UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV, FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Model de analiza econometrica; Analiza influentei numarului total de locuitori, a retelei comerciale, a valorii productiei nealimentare, a indicilor preturilor marfurilor nealimentare si a veniturilor medii pe locuitor asupra comertului cu amanuntul pentru produse nealimentare

Braov,
2007

Introducere Econometria este aceea ramura a economiei, care presupune aplicarea metodelor statistice si matematice la anliza datelor economice, cu scopul de a oferi un continut empiric teoriilir economice pentru verificarea vericiditatii lor. Modelul econometric este o abstractizare, o simplificare a realitatii, preluand de la realitate elementele considerate importante sau elementele care prezinta interes.Un model econometric este constituit din una sau mai multe ecuatii sau relatii matematice in care variabilele sunt marimi economice. Arta construirii unui model consta in a prelua in cadrul acesteia elementele importante sau cele care prezinta interes din punctul de vedere al problemelor rezolvate si a renunta la acele variabile sau aspecte ale realitatii care reprezinta o importanta secundara pentru studiul propus. Am folosit date observate pe o perioada (1990- 00!", deci am utilizat 1# serii de date . In valoarea comertului cu amanuntul s-a inclus activitatea de vanzare a marfurilor catre consumatorii finali, care se desfasoara prin ma$azine specializate, ma$azine nespecializate, prin corespondenta, standuri in piete, c%ioscuri si alte forme de comert, precum si vanzarile cu amanuntul prin ma$azine proprii ale intreprinderilor producatoare de bunuri. &otodata s-au cuprins veniturile realizate, atat de intreprinderile care au ca activitate principala comertul, cat si intreprinderile cu alte activitati, care obtin venituri din activitatea de comert. In valoarea comertului cu amanuntul nu s-au inclus vanzarile directe catre populatie de produse a$ricole de catre producatorii a$ricoli, vanzarile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri de consum, vanzarile de alimente si bauturi pentru consumul pe loc, valoarea materialelor si pieselor de sc%imb aduse de populatie sau operatorii economici unitatilor pentru reparatii si transformari de imbracaminte, incaltaminte, produse electronice si electrice, de mi'loace de transport etc, valoare obiectelor supuse raparatiilor sau transformarilor. (atele valorice prezentate cu privire la veniturile realizate sunt prezentate in preturile curente ale fiecarui an, inclusiv &)A la comertul cu amanuntul.

*eteaua comerciala a intreprinderilor cu activitate de comert cu amanuntul reprezinta numarul total de ma$azine e+istent la sfarsitul fiecarui an. )aloarea productiei observata se refera la productia nealimentara, adica valoarea totala a productiei industriale, mai putin productia de alimente bauturi si produse din tutun. Indicii preturilor marfurilor nealimentare s-au obtinut prin raportarea preturilor marfurilor la preturile din anul considerat de baza 1990 (1990,100". Analiza modelului econometric.omertul cu amanuntul pentru produse nealimentare (Ct / variabila de e+plicat", depinde de numerosi factori. Eu am considerat ca urmatoarele variabile au o influenta asupra sa0umar total de locuitori N t ! variabila e+plicativa1 *etea comerciala R"t # variabila e+plicativa1 )aloarea productiei nealimentare V$t # variabila e+plicativa1 Indici ai preturilor marfurilor nealimentare I$t # variabila e+plicativa1 )eniturile medii pe locuitor Vt # variabila e+plicativa. Sursa datelor: .ercetari statistice / Anc%eta structurala in intreprinderi / Institutul 0ational de 2tatistica. E%t&'ar(a $ara'(tr& or 'o)( * *& am realizat-o prin modelul re$resiei multiple si prin metoda celor mai mici patrate Modelul $eneral al re$resiei multiple Ct + ao , a-N t , a2R"t , a.V$t , a/I$t , a0Vt , 1t (1" Ct + 20 , 2-N t , 22R"t , 2.V$t , 2/I$t , 20Vt , (t ( " a0, a1, a , a3, a!, a# / parametrii modelului 40, 41, 4 , 43, 4!, 4# ! estimatorii parametrilor modelului

5 ! eroarea de observare
t

et ! rezidurile, e+presia erorilor calculate la nivelul esantionului t , 1, 6 , 1#. 7entru a ma asi$ura ca modelul este bine ales am efectuat urmatoarele testeT(%t* D*r3&4 5at%o4 7entru a detecta autocorelarea erorilor de ordinul 1 folosim t(%t* D*r3&4#5at%o4. Estimam parametrii si obtinem o valoare de (8, 1,03!09:, respectiv p, 0,!; 99:. 3

Ipoteze<0- = , 0 nu e+ista autocorelatia erorilor1 <1- 0 e+ista autocorelatia erorilor. In modelul pe care l-am ales p este diferit de p deci e+ista autocorelatia erorilor. In continuare am determinat felul autocorelatiei erorilor. (in modelul in care este calculat (8 ia valori in intervalul >0,!?. Am e+tras din tabela (8 valori d1, 0,931 d , 1, ;1 apartinand intervalului (0, " corespunvatoare numarului de variabile e+plicative intoduse in model (@ , 1" si numarului de observari (n , 1#". Ipoteze(8 apartine intervalului (0,d1", autocorelatia erorilor este pozitiva = A 01 (8 apartine intervalului (!-d11 !", autocorelatia erorilor este ne$ative = B 01 (8 apartine intervalului (d , !-d " nu e+ista autocorelatia erorilor si modelul poate fi estimat cu a'utorul metodei celor mai mici patrate. Avand in verere ca in modelul ales de mine (8 apartine intervalului (d1,d ", acest interval fiind o zona de nedeterminare, nu pot spune cu precizie daca e+ista sau nu autocorelatie. T(%t* %t*)(4t Am testat ce variabile e+plicative influenteaza in mod semnificativ variabila de e+plicat .t. )alorile tC, pentru testul de semnificatie individuala, aplicate fiecarui parametru al modelului sunt t0C, 1,9#9! 11 t1C, -1,993111 t C, -0,;099;1t3C, -3,1003#1 t!C, 0,9;31331 t#C, :,!93::9.
D Am e+tras din tabela le$ii 2tudent t n k 1 , unde E , #F si n-@-1 , 9, $rade de libertate. (
0 , 0# D t9 , , 9 1#:1#;"

