Diploma

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Analiza eficientei utilizarii resurselor umane in cadrul unei firme
INTRODUCERE Cadrul economico social din ara noastr este marcat de instalarea treptat a mecanismului unei piee libere, ceea ce genereaz s imbarea mentalitii societilor comerciale, precum !i a metodelor lor de lucru" #entru realizarea pro$itului %n condiiile competiiei speci$ic economiei de pia, unitile comerciale trebuie s&!i des$!oare acti'itatea pe criteriile rentabilitii, e$icienei !i competiti'itii, pe 'alori$icarea ma(im a resurselor materiale !i umane, pe realizarea de produse la ni'elul parametrilor calitati'i e(isteni pe plan mondial" )naliza economic este determinat de cunoa!terea acestor $enomene, de determinarea legturilor cauzale dintre acestea" #e baza acestei analize economice se pot cerceta $enomenele economice, se poate descoperi structura acestora, se 'eri$ic !i se stabilesc legturile de cauzalitate, $actorii care le genereaz, iar pe baza lor se $ormeaz decizii pri'ind acti'itatea %n 'iitor" Rezult c analiza economico&$inanciar are un rol important %n realizarea procesului de decizie al conducerii, %n acti'itatea de programare !i control a acti'itii economico& $inanciare !i %n cre!terea rolului $actorilor intensi'i *calitati'i+ %n dez'oltarea economic, prin e'idenierea posibilitilor !i 'ariantelor de aciune" Tema acestui proiect a $ost inspirat de necesitatea unei analize riguroase a asigurrii cantitati'e !i calitati'e a $orei de munc %n turism indicatorii de e$icien ai acti'itii" ,n general, $ora de munc este un $actor %nsemnat al procesului de producie, ea a'-nd un rol otr-tor %n conducerea !i organizarea procesului de producie" .ai mult, %n turism ca !i %n alte ramuri de prestri ser'icii, $ora de munc are o mare %nsemntate datorit gradului redus de automatizare !i mecanizare a procesului de producie !i de prestri ser'icii" /a ni'elul unei societi comerciale, $olosirea raional a $orei de munc necesit abordarea unor aspecte cantitati'e cum ar $i0 raportul dintre baza material de care dispune societatea !i pregtirea general , cali$icarea, specializarea !i repartizarea $orei de munc,
Pagina 1 din 78
utilizarea timpului de munc potri'it ni'elului de cali$icare, corespondena dintre gradul de comple(itate a muncii !i ni'elul cali$icrii !i producti'itatea muncii" Totodat, $olosirea raional a $orei de munc trebuie s $ie rezultanta %mbinrii aspectelor cantitati'e pe care le presupune utilizarea deplin a $orei de munc, cu cele calitati'e, pe care le implic $olosirea e$icient a $orei de munc" )ceast analiz urmre!te determinarea unor aspecte cantitati'e legate de $olosirea raional a $orei de munc0 numr de personal, structura personalului pe pro$esii, repartizarea $orei de munc, numr de ore lucrate, timp neutilizat" 1e urmresc totodat aspectele calitati'e re$eritoare la producti'itatea muncii pe un muncitor, principalul indicator care re$lect e$iciena utilizrii resurselor umane" /ucrarea poate ser'i $actorilor decizionali de la 1"C"E$orie 1")" ca baz de in$ormare !i orientare re$eritor la e$iciena utilizrii resurselor !i la implicaiile acesteia asupra indicatorilor de per$orman economico&$inanciari" #rin metodele !i te nicile speci$ice analizei, lucrarea scoate %n e'iden unele rezer'e %n utilizarea $orei de munc la 1"C"E$orie 1")", prin a cror 'alori$icare se obine cre!terea 'olumului de acti'itate" )bordrile %ntregii problematici este subordonat %n primul r-nd managerului intern al %ntreprinderii, care trebuie s asigure utilizarea e$icient a %ntregului potenial uman de care dispune %n 'ederea sporirii rentabilitii !i a e$icienei economice" 2in-nd seama de legatura e(istent %ntre resursele umane !i materiale, pe de o parte !i %ntreaga acti'itate economico&$inanciar a societii, pe de alt parte, la realizarea lucrrii s& au utilizat ca resurse in$ormaionale0 bilanul contabil, ane(ele sale, raportul de gestiune baza de date e(istent la biroul personal" De asemenea, au $ost utilizate !i alte in$ormaii economico&$inanciare, te nice, 3uridice, sociale, care au %ntregit baza in$ormaional" #rocedeele si metodele speci$ice analizei, care au $ost utilizate %n lucrare sunt %n principal urmatoarele0 di'iziunea sau descompunerea rezultatelor, gruparea, comparaia, modelarea $enomenelor economice, metoda substituiei, metoda corelaiei" Intepretarea comple( a rezultatelor obinute %n urma prelucrrii datelor au dus la cunoa!terea tendinelor %n e'oluia di$eritelor aspecte legate de gestiunea resurselor umane la 1"C"E$orie 1")", la depistarea rezer'elor interne actuale !i de perspecti', ce se $ormeaz prin promo'area progresului te nic, inclusi' prin modernizarea organizrii produciei !i a muncii" /ucrarea se $inalizeaz prin $undamentarea unor msuri !i soluii ce conduc la o e$icien mai ridicat a resurselor umane !i o cre!tere a per$ormanelor economico&$inanciare ale 1"C"E$orie 1")" C)#ITO/U/ I
Pagina 2 din 78
#er$ecionarea managementului resurselor umane prioritate a conducerii societilor economice rom-ne!ti RE1UR1E/E U.)NE, #RINCI#)/) RE1UR14 ) 1OCIET42II CO.ERCI)/E Rolul primordial al resurselor umane la scara %ntregii societi se regse!te !i la ni'elul $irmei" Oamenii reprezint o resurs comun !i totodat o resurs c eie, o resurs 'ital, de azi !i de m-ine a tuturor organizaiilor, care asigur supra'ieuirea, dez'oltarea !i succesul competiional al acestora" Resursele umane sunt unice %n ceea ce pri'e!te potenialul lor de cre!tere !i dez'oltare, precum !i capacitatea lor de a&!i cunoa!te !i %n'inge propriile limite, pentru a $ace $a noilor pro'ocri sau e(igene actuale !i de perspecti'" Resursele umane reprezint, dup cum a demonstrat 5rig t, .c.a an !i .c5illiams, acele resurse ale $irmei care %ndeplinesc criteriile necesare pentru a $i considerate sursa principal de asigurare a competiti'itii necesare, deoarece resursele umane sunt 'aloroase, rare, di$icil de imitat !i, relati', de ne%nlocuit" Toate celelalte resurse ale $irmei sunt importante !i $olositoare, %ns resursele umane !i managementul lor sunt $oarte importante !i $oarte 'aloroase %n con$runtarea cu necunoscutul" #rincipalele elemente care demonstreaz importana resurselor umane sunt urmtoarele0 6ora de munc este singura creatoare de 'aloare de %ntrebuinare" ,n $apt, $irma reprezint celula economic de baz a societii" Resursa uman este singura resurs inepuizabil de creati'itate, nu numai sub aspect economic, ci !i sub aspect spiritual, !tiini$ic" 7enerarea de idei noi concretizate %n produse, te nologii, metode de conducere, soluii organizatorice noi este apana3ul e(clusi' al omului" E$icacitatea utilizrii resurselor materiale !i in$ormaionale depind %ntr&o msur otr-toare de resursele umane" #ractica acti'itii economice rele', nu %n puine situaii, c-nd %ntreprinderi , %nzestrate la $el te nic, $inanciar !i in$ormaional sau la ni'ele $oarte apropiate obin per$ormane economice sensibil di$erite" Din cele prezentate rezult c resursele umane au o importan strategic esenial e'ideniat !i de Rol$ 8u ner, o 'ariabil critic %n succesul sau insuccesul unei $irme"
Pagina
din 78
)ccentuarea rolului resurselor umane nu semni$ic %ns o sube'aluare a resurselor materiale, $inanciare !i in$ormaionale" Conceperea sistematic a $irmei implic abordarea resurselor umane %n str-ns interdependen cu celelalte resurse, pornind de la obiecti'ele $undamentale la a cror realizare concur %mpreun cu cone(iunile de esen ce e(ist %ntre ele" 9":" 6UNC2IUNE) DE #ER1ON)/ ;I .)N)7E.ENTU/ RE1UR1E/OR U.)NE ,N C)DRU/ 1OCIET42II CO.ERCI)/E
O perioad %ndelungat de timp $irma a urmrit prioritar obinerea pro$itului %n urma comercializrii produselor sale, deoarece rspundea unei cereri sol'abile" Drept urmare, problemele relaiilor umane din cadrul unitii economice erau considerate ca accesorii, ele $iind %ncredinate unui !e$ de personal, care se ocupa %n acest sens, de aspectele administrati'e, 3uridice !i disciplinare ale $orei de munc" ,n mod treptat %ns, domeniile de acti'itate !i tipul preocuprilor compartimentelor de personal s&au e(tins, contur-ndu&se tot mai mult $inalitatea social a %ntreprinderii, $apt ce a determinat !i sc imbarea locului !i rolului lucrtorilor respecti'i %n cadrul unitii" ,n consecin, importana $unciunii de personal a crescut, determin-nd modi$icri c iar %n structura compartimentelor respecti'e0 ser'iciul sau biroul de personal a de'enit direcie a relaiilor sociale sau direcie a resurselor umane, subordonat nemi3locit conductorului unitii" ,n acest cadru este semni$icati' remarca unui specialist %n domeniul managementului resurselor umane, care sublinia $aptul c , <dintre toate $unciunile %ntreprinderii, $unciunea de personal este probabil cea care a cunoscut e'oluia cea mai spectaculoas !i cea mai permanent %n cursul acestor ultimi zece ani=" )ceast e'oluie 'a continua !i %n 'iitor, re$erindu&se at-t la coninutul $unciunii c-t !i la pro$itul oamenilor care o e(ercit" E'oluia $unciunii de personal a $ost determinat de $actori te nici, economici !i sociologici" 6actorii te nici E'oluia te nicilor de producie a determinat sc imbri importante %n metodele de gestiune a personalului" Dez'oltarea mecanizrii de la %nceputul secolului >> !i a lucrului la band, respecti' a produciei %n $lu(, au a'ut drept consecine o cre!tere a dimensiunilor unitilor de producie, necesit-nd ast$el metode administrati'e riguroase de gestiune a
Pagina ! din 78
e$ecti'elor de lucrtori concentrai la respecti'ele locuri de munc *%ncadrarea acestora, salarizarea, disciplina muncii+" ,n paralel s&a resimit necesitatea unei raionalizri a muncii %n scopul cre!terii producti'itii muncii" ,n acest cadru inginerul !i organizatorul american 6" 5" Ta?lor !i succesorii si *7rantt, 7ilbret + s&au preocupat de acti'itile respecti'e din s$era produciei !i apoi de sarcinile administrati'e ce re'eneau lucrtorilor din birouri" )ceste lucrri ce marc eaz %mbogirea coninutului $unciunii de personal sunt cuprinse %n cadrul organizrii !tiini$ice a muncii, bazat pe urmtoarele principii0 #rincipiul separrii sarcinilor, ce solicit ca lucrrile de concepie, de pregtire, de e(ecuie !i de control s $ie %ncredinate unor persoane distincte@ #rincipiul descompunerii operaiilor, con$orm cruia sarcinile de %ndeplinit trebuie descompuse %n operaii elementare, iar $iecare e(ecutant s realizeze doar un numr mic de operaii@ #rincipiul analizei mi!crilor pe baza cruia operaiile sunt descompuse %n mi!cri elementare ce trebuie e(ecutate de ctre lucrtori %n raport cu sarcinile primite de la compartimentul de organizare !i producie a muncii@ #rincipiul msurrii timpilor de munc, potri'it cruia pentru $iecare munc %ncredinat unui e(ecutant se stabile!te un timp de lucru standard, %n $uncie de care se realizeaz salarizarea lucrtorilor" Etapa organizrii !tiini$ice a muncii, de!i a sc imbat coninutul $unciunii de personal, s&a caracterizat, totu!i prin $aptul c acorda oamenilor %n %ntreprindere doar un loc limitat@ drept urmare ser'iciul de personal a a'ut atribuii e(clusi' 3uridice !i administrati'e %ncadrarea %n munc, plata salariilor, concedieri, disciplina, elaborarea regulamentului de ordine interioar" )tenia prioritar acordat aspectelor te nice !i de producie a condus la apariia unor $enomene de insatis$acie ale lucrtorilor datorate $ormelor de organizare a muncii, absenei relaiilor umane !i a e(istenei unor sisteme de salarizare con$lictuale *$i(area ritmului benzii rulante, calculul primei %n $uncie de timpul lucrat+" ,n consecin au aprut o serie de dis$uncionaliti caracterizate prin0 Con$licte colecti'e de munc@ Con$licte indi'iduale %ntre muncitori sau %ntre muncitori !i mai!tri@ )bsenteism cronic@ )ccidente de munc@ #rocenta3 ridicat al rebuturilor@ Dispariia unor meserii"
Pagina " din 78
6c-nd abstracie de aceste aspecte , organizarea !tiini$ic a muncii rm-ne %ns o etap de re$erin %n e'oluia $unciunii de personal spre managementul resurselor umane" 1c imbrile te nice ulterioare au permis !i au solicitat totodat %mbogirea coninutului $unciunii de personal" )st$el, aplicarea noilor te nici a solicitat o m-n de lucru superior cali$icat, %n comparaie cu organizarea !tiini$ic a muncii care impunea o cali$icare medie a $iecrui lucrtor %n raport cu di'iziunea muncii stabilit" Totodat, ritmul rapid al sc imbrilor te nice a solicitat lucrtori care, %n a$ar de o cali$icare superioar, trebuiau s se adapteze la numeroase meserii !i mai ales s&!i gseasc domeniile lor de competen" )st$el s&a impus o e'oluie a cali$icrilor %n trei direcii0 Ridicarea ni'elului de cali$icare@ /rgirea ni'elului cali$icrilor@ Dob-ndirea de noi cali$icri" In$luena noilor te nologii a condus %ns !i la o polarizare a cali$icrilor@ pe de o parte cali$icri de o %nalt te nicitate, care au solicitat din partea %ntreprinderii mari e$orturi pentru $ormarea !i recon'ersia personalului lor, iar pe de alt parte cali$icri la un ni'el redus, solicitate de e(istena unor acti'iti de mai mic comple(itate, cu caracter repetiti'" ,n consecin, e'oluia cali$icrilor a ridicat importana compartimentelor de personal %n e'oluia sa spre managementul resurselor umane" ) treia re'oluie industrial a determinat sc imbri te nice rapide cu e$ecte directe asupra cre!terii producti'itii muncii" Dac %ns producia unor %ntreprinderi stagneaz ca urmare a saturrii pieei, apare situaia unor surplusuri de personal %n raport cu cerinele normale ale acti'itii" ,n acest conte(t gestiunea suprae$ecti'elor de personal ridic noi probleme ce se cer rezol'ate %n cadrul acti'itii de personal" #entru %ntreprinderi, a3ustarea e$ecti'elor lor este cu at-t mai di$icil cu c-t se ine cont de piaa muncii care se caracterizeaz printr&o rigiditate mai mare %n comparaie cu dezec ilibrele o$ertei !i cererii de m-n de lucru@ %n condiiile e(istenei !oma3ului se reduce !i mai mult mobilitatea natural a m-inii de lucru" #e un plan mai general, suprae$ecti'ele de personal ridic probleme comple(e %n $aa managementului resurselor umane necesit-nd luarea unor decizii pentru0 oprirea %ncadrrilor, dez'oltarea !oma3ului parial, $olosirea contractelor de munc cu durat determinat" In$luena $actorilor te nici asupra e'oluiei $unciunii de personal se resimte !i prin intermediul in'estiiilor ridicate ce se $ac pe un loc de munc" )cestea solicit o $olosire c-t mai e$icient pentru recuperarea c eltuielilor $cute !i ast$el apare necesitatea abandonrii
Pagina # din 78
modalitilor tradiionale de lucru, dup un orar $i(, !i gsirea unor soluii de organizare a lucrului0 lucrul %n trei sc imburi@ program de lucru 'ariabil %n cursul zilei sau al sptm-nii@ constituirea unor ec ipe specializate pentru lucrul la s$-r!itul sptm-nii" 1emni$icati' %n acest sens este doctrina Institutului ,ntreprinderii din 6rana asupra organizrii timpului de lucru, doctrin ce cuprinde urmtoarele reguli0 Utilizarea in'estiiilor c-t mai mult timp !i o adaptare c-t mai bun a oamenilor la sc imbarea muncii@ E'itarea soluiilor rigide, pre'ederea unui timp de adaptare@ .oti'are !i participare susinute@ Ritmuri de lucru indi'idualizate %n $uncie de oameni !i de sarcini@ 1c imbri indi'iduale descentralizate@ #lani$icarea sc imbrilor 'iitoare, sc imbarea trebuie s poat $i re'ersibil@ 1trategie de negocieri %ntre prile respecti'e@ negocierea se poate duce at-t asupra salariilor minime c-t !i asupra condiiilor de munc@ 6acilitarea unei mobiliti !i adaptabiliti a lucrtorilor %n $uncie de poli'alena lor@ Integrarea mediului %ncon3urtor %n acti'itatea de personal@ luarea %n consideraie a unor moti'aii materiale ale salariailor %n $uncie de mediul %ncon3urtor@ 1 acioneze %nainte de a $i obligat s o $ac" )mpli$icarea preocuprilor %n domeniul managementului resurselor umane a $ost determinat !i de apariia socioeconomiei" )ceasta propune ca sc imbrile te nice dintr&o %ntreprindere s se bazeze pe studiul prealabil al implicaiilor asupra resurselor umane !i pe un plan de aciune %n materie de resurse umane care s %nsoeasc aplicarea noilor soluii te nice" ,n concluzie, putem a$irma c $actorii te nici au contribuit la e'oluia $unciunii de personal !i la constituirea managementului resurselor umane prin preocuprile pe care le&au determinat legate de0 organizarea !tiini$ic a muncii@ e'oluia cali$icrilor, e(istena suprae$ecti'elor de lucrtori, organizarea programului de lucru@ constituirea socioeconomiei" 1e desprinde, de asemenea, concluzia c managementul resurselor umane are ca scop cre!terea potenialului material al %ntreprinderii prin 'alori$icarea potenialului su uman" 6actorii economici ,n prima 3umtate a secolului nostru, trecerea %n rile occidentale de la o economie a penuriei la o economie cu un consum de mas, a solicitat prioritatea cerinelor cantitati'e de producie, %n timp ce considerentele de ordin calitati' au rmas pe plan secundar"
Pagina 7 din 78
Trans$ormrile economice dup deceniul cinci al secolului >> au $cut ca s se in'erseze %ns ordinea respecti', solicit-nd produse mai bune pentru a se putea produce mai mult" Relansarea cre!terii economice a dez'oltat !i mai mult producia, ampli$ic-nd concurena" ,n aceste condiii, pentru numeroase bunuri s&a %nregistrat o anumit saturare a cererii@ drept urmare, cumprtorii au de'enit tot mai sensibili la raportul calitate & pre pentru produsele pe care le cumprau" ,n %ntreprinderi s&a simit necesitatea unui triplu e$ort pentru ino'are, producti'itate, calitate" #e acest plan, un e(emplu %l constituie $irmele 3aponeze, !i anume c rezultate notabile %n cele trei domenii nu se pot obine dec-t printr&o asociere corespunztoare a resurselor umane la obiecti'ele %ntreprinderii" )st$el managementul resurselor umane este din ce %n ce mai mult perceput ca $actor de baz al rezultatelor economice iar strategia social de'ine una din componentele globale ale %ntreprinderii" #e de alt parte, mediul %ncon3urtor, bazat pe o concuren internaional tot mai ridicat, a $cut imposibil meninerea 'ec ilor metode !i te nici de gestiune rigid a personalului" ,n $aa incertitudinii !i a oscilaiilor economice, %ntreprinderea trebuie s se adapteze prin supleea !i $le(ibilitatea m-inii de lucru, caracterizat prin0 mobilitatea pro$esional, adaptabilitatea cali$icrilor, modi$icrile e$ecti'elor de personal !i ale programelor de lucru con$orm debu!eelor ce apar pe pia" Tot ca un aspect economic ce se remarc %n %ntreprinderile din rile dez'oltate este !i $aptul c salariile nu sunt inde(ate colecti' !i nu cresc %n mod automat %n raport cu preurile@ unitile economice caut s&!i indi'idualizeze salariile !i e'oluia acestora %n $uncie de per$ormanele lucrtorilor, pun-nd %n aplicare sisteme de cointeresare %n raport de rezultatele obinute" De o importan deosebit sunt !i negocierile din %ntreprindere, ele do'edind %n realitate locul principal al elaborrii !i aplicrii politicii sociale" Deci, noile restricii economice au determinat necesitatea unei $le(ibiliti pri'ind e$ecti'ele de salariai, programele lor de lucru, indi'idualizarea pro$esiilor !i a salariilor, dez'oltarea negocierilor" Toate acestea au dat o nou perspecti' !i au lrgit considerabil domeniul managementului resurselor umane" 6actorii sociologici #oliticile de personal au cunoscut o modi$icare a coninutului lor pe msura e'oluiei concepiilor pri'ind raporturile dintre om !i munca sa, %n special %n baza psi osociologiei industriale" Trebuie subliniat $aptul c, %nc din etapa organizrii !tiini$ice a muncii, s&au e'ideniat o serie de aspecte re$eritoare la recunoa!terea apartenenei omului la un grup social !i la considerarea moti'aiilor sale pro$esionale, intelectuale, psi ologice" O contribuie
Pagina 8 din 78
important %ns pri'ind integrarea $actorilor psi osociologici %n managementului resurselor umane a a'ut&o %n 1"U")", !coala relaiilor umane" )ceasta a pus %n centrul preocuprilor sale teoria psi osociologic a organizaiilor studiind prioritar relaiile dintre indi'izi %n cadrul grupurilor de lucru, respecti' teme re$eritoare la 0 6actori de ambian !i relaiile lor cu producti'itatea muncii !i climatul social@ Comunicaiile interpersonale prin prisma e$ectelor di$eritelor reele de comunicaii, a obstacolelor !i distorsiunilor ce inter'in@ Relaiile in$ormale, respecti' cele care nu sunt pre'zute %n organizarea o$icial@ 6enomene de natur psi osocial ce apar %n grupurile mici@ Con$licte sociale0 cauzele lor, tipurile speci$ice, modalitile de des$!urare, cile de rezol'are" Un moment de re$erin %n cadrul !colii relaiilor umane %l reprezint cercetrile lui Elton .a?o la 5estern Electric *1" U" )"+ %n perioada 9A:B&9AC:" 1tudiind in$luena $actorilor de ambian asupra producti'itii muncii a constatat c %n anumite ec ipe de lucru ni'elul producti'itii muncii se meninea c iar dac $actorii de mediu de'eneau de$a'orabili@ continu-ndu&!i cercetrile, .a?o a a3uns la concluzia c %n grupurile respecti'e ni'elul producti'itii muncii era meninut datorit unor elemente de natur psi osocial cum ar $i0 natura relaiilor pri'ind %ncadrarea %n munc !i $ormarea grupului" #reocuprile sociologice au $ost continuate apoi de ctre !coala sistemelor sociale, care a considerat %ntreprinderea ca organizaie social, iar analiza ne'oilor omului %n munc a $ost $cut pentru a se stabili relaiile ce $uncioneaz necorespunztor %n %ntreprindere, principiile ce trebuie a'ute %n 'edere pri'ind politica social !i organizarea uman a unitilor economice" ,n urma di'erselor analize psi osociologice a rezultat c raporturile dintre oameni %n cadrul acti'itii lor sunt e(trem de 'ariate din cel puin dou moti'e0 munca, ea %ns!i di$er de la un lucrtor la altul, di'ersitatea moti'aiilor umane" .unca lucrtorului poate s de'in pentru el o acti'itate agreabil sau din contr una penibil@ aceasta depinde de modul %n care %ntreprinderea se ocup de dou aspecte 0 coninutul lucrului !i condiiile de lucru" .oti'aiile indi'izilor sunt $oarte di'erse, ele $iind legate de natura aspiraiilor acestora, personalitatea lor, conte(tul socio&educati', mediul de lucru, ni'elul cultural !i cel al 'enitului" ,ns!i munca rspunde la moti'aii $oarte di$erite %n raport de lucrtorii respecti'i" )ceast eterogenitate a moti'aiilor ridic %n $aa %ntreprinderii probleme pri'ind
Pagina $ din 78
stabilirea di$eritelor 'ariante de politici sociale, di$ereniate %n raport de categoriile de lucrtori" Deci, studiile psi osociologice au determinat o e'oluie %n coninutul muncii at-t %n cadrul compartimentelor de personal c-t !i din celelalte compartimente $uncionale ale %ntreprinderii, solicit-nd modi$icarea metodelor !i te nicilor de conducere, trans$ormarea unor acti'iti, noi $orme de organizare a muncii" )ceast e'oluie, marc eaz totodat trecerea de la cadrul strict localizat al $unciunii personal, la managementului resurselor umane, care pri'e!te %ntreaga %ntreprindere prin prisma conducerii sale generale"
