TURISMUL DE BUSINESS in Romania

Abstract Cuvinte cheie : business, incentives, turism, leisure, training Turismul de business reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, deplasari de training, deplasari cu ocazia unor evenimente (domeniul incentives, meetings, conventions), avand ca motivatie secundara partea de agrement (leisure). O investitie de o jumatate de miliard de euro in hotelurile Romaniei poate transforma turismul de afaceri in cel mai profitabil sector al turismului national. De cativa ani, componenta principala a veniturilor din turism este furnizata de calatoriile de afaceri, pentru mediul urban, si de componenta de turism domestic, in varfuri de sezon, iarna si vara. Sectorul turistic romanesc va avea o evolutie ascendenta , in ceea ce priveste infrastructura, sustinuta in special de componenta de afaceri si reuniuni. In 2004, aceasta industrie s a cifrat la !0 de milioane de euro, dovedindu se a fi cel mai profitabil sector al turismului. "ai mult de jumatate din acesti bani au venit in toamna dintr un sin#ur eveniment$ %on#resul &niunii 'ostale &niversale, la care au participat 2.(00 de persoane din 204 tari. )venimentul a adus nu doar 20 de milioane de euro ci si un casti# enorm de ima#ine tarii demonstrand ca *ucurestiul poate #azdui fara probleme evenimente de amploare pe o perioada indelun#ata. +nual, in Romania sunt or#anizate in jur de ,.(00 ,.-00 de reuniuni, dintre care 40. au caracter international desi doar ,0 ,( . indeplinesc si standardele impuse de I%%+, asociatia internationala de profil. 'iata locala se afla la inceput. Dovada/ 0ocul -0 ocupat de tara noastra in clasamentul mondial si locul (0 ocupat de capitala in ceea ce priveste or#anizarea la parametri internationali a unui

con#res. In 2004, Romania a #azduit ,.100 de evenimente, cu o medie de ,(0 de participanti. +tractiv si cu un potential ridicat in turismul de afaceri, *ucurestiului nu dispune de capacitatea de cazare necesara #azduirii unor conferinte de mare amploare, precum si o serie de sali de receptie pentru un numar mare de persoane. Dintre hotelurile bucurestene de peste !2 doar cateva indeplinesc standardele cerute de asociatia internationala de profil I%%+, iar dintre salile de conferinta, Sala 'alatului este sin#ura care isi permite sa #azduiasca 4.000 de participanti. 'otential e3ista. In %apitala sunt peste 2.000 de spatii de cazare la nivel inalt, insa necesarul ar fi de 4.000 de locuri. %omparativ, alte capitale europene precum Sofia, 'ra#a sau 5arsovia dispun de un numar mai mare de unitati de cazare si tarife mai mici. De ce *ucuresti/ %apitala ramane locatia favorita a or#anizatorilor de evenimente 6-0. din totalul evenimentelor7, urmata fiind de %luj, Iasi si *rasov. De ce *ucuresti/ 'entru ca dispune de 22 de centre de conferinta, dintre care jumatate in cadrul unor hoteluri si de !!.400 de locuri in sali. "Nu stim sa "vindem" Romania". 8&na din marile #reseli ale momentului in ceea ce priveste turismul, o reprezinta lipsa unui minister. %a o solutie de compromis, ar trebui sa e 3iste cel putin o autoritate independenta. De asemenea, 'atronatul ar trebui sa fie unul dintre cele mai puternice si mai influente patronate din tara. *ani in turism sunt si continua sa vina. +proape toti casti#atorii din alte domenii au investit o parte din profituri in industria turistica. De multe ori, unui a#ent de turism ii e #reu sa convin#a un roman sa calatoreasca in tara sa. Inchipuiti va cat de #reu e sa convin#i un strain sa si petreaca vacanta in Romania. 9ocmai din acest motiv, circulatia determinata de nevoile de business e, pentru moment, sin#ura solutie care ne a mai ramas.

