -ere A A A

8lei comestibil

:abelul & *ccesorii de inchidere, marcare si sigilare pentru butelii de sticla *ccesorii +entru inchidere Eenumire Eop Eefinitie, caracteristici /orma geometrica regulata (cilindrica, tronconica etc." cu sau fara filet e(terior, inchidere etansa prin introducere totala sau partiala in orificiul de umplere5 golire /orma cilindrica, cu filet interior, inchidere etansa prin infiletare pe orificiul de umplere5golire /orma conca3a, circulara, cu marginile rasfrante, inchidere etansa prin strangere pe buza orificiului de umplere5golire 5 !apsula din tabla de otel, cu marginea ondulata 5 !apsula din tabla de aluminiu, cu marginea rasfranta cu prelungire ce faciliteaza deschiderea 5 !apsula din tabla de aluminiu cu parte cilindrica filetata prin roluire pe gatul buteliei profilat corespunzator si o margine rasfranta, predecupata, detasabila la defiletare 'aterial imprimat aplicat pe corp2 contine date pentru identificarea produsului) denumire, cantitate, producator, data ambalarii, termen de 3alabilitate

-uson !apsula 5 coroana 5 cu limba de rupe5 re (tip *lFa" 5 cu inel de sigu5 ranta(tip +ilferproof" @ticheta de corp

+entru marcare

@ticheta spate @ticheta umar

de *plicata pe corpul buteliei, opusa etichetei de corp2 contine informatii speciale (caracterizare, mod de folosire etc.". de *plicata pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp2 contine marca produsului si date speciale -anderola aplicata peste materialul de inchidere, in scopul sigilarii. *ccesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru butelii inchise cu dop2 forma de disc plisat radial, fi(at

@ticheta de gat +entru sigilare !apison plisat

prin eticheta de gat !apison termocontractibil !apison metalic *ccesoriu din folie termocontractare termoretractibila2 fi(are prin

*ccesoriu din metale moi, obtinut prin e(trudare2 fi(are prin roluire

:abelul $ !aracteristicile buteliilor pentru bere /orma !apacitatea , ml nominala @uro !aramel 500 $$0 reala 500 G 7 la 50 mm $;0 de planul gurii $$0 G 7 la <5 mm &75 de planul gurii 'asa, g

:abelul < !aracteristicile buteliilor pentru bauturi racoritoare !apacitatea , ml nominala &50 1000 reala &70 10<0 G &0 $;0 &75 555 'in . 10 bar 'asa, g Cezistenta interioara la presiune

+entru o capacitate data, dimensiunile buteliilor influenteaza asupra perpendicularitatii si stabilitatii lor. # butelie anormala in ceea ce pri3este perpendicularitatea nu are stabilitate suficienta si produce o functionare anormala la masinile de imbuteliat si inchis. +erpendicularitatea se e(prima prin de3ierea a(ei buteliei fata de a(a 3erticala2 de3ierea este diametrul cercului descris de a(a buteliei pe planul orizontal aflat la inaltimea ei, atunci cand butelia se roteste in 4urul a(ei 3erticale cu $>0H!. *ceasta de3iere depinde de inaltimea buteliei. Ee e(emplu, pentru butelia cu inaltimea de &$0 mm, de3ierea admisa este de < mm. Stabilitatea buteliei influenteaza asupra 3itezei admise pentru transportoarele cu placi care leaga utila4ele sectiei de imbuteliere si deci asupra producti3itatii sectiei. !oeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime si diametrul buteliei2 pentru a a3ea o stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depaseasca $,05$,&. Cezistenta buteliilor. In continuare se prezinta rezistenta la socuri mecanice, socuri termice si presiune interna. Socurile mecanice apar pe intregul traseu de transport, la alimentare si la scoaterea din masina de spalat, la inchidere, la manipulare in depozit etc. Socul termic ce apare la spalarea buteliilor atinge ma(imum $5H!. +resiunea interna apare la pasteurizarea buteliilor inchise umplute cu bauturi cu continut de dio(id de carbon sau a buteliilor umplute cu sucuri de fructe. 'etoda de pasteurizare