9"C" CON2INUTU/ )CTU)/ )/ 6UNC2IUNII DE #ER1ON)/ ,N CONCE#2I) .)N)7E.ENTU/UI RE1UR1E/OR U.)NE ,n concepia managementului resurselor umane, $unciunea de personal a %ntreprinderii are o dubl $inalitate0 Realizeaz integrarea obiecti'elor sociale %n obiecti'ele generale ale %ntreprinderii, prin corelarea ne'oilor dez'oltrii umane !i sociale cu restriciile economice ale unitii@ Coordoneaz di$eritele aspecte ale gestiunii propriu&zise a resurselor umane@ pe acest plan %n literatura de specialitate sunt precizate urmtoarele subdomenii0 administrarea personalului, gestiunea personalului, calculul costurilor cu personalul, $ormarea pro$esional@ dez'oltarea social, in$ormarea !i comunicarea@ %mbuntirea condiiilor de munc@ relaiile sociale@ conducerea $unciunii de personal la ni'el de %ntreprindere@ relaiile e(terne" )dministrarea personalului solicit rezol'area unor probleme di'erse cum ar $i0 ,nregistrarea personalului0 %ntocmirea dosarelor indi'iduale, a $i!elor de baz, %ntocmirea statisticilor a$erente, %nregistrarea mi!crilor de personal@ )plicarea dispoziiilor legale !i regulamentare %n %ntreprindere@ )dministrarea remuneraiilor0 $i(area acestora, urmrirea salariilor indi'iduale, a primelor acordate, a plilor din partea salariailor@ Calculul unor c eltuieli sociale pentru !oma3, pensii@ Calculul !i repartizarea unor a'anta3e sociale propuse pentru salariai" 7estiunea personalului necesit acti'iti re$eritoare la0 ,ntocmirea pre'iziunilor pri'ind necesarul de $or de munc@ Recrutarea personalului@ ,ncadrarea personalului@
Pagina 1% din 78
#roceduri pentru e'aluarea posturilor de lucru !i a salariailor care le ocup@ Elaborarea unor planuri pri'ind promo'area !i mutarea personalului"
Calculul costurilor cu personalul solicit0 Determinarea di$eritelor c eltuieli cu personalul %n $uncie de sistemele de remunerare@ Elaborarea bugetului costurilor personalului" 6ormarea pro$esional presupune0 1tabilirea ne'oilor pentru $ormarea pro$esional@ Elaborarea planului de pregtire pro$esional a salariailor@ )plicarea pre'ederilor din planul de $ormare pro$esional@ E'aluarea rezultatelor obinute" Dez'oltarea social implic0 Organizarea muncii %n cadrul seciilor, atelierelor !i locurilor de munc@ De$inirea posturilor de lucru@ )daptarea $orei de munc la cerinele noilor te nologii, la modi$icrile 'olumului de acti'itate al %ntreprinderii %n raport cu cerinele pieei@ )plicarea unor metode participati'e@ Dez'oltarea unor instrumente de participare $inanciar" In$ormarea !i comunicarea necesit o$erirea unor elemente sintetice !i periodice, at-t conducerii unitii c-t !i salariailor, pri'ind0 %ntreprinderea, personalul sau e'oluiile te nologice, comerciale !i umane %n cadrul unitii" ,n acest scop se practic di$erite mi3loace0 3urnalul %ntreprinderii, a$i!a3ul, sistemele audio&'izuale, susinerea de con$erine" ,mbuntirea condiiilor de munc trebuie s de'in prioritar conducerilor unitilor economice ast$el %nc-t s se asigure u!urarea muncii, condiii de securitate !i de igien a muncii" Relaiile sociale au menirea de a gsi rezol'area urmtoarelor probleme0 Cine conduce reuniunile cu delegaii personalului@ Cine conduce %nt-lnirile cu sindicatele@ Cine se ocup de negocierile anuale asupra salariilor !i timpilor de lucru@ Cine se ocup de alte negocieri@ E(aminarea re'endicrilor salariailor@ Rezol'area reclamaiilor prezentate de ctre reprezentanii personalului@
Pagina 11 din 78
Elaborarea regulamentului de ordine interioar@ Conducerea $unciunii de personal al ni'elului %ntreprinderii necesit o atenie prioritar pentru urmtoarele subdomenii0 #rocedurile !i metodele de gestiune a personalului@ Tratarea cazurilor indi'iduale@ 1oluionarea con$lictelor indi'iduale@ Rezol'area con$lictelor colecti'e" Relaiile e(terne ale compartimentelor sau direciei de resurse umane dintr&o %ntreprindere se stabilesc cu0 organizaiile !i organismele care se ocup de problemele muncii !i ocrotirii sociale, organizaiile de sindicat la ni'el de ramur, subramur sau interpro$esionale, organizaiile locale" 9"D" NECE1IT)TE) )CTIEIT42II DE RECRUT)RE ) RE1UR1E/OR U.)NE ,n domeniul resurselor umane, pentru a a'ea succes !i mai ales pentru a supra'ieui, organizaiile %n general !i $irmele %n special trebuie s soluioneze urmtoarele aspecte0 identi$icarea cali$icrilor sau a aptitudinilor !i alegerea candidailor care corespund cel mai bine cerinelor posturilor nou create sau 'acante@ identi$icarea !i atragerea candidailor competiti'i $olosind cele mai adec'ate metode, surse sau medii de recrutare@ respectarea legislaiei %n domeniul re$eritor la oportuniti egale de anga3are !i corectarea practicilor discriminatorii e(istente sau a unor dezec ilibre" 1oluionarea $a'orabil a acestor probleme %nseamn succesul %ntregului proces de asigurare cu personal, proces $oarte important %n economia unei $irme a'-nd %n 'edere e$ectele unor posibile gre!eli sau erori de anga3are" )st$el, %nainte de a se lua decizia de anga3are a unor noi solicitani este necesar s se 'eri$ice realitatea ne'oii de recrutare !i s se ia %n considerare !i posibilitile de realizare a altor alternati'e" .ai e(act, dac un post e(ist nu %nseamn !i c este necesar s e(iste@ dac postul a rmas 'acant, e(ist posibilitatea de a&l des$iina" 1e poate decide trans$erul sarcinilor unui alt post sau se poate pstra postul 'acant c-nd se sc imb unele circumstane" #rin urmare, recrutarea resurselor umane se re$er la con$irmarea necesitii de a anga3a personal, la unele sc imbri %n situaia anga3rii cu personal, precum !i aciunile %ntreprinse de localizare !i identi$icare a potenialilor candidai !i pentru atragerea celor competiti'i, capabili s %ndeplineasc c-t mai e$icient cerinele posturilor"
Pagina 12 din 78
Din aceast perspecti', ne'oile de recrutare pot $i strategice, deoarece rspund unor ne'oi pe termen lung, pot rspunde unor urgene temporare sau unor cerine con3uncturale sau pot $i legate de mi!crile interne de personal *promo'are, trans$eruri, dez'oltri+" Recrutarea personalului poate a'ea caracter permanent !i sistematic sau se poate realiza numai atunci c-nd apare o anumit necesitate" Dac recrutarea resurselor umane se des$!oar continuu !i sistematic, organizaia are a'anta3ul meninerii unui contact permanent cu piaa muncii" De asemenea, recrutarea resurselor umane poate $i spontan sau pro'ocat, c-nd organizaia dore!te s ocupe un anumit post" Recrutarea resurselor umane este procesul managerial de meninere !i dez'oltare a celor mai adec'ate surse interne !i e(terne necesare asigurrii cu personal competiti' %n 'ederea realizrii obiecti'elor organizaiei" )st$el, recrutarea poate $i un proces acti' mai ales c-nd organizaia %!i propune meninerea !i pstrarea legturilor ori contactelor cu sursele e(terne de recrutare" )cti'itatea de recrutare poate de'eni o acti'itate comple( !i e(trem de costisitoare, care necesit o atenie deosebit %n ceea ce pri'e!te consecinele organizaionale interne !i e(terne, precum !i necesitile de resurse umane e(istente !i 'iitoare" De aceea, %n cadrul $unciunii de resurse umane recrutarea personalului tinde s de'in o acti'itate de sine& stttoare" Recrutarea personalului este considerat de numero!i speciali!ti ca $iind baza %ntregului proces de asigurare cu personal din e(teriorul organizaiei, $olosind c-t mai multe metode sau surse posibile de recrutare" 9"F" RECRUT)RE) )CTIEIT)TE DE 8)G4 ) #ROCE1U/UI DE )1I7UR)RE CU #ER1ON)/ )sigurarea cu personal a unei organizaii, numit !i anga3are, cuprinde mai multe acti'iti de baz, anume0 plani$icarea resurselor umane, recrutarea !i selecia personalului" #rocesul de asigurare cu personal din e(teriorul organizaiei cuprinde recrutarea, selecia !i orientarea sau integrarea personalului, %n timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizaiei presupune unele trans$eruri, promo'ri, recali$icri, re%ncadrri, dez'oltri, precum !i e'entuale pensionri, demisii, concedieri sau decese" ,ntr&un sens mai larg, procesul de asigurare cu personal cuprinde !i alte acti'iti din domeniul resurselor umane, de e(emplu0 analiza posturilor !i proiectarea muncii" Recrutarea
Pagina 1 din 78
este primul pas %n procesul de asigurare cu personal, precum !i primul pas %n procesul de selecie al acestuia" Obiecti'ul acti'itii de recrutare const %n identi$icarea unui numr su$icient de mare de candidai, ast$el %nc-t cei care %ndeplinesc condiiile s poat $i selectai" )st$el, cele mai e$iciente metode sau procedee de selecie a personalului sunt limitate de e$iciena procesului de recrutare a acestuia" Recrutarea resurselor umane are %n 'edere, de asemenea, analiza posturilor !i proiectarea muncii, datorit $aptului c rezultatele de baz ale acestor acti'iti sunt eseniale %n procesul de recrutare a personalului" )cest lucru presupune ca persoana care recruteaz sau anga3eaz trebuie s dein in$ormaiile necesare re$eritoare la caracteristicile postului, c-t !i la calitile 'iitorului deintor al acestuia" Cunoa!terea din timp a necesarului de personal sau anticiparea acestuia, ca urmare a procesului de plani$icare a resurselor umane, permite des$!urarea %n bune condiii !i cu mai multe !anse de succes a procesului de recrutare a personalului" #rocesul recrutrii resurselor umane este legat indisolubil de multe acti'iti de personal, cum ar $i e'aluarea per$ormanelor, recompensele anga3ailor, pregtirea sau dez'oltarea personalului !i relaiile cu anga3aii" )st$el, candidaii cu pregtire corespunztoare au %n general per$ormane mai bune, iar e(istena %n cadrul organizaiei a unor preocupri permanente pe linia per$ormanei implic identi$icarea !i atragerea unor candidai c-t mai competiti'i" ,n esen, procesul de asigurare cu personal este un proces de triere, trecerea printr&o serie de $iltre %n urma cruia solicitanii sunt selectai %n urma unor acti'iti speci$ice domeniului resurselor umane care sunt des$!urate succesi'" Recrutarea personalului constituie primul contact %ntre anga3ator !i cel care solicit anga3area, $iind totodat o acti'itate public" ,n aceste condiii, recrutarea personalului nu este nici pe departe o acti'itate simpl, datorit politicilor de recrutare !i practicilor manageriale %n acest domeniu de acti'itate care sunt a$ectate de o serie de constr-ngeri sau de numero!i $actori e(terni !i interni, cum ar $i0 condiiile !i sc imbrile de pe piaa muncii, deoarece mani$estrile !i modi$icrile %n timp ale acesteia au o in$luen deosebit asupra recrutrii personalului" )st$el, politicile de recrutare sunt a$ectate de unele sc imbri rele'ante %n situaia pieei muncii ca tendinele demogra$ice, intrarea pe piaa muncii a $orei de munc $eminin sau de '-rst %naintat@ capacitatea sistemelor de pregtire !i dez'oltare a resurselor umane, precum !i modelele educaionale care au impact deosebit asupra procesului de recrutare@
Pagina 1! din 78
atracia zonei, precum !i bene$iciile adiionale sau $acilitile locale@ cadrul legislati' sau 3uridic pentru a se e'ita deciziile sau practicile ilegale de anga3are, precum !i discriminrile de orice natur@ sindicatele care au un rol acti' %n procesul de asigurare cu personal, care prin anumite pre'ederi ale contractului colecti' de munc pot in$luena procesul de recrutare a resurselor umane@ imaginea sau reputaia organizaiei, care poate atrage sau respinge potenialii candidai@ pre$erinele potenialilor candidai pentru anumite domenii de acti'itate, pentru anumite organizaii sau posturi@ obiecti'e organizaionale@ cultura organizaional care prin 'alorile rele'ante promo'ate in$lueneaz dorina de recrutare !i anga3are@ politicile !i practicile manageriale din domeniul resurselor umane@ criteriile politice, etnice sau de alt natur@ cerine obligatorii pe care organizaia consider c trebuie s le %ndeplineasc solicitanii posturilor 'acante@ situaia economico&$inanciar a organizaiei@ ali $actori care pot $ace ca %n procesul de recrutare s apar unele di$iculti sau care pot mri durata de realizare a acestei acti'iti de personal" ,n concluzie, este necesar o analiz complet !i comple( a tuturor $actorilor care pot atrage sau, dimpotri', %ndeprta potenialii candidai competiti'i" 9"F"9" #articularitile procesului de recrutare )nga3area reprezint un proces bidirecional, candidatul trebuind s $ie mulumit de anga3atorul su, care o$er postul !i recompensele asociate precum !i patronul trebuie s $ie mulumit de candidat" #rin urmare, recrutarea personalului este un proces de comunicare %n dublu sens, %ntre organizaie !i candidai, %n cadrul cruia at-t organizaiile sau reprezentanii acestora, c-t !i candidaii transmit semnale re$eritoare la relaia de anga3are pentru a realiza comparaia necesar %ntre interesele celor dou pri" Decizia de acceptare a unui loc de munc este in$luenat de trei $actori principali0 $actori obiecti'i0 salariul, natura muncii, localizarea, oportunitile de a'ansare@
Pagina 1" din 78
$actori subiecti'i, adic oamenii sunt atra!i ctre organizaii ale cror imagini !i climat organizaional se potri'esc cu personalitatea lor@ $actori de recrutare, candidaii tind s se lase in$luenai de atitudinea specialistului %n recrutare !i s asimileze comportamentul acestuia climatului organizaiei" O importan deosebit o are realismul datelor !i in$ormaiilor care trebuie s aib la baz at-t opiniile propriilor anga3ai, c-t !i compararea condiiilor speci$ice organizaiei cu cele o$erite de organizaiile concurente pentru a se putea stabili $actorii de atracie pentru potenialii candidai" ,n cazul %n care candidatul %nelege gre!it natura muncii sau a organizaiei, e$ectele 'or $i la $el de gra'e ca %n cazul %n care patronul %nelege gre!it ce are de o$erit candidatul" ,n permanen are loc o con$runtare a a!teptrilor cu realitatea" #entru acest lucru este de dorit ca %n cadrul procesului de recrutare s se adopte o poziie de parteneriat %ntre specialistul care recruteaz !i potenialul candidat pentru bene$iciul ambelor pri" 9"F":" 1trategii !i politici de recrutare O etap deosebit de important a procesului de recrutare a personalului o constituie elaborarea strategiilor !i politicilor de recrutare prin care se stabilesc obiecti'ele urmrite sau se desemneaz concepiile, codul de conduit al organizaiei %n domeniul recrutrii personalului !i comportamentele speci$ice acestei acti'iti, precum !i ansamblul de atitudini, intenii !i orientri pri'ind recrutarea personalului" Totodat, strategiile !i politicile de recrutare de$inesc modul %n care o organizaie %!i %ndepline!te responsabilitile sale %n domeniul recrutrii personalului, precum !i $iloso$ia !i 'alorile organizaiei re$eritoare la realizarea procesului de recrutare" #oliticile organizaionale au un impact deosebit asupra e$icacitii procesului de recrutare a personalului, $iind necesar %nelegerea !i interpretarea corespunztoare a acestora pentru realizarea unei susineri c-t mai e$iciente a procesului de recrutare" ,n practica managerial, strategiile !i politicile de recrutare a personalului di$er de la o organizaie la alta, mai ales c acestea trebuie s rspund unor obiecti'e numeroase, de multe ori contradictorii" )st$el, la ni'elul deciziilor manageriale care operaionalizeaz strategiile !i politicile de recrutare a personalului trebuie a'ute %n 'edere urmtoarele aspecte0
Pagina 1# din 78
identi$icarea !i atragerea unui numr c-t mai mare de candidai pentru a se asigura necesarul numeric !i calitati' de candidai@ alegerea surselor de recrutare *intern, e(tern sau prin combinarea celor dou surse+ este una din principalele probleme ale $iloso$iei de recrutare@ asigurarea concordanei %ntre acti'itile de recrutare ale organizaiei !i 'alorile !i strategiile acesteia@ msura %n care organizaia pre$er s atrag candidai ce urmresc o carier pe termen lung !i care pot asigura un management per$ormant %n domeniul resurselor umane@ preocuparea organizaiei de a identi$ica !i atrage o 'arietate de categorii de candidai@ luarea %n considerare a obiecti'elor a'ute %n 'edere dup anga3area personalului, inclusi' e$ectele post&recrutare@ atitudinea $a de candidai0 ace!tia sunt pri'ii ca o mar$ ce trebuie cumprat sau, drept indi'izi ce trebuie identi$icai sau atra!i *abordarea de marHeting+@ realizarea recrutrii de personal %ntr&un timp c-t mai scurt !i cu cele mai mici c eltuieli posibile, stabilind %n acest sens, momentul propice recrutrii, dup stabilirea unui plan de recrutare !i repartizarea costurilor de anga3are %n mod egal pentru perioada a'ut %n 'edere, pentru a nu a$ecta organizaia@ e$orturile de recrutare a personalului s duc la e$ecte a!teptate inclusi' la %mbuntirea imaginii de ansamblu a organizaiei" #entru reu!ita procesului de recrutare de personal este necesar elaborarea unei strategii integrate, precum !i o politic adec'at care s rspund a!teptrilor !i proiectelor de dez'oltare 'iitoare ale organizaiei"
9"F"C" .etode !i te nici de selecie a personalului .etodele !i te nicile se concep !i se $olosesc di$ereniat, %n $uncie de natura posturilor pentru care se e$ectueaz selecia !i de calitile, cuno!tinele, aptitudinile, deprinderile sau comportamentele ce se testeaz" #entru selecionarea muncitorilor, componenii principali ai personalului de e(ecuie din %ntreprindere, se utilizeaz cu prioritate testele !i probele practice" Cu a3utorul testelor se determin, $olosind o aparatur de specialitate, calitile, aptitudinile !i deprinderile psi omotorii de baz ale personalului& timp de reacie, %ndem-nare senzorial, acuitate 'izual !i cromatic, atenie distributi'"
Pagina 17 din 78
#roba practic este modalitatea clasic de selecie" #ersoana care solicit ocuparea respecti'ului post, dup ce a $cut do'ada $ormal a pregtirii sale prin diplom, e$ectueaz o anumit perioad, de la c-te'a zeci de minute la c-te'a zile, %n $uncie de comple(itatea !i natura sarcinilor circumscrise postului respecti'" ,n selecionarea personalului de specialitate accentul cade %ndeosebi asupra identi$icrii cuno!tinelor necesare" .odalitatea cel mai $rec'ent utilizat %n acest scop este susinerea de probe de e(aminare, scrise !i orale, a cuno!tinelor posedate %n domeniul respecti'" 1e mai $olose!te !i elaborarea unei lucrri, tipice domeniului %n care 'a lucra, !i bateriile de teste" Ultima modalitate, $rec'ent $olosit %n %ntreprinderile din rile dez'oltate, este utilizat %nc %ntr&o msur redus %n $irmele rom-ne!ti, dar cu tendin de cre!tere %n condiiile a'ansrii tranziiei la economia de pia" ,n mod $iresc, un arsenal sensibil mai bogat de metode !i te nici de selecie se %ntrebuineaz %n cazul personalului managerial, corespunztor comple(itii cerinelor $a de acesta !i implicaiilor ma3ore pe care munca sa le are asupra stabilirii !i realizrii obiecti'elor $irmei" #entru e'aluarea calitilor intelectuale ale candidailor la posturile de management, se $olosesc o serie de teste 'iz-nd determinarea capacitii de memorare, ni'elul de inteligen a potenialului de comunicare, abiliti de a negocia etc" Testarea cuno!tinelor manageriale !i de specialitate se poate e$ectua prin intermediul discuiilor, al lucrrilor scrise pe un anumit subiect, c estionarelor de cuno!tine alctuite din %ntrebri a(ate asupra aspectelor considerate absolut necesare %n realizarea 'iitoarei munci" Un c estionar pentru cuno!tine manageriale trebuie neaprat s cuprind %ntrebri pri'ind $unciile managementului, $unciile %ntreprinderii, decizia, stilul de conducere, delegarea etc" C estionarele trebuie alctuite di$ereniat, a'-nd %n 'edere caracteristicile $unciilor %n care %ncadreaz postul respecti'" Determinarea aptitudinilor pe care le posed un candidat la un post managerial este mai di$icil, %ntruc-t numai con$runtarea cu situaii reale de conducere o$er indicaii con'ingtoare asupra acestei laturi deosebit de importante a potenialului managerului" )numii indici se pot obine !i cu testele special concepute pentru e'aluarea aptitudinilor bazate, de regul, pe prezentarea de cazuri pe care cadrele de conducere le soluioneaz" Este important de !tiut c 'alorile care se cer pentru elementele menionate sunt di$erite, 'ariind, %n special, %n $uncie de locul postului respecti' %n piramida ierar ic a %ntreprinderii" ,n selecia anga3ailor, un rol important %l au !i celelalte elemente0 studiile, e(periena, rezultatele obinute %n perioada precedent" ,n acest scop, prezentarea la concursul de selecie a candidatului este precedat de %ntocmirea unui dosar %n care se gsesc in$ormaii re$eritoare
Pagina 18 din 78
la toate aceste elemente" #e baza ansamblului in$ormaiilor obinute se recomand s se adopte, s se ia decizia de selecionare a anga3atului" 9"F"D" 6ormarea !i per$ecionarea personalului ,n condiiile $undamentrii acti'itii umane pe principiul educaiei continue al trans$ormrii in$ormaiilor %ntr&o resurs de baz a $irmei !i a conturrii organizaiilor care %n'a, $ormarea !i per$ecionarea personalului de'in prioritate pentru $iecare societate comercial sau regie autonom" 6ormarea personalului %n cadrul $irmei se realizeaz prin licee de specialitate !i !coli pro$esionale prin cali$icare la locul de munc !i cursuri serale de cali$icare" Din enunarea modalitilor $rec'ent $olosite, rezult c acti'itatea de $ormare a personalului %n %ntreprindere se rezum la personalul de e(ecuie, de regul muncitori" Celelalte cadre cali$icate necesare $irmei & ingineri, economi!ti, te nicieni precum !i o parte din muncitori, se pregtesc prin sistemul de %n'm-nt" #er$ecionarea pregtirii personalului $irmelor se e$ectueaz prin instituiile de %n'm-nt superior, $irmele pri'ate sau publice de pregtire a personalului, care realizeaz cursuri sau programe proprii, special organizate %n cadrul lor" ,n condiiile tranziiei la economia de pia necesitatea per$ecionrii personalului se ampli$ic substanial" ,n acest conte(t, o atenie deosebit se impune per$ecionrii managerilor !i speciali!tilor, ale cror cuno!tine, aptitudini !i comportamente necesit o %nnoire radical" 6irmele care ignor sau subapreciaz aceast cerin sunt condamnate scderii per$ormanelor economice !i c iar $alimentului" #rogramele de $ormare !i per$ecionare, indi$erent de locul organizrii, %n $uncie de e!alonarea realizrii se %mpart %n continue !i discontinue" #rogramele continue se deruleaz %ntr&o singur perioad, $r %ntreruperi, %n a$ara srbtorilor legale, $iind utilizate %n special pentru $ormarea de speciali!ti" )'anta3ele lor principale sunt0 concentrarea cursanilor asupra coninutului procesului de pregtire, continuitatea procesului de %n'are !i $acilitarea unui larg sc imb de opinii %ntre participani" Deza'anta3ul programelor continue pentru $irm, rezid %n $aptul c, persoanele %n cauz sunt dislocate pentru o anumit perioad, ceea ce pro'oac unele greuti %n realizarea obiecti'elor compartimentelor implicate" #rogramele discontinue, implic dou&trei subperioade de pregtire %n instituia cu pro$il didactic, dup care personalul respecti' %!i reia munca %n %ntreprindere" )'anta3ele sale constau %n legarea mai str-ns a procesului de pregtire de acti'itile $irmei, %n diminuarea problemelor cauzate de absena personalului,