Daca ne raportam la hotelurile urbane, apro3imativ -4. din veniturile acestora sunt determinate de acesta componenta o reprezinta evenimentele de mare amploare campanii internationale, evenimente stiintifice casti#ate prin licitatii. )ficienta de a aduce in tara straini prin turismul de business e imensa doar daca ne #andim ca macar ,. din acestia vor reveni.8 9urismul romanesc a demonstrat si in acest sezon ca se poate si mai rau. In conditiile in care se afla in plina decadere competitiva 6chiar si autoritatile se declara depasite7, o sin#ura ramura a acestei industrii refuza sa se predea si inre#istreaza cresteri de la an la an$ turismul de business. 9urismul de business inre#istreaza o evolutie constanta, an de an avand o crestere medie de 20.. %el putin in *ucuresti, numarul de hoteluri creste, de asemenea, de la an la an, insa capacitatea de cazare pentru business 6minimum ! stele7 este inca insuficienta, nedepasind 4.000 de locuri. %omparativ cu 2004, casti#urile realizate in 200( din turismul de afaceri, doar la nivelul %apitalei, au fost cu !(. mai mari. 'rin a#entiile de turism, in 200(, din business travel s au inre#istrat venituri de peste 200 de milioane de euro. 9otodata, 200( a fost primul an in istoria turismului romanesc cand cheltuielile realizate de turistii romani de clasa business in strainatate au fost depasite de volumul cheltuielilor facute de turistii straini in Romania. In cativa ani, *ucurestiul va putea deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din sud estul )uropei. +ici au loc investitii importante in hoteluri, iar in urmatorii ani toate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente. +lte orase care se vor dezvolta din punct de vedere al turismului de afaceri$ 9imisoara, %luj, Iasi, *rasov, %onstanta. 9urismul de afaceri reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, #uvernamentale sau educationale, avand partea de a#rement 6leisure7 ca motivatie secundara. 9urismul de afaceri presupune, in #eneral, deplasarea intr o alta localitate, la o distanta mai mare de (0 de :m de localitatea de ori#ine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. )3ista mai multe feluri de turism de afaceri$ deplasari individuale, deplasari de #rup, deplasari cu ocazia unor evenimente 6domeniul "eetin#s, Incentives, %onventions, )3hibitions 6"I%)7, team buildin# uri si deplasari de trainin#. Unele companii platesc primele angajatilor in excursii &n domeniu aparte al turismului de afaceri este cel de incentive. Incentive

urile reprezinta calatorii care au ca scop recompensarea personalului unei firme sau a partenerilor unei firme. Incentive urile sunt pachete turistice de leisure personalizate, in cadrul carora pot avea loc si team buildin# uri sau alte activitati. De cele mai multe ori, un incentive este o forma de recompensa mai eficienta si cu rezultate mai rapide decat cea financiara. 'otrivit Institutului ;ational de Statistica 6I;S7, numarul total de calatorii efectuate de romani a fost in 200( de 4.4,<.<00, in scadere cu ,(,(. fata de 2004, din care calatorii de vacante au fost -.<!-.!00, iar cele de afaceri 4-<.400. 'onderea este detinuta de #rupa de 22 44 de ani 64(,2.7, urmati de #rupa 4( 14 de ani 62(,2.7. In 200(, potrivit I;S, se mentioneaza ca au calatorit in strainatate 440.114 de romani pentru vacante si afaceri, din care !42.(2( in vacante cu cel putin 4 innoptari, iar ,02.,<< pentru afaceri. Oamenii de afaceri vin in Romania atat din tari vecine sau apropiate 6&n#aria, *ul#aria, Rusia, =recia, %ehia, 'olonia7, precum si din alte tari europene 6+ustria, >ranta, Italia, =ermania, Spania, "area *ritanie7 sau de pe alte continente 6S&+, %anada, Israel, %hina, ?aponia etc.7. %irca 10. <0. din vizitatorii Romaniei vin in scop de afaceri. +ceasta pondere este subliniata de catre incasarile hotelierilor din *ucuresti, care recunosc ca peste 10. dintre ele provin din se#mentul de afaceri. Care este capacitatea hoteliera la nivelul Capitalei? 0a ora actuala, in *ucuresti sunt 1 hoteluri de ( stele, 22 de hoteluri de 4 stele si !! de hoteluri de ! stele, deci 1, de hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin, clientela de business. Dintre acestea, ,1 sunt de lant international$ Inter%ontinental, "arriott, @ilton, %roAne 'laza, @oAard ?ohnson, *est Bestern, din #rupul +%%OR C marcile Sofitel, ;ovotel si Ibis, =olden 9ulip, Ramada, *est Bestern. In urmatorii ani, in *ucuresti vor mai aparea ! Ramada, un hotel din #rupul "arriott, un Radisson. De asemenea, lanturile hoteliere Sheraton, >our Seasons si @Datt studiaza intrarea pe piata romaneasca. In pachetele turistice de afaceri sunt incluse si servicii de vizitare a unor obiective turistice. 9uristul de afaceri vine pe o schema de obli#atii profesionale foarte bine pusa la punct. Din cand in cand, acesta are timp liber. 'e acest timp se contruiesc oferte locale, scurte, interesante si de calitate, nu neaparat ieftineE 9uristilor de afaceri veniti in *ucuresti, de e3emplu, li se ofera tururi ale %apitalei, vizitarea imprejurimilor *ucurestiului, deplasari pe 5alea 'rahovei, dar si destinatii mai indepartate 6Delta Dunarii, *ucovina etc.7.