in butelie consta in mentinerea buteliilor umplute si capsulate la temperaturi cuprinse intre 5; si 70H!, timp de apro(imati3 o 4umatate de ora. Intimpul pasteurizarii in spatiul gol din gatul sticlei se dega4a !#& care se dilata din cauza incalzirii. *stfel, in sticla apare o presiune interioara care, potri3it ecuatiei Dan der Jaals pentru gaze reale) (p K a = D& " L ( D5b" 6 C: este ) p 6 C:=(D5b" 1 a=D& in care ) p este presiunea , in +a C 1 constanta gazului ( !#&" , in M=(Fmol F" 2 : 5 temperatura absoluta a gazului, in . D 1 3olumul gazului, in m$ = Fmol. Ein relatia lui p rezulta ca presiunea interioara depinde de temperatura, golul e(istent deasupra lichidului imbuteliat, capacitatea sticlei, gradul de saturatie al lichidului cu gaz (bere". +resiunea interna depinde de acesti factori astfel) 5presiunea creste proportional cu temperatura, daca 3olumul golului din gatul sticlei ramane constant2 presiunea scade daca temperatura ramane constanta iar 3olumul gazului creste (continutul de lichid din sticla scade"2 pentru acelasi 3olum al golului presiunea creste daca gradul de saturatie creste. In cele aratate mai inainte nu s5a luat in considerare dilatarea lichidului, deoarece cresterea de presiune datorita dilatarii lichidului este negli4abila, in comparatie cu cresterea presiunii datorita dilatarii gazului din gatul sticlei. !aron stabileste pentru presiunea interna o relatie 3alabila in domeniul de temperaturi de pasteurizare cuprins intre >& si >;H!) + 6 ?,;1 L 10< L ( t 1 * " = ( - 1 t " N+aO, in care) t este temperatura (intre >& si >;H!", in H!2 * 5 constanta ce depinde de capacitatea buteliei (tabelul 5"2 - 5 constanta ce depinde de golul e(istent deasupra lichidului si de gradul de saturatie cu !#& a berii (tabelul >". :abelul 5 Dalorile constantei * Dolumul total al buteliei !onstanta * :abelul > Dalorile constantei Dolumul golului e(istent & deasupra lichidului (in P din 3olumul total al buteliei " Saturatie slaba Saturatie normala 7; 75,5 &,5 $ $,5 < <,5 5 $<5 0 5&0 5 >70 10 775 1$ 10<0 &0

;< 77,5

;? ;0,5

?$ ;<,5

?> ;?,5

?; ?5,5

?? 10&,5

Inchiderea buteliilor In continuare se prezinta diferite moduri de inchidere a buteliilor. Inchiderea buteliilor cu dop de pluta. Eopurile de pluta sunt usoare, elastice si au o compresibilitate remarcabila. Se utilizeaza la inchiderea buteliilor de sticla umplute cu