Pagina 1$ din 78
dat $iind scurtarea perioadei compacte %n care lipse!te !i la sc imbarea rapid a abordrilor manageriale" .etodele didactice moderne sau acti'e se a(eaz asupra $ormrii !i dez'oltrii de aptitudini, deprinderi !i comportamente solicit-nd cu prioritate capacitatea de analiz, puterea de sintez, abilitatea de a stabili obiecti'e !i a concepe realizarea lor, $ormarea de stereotipuri dinamice %n legtur cu utilizarea unor metode" ,ntre metodele acti'e, semnalm cazul !i simularea managerial" Cazul %n domeniile managerial !i economic a $ost conceput !i utilizat pentru prima dat la Uni'ersitatea din Ia'ard" Te nologia utilizrii cazului este aparent simpl" .embrii clubului primesc prezentarea cazului !i %n urma studierii lui, $ormuleaz $iecare, un punct de 'edere" Reunit %n plenul su, grupul, sub coordonarea animatorului, trece la analiza !i dez'oltarea cazului %n 'ederea conturrii celei mai adec'ate soluii" 1imularea reprezint o alt metod acti', mai comple(, care situeaz participanii la procesul de %n'm-nt, %n situaii similare celor din practic, ace!tia trebuind s ia decizii, s e$ectueze analize, s %ntocmeasc lucrri !i s declan!eze aciuni similare celor din unitile industriale" 1imularea poate a'ea un caracter indi'idual, c-nd se a(eaz pe situaii abordabile !i soluionabile %n mod independent, de $iecare participant" In'estigaiile e$ectuate au rele'at c e$icacitatea procesului de $ormare !i per$ecionare a personalului, a utilizrii metodelor acti'e cre!te c-nd se au %n 'edere mai multe elemente0 coninutul programelor este str-ns legat de munca participanilor din $irm %n condiiile actuale ale tranziiei la economia de pia@ problemele abordate intereseaz !i !e$ii ierar ici !i subordonaii participanilor@ participanii la programe dispun, %n cadrul $irmei, de libertatea !i competena de a utiliza cuno!tinele, deprinderile !i aptitudinile dob-ndite@ participanii sesizeaz e(istena unor relaii %ntre $olosirea unor elemente asimilate !i realizarea obiecti'elor indi'iduale !i ale comportamentului din care $ac parte@ personalul participant la programele de $ormare !i per$ecionare obine satis$acii %n munca curent, ceea ce constituie un imbold pentru aplicarea noilor cuno!tine !i metode" /uarea %n considerare a acestor elemente de managementul superior al $irmei !i de compartimentul personal, este de natur s $a'orizeze sensibil at-t derularea %n condiii superioare a $ormrii !i per$ecionrii personalului, c-t !i cre!terea competiti'itii $irmei" 9"F"F" E'aluarea !i promo'area personalului
Pagina 2% din 78
Implicaiile e'alurii personalului nu trebuie reduse doar la ni'elul %ntreprinderii" Deosebit de importante sunt consecinele e'alurii asupra 'ieii pro$esionale a componenilor $irmei asupra satis$aciei lor %n munc, perspecti'elor !i e'oluiei acestora !i asupra realizrii lor pe toate planurile" E'aluarea, datorit amplorii !i comple(itii implicaiilor sale, cunoa!te o constant e(tindere %n %ntreprinderea modern" .etodele de e'aluare generale sunt aplicabile la orice component al $irmei, indi$erent de postul deinut" #rincipalele metode sunt0 notaia, aprecierea global !i aprecierea $uncional" Notaia , ca metod de e'aluare a personalului din $irm, const %n acordarea unei note care e(prim gradul %n care titularul unui post realizeaz obiecti'ele circumscrise acestuia" )precierea global const %n $ormularea unor e'aluri generale prin care se sintetizeaz principalele caliti !i, %ndeosebi, munca !i rezultatele %n munc ale persoanei respecti'e" )precierea global se concretizeaz %n cali$icati'e" )precierea $uncional const %n $ormularea unei e'aluri pe baza comparrii calitilor, cuno!tinelor, deprinderilor !i comportamentelor unui component al $irmei, cu cerinele postului actual sau 'izat a i se atribui, e'ideniind concordanele !i neconcordanele constatate" Utilizarea acestei metode presupune e(istena unor descrieri de posturi 3udicios %ntocmite, inclusi' a unor speci$icaii ale posturilor, %n care se %nscriu calitile, cuno!tinele, aptitudinile !i deprinderile necesare realizrii %n bune condiii a obiecti'elor circumscrise acestora" ,n $aza urmtoare se elaboreaz pro$ilul titularului postului, ce cuprinde calitile, cuno!tinele, aptitudinile !i deprinderile pe care e$ecti' le posed" #rin asamblare cu speci$icaia postului se obine cana'aua aprecierii comparati'e" E(aminarea comparati' a coninutului celor dou piese permite e'idenierea neconcordanelor !i, pe aceast baz, msurile de eliminare care 'izeaz $ie modi$icarea parial a coninutului postului, $ie per$ecionarea, promo'area, retrogadarea persoanei e'aluate" )lturi de metodele de e'aluare general %n %ntreprinderea modern se $olosesc metodele de e'aluare speciale, utilizabile doar pentru anumite categorii de personal din $irme, mai ales manageri !i speciali!ti de %nalt cali$icare" Utilizarea lor necesit o pregtire !i resurse mai ample, ceea ce e(plic !i $olosirea selecti', pentru anumii titulari de posturi" ,ntre metodele din aceast categorie cele mai $rec'ent $olosite enumerm0 cazul, testele de autoe'aluare !i centrul de e'aluare"
Pagina 21 din 78
E$ectuarea unei e'aluri riguroase implic, pe l-ng cunoa!terea !i $olosirea de metode adec'ate, !i respectarea unor premise metodologice !i organizatorice ce decurg at-t din natura e'alurii, c-t !i din caracteristicile $irmei, !i anume0 criteriile de e'aluare ale personalului se di$ereniaz %n $uncie de natura posturilor deinute de respecti'ele persoane, de potenialul $irmei !i obiecti'ele sale@ e'aluarea trebuie s $ie unitar, %n sensul c pentru personalul de aceea!i specialitate sau care e(ercit posturi identice este necesar s se aib %n 'edere acelea!i criterii, utilizate %n acela!i mod@ pentru a $i edi$icatoare, e'aluarea este necesar s se e$ectueze pe perioade su$icient de lungi, %n care persoana respecti' trebuie con$runtat cu principalele probleme speci$ice postului respecti'@ metodele !i te nicile utilizate trebuie s aib %n 'edere speci$icul $iecrui post %ntruc-t %n e'aluarea salariailor practic nu e(ist cazuri particulare, de unde necesitatea abordrii di$ereniate@ e'aluarea trebuie s se bazeze numai pe in$ormaii certe, 'eri$icabile, in$ormaiile %ndoielnice, nesigure resping sau se au %n 'edere cu mult circumspecie@ rezultatul e'alurii se comunic de e'aluatori persoanei %n cauz, %nsoit de recomandrile necesare, asigur-ndu&se premisa pentru 'alori$icarea integral a rezultatelor e'alurii"
9"F"J" #romo'area personalului O modalitate principal de 'alori$icare a rezultatelor e'alurii personalului o reprezint promo'area sa" #osturile obinute prin promo'are, %ncorporeaz de regul, sarcini !i competene, responsabiliti calitati' superioare, ceea ce se re$lect %n rolul sporit pe care&l 3oac %n ansamblul societii comerciale sau regiei !i %ntr&o salarizare mai mare" Criteriile de promo'are a personalului principal sunt0 studiile, 'ec imea %n munc, postul deinut anterior !i calitile, cuno!tinele, deprinderile !i aptitudinile" ,n $uncie de modul cum sunt utilizate criteriile de promo'are %n $irmele contemporane se mani$est trei tendine principale" a+ #romo'area pe baza '-rstei !i a 'ec imi %n munc" 1e consider c, trecerea anilor determin %n mod automat o ampli$icare a potenialului salariailor" )ceast abordare este speci$ic %ntreprinderilor din rile cu un ni'el de dez'oltare mai sczut, %n care tendinele
Pagina 22 din 78
conser'atoriste sunt $oarte puternice" ,n ultimii ani, se constat o diminuare a numrului de $irme care acord prioritate absolut '-rstei !i 'ec imii, datorit caracterului su nestimulator, tensiunilor pe care le genereaz direct sau indirect, %n special %n r-ndul tineretului" b+ #romo'area pe baza rezultatelor este tendina cu cea mai larg rsp-ndire" #unctul $orte al acestei tendine este utilizarea de criterii de promo'are 'eri$icabile, neatacabile, bazate pe comensurarea rezultatelor trecute, element deosebit de important pentru e'itarea apariiei de situaii con$lictuale" #romo'area pe baza rezultatelor este stimulatorie pentru personal %n sensul %ndeplinirii la un ni'el superior a sarcinilor atribuite, ceea ce are importante implicaii poziti'e asupra realizrii obiecti'elor curente" #rincipalul deza'anta3 al promo'rii pe baz de rezultate, ca de alt$el !i al promo'rii pe baza 'ec imii, este c $a'orizeaz mani$estarea principiului lui #eter, con$orm cruia, $iecare persoan din cadrul unei organizaii tinde s se ridice pe scara ierar ic p-n la ni'elul su de incompeten" )lt$el spus, un component al %ntreprinderii 'a $i promo'at %n condiiile %ndeplinirii corespunztoare a sarcinilor curente, p-n c-nd a3unge pe un post ale crui cerine sunt superioare potenialului su" c+ #romo'area pe baza potenialului personalului reprezint tendina care se mani$est %n managementul personalului din $irmele moderne" #romo'area de acest tip are %n 'edere calitile, cuno!tinele, aptitudinile !i deprinderile personalului, abordate %n e'oluia lui, %n perspecti'" 1e promo'eaz cu prioritate acei salariai care, in-nd cont de ni'elul lor de pregtire actual, de recepti'itate la nou, de capacitatea de e$ort, de pregtirea de baz, de capacitatea de adaptare, de simul pre'izional, prezint potenial actual sau latent, de natur s corespund cerinelor mai comple(e ale unor posturi superioare" #romo'area pe baza potenialului prezint multiple a'anta3e0 $a'orizeaz dez'oltarea rapid a personalului, asigur 'alori$icarea operati' a talentelor deosebite@ creeaz o atmos$er emulatorie %n cadrul personalului, mai ales cel t-nr" ,n societile comerciale !i regiile din ara noastr se mani$est cu prioritate primele dou tendine" )desea, promo'area are un pronunat caracter subiecti', ceea ce se re$lect negati' asupra $uncionalitii !i per$ormanelor $irmelor" #rin recenta trecere la contractul de management, prin nominalizarea treptat a relaiilor dintre management !i sindicate se elimin cauzele ma3ore ale promo'rilor ne$undamentate ale salariailor %n societile comerciale de stat !i %n regie" 9"F"B" .oti'area comple( a personalului
Pagina 2 din 78
Coninutul concret al moti'rii %n $iecare $irm re$lect concepia managerial !i economic promo'at %n cadrul acesteia" .area 'arietate a acestor concepii, combinate cu di'ersitatea e(trem a personalului !i situaiilor manageriale din organizaii %!i regse!te re$lectarea %n eterogenitatea pronunat a concepiilor !i practicilor manageriale" Indi$erent de coninutul moti'rii, rolurile %ndeplinite sunt multiple !i intense" Rolul managerial este cel mai direct !i const, %n esen, %n determinarea de $acto a coninutului !i e$icacitii $unciei de antrenare, care, la r-ndul ei, condiioneaz decisi' concretizarea celorlalte $uncii manageriale pre'iziunea, organizarea, coordonarea !i control&e'aluarea" .oti'area are un impact substanial asupra caracteristicilor !i $uncionalitii ansamblului sistemului managerial al organizaiei" Calitatea deciziilor, acurateea !i $le(ibilitatea subsistemului in$ormaional, ca !i $uncionalitatea modalitilor organizatorice din $irm & adic elementele de esen ale sistemului managerial sunt nemi3locit condiionate de moti'area personalului" Rolul organizaional se re$er la impactul ma3or pe care moti'area %l are %n direct !i prin intermediul celorlalte elemente manageriale asupra modului cum $uncioneaz $irma !i per$ormanele sale" Dat $iind $aptul c, prin moti'are se pun %n mi!care abilitile !i energia personalului, adic resursa cea mai important a unei organizaii ce mobilizeaz celelalte resurse, e$ectele sale %n plan organizaional sunt deosebit de puternice" Coninutul !i modalitile de moti'are utilizate %ntr&o $irm contribuie %ntr&o msur semni$icati' la imprimarea anumitor caracteristici culturii organizaionale" Rolul indi'idual 'izeaz puternica dependen a satis$aciilor !i insatis$aciilor $iecrui salariat din $irm, a e'oluiei sale, de moti'area e(ercitat %n organizaie" Cu c-t se realizeaz o moti'are mai intens, bazat pe luarea %n considerare a necesitilor, aspiraiilor !i a!teptrilor salariailor, in-nd cont de potenialul !i e$ortul depus de ei, $ire!te con3ugate cu interesele, obiecti'ele !i cerinele $irmei, cu at-t personalul su este mai satis$cut, %!i utilizeaz %ntr&o msur mai mare capacitatea !i se dez'olt mai rapid !i mai intens" Rolul economic se re$er la condiionarea indirect, dar substanial a per$ormanelor economice ale $iecrei ri de moti'area ce predomin %n $iecare $irm ce opereaz pe teritoriul su" )tunci c-nd la ni'elul $irmelor moti'area este insu$icient, rezultatele economice ale acestora nu se ridic la ni'elul necesar !i se re$lect negati' %n per$ormanele de ansamblu ale rii %n cauz" Rolul decisi' al pri'atizrii pentru a realiza o economie de pia $uncional !i per$ormant are la baz dependena decisi' a e$icacitii moti'rii de natura proprietii implicate" #redominana agenilor cu capital pri'at asigur premisele
Pagina 2! din 78
economice pentru a realiza o moti'are cu e$icacitate egal cu cea a companiilor din rile dez'oltate economic" Rolul social reprezint %n $apt, e$ectul sinergetic al precedentelor roluri %n planul elementelor psi o&sociologice ce caracterizeaz populaia unei ri" Climatul social dintr&o ar, relaiile sociale sunt determinate %ntr&o msur apreciabil prin multiplele e$ecte, ma3oritatea indirecte !i propagate ale moti'rii ce predomin %n cadrul societilor comerciale, regiilor autonome !i celorlalte organizaii unde populaia %!i des$!oar acti'itatea" .oti'area economic este moti'area realizat prin mi3loacele clasice, ce 'izeaz satis$acerea aspiraiilor !i a!teptrilor de ordin economic ale salariailor" #rincipalele moti'aii utilizate sunt0 salariile, primele, participrile la pro$it, grati$icaiile, penalizrile la salarii, imputri $inanciare %n caz de erori !iKsau lipsuri %n gestionarea resurselor $irmei, amenzi pentru s'-r!irea de abateri etc" #e l-ng aceste moti'aii c'asipermanente %n ma3oritatea $irmelor, pentru moti'area %ndeosebi a managerilor !i speciali!tilor de %nalt 'aloare se utilizeaz acordarea de autoturisme de ser'iciu sau locuine de ser'iciu" .oti'area economic are un rol decisi' %n toate $irmele !i din toate rile, deoarece setul de aspiraii !i a!teptri ale salariatului obi!nuit dintr&o organizaie 'izeaz %n cea mai mare parte satis$acerea necesitilor sale economice pri'ind asigurarea de decente" .oti'area moral&spiritual are %n 'edere satis$acerea aspiraiilor !i a!teptrilor de natur moral&spiritual, ce 'izeaz %n primul r-nd sistemul lor de 'alori, atitudinile !i comportamentele salariailor" ,n realizarea moti'rii moral&spirituale se $olosesc moti'aiile din aceast categorie0 acordarea de ctre manageri a %ncrederii %n salariai, e(primarea de mulumiri !i laude, e$ectuarea de e'aluri a contribuiei cu caracter general sau sub $orm de critici, lansarea de a'ertismente, mustrri !i in'ecti'e" .oti'area moral&spiritual s&a do'edit e$icace pe toate categoriile de salariai din $irm, cu un plus de e$ect pentru manageri !i speciali!ti" ,n cadrul $irmelor competiti'e din rile dez'oltate se constat o tendin de Lso$isticare= a moti'rii economice" ,ntr&o msur mai mare aceasta se realizeaz apel-nd la indicatori economici !i proceduri din ce %n ce mai comple(e, a'-nd %n 'edere stimularea mai puternic !i concomitent a e$orturilor !i per$ormanelor indi'iduale !i de grup, a rezultatelor imediate, medii !i pe perioade %ndelungate" Cre!terea ni'elului de pregtire a populaiei, al gradului su de in$ormare !i cultur, se re$lect %n ampli$icarea !i di'ersi$icarea necesitilor, aspiraiilor !i a!teptrilor moral&
Pagina 2" din 78
ran, locuin, adpost,
spirituale" )st$el, se intensi$ic apelarea la moti'area moral&spiritual, proces care 'a continua !i ampli$ica %n 'iitor a'-nd %n 'edere e'oluiile naionale !i organizaionale de ordin educaional, in$ormaional, moral !i managerial" Realizarea de ctre manageri a unei moti'ri e$icace implic, a!a cum demonstreaz e(periena !i per$ormanele a numeroase $irme din rile dez'oltate, respectarea uni ansamblu de cerine, !i anume0 anga3area !i utilizarea %n cadrul $irmei de persoane care apreciaz rezultatele pe care aceasta le $urnizeaz@ determinarea elementelor pe care oamenii !i le doresc !i o$erirea lor ca recompense@ asigurarea salariailor %n permanen cu sarcini interesante, ce le s$ideaz posibilitile, incit-nd la autodep!ire, la creati'itate, utiliz-nd metode cum ar $i0 rotaia pe posturi, lrgirea coninutului $unciilor, %mbogirea posturilor@ particularizarea moti'aiilor ca $el, mrime !i mod de acordare %n $uncie de caracteristicile salariailor, a3ung-nd p-n la personalizarea lor@ acordarea moti'aiilor, mai ales a celor economice, treptat pentru a economisi resursele !i a asigura perspecti'e moti'aionale !i pro$esionale salariailor pe termen lung, bazate pe a!teptri rezonabile !i accesibile@ comunicarea salariailor, $oarte e(plicit, a sarcinilor, ni'elului realizrilor !i per$ormanelor pre'izionate@ %ncadrarea salariailor pe posturile care li se potri'esc, ast$el ca acestora s le plac ceea ce $ac, obin-ndu&se %n acest mod autorecompensarea lor@ utilizarea combinat a recompenselor economice si moral&spirituale@ in$ormarea salariailor cu pri'ire la recompensele !i sanciunile pre'zute de rezultatele e$ecti' obinute@ minimizarea sanciunii personalului@ acordarea de recompense economice !i moral&spirituale la di$erite perioade, pe msura necesitilor@ o$erirea salariailor %n permanen a acelor recompense pe care ei !i le doresc !i le a!teapt %n continuare@ moti'aiile acordate salariailor s $ie percepute de ace!tia ca $iind corespunztoare" Din e(aminarea acestor cerine rezult s$era lor cuprinztoare, pornind da la selecia personalului !i de la tratarea proceselor moti'aionale %n dinamica lor" )lt$el spus, se are %n 'edere pre%nt-mpinarea $enomenului de uzur moral a moti'aiilor"
Pagina 2# din 78
Din punct de 'edere al practicii manageriale, problema c eie o reprezint realizarea unei moti'aii cu e$icacitate indicat" Contribuia decisi' pe acest plan poate !i trebuie s o aib managerii" ;tiina managementului prin toate conceptele !i metodele sale o$er elemente de %mbuntire a moti'rii" Deosebit de pregnante sunt aceste elemente %n cadrul sistemelor !i metodelor manageriale managementul prin obiecti'e, managementul prin bugete, managementul pe produs, managementul prin proiecte, delegarea" #e l-ng aceste elaborate comple(e manageriale, prin care se e(ercit toate $unciile managementului, !tiina !i practica managerial au conturat o serie de elemente care 'izeaz %n principal cre!terea raionalitii !i e$icacitii moti'rii" 9"J" CONTRI8U2I) C)#)CIT42II .)N)7ERI)/E /) CRE;TERE)
E6ICIEN2EI ECONO.ICE #rincipala $uncie a managementului este cre!terea e$icienei economice" #rogresele %nregistrate %n cadrul oricrei $irme de a$aceri sunt consecina inter'eniei decizionale !i acionale a managerului" 1copul $inal al acestei inter'enii %l reprezint un ni'el ridicat al e$icienei economice" )tingerea acestui scop este condiionat de capacitatea managerial a conductorului@ 'alenele care contureaz aceast capacitate este necesar s apar %n mod concludent subordonate ideii de e$icien %n munca de conducere, de antrenare a lucrtorilor %n aciuni 3udicios direcionate, riguros coordonate !i controlate, determin-nd ast$el calitatea managementului practicat %n cadrul $irmei, concretizat %n calitatea subsistemelor sale0 organizatoric, in$ormaional, decizional !i metodologic" Calitatea conducerii $irmei trebuie s se transmit %n sistem !i s duc la obinerea e$icienei %n urma $uncionrii acestuia" 6irma trebuie s coopteze oameni competeni care stabilesc %ntre ei relaii de %ncredere, colaborare !i de coresponsabilitate" #rima condiie a reu!itei const %n ampli$icarea spiritului de participare !i coresponsabilitate %n %ntregul colecti'" .anagerul trebuie s se considere ca un animator stimul-nd o 'eritabil ec ip !i nu ca un pseudosa'ant" ,n acest sens, el trebuie s acorde $iecruia ma(imum !i minimum de participare la 'iaa $irmei, s $ac s circule c-t mai larg posibil toate in$ormaiile utile !i s asigure un dialog permanent" Iniiati'a !i participarea $iecruia trebuie s $ie $a'orizat !i %ncura3at, iar dreptul la eroare s $ie recunoscut tuturor" ) doua condiie const %n impunerea spiritului de competiti'itate ca parte integrant a mentalitii de producie"
Pagina 27 din 78
,mbuntirea competiti'itii necesit ce'a mai mult dec-t un plan organizatoric" Ea implic o sc imbare de atitudinel, iar aceast atitudine s se re$lecte %n mentalitatea $irmei" O bun mentalitate integreaz sc imbrile, ino'aia, riscul, iar cooperarea 'a conduce la cre!terea e$icienei" Iar managerii merito!i sunt cei care acioneaz %n direcia de$inirii !i creerii tipului de mentalitate care stimuleaz producti'itatea" .anagerii trebuie s $ormeze un colecti' %n care oamenii au sentimentul unui destin comun, adic o etic comun a producti'itii0 o mentalitate de producie, care 'a genera o insatis$acie acut oricruia 'ede risipa sau ine$iciena, trebuie s $ie tipul de atitudine dorit" ,n al treilea r-nd, pregtirea personalului pentru concuren constituie o alt condiie a reu!itei" #regtirea continu, pentru a $ace $a concurenei, constituie semnul distincti' al unei $irme cu un program 3udicios de cre!tere a e$icienei@ implementarea programelor de pregtire pro$esional ino'ati' care pune accentul pe sc imbarea atitudinilor $a de te nologie, pe policali$icarea !i %n'area de noi deprinderi, duce la ridicarea producti'itii" #entru manager este important a se %ncon3ura de colaboratori pregtii !i moti'ai" Dar la $el de important este a se asigura $ormarea !i per$ecionarea lor permanent@ cre!terea $irmei trece prin $ormarea !i dez'oltarea oamenilor care, la r-ndul lor dez'olt %ntreprinderea" ,n plus, managerul trebuie s prezinte totdeauna colaboratorilor $aptele reale $r ambiguiti, pentru a se elimina $alsele concepii !i a umple lacunele din cuno!tinele acestora printr&o comunicare adaptat $aptelor" Conductorul e$icient !tie c cea mai bun 'alori$icare a lucrtorilor cu o bun pregtire se realizeaz prin munca %n ec ip@ el %!i selecioneaz cu gri3 ec ipa de conducere, %!i alege cu atenie e(perii, %!i desemneaz !i&!i $ormeaz succesorul !i %!i constituie ec ipe de lucru le3ere !i suple, apte sc imbrilor" O a patra condiie o constituie reducerea ni'elurilor conducerii care duce at-t la scderea costurilor totale c-t !i la %mbuntirea comunicrii, cunoscut $iind $aptul c, cu $iecare ni'el al conducerii se pierd procente %nsemnate din mesa3ul transmis" )stzi Lspiele roii= %nlocuiesc Lpiramida= ca structura cea mai des reprodus de $irmele de a$aceri" )ceast structur organizatoric permite o participare mai acti', o coordonare mai e$icace, o producti'itate sporit" ,n s$-r!it, a moti'a !i a rsplti pe cei care produc !i a&i trata cu consideraie& constituie o alt condiie a reu!itei !i e$icienei" )nga3aii $irmei sunt resursa ei cea mai de pre@ aceast resurs trebuie moti'at !i apreciat" #entru conductor a de$ini orientarea, a suscita idealul re'elator al aciunii coerente !i a con'inge personalul c aciunile care se deruleaz sunt bene$ice !i $a'orabile pentru ei !i pentru $irm, reprezint modaliti reale de stimulare"