In cazul turismului de afaceri trebuie sa e3iste o fle3ibilitate mare din partea furnizorului de servicii, deoarece multe deplasari pot interveni de la o zi la alta. %lientul de business este un client foarte cautat, deoarece nu este interesat de pret, ci de rapiditatea, calitatea si eficienta serviciilor. In #eneral, un turist de afaceri este interesat sa consume si un pachet turistic de leisure. Industria de conferinte si evenimente se afla intr o perpetua schimbare. De e3emplu, in ,4-0, in 0ondra erau sali de conferinte care nu aveau toalete pentru femei. "otivul/ Se3ul feminin era cvasi absent in industria "I%). In prezent, femeile au devenit mult mai puternice in sectorul economic. 'e de alta parte, acum se tine cont mult de diversitatea culturala si de echilibrul serviciu familie. "ulti participanti la conferinte doresc sa si aduca cu ei rudele. %eea ce implica dezvoltarea pachetelor de leisure aditionale reuniunilor. %a atare, tour operatorii trebuie sa incurajeze dele#atii in a opta pentru mici tururi si e3cursii. +cest aspect constituie o mare oportunitate pentru destinatii speciale precum Romania. &n dele#at la o conferinta echivaleaza cu ( turisti de leisure. 9urismul de business va aduce anul acesta 40. din veniturile totale ale a#entiei 'aralela 4(, iar lucrurile nu par sa se opreasca aici. +u trecut vremurile in care turismul de business era considerat o nisa atacata doar de cele mai indraznete companii din domeniu. 9urismul de afaceri este, in acest moment, componenta cea mai consistenta a turismului romanesc, o reala sursa devenit ce poate #enera chiar si jumatate din veniturile companiilor de profil. F)3ista o pondere solida a acestui se#ment, ce reprezinta atat o modalitate de a obtine profit, cat si de a emite o ima#ine pozitiva asupra RomanieiG, spune )lena +n#hel, Director coordonator 'aralela4(. )a este constienta ca un om de afaceri este diferit de cel care face turism de placere, are alte e3i#ente, alt orizont de asteptare si o alta atitudine. Hn acceptiunea ei, persoanele care practica turismul de business trebuie sa fie convinse ca a#entia sa #andit la toate, Fincepand cu hotelul si terminand cu masina pentru transferG. )lena +n#hel este de parere ca tara noastra nu a reusit din pacate sa revina la succesul anilor in care turismul de placere reprezenta o parte importanta in oferta turistica nationala, motiv pentru care Romania se zbate in continuare sa recasti#e portofoliul de ima#ine pe care il avea in trecut ca si destinatie de vacanta. Sa nu uitam de esecul lamentabil al ultimei tentative a autoritatilor de revi#orare a brandului de tara soldat cu un scandal de proportii la nivel international. 'e lan#a sustinerea insuficienta din partea autoritatilor pentru stimularea si promovarea turismului de afaceri, Romania aduna si alte minusuri pe acest

