Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS I. Introducere ....................................................................................................... 2 II. Politica de transport n Uniunea European ................................................... 2 Principalele msuri cuprinse n Cartea Alb .................................................. 2 II.1. Transportul rutier ........................................................................................ . Transportul rutier de bunuri ................................................................................ a. Permisele de conducere ................................................................................... ! b. Ta"area auto#e$iculelor de transport %rele & 'irecti#a EUR()I*NETA...... ! Transportul rutier de pasa%eri ............................................................................. ! Acordul INTER+US ........................................................................................... ! II.2. Si%uran,a n transport ................................................................................... II. . Transportul si mediul ................................................................................... . A#anta/ele biocombustibililor n transport .......................................................... . II.!. Aspecte problematice ................................................................................... . Ambuteia/e............................................................................................................ . III. Politica de transport n Rom0nia .................................................................... 1 III.1 Cadrul re%ional ............................................................................................. 1 III.2 Istoricul politicii de transport n Romania .................................................... 1 III. Ne%ocierile de aderare .................................................................................. 2 III.! Cadrul institu,ional ....................................................................................... 3 I). Conclu4ii..........................................................................................................15 ).+iblio%ra6ie ....................................................................................................... 11
I. Introducere Transportul este o acti#itate care a aprut odat cu e"isten,a omului. 7imitele 6i4ice ale or%anismului uman n pri#in,a distan,elor ce puteau 6i parcurse pe /os 8i a cantit,ii de bunuri ce puteau 6i transportate9 au determinat9 n timp9 descoperirea unei %ame #ariate de ci 8i mi/loace de transport. Transportul 6acilitea4 accesul la resursele naturale 8i stimulea4 sc$imburile comerciale. Tratatul instituind Comunitatea European9 semnat la Roma n 13-29 a pus ba4ele unei politici comune n domeniul transporturilor9 pentru cele trei moduri de transport terestru& rutier9 6ero#iar 8i pe ci na#i%abile interioare. :n ba4a acestui Tratat9 Comunitatea European a adoptat o serie de msuri menite s asi%ure o de4#oltare coerent 8i ec$ilibrat n domeniu& crearea unei pie,e comune a transporturilor prin liberali4area accesului la pia, 8i recunoa8terea mutual a diplomelor 8i certi6icatelor; eliminarea neconcordan,elor le%islati#e de natur ce produce distorsiuni ale concuren,ei9 prin armoni4area standardelor 8i re%lementrilor n materie; mbunt,irea si%uran,ei circula,iei; re4ol#area problemelor le%ate de impactul transporturilor asupra mediului. Industria de transport repre4int peste 1< din produsul intern brut =PI+> al Uniunii Europene =UE>9 peste 1< din 6orta de munc9 !5< din in#esti,iile Statelor ?embre 8i 5< din consumul de ener%ie din UE. Acest sector a nre%istrat o cre8tere constant n ultimele dou decenii9 de 29 < pe an la transportul de bunuri si 91< la cel de pasa%eri. :n acela8i timp9 a crescut presiunea e"ercitat de sectorul transport asupra mediului 8i societa,ii. Corela,ia dintre cre8terea tra6icului rutier si a riscurilor de sntate nu este imposibil de sc$imbat. Problema nu poate 6i ns re4ol#at printr@o sin%ur msur sau politic9 ci este necesar o abordare inte%rat pentru a reduce e6ectele ne%ati#e at0t ale emisiilor9 c0t 8i ale 4%omotului. Pe ba4a principiului Apoluatorul