Pagina 28 din 78
#entru manager, a rsplti pe cei care produc !i a&i trata cu consideraie trebuie s %nsemne o Lregula de aur=" #er$ormanele anga3ailor trebuiesc riguros apreciate !i ec itabil recompensate" .anagerul trebuie s demonstreze acest lucru, !i nu numai prin recompense materiale@ ascensiunea ierar ic, constituie o moti'aie puternic !i o recompens stimulatorie care trebuie utilizat prin promo'area competenelor" ,n plus, relaiile politicoase, pline de respect !i consideraie dintre manageri !i lucrtori constituie o trstur caracteristic a $irmelor per$ormante@ pentru managerul e$icient, consideraie %nseamn a&i trata pe toi anga3aii a!a cum %!i dore!te el %nsu!i s $ie tratat" ) menine relaii bune cu lucrtorii, a le asculta !i a le %nelege ne'oile, sunt modaliti de realizare a unui climat $a'orabil colaborrii ca una din cile spre reu!it !i per$orman" Ca om de concepie, managerul este ec i'alentul unui catalizator %n procesul de generare a ideilor ino'atoare, care s conduc la realizarea %ntreprinderii ino'ati'e de succes@ el cunoa!te c aceast realizare se bazeaz pe aciuni bine coordonate, urmrind urmtoarele cerine0 #romo'area managementului participati'" Realizarea unei ino'ri permanente, $ace necesar ca %ntreg personalul s participe la generarea ideilor necesare trans$ormrii %ntreprinderii" #entru aceasta, trebuie demolat mitul L in$aibilitii !e$ului=, speci$ic conducerii autoritare@ %n locul lui este promo'at principiul coparticiprii, coresponsabilitii, competenei !i utilitii $iecrui anga3at %n promo'area sc imbrii, iar calitatea de a ino'a !i a aplica idei ino'atoare, s $ie criteriul prioritar de apreciere a personalului" ,ns!i promo'area, ca $orm de moti'are a personalului, 'a trebui s in seama %n cel mai %nalt grad de capacitatea creati' de a trans$orma ideile de sc imbare %ntr&un sistem de lucru e$icient" ,n planul ino'rii salariailor, acest obiecti' nu poate $i atins dec-t prin promo'area managementului participati' !i delegrii autoritii" Crearea unui climat ino'ator %n cadrul %ntreprinderii" )cest climat presupune crearea condiiilor stimulati'e pentru participarea salariailor la generarea !i implementarea ideilor ino'atoare %ntr&o arie care s cuprind toate aspectele $uncionrii %ntreprinderii0 economice, comerciale, te nologice, organizaionale, manageriale, etc" Ideile ino'atoare, gener-nd sc imbare !i solicit-nd e$orturi suplimentare, nu sunt u!or acceptate@ ele pot produce la salariai reacia de respingere a sc imbrii !i pot genera contradicii interne, merg-nd p-n la con$licte sociale" #rincipala contradicie, care se creeaz pe parcursul trans$ormrii ultraradicale a %ntreprinderilor rom-ne!ti, este aceea %ntre mentalitatea personalului !i cerinele !i e(igenele economiei de pia" )ciunea adec'at pentru atenuarea acestei contradicii este sc imbarea
Pagina 2$ din 78
culturii organizaionale care s conduc %n principal la %nelegerea !i acceptarea de ctre salariai !i a direciei !i sensului sc imbrilor ca pe un interes comun, al lor !i al %ntreprinderii" Climatul ino'ator, mai presupune ino'area ca pe o stare permanent a %ntreprinderii, generatoare a unui continuu in$lu( de idei creati'e din partea %ntregului personal" Organizarea unui grup de Lpromotori ai sc imbrii=" De!i %n %ntreprinderea ino'ati' %ntreg personalul este antrenat %n $urnizarea ideilor pentru sc imbare, succesul depinde decisi' de e(istena unui grup de persoane puternic moti'ate, cu mare capacitate de creati'itate, cu prestigiu pro$esional !i autoritate in$ormal consolidat@ acest grup de Lpromotori ai sc imbrii= este selectat cu atenie de ctre manager dintre conductorii de compartimente, speciali!ti %n di$erite domenii, leaderi de sindicat, c-t !i dintre alte persoane capabile s participe la e$ortul comun de trans$ormare ino'ati' a %ntreprinderii" .anagerul %ntreprinderii trebuie s anime acest grup, s organizeze dezbaterile de idei, s&i stimuleze originalitatea g-ndirii !i interesul continuu pentru generarea ideilor, pentru ino'are" #erceperea mediului e(tern al %ntreprinderii ca o surs a ideilor ino'atoare" .anagerul %ntreprinderii ino'ati'e nu accept c ideile originale pot pro'eni numai din interior" El urmre!te cu atenie mediul e(tern pe care&l consider o important surs a ideilor de sc imbare@ $urnizorii, clienii !i partenerii de a$aceri pot $urniza idei 'aloroase despre direcia de sc imbare a %ntreprinderii" Important se poate do'edi !i apelarea la $irme de consultan managerial care prin diagnosticare pro$esionist neutr, prin proiecte de strategii, pot o$eri pac ete preioase de idei ino'atoare"
C)#ITO/U/ II #REGENT)RE) 7ENER)/4 ) 1"C"E6ORIE 1")" :"9" /OCU/ ;I RO/U/ 1"C" E6ORIE 1")", ,N C)DRU/ /ITOR)/U/UI RO.MNE1C 1ocietatea comercial E$orie 1")", cu sediul %n localitatea E$orie Nord, este o societate ale crei ser'icii se adreseaz %n e(clusi'itate turismului intern !i internaional"
Pagina % din 78
1"C"E$orie 1")" este persoan 3uridic rom-n, a'-nd $orma 3uridic de societate pe aciuni !i $uncioneaz %n con$ormitate cu legile statului rom-n !i pre'ederile statutului propriu" ) luat $iin %n baza Iotr-rii 7u'ernului nr"9ND9 din 9AA9, ane(a 9, poziia 9B" Capitalul social al societii este $ormat din $onduri $i(e !i $onduri circulante necesare acti'itii sale, con$orm statutului propriu" ,n urma aplicrii Iotr-rii de 7u'ern nr"FNN pe 9AAD, capitalul social a $ost ree'aluat la JA"ODJ"NBB"CJD lei, cu un numr de :"BAC"ODC aciuni, cu 'aloare nominal de :F"NNN lei $iecare" 1ediul societii E$orie 1")" este %n strada 8rizei nr"J, din ora!ul E$orie Nord, 3udeul Constana, tele$on BD9DN9, $a( BDO9DO, cod po!tal ANFCFN" 1"C"E$orie 1")" a $ost cuprins %n lista societilor pri'atizabile prin /egea FF pe 9AAF" 1ocietatea !i&a %ntocmit PP #rogramul )ciunilor 1alariailor < *#)1+ 1"C"E$orie 1")", autorizat de ctre Qudectoria Constana prin 1entina Ci'il nr"JO din NC"NO"9AAF, ceea ce %nseamn c ec ipa managerial 'a trebui s ia %n considerare dorina salariailor de a participa la pri'atizarea prin .E8O, ceea ce nu 'ine %n contradicie cu /egea FF pe 9AAF" 1e propune a se realiza urmtoarea politic de pri'atizare0 di'izarea societii prin desprinderea a :N de societi pui din 1"C"E$orie 1")" respecti' a actualelor acti'e a$late %n locaie de gestiune sau %nc iriere, cu un capital total de circa 9O miliarde lei" )ceasta este bine 'enit nu numai pentru mic!orarea capitalului 1"C"E$orie 1")", dar !i pentru $aptul c acti'ele a$late %n locaie, %n general au $ost ru %ntreinute printr&o e(ploatare intensi' cu c eltuieli minime" ree'aluarea !i trans$ormarea capitalului social a$erent acti'elor ce au participat la constituirea societilor mi(te Cristal Center 1"R"/", Union 1"R"/" !i 8elona 1"R"/", ceea ce ar mai diminua capitalul social al 1"C"E$orie 1")" cu circa O miliarde lei" crearea de noi societi mi(te !i prin '-nzarea de acti'e, pentru un capital social de circa 9N miliarde lei, !i a cror aport de lic iditi s $ie $olosit prin restructurrile !i modernizrile propuse" ,n condiiile de mai sus, capitalul social al 1"C"E$orie 1")" scade de la JA,O miliarde la JA,O *9OROR9N+ S CC,O miliarde lei" Din capitalul rmas, de circa CD miliarde lei, #")"1" E$orie Nord 1")" %!i propune s participe la pri'atizare prin in'estirea unor titluri de participare *cupoane, certi$icate+ a
Pagina 1 din 78
salariailor !i $amiliilor acestora, !i ceea ce este mai important solicitarea ctre 6"#"1", ca %n temeiul /egii FF pe 9AAF s negocieze cumprarea pac etului de aciuni de DNT de la 6"#"1" Di'ersi$icarea continu a acti'itii %n cadrul societii, a impus %mbuntairea organigramei, *)ne(a 9+ %n sensul adaptrii la cerinele etapei actuale, pe de o parte, iar pe de alt parte pentru asigurarea p-rg iilor conducerii" ,n con$ormitate cu statutul societilor comerciale, organele de conducere ale acestei societi0 )dunarea 7eneral a )cionarilor@ )dministratorii@ Cenzorii@ Conducerea e(ecuti' a societii este subordonat Consiliului de )dministraie !i este asigurat prin0 .anagerul 7eneral care are %n subordine direct0 o$iciul 3uridic, ser'iciul personal organizare& salarizare, biroul pri'atizare, managerul comercial, managerul cu probleme te nice&administrati'e" .anagerul Comercial care are %n subordine biroul de marHeting, de contractare o$ertare des$acere, ser'iciul comercial, transporturi, magazinele !i depozitele de mr$uri, biroul de producie culinar" .anagerul cu probleme te nice administrati'e care are %n subordine directorul te nic !i birourile salarizare %n'm-nt management, gestionare patrimoniu, organizri casri bunuri" Directorul Economic care are %n subordine ser'iciul $inanciar contabilitate, birourile de analize economice&preuri !i in$ormatic Organele cu care colaboreaz 1"C"E$orie 1")" sau cu care intr %n relaii economice sau 3uridice sunt0 $urnizorii@ clienii@ unitile de transport@ Direcia Qudeean de 1tatistic@ 8anca Comercial Rom-n@ organele sanitare de stat@ organele locale !i centrale de protecie a muncii@ organele locale ale .inisterului de 6inane@ organe ale ."I" !i ale .")p"N@
Pagina 2 din 78
alte organe ale puterii de stat@ ali ageni economici@ :":" N)TUR) )CTIEIT42I/OR DE164;UR)TE DE 1"C"E6ORIE 1")" Obiectul de acti'itate este $ormat %n principal din urmtoarele acti'iti0 prestri ser'icii turistice !i des$aceri de mr$uri @ promo'area !i contractarea e(tern a programului turistic !i derularea lui@ organizarea !i comercializarea programelor de e(cursii, odi n !i tratament balnear, transport turistic, acti'itate de import e(port@ apro'izionarea !i des$acerea cu mr$uri alimentare !i nealimentare en&gross"
)pro'izionarea te nico&material #entru apro'izionarea te nico&material, 1"C"E$orie 1")" are %nc eiate contracte cu o categorie larg de $urnizori" #rintre ace!tia, cei mai importani sunt0 Eie Ein .ur$atlar, Ein Eico Constana, .albera, ICI/, Carmenco, Dobrogea, etc" #entru asigurarea unei apro'izionri e$iciente, conducerea societii urmre!te s preia ca unic distribuitor '-nzarea !i distribuia produselor speci$ice alimentaiei publice !i altele, ctre toi agenii economici din zona E$orie Nord Tec irg iol" De asemenea se urmre!te renegocierea pre'ederilor contractuale cu $urnizorii@ !i %ndeosebi cu cei tradiionali prezentai mai sus, asupra termenelor de plat" #restri ser'icii 1er'icii de alimentaie public 1"C"E$orie 1")" dispune de urmtoarele uniti de alimentaie public0 & restaurante0 9 buc" D buc" C buc" & autoser'iri0 & restaurante cu speci$ic0 & bu$ete0 categoria I categoria II categoria lu( cu 9AJ: locuri cu 9ONN locuri : buc" categoria II cu 99:J locuri cu ONN locuri cu :DB locuri 9 buc" categoria I 9 buc" categoria II
Pagina din 78
cu FFN locuri
& co$etrii0 & baruri de noapte0 & baruri de zi0 : buc" categoria I : buc" categoria II direct" cu C:N locuri cu ::N locuri
9 buc" categoria I 9 buc" categoria lu( 9 buc" categoria lu(
cu :AN locuri cu ON locuri
cu 9NN locuri
,n total, 1"C"E$orie 1")" dispune de B"CF: locuri de alimentaie public %n administrare ,n locaie de gestiune are cinci uniti, plus dou baruri, categoria I !i bu$etul .eduza, categoria a II&a" Din cele B"CF: locuri %n administrare direct, D"B:D locuri sunt %n salon, :"DNO locuri pe terase, DNN locuri %n grdin, cu o supra$a construit total de 9A"NDF metri ptrai" 1ocietatea urmre!te o mai bun $olosire a capacitii o$ertei alimentaiei publice prin promo'area !i dez'oltarea unor ser'icii rapide, care s ias %n calea consumatorilor cu produse de $ast&$ood, snacH, pizza, patiserie, amburgeri, etc", prsind tradiionala a!teptare a clienilor %n restaurante goale, cu personal numeros !i c eltuieli indirecte ridicate" 1er'icii oteliere #otenialul turistic pentru tratament !i odi n %n e(ploatare proprie este %nc $oarte important, !i anume0 :"O:F locuri de cazare din care :"FDA locuri de cazare %n oteluri, FB locuri de cazare la 'ile !i :9A locuri de cazare %n case de odi n" Este important de semnalat $aptul c, datorit rentabilitii ridicate %n cazare, s&au pre$erat pentru locaie !i %nc iriere otelurile" c+ )lte ser'icii turistice acti'itatea de contractare a turismului intern !i internaional@ organizarea !i comercializarea programelor de tratament balnear@ promo'area turismului de a$aceri !i politic@ organizarea di$eritelor t-rguri de toamn@ cazarea %n oteluri proprii a sporti'ilor participani la di$erite competiii interne !i internaionale" )cti'iti comerciale
Pagina ! din 78
1ocietatea dispune de importante supra$ee de magazii *CNNmp+ !i depozite alimentare !i nealimentare, spaii $rig, etc", practic-nd0 comerul cu ridicata cu produse alimentare !i agroalimentare@ comerul cu ridicata pentru produse speci$ice de pla3 pentru sezonul esti'al@ comerul cu amnuntul, prin magazine cu articole de pla3, cosmetic !i altele, %n recepiile otelurilor dar !i %n spaiile adiacente ale unitilor respecti'e"
:"C" 1ITU)2I) #RINCI#)/E/OR REGU/T)TE ECONO.ICO&6IN)NCI)RE /) 1"C"E6ORIE 1")" E'oluia principalilor indicatori economico&$inanciari la 1"C"E$orie 1")" %n perioada :NN: :NND se prezint con$orm datelor tabelului de mai 3os0 Tabelul nr"9 Nr" Crt" 9" :" C" D" Indicator Ci$ra de a$aceri #ro$it brut Numr de personal #roducti& 'itatea muncii Ci$ra de a$aceri, principalul indicator al 'olumului de acti'itate, cunoa!te cre!teri %n perioada de timp cercetat, dar trebuie a'ut %n 'edere c preurile curente ale acestui indicator sunt preurile curente ale $iecarui an" Din cauza in$laiei, a cre!terii continue a preurilor la ser'iciile prestate de societate, indicatorii 'alorici nu sunt compatibili !i ca atare nu se poate realiza dinamica real" #entru a U"." mii lei mii lei mii lei mii lei )nii :NN: D"DJA"FF: :9F"CJJ DOC A":FD :NNC J"O9A"9FA 9NN"DB9 DNJ 9J"BAF :NND A"99J"DFD JF9"AA9 CO: :C"OJF )nul :NND $a de0 :NN: :NDT CN:,BT BAT :FBT :NNC 9CC,BT JDO,AT ADT 9D:T
Pagina " din 78
%nltura acest nea3uns, am $olosit indicii de cre!tere ai preurilor !i a prestrilor realizate de societate" De e(emplu, %n anul :NND a reie!it un indice general $a de :NNC de 9FJ,AT, ceea ce %nseamn c ci$ra de a$aceri din :NND, adus la preurile din :NNC, ar $i de F"O9N"CFA,D mii lei" )cest ni'el, recalculat !i raportat la ni'elul ci$rei de a$aceri din :NNC, d un indice real al dinamicii ci$rei de a$aceri de OF,:T, deci ci$ra de a$aceri a sczut %n termeni reali la 1"C"E$orie 1")" cu 9D,OT" Din tabelul anterior se pot realiza, %ns, comparaii %ntre ritmurile de cre!tere ale unor indicatori 'alorici, ca de e(emplu, %ntre cel al ci$rei de a$aceri !i cel al pro$itului brut" Rezult c, $a de :NN: !i :NNC, ritmurile de cre!tere ale pro$itului brut *CN:,BT !i respecti' JDO,AT+ au $ost superioare ritmurilor de cre!tere ale ci$rei de a$aceri *:NDT !i respecti' 9CC,BT+ ceea ce %nseamn c se mani$est o tendin de cre!tere a e$icienei acti'itii" Ritmul mai ridicat al 'alorii pro$itului comparati' cu ritmul cre!terii ci$rei de a$aceri a contribuit la cre!terea rentabilitii, respecti' a pro$itului la 9NN lei ci$ra de a$aceri, de la 9,DB lei %n anul :NNC la B,9F lei %n anul :NND" 1e obser' c numrul de salariai scade de la DNJ %n anul :NNC la CO: salariai %n anul :NND" Compar-nd producti'itatea muncii, reiese c aceasta este mai mare %n :NND $a de :NNC *9D:T+" ,ns, aduc-nd preurile anului :NND la preurile anului :NNC, se constat c indicele real al dinamicii producti'itii muncii scade cu A,DDT" Tendina $orei de munc %n ultimii ani la 1"C"E$orie 1")" este aceea de reducere, cauza $iind %n principal diminuarea numrului de turi!ti" )ceast remarc este 'alabil pentru cele mai multe societi comerciale cu pro$il turistic de pe litoralul rom-nesc" 1cderea puterii de cumprare, a 'eniturilor, a $ost un $actor principal care a condus la un numr c-t mai mic de turi!ti de la un an la altul" /a 1"C"E$orie 1")", %n medie, %n $iecare an a $ost anga3at mai puin personal cu circa DO persoane, ceea ce reprezint un ritm mediu de scdere de 9N,9:T"
C)#ITO/U/ III )N)/IG) )1I7UR4RII ;I UTI/IG4RII E6ECTIEU/UI DE 1)/)RI)2I /) 1"C"E6ORIE 1")"
Pagina # din 78
6ora de munc reprezint un $actor principal al produciei %n toate societile comerciale, deoarece asigurarea la timp cu $ora de munc necesar !i $olosirea raional a acesteia, in$lueneaz otr-tor rezultatele economico&$inanciare" /a ni'elul societii comerciale E$orie 1")" $olosirea raional a $orei de munc necesit o abordare a unor aspecte cantitati'e, cum ar $i0 raportul dintre progresul te nico& !tiini$ic !i pregtirea general, cali$icarea, specializarea !i repartizarea $orei de munc, $olosirea timpului de lucru con$orm ni'elului de cali$icare, raportul dintre ni'elul cali$icrii !i producti'itatea muncii" De asemenea, $olosirea raional a $orei de munc trebuie s $ie rezultatul %mbinrii aspectelor cantitati'e pe care le presupune utilizarea deplin cu cele calitati'e, pe care le implic $olosirea e$icient" )bord-nd $olosirea raional a $actorului uman %ntr&o asemenea 'iziune, problemele analizei asigurrii !i utilizrii $orei de munc pot $i sintetizate ast$el0 analiza asigurrii societii cu $ora de munc necesar din punct de 'edere calitati' !i cantitati', analiza mobilitii !i stabilitii $orei de munc@ analiza $olosirii timpului de munc@ analiza muncii !i a cilor de cre!tere a e$icienei utilizrii $actorului uman" #rimele dou probleme pri'esc utilizarea deplin a $actorului uman, iar ceea de&a treia se re$er la e$iciena utilizrii acestuia"
C"9" )N)/IG) DIN).IC4 ) E6ECTIEU/UI DE 1)/)RI)2I #E TOT)/ ;I #E C)TE7ORII Dinamica numrului de salariai la 1"C"E$orie 1")" e'ideniaz $aptul c %ncep-nd cu anul :NN9 are loc o scdere permanent a numrului de salariai" Numrul mediu de salariai %n :NND s&a ci$rat la CO: persoane !i reprezint BA,NOT $a de anul :NN:, c-nd erau DOC de salariai" ,n cursul unui an, datorit caracterului sezonier al acti'itii turistice, $ora de munc prezint oscilaii de la o lun la alta, '-r$ul $iind %n luna iulie, cu un numr mediu lunar de BB9 de salariai, %n timp ce minima se situeaz unde'a la s$-r!itul anului, cu un e$ecti' de :9N salariai" De aici rezult o amplitudine destul de pronunat, iar raportul dintre '-r$ul !i ni'elul minim este de C,JB"
Pagina 7 din 78
O apreciere a dinamicii numrului de salariai se realizeaz numai %n corelaie cu ritmul de cre!tere al producti'itii muncii !i cu necesitile de sporire a 'olumului prestrilor de ser'icii turistice" O asemenea corelaie are la baza inegalitatea0
I5
> I Ns
unde0
I5
S indicele producti'itii muncii S indicele numrului de salariai %n general sau numai la categoriile
I Ns
producti'e
W:NND 0 W:NNC
I5
S*
:NND
:NNC
) 100 S *9F":9N"CJD 0 9J"BAF"AFO+ 100 S AN,FFT
I Ns
S*N > I5
0N
+ 100 S *CO: 0 DNJ+ 100 S AD,NOT @ rezult deci c0
I Ns
Deci %n :NND, $a de :NNC, numrul salariailor a sczut cu F,A:T, %n timp ce producti'itatea muncii a sczut mai mult, respecti' cu A,DFT, $apt ce se re$lect %n scderea e$icienei economice a $orei de munc" E'oluia cantitati' a $orei de munc %n :NNC !i :NND a %nregistrat urmtoarele ni'ele0 Tabelul nr": Categorii socio& pro$esionale Total salariai din care0 .uncitori !i personal te nic operati' din care0 &personal producie &personal %ntreine& O: FN &C:
Pagina 8 din 78
#erioada :NNC DNJ CJ9 :BA :NND CO: CD: :A:
.odi$icare absolut &:D &9A 9C
1tructura :NNC :NND 9NNT OA,FT BJ,DT 9C,9T
AD,9 AD,B 9ND,J J9
9NNT OO,AT JO,B :N,:
re baz material #ersonal de specialitate !i de administrare general ,n :NND structura $orei de munc la 1"C"E$orie 1")" nu su$er modi$icri eseniale $a de :NNC, lucru care de alt$el nici nu este posibil a'-nd %n 'edere $aptul c nu au inter'enit capaciti de producie noi !i nici modernizri !i trans$ormri care s duc la sc imbri eseniale %n structura personalului" DF DN &F OO,O 99,9 9N,F
7ra$icul nr"9
450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2003 2004
Total salariati Muncitori Personal productie Personal intretinere Personal de specialitate
1e poate reine %ns, c ritmul scderii ci$rei de a$aceri *OF,:T+ %n condiii comparabile, este mai ridicat dec-t cel al personalului *AD,NOT+, ceea ce %nseamn c e$iciena resurselor umane este mai sczut %n :NND $a de :NNC" Cunoa!terea situaiei reale a asigurrii $irmei cu personal muncitor este poziti' !i prin stabilirea modi$icrii reale a numrului mediu scriptic, care are %n 'edere numrul admisibil *N a +, calculat %n $uncie de indicele ci$rei de a$aceri0
N S N 1 & N a
unde N a S numrul admisibil
Pagina $ din 78
Na
N O I C) S 100
406 85,2 100 S S CDJ
Na
N S CO: CDJ S CJ persoane
N O S numr scriptic mediu de personal %n :NNC N 1 S numr scriptic mediu de personal %n :NND Dep!irea relati' a $ost de CJ de persoane, deoarece reducerea de personal a $ost corelat cu reducerea 'olumului de acti'itate" )ceast metod se poate utiliza !i pentru a determina dep!irea relati' pe categorii de personal" #entru personalul de producie0
:BA OF,: = :CB S 9NN
Na
*N S :A: :CB S FF muncitori ,n :NND $a de :NNC, %n mod ne3usti$icat, calculele arat c au $ost meninui %n plus FF de muncitori" Numrul total de personal a sczut %n :NND $a de :NNC cu F,AT, %n condiiile cre!terii personalului de producie cu D,JT !i&n condiiile scderii personalului TE1) cu 99,FT" 6olosirea raional a $orei de munc presupune !i asigurarea unor raporturi optime %ntre di$erite categorii de personal, obiecti' urmrit %n mod special de $actorii de decizie de la 1"C"E$orie 1")" ,n acest sens, studierea raportului speci$ic *numr de personal TE1) ce re'ine la 9NN de muncitori+ permite descoperirea posibilitilor de reducere a personalului TE1)" ,n :NNC0
Pagina !% din 78
CJ9"""""""""""""""""""""""""""""""DF 9NN""""""""""""""""""""""""""""""""> O ,n :NND0