3in. Eopurile utilizate in acest scop au forma cilindrica, inchiderea cu dopuri de pluta este inlocuita din ce in ce mai mult cu alte sisteme de inchidere. In afara de dopuri din pluta se mai confectioneaza inele de garnitura pentru unele tipuri de capsule metalice. Eopurile de pluta se utilizeaza in general pentru buteliile al caror gat au profilul din fig. <.7. Inchiderea buteliilor cu capsule metalice (coroana". Sticlele destinate inchiderii cu capsule metalice (tip coroana" trebuie sa aiba profilul prezentat in fig. <.;, a si b (S:*S <;;75;>". !apsulele sunt confectionate din tabla decapata lacuita, tabla cositorita sau tabla de aluminiu cu grosimea de 0,&750,$$ mm. Se poate face litografierea e(terioara. In interiorul capsulei (fig. <.;, c", care are inaltimea de >,$57,1 mm se gaseste o garnitura cu diametrul de &>,7 G 0,& mm care, atunci cand este confectionata din pluta aglomerata, are grosimea de $ G 0,$ mm, iar cand este confectionata din pluta are grosimea de &,5 G0,1 mm. +entru conser3ari de lunga durata, discul de pluta trebuie sa fie pre3azut cu o rondela de acetat de celuloza, policlorura de 3inii, polietilena sau aluminiu, numita spot. +luta poate fi inlocuita cu materiale plastice2 in interiorul capsulei se toarna solutie de copolimer, care este uscata apoi in cuptor. +entru aceasta se utilizeaza capsule cu inaltimea de 5,>5>,< mm. Inchiderea buteliilor cu capsule de rupere din aluminiu. !apsulele de rupere din aluminiu se pot aplica buteliilor cu diametrul de &>,7 G 0,& mm a3and profilul buteliilor cu capsule coroana (fig. <.?, a". *ceste capsule au la partea cilindrica o limba de rupere folosita la deschiderea buteliei. Ee asemenea, capsulele de rupere se pot aplica buteliilor cu diametrul gurii de <<,5 G 0,$ mm, pentru lapte pasteurizat, si $; G 0,< mm pentru produse lactate (fig. <.?, b". !apsulele pentru aceste butelii nu au limba de rupere. !apsulele pentru buteliile cu diametrul gurii de &>,7 G 0,& mm pot fi fara garnitura sau cu garnitura de pluta, pluta aglomerata sau rondele de pluta acoperite cu spot din diferite materiale plastice, cu scopul de a izola produsul imbuteliat de pluta2 pentru a putea asigura inchiderea buteliei, dupa ruperea capsulei pana la consumarea totala a lichidului imbuteliat, garnitura plata este inlocuita cu diferite obturatoare din material plastic. !apsulele buteliilor de produse lactate nu au garnitura. !apsulele de rupere se decupeaza din banda de aluminiu (aluminiu5magneziu sau aluminiu5mangan". -anda de aluminiu are grosimea de 0,0550,0; mm pentru recipientele cu produse lactate si 0,150,&& mm pentru celelalte lichide. Inchiderea buteliilor cu capsule DI!. !apsula DI! este confectionata din aluminiu sau alia4 de aluminiu si este folosita la inchiderea buteliilor care contin lichide sub presiune (apa minerala gazoasa, bere etc.". @a are partea laterala neteda, fara pliuri ca la capsula coroana. @tanseitatea este asigurata de o garnitura inelara din material cu aceeasi compozitie ca la cutiile metalice. Interiorul capsulei poate fi lasat neprote4at (capsule pentru buteliile de bere" sau poate fi lacuit sau dublat cu o pelicula de material plastic (polietilena, polipropilena, copolimeri pe baza de clorura de 3iniliden 5 clorura de 3inii in care predomina clorura de 3iniliden". !apsularea se face la masinile de inchis care folosesc capsule5coroana, cu conditia de a modifica si adapta capul de inchidere la acest model particular de capsula. Eeschiderea buteliilor cu capsula DI! se face folosind decapsulatoarele traditionale folosite la capsula5coroana. Se pot inchide cu capsule DI! buteliile al caror profil al gurii este adaptat pentru capsule5coroana (diametrul &>,7 G 0,& mm". Inchiderea buteliilor cu capsule filetate. !apsula filetata se utilizeaza in cazul imbutelierii lichidelor care nu se consuma integral dupa prima deschidere si care necesita reinchiderea pana la consumarea completa (coniac, rom etc.". *ceste capsule sunt de doua tipuri) fie prefiletate, adica au filetul inainte de a fi utilizate, fie cu filetul format prin mulare pe gatul sticlei in timpul capsularii.