pltesteB9 to,i utili4atorii de transport =6irmele de transport9 conductorii auto9 cltorii> trebuie sa 6ie responsabili 6inanciar de costurile cltoriilor9 inclusi# pentru daunele re4ultate din ac,iunile lor asupra mediului natural si cel construit9 societa,ii si economiei. Ta"area pentru utili4area in6rastructurii9 ta"ele de mediu sau pentru con%estiile de tra6ic ar determina reducerea tra6icului si respecti# impactul transporturilor asupra snta,ii si mediului; ar 6i disponibile ast6el si 6ondurile de in#esti,ii n acest sens. II. Politica de transport n Uniunea European Principalele msuri cuprinse n Cartea Alb Cartea Alb cuprinde apro"imati# .5 de msuri precise ce trebuie ntreprinse la ni#el comunitar n cadrul politicii transporturilor. Acesta con,ine un pro%ram de ac,iuni compus din msuri e8alonate p0n n 2515 cu anumite clau4e9 printre care mecanismul de urmrire 8i bilan,ul la /umtatea perioadei din 255pentru a #eri6ica dac obiecti#ele e"primate n #alori precise au 6ost atinse 8i dac mai sunt necesare anumite modi6icri. ?surile detaliate9 care #or trebui aprobate de ctre Comisie9 #or con,ine urmtoarele
orientri& re#itali4area cilor 6erate; mbunt,irea calit,ii din transportul rutier; promo#area transporturilor maritime 8i 6lu#iale; reconcilierea de4#oltrii transporturilor aeriene cu mediul ncon/urtor; trans6ormarea intermodalit,ii n realitate; reali4area re,elei transeuropene a transporturilorC; mbunt,irea securit,ii 6ero#iare; ale%erea unei politici de ta"are e6icace a transporturilor; recunoa8terea drepturilor 8i obli%a,iilor utili4atorilor; de4#oltarea unor transporturi urbane de calitate; cercetarea 8i te$nolo%ia n 6olosul unor transporturi nepoluante 8i per6ormante; controlarea mondiali4rii; de4#oltarea obiecti#elor de mediu pe termen mediu 8i lun% pentru un sistem de transport durabil. II.1. Transportul rutier (biecti#ul politicii comunitare pri#ind transportul rutier de bunuri 8i de pasa%eri este crearea condi,iilor optime pentru 6urni4area e6icient a ser#iciilor de transport; promo#area unui sistem comun e6icient de transport rutier; contribuirea la armoni4area condi,iilor de concuren,a dintre operatorii de transport; ncura/area respectrii re%ulilor pri#ind condi,iile de munc n acest sector. Transportul rutier de,ine de departe cea mai important pondere dintre toate modurile de transport9 at0t n ceea ce pri#e8te transportul de mar69 c0t 8i cel de pasa%eri9 e#olu,ia sa n ultimele decenii 6iind impresionant. 'istan,ele acoperite prin intermediul transportului rutier s@au triplat n ultimii 5 de ani9 iar dac n 1315 e"istau 2 2 de ma8ini proprietate pri#at la o mie de pesoane9 n 2555 e"istau !.3 de ma8ini proprietate pri#at la o mie de persoane9 raportat la acela8i spa,iu. Transportul rutier de bunuri :ncep0nd de la data de 1 ianuarie 133 9 orice transportator dintr@un Stat ?embru poate transporta 6r restric,ii bunuri ctre un alt Stat ?embru. P0na la acea dat9 ast6el de opera,iuni necesitau autori4a,ii speciale n aplicarea acordurilor bilaterale9 sau cote comunitare; n pre4ent9 dreptul de a des68ura aceste acti#ita,i se ba4ea4 pe condi,ii de calitate pe care operatorii de transport trebuie sa le respecte 8i care le con6er dreptul de a primi o licen,a de transport n cadrul Comunit,ii. Ast6el de acti#itati transna,ionale nu trebuie ns s duc la perturbri %ra#e ale pie,ei de transport9 8i9 din acest moti#9 Consiliul a stabilit un sistem de monitori4are9 ce o6er un mecanism de protec,ie a pie,ei.
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ CConceptul de Re,ele Trans@Europene =TEN> a 6ost propus la s60rsitul anilor D259 n conte"tul propunerii de pia,a unic. Era ilo%ic sa 6ie discutat ideea de piata unic9 cu libertate de miscare pentru bunuri9 persoane 8i ser#icii9 dac re%iunile si re,elele na,ionale ce alctuiesc piata nu erau le%ate de o in6rastructur modern9 e6icient. Tratatul de n6iin,are a Uniunii Europene 6urni4ea4 ba4a le%al pentru TEN. Con6orm Capitolului E) din Tratat =Articolele 1-!9 1-- si 1-.>9 Uniunea European trebuie sa aib drept obiecti# 8i promo#area Re,elelor Trans@Europene9 ca element@c$eie pentru crearea pie,ei interne si ntrirea coe4iunii economice 8i sociale. Acest 6apt include si intercone"iunea si interoperabilitatea re,elelor na,ionale9 precum 8i accesul la ast6el de re,ele.