DN 9NN = 99,JAT > 9 S CD: DF 9NN = 9:,DJT > O S CJ9
CD:""""""""""""""""""""""""""""""""""DN 9NN""""""""""""""""""""""""""""""""""> 9
Rezult o scdere a personalului TE1) %n :NND $a de :NNC cu N,BJT, lucru e(plicat prin automatizarea acti'itilor de birou la ser'iciile $uncionale din cadrul societii" O sc imbare semni$icati' se constat %n structura categoriilor de muncitori, respecti' se produce o cre!tere u!oar a numrului de muncitori din producie de la JO,BJT la BJ,DT, personalul de %ntreinere al bazei materiale cunosc-nd o scdere semni$icati', respecti' de la :N,:T la 9C,9T" ,n ceea ce pri'e!te structura salariailor dup se(, a'em urmtoarea situaie0 Tabelul nr"C :NN: 1alariai 8rbai 6emei DOC CJ,FT JC,FT :NNC DNJ CC,BT JJ,CT :NND CO: CO,CT J9,BT
,n cadrul 1"C"E$orie 1")", ponderea cea mai %nsemnat o dein $emeile cu J9,BT din totalul anga3ailor, %n anul :NND, lucru normal %n acti'itatea de turism !i alimentaie public, $apt e'ideniat !i %n gra$icul nr":" 7ra$icul nr":
Pagina !1 din 78
500 400 300 200 100 0 2002 2003 2004 Salariai Brbai Femei
1c imbri semni$icati'e %n compoziia $orei de munc nu se produc de la un an la altul !i datorit $aptului c %n aceast ramur de acti'itate ni'elul salariilor a $ost sczut, deci ramura nu prezint atracti'itate pentru $ora de munc masculin" C":" )N)/IG) NIEE/U/UI C)/I6IC4RII ;I ) CON1ECIN2E/OR
ECONO.ICO&6IN)NCI)RE )/E )CE1TEI) )cti'itatea de turism !i alimentaie public trebuie s satis$ac la un ni'el c-t mai ridicat cerinele turi!tilor !i consumatorilor prin asigurarea cu personal corespunztor nu numai din punct de 'edere cantitati', dar !i cu o cali$icare corespunztoare categoriei unitii respecti'e" Deoarece calitatea ser'iciilor o$erite populaiei este nemi3locit legat de calitatea $orei de munc !i pentru c ni'elul mediu de cali$icare a celor %ncadrai %n unitile de turism !i alimentaie public se a$l sub ni'elul altor ramuri ale economiei naionale, la 1"C"E$orie 1")" s&au organizat aciuni intensi'e de ridicare a cali$icrii, de recali$icare, de policali$icare a unui numr mare de salariai, obin-ndu&se rezultate meritorii %n per$ecionarea cadrelor de baz0 buctari, osptari, co$etari, recepioneri, etc" 1e poate remarca 'arietatea mare a meseriilor !i specializrilor personalului utilizat la 1"C"E$orie 1")", ca urmare a acti'itilor di$erite ce se des$!oar0 alimentaie public, cazare, des$acerea mr$urilor, laboratoare de co$etrie, carmangerie, acti'itatea de e(cursii !i agrement, spltorii, curtorii, etc" Rezum-ndu&se numai la acti'itile de baz !i speci$ic oteliere !i de alimentaie public menionez c-te'a din meseriile $rec'ent %nt-lnite0 administratori
Pagina !2 din 78
otel, barmani,
%ngri3itori 'il, g izi, recepioneri otel, buctari, co$etari, carmangieri, osptari, lucrtori comerciali, '-nztori, merceologi, !e$i de sal, !e$i de unitate" )cti'itatea turistic se caracterizeaz prin sezonalitate, moti' pentru care %n perioadele de '-r$ este necesar un numr suplimentar de personal la 1"C"E$orie 1")"" De regul, personalul permanent este cel care asigur conducerea !i e(ecutarea principalelor acti'iti cali$icate ale unitii" De aceea, personalul anga3at %n sezon, mai ales %n alimentaia public !i acti'itatea otelier, are o cali$icare redus sau este necali$icat" El este preponderent $eminin !i este asigurat din localitile urbane !i rurale situate de&a lungul litoralului romnesc" C"C" )N)/IG) 1T)8I/IT42II E6ECTIEU/UI DE 1)/)RI)2I O condiie important pentru utilizarea deplin a $orei de munc e(istente %n unitile economice, o constituie asigurarea unei stabiliti c-t mai ridicate ale acesteia" ,ns, %n condiiile sc imbrilor produse pe $ondul trecerii la economia de pia, a sc imburilor care au a'ut loc %n dez'oltarea !tiinei !i te nicii, a modi$icrilor %n structura economiei naionale are loc o cre!tere continu a calitii !i rolului $orei de munc care atrage o mobilitate ridicat a oamenilor, migraii teritoriale, sc imbri de pro$esii !i de locuri de munc" Datorit speci$icului acti'itii %n turism *sezonalitatea accentuat+ rezult o mare mobilitate a $orei de munc %ncadrat %n acest sector" ,n analiza mi!crii $orei de munc se $ace distincie %ntre circulaia normal, obiecti' !i $luctuaie, %n $uncie de cauzele care le pro'oac" Circulaia $orei de munc reprezint mi!carea personalului %n cadrul $irmei %n decursul unei perioade de timp at-t sub raportul intrrilor *recrutrilor+, c-t !i al ie!irilor *plecri din ser'iciu+" Cauzele circulaiei $orei de munc se re$er la0 recrutri de absol'eni, trans$eruri, plecri prin trans$er, cauze naturale *boal, pensionare, in'aliditate, deces+, plecri la !coli, armat, plecri %n urma restr-ngerii acti'itii, etc" 6luctuaia $orei de munc constituie un $enomen anormal care determin reducerea din personal prin plecrile din %ntreprindere $r aprobarea conducerii, prin demisii, concedieri, prin absene nemoti'ate !i alte %nclcri disciplinare" )cest $enomen are ca e$ecte negati'e perturbarea procesului de producie, goluri de producie, neritmicitatea acti'itii" ,n mobilitile $orei de munc se utilizeaz doi indicatori ce caracterizeaz intensitatea $enomenului0
Pagina ! din 78
9" Coe$icientul de circulaie *la intrri !i ie!iri+ se calculeaz ca raport %ntre totalul intrrilor * I +, respecti' * #+ !i numrul mediu scriptic de la s$-r!itul perioadei" Coe$icientul plecrilor caracterizeaz intensitatea plecrii salariailor0
p 100 S Ni
Up
unde0 U p S coe$icientul plecrilor@ N i S numrul mediu e$ecti' al salariailor@ p S numrul celor plecai@
V NC
Up
BD 9NN = 9O,CT S 9NN
V ND
Up
BC 9NN = 9A,:T S CO:
Coe$icientul intrrilor0
I 100 U i S Ni
unde0 U i S coe$icientul intrrilor I S numrul celor intrai N i S numrul mediu e$ecti' al salariailor
V NC P
U
68 100 = 16,7% S 406
Pagina !! din 78
VND P
U
JB = 9NN = 9B,FT CO:
1pre deosebire de alte ramuri economice, %n acti'itatea turistic se mani$est o circulaie pronunat a $orei de munc datorit speci$icului acestei acti'iti" ,n perioada de 'ar, numrul personalului anga3at dep!e!te de C&D ori numrul personalului anga3at permanent, $apt ce se mani$est !i %n coe$icienii ridicai de circulaie de mai sus" 1ezonalitatea %n turism ridic la 1"C"E$orie 1")" multe probleme" De e(emplu, de multe ori pregtirea pro$esional a acestei categorii de persoane, la anga3are, nu prezint ni'elul de cali$icare cerut de ser'iciile prestate" 1ezonalitatea contribuie totodat la accentuarea plecrilor din societate %ntruc-t cei salarizai temporar prsesc mult mai repede societatea *mai ales cei $r o anumit cali$icare+" O cauz constatat $rec'ent la plecrile salariailor este cea a salarizrii sczute a personalului %n aceast ramur" :" Coe$icientul de $luctuaie se calculeaz ca raport %ntre numrul ie!irilor ne3usti$icate sau prin des$acerea contractului de munc !i numrul mediu scriptic de la s$-r!itul perioadei0
#n 100 S N
C$
#e baza datelor e(istente la 1"C"E$orie 1")" au rezultat urmtorii coe$icieni de $luctuaie0