!apsulele filetate au o mare 3arietate de forme (capsule care asigura sau nu in3iolabilitatea" si diametre (intre 1$ si 100 mm". Eintre capsulele la care filetul se formeaza in momentul inchiderii se cunosc trei tipuri) C# (fig. <.10, a", -I!*+ (fig. <.10, b" si +IB/@C+C#/ prezentate in fig. <.11) 3arianta S cu gat scurt si 3arianta B cu gat lung si in tabelul <. $< (S:*S 101;&5;&". !apsulele din fig. <.10, b si <.11 prezinta o parte care trebuie rupta pentru deschidere, garantand astfel in3iolabilitatea recipientului. Ein categoria capsulelor filetate la care fiietul se formeaza in momentul inchiderii fac parte si capsulele S:@B!*+ si S8+*B8!*+. *cestea se fabrica din folie de aluminiu cu grosimea de 0,&5 mm. +artea superioara este mulata pe gatul cu filet al buteliei, formandu5se astfel filetul capsulei. +artea inferioara, care asigura in3iolabilitatea buteliei, imbraca gatul buteliei sub zona filetata, pe o lungime mai mare ca la capsulele prezentate in fig. <.10 si <.11. Ein aceasta cauza, dupa deschiderea buteliilor inchise cu capsule S:@B!*+ sau S8+*B8!*+, partea inferioara a capsulei ramane solidara cu gatul sticlei. +rofilul gatului buteliilor inchise cu aceste capsule este prezentat in fig. <.1& iar caracteristicile in tabelul ? Inchiderea buteliilor cu dop mecanic. Eupa o perioada de regres, utilizarea dopurilor mecanice s5a accentuat in ultimii ani, mai ales dupa ce in Qermania au aparut cate3a bre3ete de instalatii automate de imbuteliere si inchidere a acestor tipuri de butelii, in fig. <.1$, a este prezentat dopul mecanic introdus de mai multi ani in Qermania si @l3etia. *cesta este format din dopul de portelan (fig. <.1$, b" care de putin timp se confectioneaza din material plastic, iar pentru asigurarea etanseitatii este pre3azut cu garnitura < (fig. <.1$, a", suportul dopului (fig. <.1$, c" si parghia pentru inchidere (fig. <.1$, d". +rofilul gatului sticlei este prezentat in fig. <.1$, e. *cest sistem de inchidere s5a introdus si in /ranta. Eopul mecanic poate fi folosit pentru inchidere si in cazul buteliilor inchise dupa imbuteliere cu capsula5coroana. *stfel, dupa inlaturarea capsulei5coroana la deschiderea buteliei, se poate utiliza in continuare dopul mecanic pana la consumarea totala a continutului. :abel 7 Eimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere cu capac filetat dn Da d1 d& d$ d< d5 d> d7 h1 h& h$ h< h5 h> s r1 r& r$ r<ma( E ri ma( min ma( min ma( an ta 1; S 17,;5 1>,15 1;,$5 15,0 ?,0 &0,5 11,5 10,< >,$5 1,> &,5 R $,5 &,5< 0,;5 0,< 1,0 0,< 10 && S &1,7 &0,0 &&,& 1?,0 1&,0 &<,0 1<,5 1&,?5 7,0 1,> &,5 5 $,5 &,5< 0,;5 0,< 1,0 0,< 10 &; S &7,< &5,& &;,05 &5,0 1>,& $0,0 1;,5 15,>5 ?,> &,0 $,0 5 <,0 $,>$ 1,1 0,> 1,& 0,; 1$ B &7,< &5,& &;,05 &5,0 1>,& $0,0 1;,5 1?,>5 ?,> &,0 $,5 5,5 <,0 $,>$ 1,1 0,> 1,& 0,; 1$ $1 B $0,5 &;,$ $1,15 &;,0 17,5 $$,5 &0,5 &1,>5 ?,> &,0 $,5 5,5 <,0 $,>$ 1,1 0,> 1,& 0,; 1$ :abel ; Eimensiunile (mm" profilului gatului buteliei inchise cu capsule S:@B!*+ sau S8+*B8!*+ :ip / cu @ cu :oleranta) toleranta) * K0 50,< K0 50,< Eimen :ole siune ranta &&=$0 ;,5 15,7 1?,; Eimen :ole siune ranta G0,15 S Eimen :ole siune ranta &1,? G0,1 1?,$ > ! +asul ma(

G0,15 &1,>

G0,& &;=$; &;=<< $0=$5 $0=<< $0=>0 ?,5 ?,5 ?,5 ?,5 ?,5 1?,7 1?,7 15,7 &1,7 15,7 &1,7 &1,7 &<,? &<,? &>,& &>,& &>,& &7,? &7,? G 0,& G &7,$ 0,$ G 0,& G &7,$ 0,$ G 0,& G &;,> 0,$ G 0,& G &;,> 0,$ G 0,& G &;,> 0,$ G 0,& G $0,$ 0,$ G 0,& G $0,$ 0,$

G0,& G 0,& G &7,> 0,$ G 0,& G &7,> 0,$ G 0,& G &;,? 0,$ G0,& G0,$ &;,?

G0,& G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ G0,15 G0,$ &5 &5 ; ;

&>,$ ; &>,$ ; &>,$ ; &; &; ; ;

G 0,& G &;,? 0,$ G 0,& G $0,> 0,$ G 0,& G $0,> 0,$

$1,5=<< ?,5 $1,5=>0 ?,5