se#ment. 5orbim despre distributia ine#ala la nivel national a facilitatilor de conferinte si e3pozitii sau a lipsei de investitii in infrastructura dedicata. 9otusi, in opinia )lenei +n#hel, Romania a parcurs un drum impresionant in ultimii ,( ani sub aspectul palmaresului de reuniuni, indreptandu se incet, dar si#ur, spre locul pe care il merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. "ai mult, tara noastra a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce in ce mai competitiva in lupta cu alte destinatii clasice pentru evenimente. Oportunitati fructificate Hn cazul a#entiei 'aralela 4(., serviciile de pe se#mentul corporate au adus anul acesta pana la 40. din cifra de afaceri a companiei din primul semestru. &n procent important, care a crescut de la an la an odata cu maturizarea pietei si in acelasi timp a companiei. 'aralela 4( se numara printre pionerii turismului de afaceri de la noi, dezvoltand un astfel de serviciu inca de la inceputul anilor I40, intr un moment in care foarte putine companii erau active in aceasta directie. F+ fost dificil sa incepem o astfel de activitate, dar tocmai datorita acestui inceput ne putem considera la ora actuala unul din principalii jucatori pe aceasta piataG, subliniaza reprezentanta 'aralela 4(. )a spune ca a#entia isi va concentra in continuare strate#ia pe turismul de afaceri unde in continuare vor fi dezvoltate servicii noi, specifice crizei economice$ planuri de economisire, monitorizarea stricta a politicilor de travel ale companiilor cliente, destinatii cu bu#et redus si multe altele. %ompania a pus la punct de anul acesta noi sisteme si proceduri, un nou site si un control imbunatatit al calitatii. 'rintre obiectivele strate#ice majore ale companiei in 20,0 se numara investitia in tehnolo#ie si in oameni. Hn acest sens, a fost alocat un bu#et de aproape ,00.000 de euro, pana la finele anului, o investitie ale carei rezultate se vor vedea cu si#uranta anul viitor cand compania estimeaza o crestere cu (. a ponderei serviciilor de turism corporate in structura cifrei de afaceri. FSuntem pre#atiti sa livram e3act ce isi doresc clientii nostri, pentru a ne mari cota de piata. Schimbarea inseamna evolutie, iar noi intele#em corect acest conceptG, defineste )lena +n#hel misiunea companiei pe care o reprezinta. Definind impactul crizei financiare asupra acestui se#ment )lena +n#hel spune ca era normal ca si sectorul calatoriilor de afaceri sa treaca prin anumite transformari, la fel ca toate ramurile industriale. 'otrivit acesteia, chiar daca in majoritatea companiilor bu#etele pentru trainin#uri si team buildin#uri au fost

reduse, numarul calatoriilor de afaceri si al cazarilor in hoteluri nu a suferit o scadere atat de drastica. 'entru a reduce costurile, companiile nu s au rezumat doar la a taia de pe lista activitatile de care se pot lipsi, deoarece nu ar fi de ajuns. %ele mai multe au cautat eficientizarea cheltuielilor din toate punctele de vedere, prin monitorizarea si administrarea mai atenta a acestora. &n om de afaceri este diferit de cel care face turism de placere, el are alte e3i#ente, alt orizont de asteptare si o alta atitudine. 'e el nu trebuie sa il streseza nimic, incepand cu hotelul si terminand cu masina pentru transfer, trebuie sa fie convins ca a#entia s a #andit la toate. 9otodata, activitatea a#entiilor pe se#mentul turismului intern nu a scazut in acest an datorita unor oferte de #enul Finscrieri timpuriiG sau Fplatesti cinci nopti si stai sapteG. Hn fapt, majoritatea a#en tiilor de turism au supravietuit in anul care a trecut datorita ofertelor speciale facute de hotelurile din tara si strainatate. 'er ansamblu, turismul a fost afectat in acest an de reducerea cu 2(. a salariilor bu#etarilor, de cresterea 95+ de la ,4. la 24. si de lipsa totala a promovarii interne. SpecialiJtii din domeniul turismului de afaceri, intervievaKi de +>', estimeazL pentru 20,0 o recuperare a acestui se#ment, #reu Mncercat anul acesta de criza economicL. N+m atins un punct minim Mn 2004. 'entru 20,0 ne aJteptLm la o recuperare a sectorului, odatL cu reluarea creJterii economiei mondialeG, a declarat %hristopher 'in#ard, directorul operaKiunilor din )uropa ale companiei de cLlLtorii de afaceri )#encia. DupL o scLdere de ,( 20. a volumului afacerilor, Mnre#istratL Mntre mai 200- Ji mai 2004, piaKa MJi va reveni Mn a doua jumLtate a anului 20,0, este concluzia studiu al firmei americane de consultanKL +dvito, controlatL de #rupul *%D 9ravel, al treilea mare operator la nivel mondial. Din acest motiv, multe companii au fost nevoite sL mai taie din bu#etele destinate cLlLtoriilor de afaceri. &n studiu recent, realizat de +merican )3press, aratL cL !00 de companii consultate au fLcut acestL reducere, Mn timp ce doar 2!. nu au luat nicio mLsurL, iar alte ,,. au majorat fondurile alocate. DeJi previziunile sunt optimiste, multe companii preferL sL rLmOnL precaute, astfel MncOt marea majoritate vor sL menKinL, in 20,0, bu#etele alocate cLlLtoriilor la nivelul celor din 2004.

N'iaKa va creJte mai puternic Mn a doua jumLtate din 20,0. "arile corporaKii sunt primele care reiau investiKiile Mn cLlLtoriiG, a declarat vicepreJedintele +merican )3press *usiness travel, RP#is %hambert.

*iblio#rafie $ "ediafa3 Revista *IQ Revista %+'I9+0