#n 0 58 100 = 100 = 14,25% N0 406
$o
$1
#n1 53 100 = 100 = 14% N1 382
Pagina !" din 78
)lt indicator care re$lect circulaia $orei de munc este coe$icientul mi!crii totale *C m + ce caracterizeaz intensitatea mobilitii $orei de munc !i se obine raport-nd totalul intrrilor !i ie!irilor la numrul mediu scriptic0 C
m
I +p 100 N
/a 1"C"E$orie 1")", calculul acestui coe$icient a dus la rezultatele0

I0 + p0 68 + 74 142 100 = 100 = 100 = 34,97% N0 406 406
m0
m1
I1 + p1 67 + 73 140 100 = 100 = 100 = 36,64% N1 382 382
,n cadrul plecrilor de$initi'e se constat un coe$icient destul de ridicat datorit restr-ngerii temporare a acti'itii ca !i trans$erul la alte societi" Totodat, %n cadrul plecrilor la 1"C"E$orie 1")" se remarc e(istena unor plecri ne3usti$icate sau des$aceri ale contractului de munc din cauza absenelor nemoti'ate, categorii de plecri care reprezint $enomenul de $luctuaie al $orei de munc" #e categorii de personal, s&a putut constata c $luctuaia la personalul necali$icat ca !i la personalul cu acti'iti sezoniere este mai ridicat comparati' cu personalul cali$icat sau personalul cu 'ec ime mai mare" ,n ceea ce pri'e!te personalul permanent cu cali$icare care prse!te societatea poate $i e(plicat prin modul cum este organizat acti'itatea unitii, prin climatul general de munc, prin raporturile e(istente %ntre conducerea de la di$erite ni'ele ierar ice !i personalul de e(ecuie" Uneori, se constat necorelri %ntre programul de lucru, dispersia %n spaiu a unitilor !i posibilitile o$erite de transportul %n comun pentru accesul %n aceste uniti la orele de %ncepere sau de terminare a programului" .surile de reducere !i lic idare a $enomenului $luctuaiei $orei de munc au consecine negati'e asupra 'olumului acti'itii $actorilor decizionali la 1"C"E$orie 1")" #rintre cauzele constatate ale $luctuaiei, amintim climatul psi o&social legat de raporturile ce se stabilesc %ntre membrii unei ec ipe de lucru !i !e$i de unitate"
Pagina !# din 78
Eliminarea aspectelor negati'e artate poate contribui la cre!terea e$icienei economice, la cre!terea prestigiului de care se bucur 1"C"E$orie 1")" !i la ata!amentul salariailor $a de unitatea %n care %!i des$!oar acti'itatea"
C)#ITO/U/ IE )N)/IG) DI)7NO1TIC ) UTI/IG4RII TI.#U/UI DE .UNC4 ;I ) E6ECTE/OR ECONO.ICO&6IN)NCI)RE D"9" )N)/IG) 7R)DU/UI DE UTI/IG)RE ) 6ONDU/UI DE TI.# .)>I. DI1#ONI8I/ 6olosirea integral a timpului de munc constituie calea e(tensi' de cre!tere a e$icienei utilizrii $orei de munc" Realizarea unei ci$re de a$aceri !i a unui pro$it c-t mai mare este nemi3locit legat de $olosirea integral, cu ma(im e$icien a $ondului de timp de munc" Economisirea timpului de munc se poate realiza pe urmtoarele ci0 pe cale e(tensi', prin reducerea pierderilor de timp %n zile sau ore@ pe cale intensi', prin reducerea c eltuielilor de timp de munc pe unitatea de produs *de $apt, cre!terea producti'itii muncii+" )naliza gradului de utilizare a $ondului de timp are %n 'edere determinarea rezer'elor de timp neutilizate, precum !i a cauzelor acestei subutilizri" 1ursa de date $olosit %n analiz o constituie darea de seam statistic pri'ind utilizarea timpului de lucru a personalului, reprezent-nd balana timpului de munc" ,n balan, timpul de lucru este %n om&ore !i om&zile prin intermediul unor indicatori statistici0 $ond de timp calendaristic@ $ond de timp ma(im disponibil@ $ond de timp e$ecti' lucrat@ timp neutilizat din $ondul de timp ma(im disponibil *analizat pe total !i pe cauze+" E'idena timpului de lucru %n om&ore nu caracterizeaz complet gradul de $olosire a acestuia, deoarece nu dez'luie pierderile de timp %n om&ore, pentru stabilirea pierderilor de timp %n mod precis !i in$luena lor asupra %ncasrilor"
Pagina !7 din 78
6ondul de timp ma(im disponibil * Tmd + se obine dup scderea din $ondul de timp calendaristic a concediilor legale de odi n, a srbtorilor !i a zilelor de repaus legal, constituind indicatorul de baz al analizei timpului de munc" 6ondul de timp ma(im disponibil este $ormat din dou componente0 & timpul e$ecti' lucrat * Te + e(clusi' timpul de lucru suplimentar@ & timpul neutilizat * Tn + pe cauze obiecti'e * %ntreruperile de o zi %ntreag !i %n cadrul sc imbului, concedii de maternitate, concedii de boal, %n'oiri !i concedii $r plat de o zi %ntreag !i %n cadrul sc imbului + sau pe cauze subiecti'e *absene nemoti'ate de o zi %ntreag !i&n cadrul sc imbului, alt timp nelucrat+" Tmd S Te R Tn %n care0 Tmd S timp ma(im disponibil
Tn S timp neutilizat )naliza utilizrii timpului de munc urmre!te e'oluia ponderii timpului e$ecti' utilizat %n $ondul e$ecti' de timp ma(im disponibil, comparati' cu perioadele precedente sau cu alte uniti" Un accent deosebit se pune pe descoperirea cauzelor care au pro'ocat utilizarea incomplet a timpului ma(im disponibil" 1ituaia principalilor indicatori ai timpului de munc se e(empli$ic %n tabelul urmtor0 Tabelul nr"D Nr" crt" 9" Denumirea indicatorilor 6ond de timp calendaristic :" * om&ore + 6ond de timp ma(im dispo& C" nibil *om&ore+ Timp e$ecti' Tmd Te BAD":BJ B:O":DJ BFN"NND JOO"JND &DD":B: &CA"JD: WW AD,J Tc 1imbol :NNC )bsolut 9"NAA"::B WW T :NND )bsolut 9"NCD"FOA WW &JD"JCO WW T )bateri T
Pagina !8 din 78
D"
lucrat *om&ore+ Timp Tn neutilizat din care0 Qusti$icat %ntreruperi de o zi concedii de maternitate concedii de boal %n'oiri Ne3usti$icat absene nemoti'ate Durata medie a zilei de lucru *ore+ Numr mediu de salariai Numr zile Kmuncitor Ci$ra de a$aceri *mii lei+
JJ"NCN
J9"DNN
&D"JCN
AC
a+
JF"NAB WW C"JBF 9O"JNO D:"O9D ACC ACC B"BD
JN"JDA WW C"9JN 9B"9AF DN":AD BF9 BF9 B,BB
&D"DDO WW &F9F &9"D9C &:F:N &9O: &9O: N,NC
AC,: WW OJ A:,D AD,9 ON,F ON,F 9NN,D
b+
F"
J" B" O"
N G C)
DNJ :C9,BDFC : J"O9A"9FA
CO: :C9,AAODB A"99J"DFD
&:D N,:FC ::AB:AF
AD 9NN,9 9CC,B
6ondul de timp ma(im disponibil se obine dup scderea din $ondul de timp * Tmd + calendaristic a concediilor de odi n, a srbtorilor legale, a zilelor de repaus legal !i constituie indicatorul de baz al programrii !i analizei timpului de munc" #entru anul :NNC $ondul de timp ma(im disponibil pe total societate a $ost de BAD":BJ ore&om ceea ce %nseamn c %n medie pe un salariat re'eneau 9AFJ,C ore&om" #e $iecare lun, %n medie pe un salariat re'eneau 9JC ore&om" #entru anul :NND $ondul de timp ma(im disponibil s&a situat la BFN"NND ore&om, ceea ce reprezint o scdere cu F,JT $a de anul :NNC aceast scdere se e(plic prin scderea numrului de salariai *:D+, deoarece ni'elul mediu pe un salariat a $ost 9AJC,J ore&om" #e $iecare lun, %n medie pe un salariat re'eneau 9JC,J ore&om"
Pagina !$ din 78
)naliza utilizrii timpului urmre!te !i e'oluia timpului e$ecti' lucrat %n $ondul de timp ma(im disponibil %n perioada curent, comparati' cu perioadele precedente, scop %n care se calculeaz coe$icientul de utilizare a $ondului ma(im disponibil * Cn$ + prin raportarea timpului e$ecti' lucrat * Te + la $ondul de timp ma(im disponibil *Tmd +"
Te 100 Cn$ S Tmd
Teo
Cn$o S Tmdo
100 =
728.246 100 = 91,68% 794.276
Te 1 688.604 100 = 100 = 91,81% Tmd 750 . 004 1 Cn$9 S
)cest coe$icient a 'ariat %n perioada analizat cu 0 *Cn$i S Cn$i Cn$o S A9,O9T & A9,JOT S N,9CT sub in$luena a doi $actori 0 in$luena modi$icrii timpului e$ecti' lucrat 0
Te 1 Teo 100 100 Tmdo Cn$ *Te+ S Tmdo
688.604 728.246 100 100 = 86,69% 91,69% = 5,00% 794.276 794.276
Cn$ *Te+ S in$luena modi$icrii $ondului de timp ma(im disponibil 0

Te 1 Te 1 100 100 Tmd o Cn$ *Tmd+ S Tmd 1
688.604 688.604 100 100 = 91,80% 86,67% = 5,13% 794.276 Cn$ *Tmd+ S 750.004
Cn$ S Cn$ *Te+ R Cn$ *Tmd+ *Cn$ S F,9CT & F,NNT S N,9CT
Pagina "% din 78
Deci, datorit scderii $ondului de timp ma(im disponibil cu DD":B: ore&om a a'ut loc cre!terea coe$icientului de utilizare a $ondului de timp ma(im disponibil cu F,9CT" #e baza datelor din tabelul anterior reiese c are loc o diminuare a timpului neutilizat, ponderea acestuia %n $ond de timp ma(im disponibil reduc-ndu&se de la O,C9T %n :NNC la O,9OT %n :NND" Desigur c unele din cauzele neutilizrii integrale a timpului sunt cauze obiecti'e, a!a cum ar $i concediile de maternitate acordate salariailor precum !i concediile de boal" #e de alt parte, %n timpul neutilizat se regsesc !i moti'e ne$undamentate, cum este %n cazul %n'oirilor ne3usti$icate sau absenelor nemoti'ate !i care re$lect ni'elul strii de disciplin ce in$lueneaz ne$a'orabil calitatea prestaiilor personalului" 1cderea acestor categorii de timp, %n perioada curent $a de cea de baz, denot o cre!tere a disciplinei %n munc !i a responsabilitii muncii salariailor la 1"C"E$orie 1")" /a aceast societate comercial organizarea muncii %nseamn !i asigurarea unei discipline riguroase a muncii" Disciplina muncii este o condiie obligatorie pentru acti'itatea salariailor %n procesul de producie, ea asigur-nd coordonarea acti'itii %n toate sectoarele de producie ale societii" O importan deosebit pentru %ntrirea disciplinei o are regulamentul de organizare !i $uncionare %n care sunt %nscrise normele obligatorii de comportament %n procesul de producie pentru muncitori, $uncionari !i conducerea administrati'" )st$el, regulamentul de organizare !i $uncionare stabile!te modalitatea de anga3are, %ndatoririle di$eritelor compartimente ale muncitorilor si $uncionarilor" 1alariaii de la 1"C"E$orie 1")" sunt obligai s %nceap lucrul la timp !i s respecte durata zilei de lucru" Cre!terea responsabilitii $iecrui anga3at este o problem comple( la 1"C"E$orie 1")", care cuprinde aspecte 'ariate %ncep-nd cu necesitatea respectrii regulamentului de organizare !i $uncionare !i termin-nd cu calitatea de a e$ectua liber consimit e$orturi suplimentare %ndreptate ctre per$ecionarea produciei" )naliza $actorial a timpului e$ecti' utilizat permite descoperirea rezer'elor de cre!tere a indicatorilor de producie, c-t !i a pro$itului" ,n acest scop, se porne!te de la modelul de calcul al indicatorului timp e$ecti' utilizat * Te +, e(primat %n ore&om" Te S N * G *
Pagina "1 din 78
%n care0N S numr mediu scriptic de muncitori@ G S numr mediu de zile lucrate anual de un muncitor@ S numr mediu de ore lucrate zilnic de un muncitor" #e baza datelor din tabel se calculeaz timpul e$ecti' utilizat %n anul de baz !i perioada curent" Teo S No Go o = 406 231,745 7,74 = 728.246 ore&om Te 1 S N 1 G1
1
= 382,231,998 7,77 = 688.604
Deci, diminuarea timpului e$ecti' lucrat cu F,DT respecti' cu CA"JD: ore, $a de anul :NNC a a'ut loc sub in$luena modi$icrii a trei $actori0 in$luena modi$icrii numrului mediu scriptic de salariai0 Te *N+ S N 1 G O
N O GO
ore&om Te *N+ S B,BD * CO: * :C9,BDFC: DNJ * :C9 * :C9,BDFC: * B,BD S S JOF"9AJ,BF B:O":DF,BF S &DC"NDA ore&om 1cderea numrului scriptic de muncitori %n perioada curent $a de perioada de baz cu :D de muncitori, a determinat scderea timpului e$ecti' lucrat cu DC"NDA ore&om" :" in$luena modi$icrii numrului mediu de zile lucrate anual de un salariat0 *Te*G+ S N9* G9 * o N9 * G9 * o *Te*G+ S CO:*:C9,AAO*B,BD & CO:*:C9,BDF*B,BD S JOF"ADF JOF"9AJ S BDA ore&om
Pagina "2 din 78
Cre!terea numrului mediu de zile pe muncitor cu N,:FC a determinat o cre!tere a timpului e$ecti' de lucru cu BDA om&ore, ceea ce reprezint0
Te(Z) 749 100 = 100 = 1,88% Te 39.642
C" in$luena modi$icrii duratei medii a zilei de lucru0 *Te* + S N9 * G9 * 9 N9 * G9 * o *Te* + S CO: * :C9,AAO * B,BB CO: * :C9,AAO * B,BD S :"JFO om&ore Deci, cre!terea duratei medii a zilei de lucru cu N,NC ore a contribuit la o sporire a timpului e$ecti' cu :"JFO om&ore, ceea ce reprezint0
Te( ) 2.658 100 = 100 = 6,7% Te 39.642
.odi$icarea total a timpului e$ecti' lucrat 'a rezulta din suma modi$icrii celor trei $actori0 *Te S *Te*N+ R *Te*G+ R *Te* + S &DC"DA R BDA R :"JFO S S&CA"JD: om&ore
D":" E6ECTE ECONO.ICE )/E NEUTI/IG4RII TI.#U/UI DE .UNC4 )1U#R) #RINCI#)/I/OR INDIC)TORI ECONO.ICO&6IN)NCI)RI )naliza utilizrii timpului de munc urmre!te nu numai modul %n care s&a utilizat timpul de munc, cauzele care au determinat $olosirea incomplet, ci mai ales implicaiile economico&$inanciare ale timpului nelucrat" Utilizarea incomplet a $ondului de timp are consecine ne$a'orabile asupra realizrii 'olumului de 'enituri, deci asupra ci$rei de a$aceri, ceea ce diminueaz pro$itul societii" #entru cuanti$icarea acestor e$ecte $olosim datele din tabelul nr" D"
Pagina " din 78
,n 'ederea compatibilitii acestor indicatori 'alorici de producie, datele din :NND au $ost con'ertite %n preurile anului :NNC, pe baza indicatorului de cre!tere a preurilor *9FJ,AT+" a+ O prim in$luen este aceea a diminurii 'olumului de producie0
X S Tn 9 5 9
%n care0
Tn 9 S timp neutilizat din perioada curent@ 5 9 S producti'itatea orar din perioada curent@
,n ceea ce pri'e!te ni'elele indi'iduale ale produciei, acestea 'or $i0