Ipoteze- tC t 9
0 , 0# D

se ale$e <0- ai , 0

- tC t 90,0# D se ale$e <1- ai 0

0 , 0# D Am comparat fiecare valoare tC obtinuta cu t 9 si am observat-

t1C , 9

se ale$e <0- a1,0, variabila e+plicativa 0l1t, numarul de locuitori, nu

influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 9#F1 t C , 9

se ale$e <0- a ,0, variabila e+plicativa *c t, reteaua comerciala, nu

influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 9#F1 !

t3C , 9

se

ale$e <0- a3,0, variabila e+plicativa )p3t, valoarea productiei nealimentare

nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 9#F1 t!C , 9

se ale$e <0- a!,0, variabila e+plicativa Ip!t, indicele preturilor marfurilor

nealimentare nu influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 9#F1 t#C , 9

se ale$e <1- a! 0 , variabila e+plicativa )t, veniturile medii pe locuitor

influenteaza in mod semnificativ valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare si aceasta cu probabilitatea de 9#F. )oi elemina din model variabilele e+plicative a caror parametri nu sunt seminificativ diferiti de 0. Am eliminat variabilele 0lt, *ct, )pt, Ipt. )oi contina sa analizez numai influenta variabilei e+plicative )t, veniturile populatiei, asupra variabilei de e+plicat .t, valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare. T(%t* F&%6(r &esteaza daca ansamblul variabilelor e+plicative introduse in model au o influenta seminficativa asupra variabilei de e+plicat. In cazul meu voi determina numai influenta variabilei e+plicative )t, asupra variabilei de e+plicat .t, valoarea comertului cu amanuntul pentru marfuri nealimentare. Am calculat astfel 2.E (variabilitatea e+plicativa" , 1!9!,#:01;;1 2.* (variabilitatea reziduala" , #,1099:1:3;1 2.& (variabilitatea totala" , 1!99,9:9;9. Am determinat apoi valoarea lui GC, 3;0 ,!:;.
D (in tabela Gis%er am e+tras valoarea lui Fk , n k 1, , !,99:19 :1!1 E , #F.

Ipoteze0 , 0# D - GC F1,13 se accepta <0, variabila e+plicativa )t nu e+ercita o influenta seminificativa

asupra variabilei de e+plicat .t si aceasta cu o probabilitate de 9#F . D GC F1,13 se accepta <1, variabila e+plicativa )t e+ercita o influenta seminificativa asupra

variabilei de e+plicat cu o probabilitate de 9#F.

D In modelul pe care l-am ales GC F1,13 deci, variabila e+plicativa )t e+ercita o influenta

seminificativa asupra variabilei de e+plicat cu o probabilitate de 9#F. #

.oeficientul de determinatie *H ,0,999#9 ; . )ariabila e+plicativa ) t, veniturile populatiei, influenteaza variabila de e+plicat .t, valoarea comertului cu amanuntul, in proportie de 99,9:F, restul pana la 100F reprezintand influenta altor factori. )aloarea coeficientului de determinatie fiind foarte apropiata de 1, rezulta ca modelul este foarte bine construit.

T(%t* C6o7 Am impartit esantionul initial in cu : observari si unul cu ; observari. Am estimat modelul pe intrea$a perioada (1# ani" si am obtinut 2.E, 1!9!,#:01;;1 2.*, #,1099:1 2.&, 1!99,9:9;9. Am realizat tabelul de analiza a variantelor pentru fiecare dintre cele obtinut- 2.E1, ,1#;9!:1 2.*1, 0,0#3 2.& , 9!0,!;1. Ipoteze<0- 2.* , 2.*1 I 2.* <1- 2.* 2.*1 I 2.* Am aplicat testul .%oJ, care este un test Gis%er, pentru careGC, #,0!#;!9.
Am comparat GC cu Fdf 1, df valoarea e+trasa din tabela Gis%er pentru probabilitaea de 1- E

subesantioane de marime apro+imativ e$ala, un esantion

subesantioane si am

;1 2.&1, , 11;:!1 2.E , 93;,1 ##1 2.* , ,3###1;1

si df1, @I1 si df , n- @- $rade de libertate. In modelul ales, GCA F

0 , 0# ,11

, !, #9!9# se respin$e <0, se accepta <1, 2.* 2.*1 I 2.* .

Modelul nu este stabil pe intrea$a perioada cu probabilitatea de 9#F. T(%t* 8 (&4 .u a'utorul acestui test aflKm dacK e+istK sau nu prezumLia de multicoliniaritate. (in acest calcul rezultK cK e+istK prezumLia de multicoliniaritate, deoarece coeficientul de corelaLie simplK(0.9; 9#" este mai mare dec4t coeficientul de determinaLie(0.999#93".