1

Cometa Halley
Cometa Halley, este poate cea mai faimoasa dintre toate cometele, care reapare aproximativ la fiecare 76 de ani. Se stie ca a fost vazuta de aproximativ 30 de ori, din 240 i.Hr. pina in 19 6. urmatoarea sa aparitie este pro!ramata pentru 2061. "#ceste date se refera la momentul cind cometa a precut la peri$eliu, punctul unde or%ita este cea mai aproape de soare. &$iar daca ultimele aparitii au fost dezama!itoare, datorate unor pozitii nefovora%ile ale cometei fata de soare si 'erra, ea ramine una dintre cele mai active si mai mari comete cunoscute. (oate cea mai %una aparitie, a fost in 37, cind cometa a aparut %rusc din directia soarelui si s)a apropiat de (amint, la o distanta minima de mai putin de 6 milioane de *m. + aparitie faimoasa a fost aceea din 1066, care c$iar daca a purtat !$inion re!elui en!lez Harold, in %atalia de la Hastin!s, a fost de %un au!ur, invadatorului normand, ,il$elm. Sosirea cometei in acel an a fost imortalizata pentru posteritate pe tapiseria de la -a.eux.

Munca lui Halley

&ometa a fost numita dupa astronomul en!lez /dmund Halle.. 'eoria !ravitatiei dezvoltata de 0ssac 1e2ton, a reprezentat un element c$eie in descoperirea lui Halle., si anume aceea ca, cometa stralucitoare care a aparut in 16 2, avea o or%ita care o aducea in interiorul sistemului solar, la intervale re!ulate. 3ai inainte, fusesera trei supozitii privind traictoria cometelor4 ca erau linii drepte, para%ole ascutite, sau elipse elon!ate. &$iar daca in final s)a sta%ilit o or%ita para%olica pentru cele mai multe comete, Halle. elocvent in recunoasterea ca alternativa eliptica se potrivea cu o%servatiile facute asupra cometei din 16 2. #ceasta solutie a fost sustinuta de pozitiile cometei, o%servate la aparitiile din 1456, 1531 si 1607, iar Halle. a fost primul care a sustinut ca acele comete aparent diferite, erau defapt uan si aceeasi. 3ai mult, aplicind teoria !ravitationala a lui 1e2ton, si luind in calcul efectele !ravitationale ale lui 6upiter si Saturn, Halle. a reusit sa sta%ileasca cu succes, data aproximativa a urmatoarei reintoarceri a cometei. #ceasta a fost revazuta la sfirsitul lui 175 .

Structura cometei
1ucleul central al cometei, format din praf si !$eata, care este citeodata descris ca fiind un %ul!are de zapada prafuit, este rezervorul activitatii cometare si sursa imenselor cantitati de material, in7ectate in interiorul sistemului solar, la fiecare trecere succesiva pe la peri$eliu.

2
8azele si praful sunt mai intii eliminate in capul cometei, spatiul din 7urul nucleului. #poi ele cur! spre spatele cometei, pentru a forma 2 tipuri de coada4 o coada lun!a si luminoasa formata prin interactiunea atomilor incarcati si moleculelor, cu particulele ce formeaza vintul solar, si a coada cur%a si mai difuza "produsa de reactia radiatiilor solare cu particulele mici de praf eliminate de nucleu9. &omparata cu nucleul cometei, care la Halle. este de cca. 10 :m, spatiul din 7urul acestuia este enorm, a7un!ind adesea la 1 mil. *m in diametru. &ozile cometelor se intind pe zeci de milioane de :ilometri. &iteva tari au trimis misiuni spatiale le rendez)vous)ul cu cometa Halle. din 19 6, culminind cu fl.)%.)ul lui 8iotto, o sonda spatiala lansata de #!entia /uropeana Spatiala la 2 iulie 19 5, care a trecut pe lin!a cometa cu o viteza de aproximativ 70 :m;s la 03402 83', in dimineata lui 14 3artie, 19 6. #propiindu)se de cometa la o distanta minima de 596 de :ilometri, sonda a furnizat ima!ini nemaivazute ale nucleului, prezentindu0l pe acesta ca fiind un o%iect intunecat, de 2 ori mai lun! decit lat, cu 7eturi active, tisnind din mai multe locuri de pe fata incalzita a nucleului, dinspre soare. 1ucleul este un corp in forma de aluna sau cartof cu dimensiunule de 16 pe :m. 1ucleul cometei se crede a fi la fel de %atrin ca si sistemul solar "cca. 4,6 miliarde de ani9, si a se fi format printr)un proces de acumulare in partea de la exterior a sistemului solar aproximativ in acelasi timp si loc ca si planetele exterioare. (ertur%atii ale altor planete au trimis cometa nou) formata pe or%ite din ce in ce mai mari, pina cind distanta ap$eliana a devenit asa mare, incit pertur%atiile externe au rotun7it or%ita si au plasat)o in relativa si!uranta a norului +ort < un vast roi de comete din apropiere %otezat dupa numele astronomului olandez 6an Hendri: +ort, care se intinde de dincolo de cea mai indepartata planeta pina la cea mai apropiata stea. #ici in ceea ce a fost numit =in!$etul profund> al soarelui, cometa a incercuit soarele, cu o perioada or%itala de mai multe milioane de ani, pina cind alte pertur%atii au inpins)o pe o or%ita cu distanta de peri$eliu mica, aducind)o din nou su% influenta !ravitationala a lui 6upiter si a celorlalte planete, aceste pertur%atii planetare au adus cometa pe actuala ei or%ita. (ierzind cam 100 milioane de tone de praf si !$eata la fiecare trecere pe la peri$eliu, sansele sale de de supravietuire sunt sla%e ?aca cometa va muri cu un stri!at sau cu un oftat, asta inca nu se stie. 3ulte comete aflate pe or%ite similare mor in coliziuni cu soarele, in timp ce altele sunt e7ectate din sistemul solar@ citeva se ciocnesc cu planete, citeodata cu 'erra. &oliziunile corpurilor cosmice cu planetele au profunde implicatii, in intele!erea formarii vietii pe 'erra si a evolutiei acesteia, dar si in formarea si evolutia pe termen lun! a celorlalte planete din sistemul solar. pe