C)o 6.819.159 = 1000 = 9.363,81lei / or 728.245,76 5o S Teo
C) 1 5.810.359,4 = = 1000 = 8.437,88lei / or Te 1 688.603,9
,n preuri curente, producti'itatea muncii este0

C) 1 9.116.454 = 1000 = 13.239,065lei / or Te 1 688.603,9
5 Rezult0 sau
*X S J9"DNN * O"DCB,OO S F9O,JOF mil"lei %n preurile anului :NNC
*X S J9"DNN * 9C":CA,NJF S O9C,O9J mil"lei %n preurile anului :NND b+ O alt in$luen ne$a'orabil a timpului neutilizat integral este aceea a numrului de salariai ec i'alent, !i care se calculeaz ast$el0
Tn Te N S N
Pagina "! din 78
unde0
Tn S timp neutilizat@
Te S timp e$ecti' lucrat@

N
S numrul mediu de salariai@
Din calcul a rezultat0

61.400 61.400 = = 34 688.603,9 1.802,63 382 N S salariai
,n anul :NND, timpul neutilizat integral, de J9"DNN om&ore a condus la un numr suplimentar de CD salariai"
c+ 6olosirea incomplet a timpului de lucru a dus !i la scderea ni'elului producti'itii muncii, care se poate calcula ast$el0
X1 X1 + X N1 N1
5 S
#e baza datelor din tabelul nr"D rezult c0

5.810.359 5.810.359 + 518.685 1000 = 382 382 5 S =15.210.364 16.568.778 = 1.357.814lei / salariat
sau0
9.116.454 9.116.454 + 813.816 1000 = 382 382 5 S = 23.865.062 25.995.471 = 2.130.409lei / salariat
6olosirea neintegral a timpului de munc a condus la o pierdere de producti'itate anual de 9"CFB"O9D leiKsalariat, %n condiiile utilizrii preurilor din :NNC sau de :"9CN"DNA leiKsalariat, %n condiiile preurilor din :NND"
Pagina "" din 78
C)#ITO/U/ E )N)/IG) E6ICIEN2EI UTI/IG4RII RE1UR1E/OR U.)NE /) 1"C" E6ORIE 1")" #rin analiza diagnostic a randamentului resurselor umane se recomand e(aminarea a dou $orme de mani$estare a acestuia, !i anume0 producti'itatea muncii medii !i producti'itatea marginal" #roducti'itatea muncii este o categorie economic comple( !i dinamic !i reprezint %nsu!irea muncii de a crea o anumit cantitate de 'alori de %ntrebuinare %ntr&o unitate de timp, re$lect-nd %n ultim instan, e$iciena cu care este c eltuit o cantitate de munc" #roducti'itatea muncii e(prim at-t in$luenele $actorilor pri'ind cre!terea !i per$ecionarea $orelor de munc, c-t !i in$luena relaiilor sociale de producie" ,n analiza producti'itii muncii se utilizeaz un sistem de indicatori, ce pot e(prima $ie cantitatea de produse obinute cu o anumit c eltuial de munc *indicatori direci+0
X 5 S T @
sau indicatori indireci, care reprezint c eltuiala de munc

T X 5S "
e$ectuat pentru obinerea unei uniti de produs0 con'enionale+, %n uniti de munc !i 'alorice"
#roducti'itatea muncii poate $i deteminat %n uniti $izice *naturale, structural ,n cazul utilizrii indicatorilor 'alorici, producti'itatea muncii poate $i determinat pe baza 'alorii produciei mar$, 'alorii adugate, ci$rei de a$aceri, iar din punct de 'edere al timpului poate $i anual, zilnic, orar" Utiliz-nd ci$rele de a$aceri, relaiile de calcul sunt urmtoarele0 producti'itatea anual pe un salariat0
5a = C) Ns
producti'itatea zilnic0
Pagina "# din 78
5z =
C) Tz
producti'itatea orar0
5 = C) T
%n care0
Ns S numrul de salariai anual@
Tz S numrul de zile lucrate de un salariat %ntr&un an@ T S numrul de ore lucrate pe zi@ )naliza e$icienei utilizrii resurselor umane pe baza producti'itii muncii medii !i marginale are drept scop0 analiza situaiei generale a producti'itii muncii@ analiza 'olumului produciei, ca e$ect al utilizrii resurselor umane *inclusi' cre!terea producti'itii muncii+@ analiza producti'itii marginale muncii@ consecinele economice ale modi$icrii producti'itii muncii asupra indicatorilor economico $inanciari@ #entru producti'itatea muncii zilnice !i producti'itatea muncii anuale se pot utiliza urmtoarele relaii de calcul0
C) C) = = 5 T T
5z =
5a =
C) C) = z = z 5z = z 5 Tz Tz z
5a = z 5
)plic-nd metoda substituirilor %n lan, se determin in$luena $iecrui $actor asupra modi$icrii producti'itii muncii anuale, determinat pe baza ci$rei de a$aceri" F"9" )N)/IG) 6)CTORI)/4 ) #RODUCTIEIT42II .EDII ) .UNCII
Pagina "7 din 78
1ituaia indicatorilor pri'ind ci$rele de a$aceri !i de producti'itate din anii :NNC !i :NND se prezint la 1"C"E$orie 1")" %n tabelul urmtor0 Tabelul nr"F Nr" crt" 9" :" C" D" F" J" B" O" A" Indicatori Ci$ra de a$aceri & mii lei & Numrul mediu de salariai Total om&zile lucrate Total om&ore lucrate #roducti'itatea anual & preuri :NNC& Numr zile pe un salariat #roducti'itatea medie zilnic * C")" + & lei & Durata medie a zilei de lucru & ore & #roducti'itatea medie orar * C")" + & lei & O prim constatare rezultat, este aceea c, indicatorul 'aloric al ci$rei de a$aceri a prezentat un indice de 9CC,JOT %n anul :NND $a de :NNC, %n timp ce indicatorul 'aloric al numrului de salariai are un indice de ADT" Din tabelul nr"F reiese c producti'itatea muncii anuale a crescut %n proporii considerabile datorit, %n special, cre!terii preurilor" )ceea!i producti'itate, calculat %n :NND, trans$ormat %n preurile anului :NNC ar reprezenta 9F":9N"CJD lei %n loc de :C"OJF"NJ: lei" Deci, %n aceast situaie, indicele producti'itii anuale ar $i de AN,FFT *Ip S 9FJ,AT+" O alt comparaie ce se poate realiza, este aceea a ritmului de modi$icare a producti'itii anuale, zilnice !i orare, relaia $iind0
5a > 5z > 5
1imbol C")" Ns Tz Te
#erioada analizat :NNC J"O9A"F9A DNJ AD"NOO,JC B:O":DJ 9J"BAJ"ODD :C9,BDF B:"DBA,BF B,BD A"CJD,C:9 :NND A"99J"DFD CO: OO"J:C,D: JOO"JND :C"OJF"NJ: :C9,AAO 9N:,OJB,C: B,BB 9C":CA,NJF
T 9CC,JO AD AD,: AD,J 9D:,NO 9NN,99 9D9,AC 9NN,CO 9D9,CO
Nz
Pagina "8 din 78
*9D:,NO Y 9D9,AC Y 9D9,CO+ )naliza $actorial a producti'itii anuale se realizeaz pe baza sc emei0 dNz d 5a d 5z d5
W a VNC W a VN: = :C"OJF"NJ: 9J"BAJ"ODD = B"NJO":9Olei K salariat ,
dN
din care0 9"modi$icarea numrului de zile pe un salariat0 dNz S * Nz'03 N z ' 02 + 5 z ' 02 dNz S * :C9,AAO :C9,BDF + B:"DBA,OF S N,:FC B:"DBA,OF S 9O"CCB leiK salariat
:"modi$icarea ni'elului producti'itii medii zilnice0 d 5z = ( 5 z ' 03 5 z ' 02 ) N z ' 03
d 5 z S * 9N:"OJB,FC&B:"DBA,OF+ :C9,AAOS S CN"COB,JO * :C9,AAO S B"NDA"OO9 leiKsalariat, din care0 :"9"modi$icarea duratei zilnice de lucru0 d5 =5
N
' 02
' 02
' 02
)N
z ' 03
d5
=A"CJD,C:9
:C9,AAO *B,BB B,BD+ S
S A"CJD,C:9 * :C9,AAO * N,NC S JF"9BD leiKsalariat
Pagina "$ din 78
:": modi$icarea producti'itii medii orare0

5
dN S N
' 02
' 03
' 02
) Nz
' 03
dN S B,BB * :C9,AAO * *9C":CA,NJF A"CJD,C:9+S S B,BB * :C9,AAO * C"OBD,BD S J"AOD"BNB leiKsalariat 1intetiz-nd calculul in$luenei $actorilor, situaia ni'elului produciei muncii se prezint ast$el0 9O"CCB dNz d 5a d 5z d5 B"NJO":9O B"NDA"OO9 J"AOD"BNB 1e pot trage urmtoarele concluzii0 a+ Cre!terea producti'itii anuale a muncii la 1"C"E$orie 1")" s&a datorat %n mare msur modi$icrii ni'elului producti'itii medii zilnice !i $oarte puin modi$icrii numrului de zile pe un salariat@ b+ /a r-ndul ei, cre!terea producti'itii zilnice s&a produs %n mare parte datorit mririi producti'itii orare, !i mai puin datorit numrului de ore&om lucrate pe zi" #entru urmrirea modi$icrii 'olumului ci$rei de a$aceri, ca e$ect al utilizrii resurselor umane, se utilizeaz modelul0 C) S Ns Nz dNs dC) dWa d Wz dNz d Nh JF"9BD dN
Pagina #% din 78
d Wh C) 1 = Ns1 Nz 1 N S A"99J"DFD mii lei C) 0 = Ns 0 Nz 0 N S J"O9A"9FA mii lei C) S C) 1 C) 0 S S A"99J"DFD J"O9A"9FA S :":AB":AF mii lei modi$icarea numrului de salariai0 *Ns ' 03 Ns ' 02 ) Nz ' 02 N
5
0
S CO: * :C9,AAO * B,BB * 9C":CA,NJF

5 =
S DNJ * :C9,BDF * B,BD * ACJD,C:9S
' 03
' 02
S *CO: DNJ+ * :C9,BDF * B,BD * ACJD,C:9 S &:D * :C9,BDF * B,BD * A"CJD,C:9 S &DNC"9:D":BN lei modi$icarea numrului de zile lucrate de un salariat0 *Nz ' 03 Nz ' 02 ) N
Ns ' 03 5 =
' 02
' 02
S *:C9,AAO :C9BDF+ * B,BD * CO: * ACJD,C: S N,:FC * B,BD * CO: *ACJD,C: S B"9DC"DBA lei modi$icarea duratei zilei de lucru0
N ) Nz ' 03 Ns ' 03 5 =
*N
' 03
' 02
' 02
S N,NC * :C9,AAO * CO: * A"CJD,C:9 S :D"OAB,DCD lei
Pagina #1 din 78
modi$icarea ni'elului producti'itii medii orare0

5 ) Nz '03 Ns ' 03 N =
*5
' 03
' 02
' 03
S * 9C":CA,NJF A"CJD,C:9 + * :C9,AAO * CO: * B,BB S C"OBD,BDD * :C9,AAO * CO: * B,BB S :"JJO"CBA mii lei Concluzii0 Cre!terea ci$rei de a$aceri %n perioada curent $a de perioada de baz a $ost de :":AB":AF mii lei, din care0 scderea numrului de salariai cu :D, a condus la o scdere a ci$rei de a$aceri cu DNC"9:D mii lei@ cre!terea numrului de zile lucrate pe un salariat cu N,:FC zile a dus la cre!terea ci$rei de a$aceri cu B"9DC mii lei@ cre!terea numrului de ore e$ecti' lucrate %n medie pe o zi a dus la cre!terea ci$rei de a$aceri cu :D"OAB mii lei@ sporirea producti'itii orare cu C"OBD,BDD leiK a condus la o cre!tere cu :"JJO"CBA mii lei a ci$rei de a$aceri" F":")N)/IG) #RODUCTIEIT42II .)R7IN)/E ) .UNCII #roducti'itatea muncii poate $i analizat a'-ndu&se %n 'edere, %n primul r-nd, raportul dintre producie *X+ !i munca *T+, care reprezint producti'itatea medie a muncii, iar %n al doilea r-nd, raportul dintre sporul de producie *dX+ !i cantitatea suplimentar de munc *dT+, care reprezint producti'itatea marginal a muncii"
X T
5=
Deci0 5m %n care0
= dX dT
Pagina #2 din 78
5m S producti'itatea marginal a muncii
5m
S producti'itatea medie a muncii
#roducti'itatea marginal a muncii cuanti$ic sporul de producie, obinut cu a3utorul unei cantiti suplimentare din $actorul de munc, condiia meninerii constante a capitalului %ntreprinderii" #entru o $uncie de producie de tipul X S $ *T+, producti'itatea marginal a muncii 'a $i egal cu0
d$ ( T ) = $ (T) 5m S dT
dX dT @ iar pentru dT in$init de mic * dT S 9+
Deci, producti'itatea marginal este deri'ata parial a $unciei de producie X S $ *T+ " ,n acelea!i condiii, producti'itatea medie a muncii se e(prim pe baza relaiei0
$ (T) T
1
5=
Un indicator care completeaz in$ormaiile $urnizate de producti'itatea marginal a muncii este elasticitatea produciei %n $uncie de $actorul munc" Elasticitatea produciei este raportul dintre modi$icarea produciei !i 'ariaia $actorului munc, re$lect-nd cre!terea procentual a producti'itii la o modi$icare cu un procent a $actorului munc"
dX dX T dX T 5m X = = = dT X dT dT X 5 T ES
E S elasticitatea produciei
Calculul producti'itii medii, a celei marginale !i a coe$icienilor de elasticitate0 Tabelul nr"J
Pagina # din 78
)nul
Ci$ra de a$aceri %n preuri constante * mii lei + 9"JNF,BDB 9"OOF,OOB :"9AA,B:A 9"OBD,9AC
Numr salariai *T+ F:O DOC DNJ CO:
#roducti'itate medie *C)KT+ S C,ND9 C,AND F,D9O D,ANJ

5
#roducti'itate marginal *C)KT+ S 5m &&&&&&&&&&&& &J,::F &D,NBF 9C,FJD
Elasticitatea produciei E S 5mK5 &&&&&&&&&& &9,FAD &N,BF: :,BJD
:NN9 :NN: :NNC :NND
Din tabel reiese c, producti'itatea medie cre!te %n :NN: $a de :NN9 !i %n :NNC $a de :NN:, ca urmare a scderii numrului de salariai, %n primul r-nd" #roducti'itatea marginal arat c la o scdere a personalului cu o persoan, ci$ra de a$aceri scade cu J,:: milioane lei %n :NN:, cu D,NBF mil"lei %n :NNC, pentru ca %n :NND ci$ra de a$aceri s creasc cu 9C,FJ milioane lei pe o persoan" Coe$icientul de elasticitate al produciei *ci$ra de a$aceri+ arat c la o scdere cu 9T a numrului de personal, ci$ra de a$aceri la 1"C"E$orie 1")" scade cu 9,NFADT %n :NN: !i cu N,BF:T %n anul :NNC pentru ca %n anul :NND s creasc cu :,BJDT" #e %ntreaga perioad a celor patru ani rezult0
1.874,193 1.605,747 = 1.838mil.lei / an 382 528 5m S
)ceasta %nseamn c scderea personalului cu un salariat a dus la scderea ci$rei de a$aceri cu 9,OCO milioane lei pe an" Coe$icientul de elasticitate al ci$rei de a$aceri0
5m 1,838 = = 0,374 4,906 ES 5
Concluzia ce se desprinde este c, la o scdere cu 9T a personalului, ci$ra de a$aceri la 1"C"E$orie 1")" a sczut cu N,CBD milioane lei" F"C" )N)/IG) #RO6ITU/UI #E UN 1)/)RI)T
Pagina #! din 78
Un indicator complementar pentru caracterizarea e$icienei utilizrii resurselor umane este pro$itul pe un salariat0
Pr C) Pr = = 5 #r N N C)
Rezult c modelul $actorial al pro$itului pe salariat este0

t
Wa Wh
#r N
Pr
#entru analizarea 'ariaiei producti'itii muncii pe un lucrtor am $olosit datele din urmtorul tabel0 Tabelul nr"B Nr" crt" 9" :" C" D" F" J" B" O" Indicatori Ci$ra de a$aceri & mii lei & Timp e$ecti' lucrat *om ore+ #ro$itul brut & mii lei & Numr mediu de oreKsalariat #roducti'itatea medie orar #ro$it la 9 leu ci$r de $aceri #roducti'itatea medie anual #ro$it anual pe un salariat *mii lei +
Pagina #" din 78
1imbol C")" Te #r t
:NNC J"O9A"9FA B:O":D 9NN"DB9J 9"BAC,B9 A"CJD,C:9 N,N9DB 9J"BAJ"ODD :DB,DJF
:NND A"99J"DFD JOO"JND JF9"AA9 9"ON:,JC 9C":CA,NJF N,NB9F :C"OJF"NJ: 9"BNJ,BO:
Di$erena absolut :":AB":AF &CA"JD: FF9"F:N O,A: C"OBD,BD N,NFJO B"NJO":9O 9"DFA,C9B
Eariaia producti'itii muncii pe un lucrtor 'a $i0

Pr Pr1 Pr0 = N N1 N 0
Pr =1.706,782 247,465 =1.459,317 N mii leiKsalariat
#rin metoda substituiei %n lan se determin in$luenele pariale ale $iecrui $actor0 In$luena modi$icrii producti'itii medii anuale0
Pr 5a = 5a 1 5a 0 Pr0 N
) (
Pr = ( 23.865.062 16.796.844 ) 0,0147 N
S B"NJO":9O * N,N9DB S 9NC"ANC leiKsalariat /a r-ndul ei, aceast in$luen poate $i descompus0 in$luena modi$icrii numrului mediu de ore lucrate de un salariat0
Pr ( t) = ( t1 t 0 ) 5 N
#r0
Pr N ( t ) = (9"ON:,JC 9"BAC,B9) A"CJD,C:9 N,N9DB

= O,:A A"CJD,C:9 N,N9DB
=9"::O lei pro$itKsalariat
in$luena modi$icrii producti'itii orare0
Pagina ## din 78
#r W h = t9 W h9 W hN PrN N
( )
#r W h = N,N9DB C"OBD,BD 9"ON:,JC N
( )
S 9N:"JBF lei pro$itKsalariat In$luena pro$itului la 9 leu ci$r de a$aceri0

#r Pr = W a9 Pr9 PrN N
( )
#r Pr = :C"OJF"NJ: ( N,NB9F N,N9DB ) N

= :C"OJF"NJ: N,NFJO
( )
=9"CFF"D9D lei pro$itKsalariat
1c ema $actorial a pro$itului pe un salariat0 9NC"ANC" lei K salariat

#r N * Wa+ #r N #r Wh N 9N:"JBFKsalariat #r (t) N
9"::O lei K salariat
#r N (Pr )
9"CFF"D9D lei K salariat lei K salariat
Rezult c, pro$itul pe un salariat la 1"C"E$orie 1")", %n preurile anului :NND, a crescut datorit cre!terii producti'itii anuale, care a contribuit cu 0
Pagina #7 din 78
9NC"ANC 9NN = B,99T 9"DFA"C9B
)lt $actor de in$luen a $ost pro$itul la 9 leu ci$r de a$aceri" )ceasta a contribuit cu0
9"CFF"D9D 9NN = A:,OAT 9"DFA"C9B , la ma3orarea indicatorului de e$icien"
C)#ITO/U/ EI O CERCET)RE 1E/ECTIE4 #RIEIND CORE/)2I) DINTRE EECII.E) ,N .UNC4 #E O #ERIO)D4 ;I TI.#U/ NEUTI/IG)T #E O #ER1O)N4 /) 1"C"E6ORIE 1")" Ca prim etap a unei cercetri statistice, analiza teoretic prealabil presupune delimitarea colecti'itii statistice, identi$icarea unitilor statistice %n cadrul colecti'itii respecti'e !i selectarea caracteristicilor de %nregistrare" Ce&a de&a doua etap o constituie obser'area pe baz de documente *e'idena contabil+" )m apelat la obser'area *sonda3ul statistic+ care presupune %nregistrarea parial, obser'area total a colecti'itii respecti'e ne3usti$ic-ndu&se din punct de 'edere al duratei cercetrii" Timpul total neutilizat %n :NND la 1"C"E$orie 1")" este de J9"DNN ore&om" )m dorit s cunosc la 1"C"E$orie 1")" dac acest ni'el este di$erit pe grupe de salariai, %mprii dup 'ec imea %n munc" ,ntrebrile au $ost puse %n urma discuiilor a'ute la compartimentul personal din societate, reie!ind c, la salariaii mai tineri, cu 'ec imea mai mic se %nregistreaz un numr mai mare de ore neutilizate la ni'elul unui an" #e baza unui sonda3 strati$icat, am dorit s cunoa!tem dac a$irmaia este 'alabil, care este intensitatea acesteia !i care sunt limitele de %ncredere a concluziilor noastre" 1onda3ul s&a realizat asupra unei colecti'iti de selecie reprezent-nd :NT din colecti'itatea general !i care a $ost stabilit %n $uncie de structura colecti'itii totale" #entru a u!ura calculele, am e(primat timpul neutilizat %n om&ore pe salariat, iar 'ec imea %n munc %n ani pe salariat"
Pagina #8 din 78
Tabelul nr"O 7rupe de 'ec ime peste :F ani :N&:F 9F&:N 9N&9F F&9N subF ani TOT)/ Numr de salariai *colecti'itate general+ B9 OF B: B: F: CN CO: 1tructura colecti'itii generale *T+ 9O,FO ::,CJ 9O,OD 9O,OD 9D,DB B,OA 9NN,N Numr de salariai din colecti'itatea de selecie 9D 9B 9D 9D 99 J BJ
Repartizarea celor BJ de salariai de la 1"C"E$orie 1")" dup 'ec imea %n munc !i timpul neutilizat se prezint ast$el0 Tabelul nr"A Z TI.# NEUTI/IG)T > peste :F ani :N&:F 9F&:N 9N&9F F&9N subF ani Total salariai dup timpul neutilizat ,n continuare, au $ost calculate pentru $iecare grup de '-rst, media timpului neutilizat, ca medie condiional" )st$el, pentru grupa salariailor peste :F de ani timpul neutilizat %n medie 'a $i0 sub 9NN ore 9N9&9FN ore 9F9&:NN ore O : : A J C :N D J B J B : C: :N9&:FN ore Total salariai dup 'ec ime 9D 9B 9D 9D 99 J BJ
9N
9 F D D 9D
Pagina #$ din 78
( 8 75) + ( 2 125) + ( 4 175) = 110,71

14
ore
#entru grupa salariailor %ntre :N&:F ani 'ec ime, timpul neutilizat %n medie 'a $i0
( 2 75) + ( 9 125) + ( 6 175) = 2325 = 136,76

17 17
ore
#entru grupa salariailor %ntre 9F&:N ani 'ec ime, timpul neutilizat 'a $i0
( 6 125) + ( 7 175) + (1 225) = 2200 = 157,14

14 14
ore
#entru grupa salariailor %ntre 9N&9F ani 'ec ime, timpul neutilizat %n medie 'a $i0
( 3 125) + ( 6 175) + ( 5 225)

14
2550 = 182,14 14 ore
#entru grupa salariailor %ntre F&9N ani 'ec ime, timpul neutilizat %n medie 'a $i 0
( 7 175) + ( 4 225)
11
2225 = 202,27 11 ore
#entru grupa salariailor sub F ani 'ec ime, timpul neutilizat %n medie 'a $i0
( 2 175) + ( 4 225) = 1250 = 208,33

6 6
ore
#e total salariai, timpul neutilizat %n colecti'itatea de selecie 'a $i0
(10 75) + ( 20 125) + ( 32 175) + (14 225) = 750 + 2500 + 5600 + 3150 = 12000 = 157,89
76 76 76
ore
Pagina 7% din 78
)ceast medie de selecie se abate $a de media colecti'itii generale cu 9,BJ T, ceea ce ne $ace s credem c raionamentele !i calculele au $ost corecte" 1eriile statistice pri'ind timpul neutilizat %n medie pe o persoan %n corelaie cu 'ec imea medie pe o persoan se prezint ast$el0 Tabelul nr"9N Z Ore&om neutilizate pe o persoan :NO,CC :N:,:B 9O:,9DN 9FB,9D 9CJ,BJ 99N,B9 > Eec imea medie %n munc *ani+ :,F B,F 9:,F 9B,F ::,F :B,F
Unind punctele de intersecie a celor dou caracteristici se pare c $ormeaz o legtur liniar, %ns in'ers, adic pe msur ce 'ec imea %n munc cre!te, numrul de om&ore neutilizate scade" #entru a descrie legtura dintre 'ariabila Z !i $actorul de in$luena >, acest $actor $iind important pentru e'oluia $enomenului analizat, utilizm metoda regresiei uni$actoriale" 6uncia liniar 0 ? S a R b( reprezint $uncia de regresie %n care La= !i Lb= sunt parametri0 La= re$lect in$luena $actorilor ne%nregistrai !i Lb= arat cu c-t se modi$ic %n medie caracteristica dependent Z atunci c-nd > se modi$ic cu o unitate" #entru a a$la cei doi parametri utilizm metoda celor mai mici ptrate" Condiia este0
2 2
( y xi y i )
n i =1
min .
( a + b xi y i )
n i =1
min
"
Pagina 71 din 78
S S = =0 a a
:( a + bx y ) = N :( a + bx y )x = N
na + b x = y
a x + b xx = xy
n xy x y
b= a=
y bx
n
n xx x x
#entru calculul parametrilor La= !i Lb= se realizeaz urmtorul tabel0 Tabelul nr"99 .ii ore& om Neutilizate &Z& N,:NOC N,:N:: N,9O:9 N,9FB9 N,9CJB N,99NB9 N,AABC: )ni &>& :,F B,F 9:,F 9B,F ::,F :B,F AN,N N,F:NBF 9,F9BN: :,:BJBF :,BDAAF C,NBB9N C,NDDF: 9C,9OJNA J,:F FJ,:F 9FJ,:F CNJ,:F FNJ,:F BFJ,:F 9BOB,F N"NDCC N,NDNO N,NCC9 N,N:DJ N,N9OJ N,N9:: N,9B:J N,:9JO N,9AJJ N,9BJC N,9FJN N,9CFO N,99FF N,AABC:NC & >Z & &> &
2
&Z &
&Y &
1istemul de ecuaii 'a $i0 a S N,::BNC9F b S &N,NNDNFD9, deci ecuaia teoretic 'a $i0
[ Y
S N,::BN N,NNDNFD9 >
,ntruc-t suma 'alorilor teoretice este egal cu suma 'alorilor reale, calculul este corect din punct de 'edere matematic" Cum parametrul ,,bPP al ecuaiei teoretice este negati', legtura dintre 'ariabile0 'ec imea %n munc !i timp nelucrat, este o legtur in'ers" )cest parametru arat c, la o
Pagina 72 din 78
cre!tere %n medie cu un an a 'ec imii %n munc, se realizeaz o reducere a timpului nelucrat cu N,NNDNF mii ore&om sau D,NF ore&om" /a 1"C" E$orie 1")" , personalul cu o 'ec ime %n munc mare, %nregistreaz pierderi de timp mai mari" .etoda regresiei indic numai $orma legturii %ntre 'ec imea %n munc !i timpul nelucrat *> !i Z+ dar nu !i intensitatea legturii respecti'e" #entru a msura $ora legturii dintre 'ariabilele analizate se utilizeaz metoda corelaiei" Indicatorul care cuanti$ic intensitatea legturii %ntre dou sau mai multe 'ariabile %n situaia %n care aceast legtur are o $orm liniar este coe$icientul de corelaie@ a crui relaie este0
n xy x y
[nxx xx][nyy y y ]
Con$orm datelor din tabelul nr"99 'om a'ea0

J 9C,9OJNA AN N,AABC: [ J 9BOB,F AN AN][ J N,9B:J N,AABC: N,AABC:]
rS
BA,99 OA,C9
rS
:J:F N,ND
9N,9A = N,AOC 9N,CJ
Coe$icientul de corelaie are o 'aloare negati' apropiat de &9, ceea ce ne duce la concluzia c legtura in'ers dintre 'ec imea %n munc !i timpul neutilizat este $oarte puternic la 1"C" E$orie 1")" " #entru a demonstra c aceast legtur nu reprezint un rezultat al %nt-mplrii cercetrii selecti'e, am calculat %n continuare abaterea medie ptratic relati' * r+ !i abaterea medie relati' **r+" #otri'it teoriei estimati'e, legtura dintre 'ariabile este corect din punct de 'edere economic, atunci c-nd *r \9T !i r \ CT " Relaiile de calcul sunt0
[ [ yy yy 9NN y y 9NN n
[ yy y 9NN n r S
r S
Pagina 7 din 78
Datele pentru determinarea acestor indicatori se regsesc %n tabelul urmtor0 Tabelul nr"9:
[ Y Y 9NN Y
: [ Y Y 9NN Y
Z N,:NOC N,:N:: N,9O:9 N,9FB9 N,9CJB N,99NB 9 N,AABC :
[ Y
[ (Y Y )
N,:9JO N,9AJJ N,9BJC N,9FJN N,9CFO N,99FF N,AABC:NC
D,NON &:,BJA &C,9OF &N,BNN &N,JFO D,CCJ 9,9ND
9J,JD B,J9 9N,9N N,DA N,D: 9O,B: FC,AO
N,NNNNB:: N,NNNNC9C N,NNNNCCJ N,NNNNN9: N,NNNNNNO N,NNNN::A N,NNN9J:N
De unde rezult0
9,9ND = N,9ODT r S J @
r S
FC,AO = :,AAT J
,ntruc-t ni'elul real al acestor indicatori se situeaz sub ni'elele teoretice admise, %nseamn c e(ist o corelaie liniar in'ers" /imitele cu care garantm media de selecie 'or $i0
n @
/S>t
t S 9,AJ pentru o probabilitate garantat de AFT S

N,NN9J:N = N,NNF J
de unde limita in$erioar 'a $i0

N,NNF = N,9J9OA J /i S N,9FBOA R 9,AJ mii ore sau 9J9,OA ore
#O1I8I/IT42I/E DE 1#ORIRE ) E6ICIEN2EI
Pagina 7! din 78
RE1UR1E/OR U.)NE /) 1"C" E6ORIE 1")" #rincipalele ci !i $actori de cre!tere a producti'itii muncii la 1"C" E$orie 1")" se re$er la msuri pri'ind reintroducerea !i e(tinderea progresului te nic, per$ecionarea organizrii produciei !i a muncii, ridicarea cali$icrii !i per$ecionrii pregtirii pro$esionale, %mbuntirii acti'itii de normare a muncii, $iecare din aceste aspecte 'iz-nd realizarea unor msuri %ntreprinse la ni'elul societii !i care constau %n principal %n0 Introducerea progresului te nic )cesta 'a aciona $a'orabil asupra cre!terii producti'itii muncii la 1"C" E$orie 1")", $apt care 'a u!ura !i e$ortul $izic depus de $ora de munc" ,n acest sens, %n unitile de alimentaie public !i turism se pre'd msuri de introducere a unor aparate care s determine cre!terea gradului de mecanizare, automatizare !i robotizare a acti'itilor din laboratoarele de co$etrie, buctrii, spltorii, transporturi sau a unor prestri de ser'icii pentru turi!ti *combine muzicale, staii electrice, automate pentru 3ocuri, muzic, instalaii automate de telecomunicaii, instalaii de aer condiionat, etc"+" 7radul mai ridicat de mecanizare, automatizare !i robotizare ar a'ea e$ecte $a'orabile !i asupra atragerii unui numr mai mare de turi!ti, gradul de con$ort !i de ser'ire $iind mai ridicat !i mai rapid" Re$eritor la ser'iciile o$erite de societate, e(ist o preocupare permanent pentru %mbuntirea !i di'ersi$icarea lor, ast$el %nc-t s $ie implicate segmente c-t mai largi ale pieei, ser'iciile turistice adres-ndu&se tuturor categoriilor de 'enituri at-t pe plan intern c-t !i pe plan e(tern" ,n acest sens 1"C" E$orie 1")" 'a urmri0 %nc eierea de contracte pe termen lung cu $urnizorii tradiionali de produse alimentare *Eie Ein .ur$atlar, Ein Eico Constana, .albera, ICI/, Carmeco, Dobrogeana+, prin care s preia ca unic distribuitor, '-nzarea !i distribuia produselor speci$ice alimentaiei publice !i altele, ctre toi agenii economici din zona E$orieNord&Tec irg iol" a'-nd %n 'edere c alimentaia public are %n prezent o rentabilitate cu mult in$erioar acti'itilor oteliere, dar !i $aptul c 1"C" E$orie 1")" are %n e(ploatarea proprie B,FC: locuri *D,B:D %n salon, :,DNO pe terase !i DNN %n grdini+, cu o supra$a total construit de 9A,NDF m"p, se impun mai multe msuri0
Pagina 7" din 78
restructurarea o$ertei de alimentaie public, %n sensul promo'rii !i dez'oltrii unor ser'icii rapide care s ias %n calea consumatorului cu produse de $ast&$ood, snacH, pizza, patiserie, amburgeri, etc" , prsind tradiionala a!teptare a clienilor %n restaurante goale, cu personal numeros !i c eltuieli indirecte ridicate" repro$ilarea unor spaii de alimentaie public insu$icient utilizate, ca de e(emplu0 & autoser'irea /ITOR)/, $olosit numai %n timpul sezonului pentru alimentaie public s $ie $olosit ca magazin alimentar, %n e(trasezon@ & barul de zi de la unitatea /ITOR)/ s $ie trans$ormat pe timp de noapte %n discotec@ & barul de zi de la restaurantul 8E7)0 una din sli s $uncioneze !i noaptea ca discotec, iar al doilea, salon pentru 3ocuri distracti'e *biliard, 3ocuri de noroc+@ & trans$ormarea %n e(trasezon a salonului de la 8R)D %n salon pentru cons$tuiri sau simpozioane@ & trans$ormarea restaurantului 1#ORT %n pizzrie@ & trans$ormarea pe compartimente a co$etriei #E1C4RU;, cu %n$iinarea unei pizzrii@ & ridicarea categoriei de %ncadrare de la a&II&a la I a restaurantelor EENU1, NE#TUN, R)#1ODI) precum !i a barului EENU1@ & cre!terea gradului de ocupare prin e(tinderea utilizrii, cel puin %n perioada aprilie& octombrie a otelurilor %nclzite 8E7)@ 8R)N@ 8R)D@ NE#TUN@ prin e(tinderea contractelor cu .inisterul .uncii pentru tratament sanatorial@ & mrirea gradului de con$ort de la o stea la dou stele pentru otelurile 6474R);, CERN), 8UCE7I, #R)IOE)@ & terminarea modernizrii otelurilor cu luarea %n paralel !i a altor msuri de modernizare" )mplasarea 1"C" E$orie 1")" %ntre litoralul .rii Negre !i lacul Tec irg iol precum !i e(istena %n E$orie Nord a sanatoriilor E$osan !i 7rand, $uncionabile %n tot cursul anului, a'-nd asigurate %nclzirea spaiilor de tratament !i a apei, %i con$er 1"C" E$orie 1")" posibilitatea de a dez'olta turismul balnear *pentru otelurile %nclzite+ pe tot parcursul anului" ,n acest scop, dotrile minime necesare ar $i de unuldou autobuze pentru deplasarea bolna'ilor de la otel la bazele de tratament, precum !i %nc eierea unor contracte pe termen lung cu acestea" #entru a lungi perioada de turism se 'a promo'a turismul de a$aceri !i politic prin $acilitatea organizrii %n spaiile disponibile de la otelurile, /ITOR)/, EENU1, etc", a unor
Pagina 7# din 78
%nt-lniri $ie %ntre oamenii de a$aceri, $ie %ntre oameni politici, pe tot timpul anului, dar cu deosebire %n e(trasezon" Un loc central ar putea s&l ocupe di$erite t-rguri de toamn *octombrie+ sau de prim'ar *aprilie, mai+ %n otelurile %nclzite, precum !i cazarea %n otelurile proprii a sporti'ilor participani la di$erite competiii interne !i internaionale des$!urate %n municipiul Constana sau c iar cu asigurarea tuturor ser'iciilor necesare@ organizarea la mansarda restaurantului EENU1 a unei sli specializate pentru acti'iti multisporti'e, sli de 3ocuri@ practicarea nu numai pe timpul sezonului, dar !i&n timpul lunilor mai&iunie !i septembrie&octombrie a sporturilor nautice %n zonele Era3a .rii !i )capulco" ,n unitile modernizate, pe l-ng $ormele mai e$iciente de des$acere a mr$urilor din alimentaia public !i cazare, agrement, odi n, se 'a a'ea %n 'edere !i ni'elul mai ridicat de con$ort, calitatea mai ridicat a ser'iciilor prestate" .suri de cre!tere a calitii pro$esionale a $orei de munc utilizate la 1"C" E$orie 1")" )ceste aciuni cuprind !i acti'iti cu pri'ire la cre!terea cali$icrii $orei de munc, aciuni impuse de cre!terea comple(itii mi3loacelor de munc mecanizate !i automatizate utilizate %n acti'itatea personalului, de e(plozie te nico&!tiini$ic actual, prin care se cere ca lucrtorii din acest domeniu s $ie c-t mai bine in$ormai de necesitatea cunoa!terii psi ologiei consumatorilor, a turi!tilor, a reaciilor acestora %n momente di$erite, pentru ca personalul s poat a'ea o comportare corespunztoare"
.suri de organizare !tiini$ic a produciei !i a acti'itii de turism0 organizarea unitilor pe pro$ile, %n $uncie de 'adul comercial !i turistic, tradiii, pro$ilarea unor uniti pentru prepararea !i ser'irea unor produse speci$ice rom-ne!ti, promo'area buctriei cu speci$ic dobrogean@ realizarea unor studii prin care se determin necesarul de locuri de munc !i se stabilesc sarcini speci$ice@ elaborarea $i!ei postului !i %ncadrarea %n ansamblul %ntreprinderii@ utilizarea optim a $orei de munc prin normarea muncii pe baza 'olumului $izic de acti'itate !i a 'olumului de '-nzri@
Pagina 77 din 78
organizarea de cursuri de ridicare a cali$icrii, cu accent deosebit pe cre!terea calitii ser'iciilor din oteluri, restaurante !i magazine@ Eor $i mult di'ersi$icate ser'iciile turistice0 pentru %mbuntirea calitii ser'iciilor se 'or identi$ica cerinele clienilor rom-ni !i strini !i se 'a %ntocmi manualul calitii@ %nc eierea unor con'enii sau contracte pe termen lung cu unitile similare din strintate sau con$irmarea posibilitii de constituire a unor societi mi(te de turism@ prospectarea mai atent !i mai operati' a pieei interne !i e(terne pentru atragerea unor organizaii gu'ernamentale !i negu'ernamentale %n 'ederea organizrii de mese rotunde, con$erine, simpozioane@ organizarea 3udicioas !i mai e$icient a propagandei turistice, a popularizrii condiiilor speci$ice regiunii %n care acti'eaz 1"C" E$orie 1")", a $olclorului, a bazei materiale de agrement" Ridicarea calitii prestaiilor 'a reprezenta pentru societate %n continuare, o cale important de promo'are a turismului rom-nesc pe piaa turistic internaional, ceea ce 'a duce desigur la o %mbuntire a gestiunii resurselor umane"
Pagina 78 din 78

Diploma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza eficientei utilizarii resurselor umane in cadrul unei firme

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1" din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ran, locuin, adpost,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9 buc" categoria I 9 buc" categoria lu( 9 buc" categoria lu(

cu :AN locuri cu ON locuri

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina " din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C)#ITO/U/ III )N)/IG) )1I7UR4RII ;I UTI/IG4RII E6ECTIEU/UI DE 1)/)RI)2I /) 1"C"E6ORIE 1")"

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

) 100 S *9F":9N"CJD 0 9J"BAF"AFO+ 100 S AN,FFT

+ 100 S *CO: 0 DNJ+ 100 S AD,NOT @ rezult deci c0

#erioada :NNC DNJ CJ9 :BA :NND CO: CD: :A:

.odi$icare absolut &:D &9A 9C

1tructura :NNC :NND 9NNT OA,FT BJ,DT 9C,9T

AD,9 AD,B 9ND,J J9

9NNT OO,AT JO,B :N,:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Total salariati Muncitori Personal productie Personal intretinere Personal de specialitate

unde N a S numrul admisibil

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

N S CO: CDJ S CJ persoane

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CJ9"""""""""""""""""""""""""""""""DF 9NN""""""""""""""""""""""""""""""""> O ,n :NND0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

BD 9NN = 9O,CT S 9NN

BC 9NN = 9A,:T S CO:

X S J9"DNN O"DCB,OO S F9O,JOF mil"lei %n preurile anului :NNC