a. Permisele de conducere Permisele de conducere na,ionale ale Statelor ?embre trebuie s 6ie con6orme cu modelul comunitar9 trebuie s 6ie mutual recunoscute 8i prima 6a, a permisului trebuie s con,in@distinct@stema ,rii respecti#e. )0rsta minim la care se poate ob,ine permisul de conducere este de 1. ani =pentru motociclete u8soare>9 12 ani =pentru cate%oriile A9 +9 +FE9 C 8i CFE>9 respecti# 21 de ani =pentru cate%oriile ' 8i 'FE>. Scopurile principale sunt& reducerea posibilit,ii de 6raudare 8i introducerea unui cip n permise cu toate datele de pe acesta n 6ormat electronic; %arantarea liberei circula,ii a cet,enilor; contribuie la mbunt,irea si%uran,ei rutiere. b. Ta"area auto#e$iculelor de transport %rele & 'irecti#a EUR()I*NETA Pe 1! noiembrie 255-9 la Strasbour%9 Comitetul Transporturi al Parlamentului European a #otat 'irecti#a euro#i%netei. Aceast le%e #a stabili un cadru de principii comun pri#ind sistemele de tari6are rutier la care statele membre trebuie s adere. 'irecti#a acoper ta"ele pe auto#e$icule 8i ta"ele de 6olosire a in6rastructurii9 impuse pe #e$icule destinate transportului de bunuri pe 8osea 8i care au o mas total admis la ncrcare nu mai mic de 12 tone. Transportul rutier de pasa%eri 'e8i ser#iciile pentru pasa%eri dintr@un Stat ?embru n altul erau relati# nerestric,ionate9 le%isla,ia comunitar nu con,inea pre#ederi re6eritoare la 6urni4area de ctre un operator dintr@un Stat ?embru a ser#iciilor de transport n alt Stat ?embru. Pentru a aplica principiul libert,ii de a o6eri ser#icii de transport 8i n urma anulrii de ctre Curtea de Gusti,ie a Re%lementrii =EEC> 2!-!H329 Consiliul a adoptat o Re%lementare pri#ind cabota/ul. Aceast Re%lementare de6ine8te di#ersele tipuri de transport de pasa%eri pentru care este posibil cabota/ul. Pentru a armoni4a condi,iile de concuren,a pentru transportul rutier de bunuri si de pasa%eri9 ncep0nd cu anii D15 Comunitatea European a luat o serie de msuri pentru armoni4area condi,iilor de acces la ocupa,ia de operator na,ional si interna,ional de transport rutier si pentru a permite libertatea e6ecti# a n6iin,arii unor ast6el de operatori. :ntr@un e6ort de simpli6icare a le%isla,iei comunitar 8i de a o 6ace mai transparent9 Comisia a adoptat o 'irecti# consolid0nd aceste msuri. Pentru a mbunta,i si%uran,a rutier9 Comunitatea European a adoptat un pro%ram de ac,iune pentru perioada 255 @2515. :n acela8i timp9 Carta European pri#ind Si%uran,a Rutiera are ca scop promo#area msurilor e6ecti#e pentru reducerea numrului de accidente rutiere n Europa. (biecti#ul este reducerea numrului de #ictime cu -5< p0na la s60r8itul anului 2515. Acordul INTER+US Acordul Interbus a intrat n #i%oare n Comunitatea European la 1 ianuarie 255 . Acordul se aplic la transportul interna,ional de pasa%ei9 de orice na,ionalitate9 8i cltoriilor 6r pasa%eri ale autobu4elor 8i microbu4elor pe teritoriul UE 8i +osnia 8i Ier,e%o#ina9 Croa,ia9 ?oldo#a 8i Turcia. S@a 6ormat un Comitet comun9
responsabil cu mana%ementul 8i buna aplicare a Acordului. :n particular9 Comitetul este responsabil cu& 6ormarea unei liste cu autorit,ile responsabile cu anumite atribu,ii pri#ind Acordul; amendarea sau adaptarea documentelor de control sau alte documente stabilite n Ane"ele Acordului; amendarea sau adaptarea Ane"elor pri#itoare la standardele te$nice aplicabile microbu4elor sau autobu4elor; crearea unei liste9 pe ba4a in6orma,iilor primite de la pr,ile contractante9 a tuturor ta"elor #amale 8i altor ta"e; amendarea sau adaptarea cerin,elor pri#itoare la pre#i4iunile sociale n scopul ncorporrii msurilor #iitoare luate n interiorul Comunit,ii Europene; re4ol#area oricror dispute pri#itoare la implementarea sau interpretarea Acordului; recomandarea pa8ilor #iitori spre liberali4area acelor ser#icii oca4ionale care nc cer autori4a,ii. II.2. Si%uran,a n transport Si%uran,a este un principiu de ba4 al sectorului de transport at0t de bunuri9 c0t 8i de pasa%eri9 pentru toate modurile de transport. Transportul rutier %enerea4 annual apro"imati# !5.555 de mor,i 8i peste 191 milioane de rni,i. Situa,ia este 8i mai %ra# n statele nou intrate n Uniunea European J n cadrul acestora se nre%istrea4 apro"imati# 12.555 de #ictime ale accidentelor rutiere9 anual. Unele cate%orii de utili4atori ai in6rastructurii rutiere sunt e"puse mai mult la riscuri& tinerii ntre 1- 8i 2! de ani =15.555 de #ictime anual>9 pietonii =1.555 de #ictime>9 motocicli8tii 8i utili4atorii de biciclete cu motor =..555 de #ictime> si bicicli8tii =1.255 de #ictime>. Comportamentul inacceptabil al utili4atorilor in6rastructurii rutiere este prima cau4 a ratei nalte a mortalit,ii& #ite4a e"cesi# =1-.555 de #ictime>9 consumul de alcool sau dro%uri9 oboseala =15.555 de #ictime>9 nerespectarea re%imului centurilor de si%urant 8i cstilor de protec,ie =1.555 de #ictime>. Comisia European a propus n cadrul Cr,ii Albe din 2551 un obiecti# ambi,ios J aceea de a reduce cu -5< numrul de #ictime ale accidentelor rutiere p0n n 2515. Pentru a contribui la atin%erea acestui obiecti#9 Comisia a publicat un pro%ram european de ac,iune pentru si%uran,a rutier. Acest pro%ram o6er cadrul pentru ac,iuni comunitare si are drept obiecti#e& stimularea comportamentului responsabil al utili4atorilor in6rastructurii rutiere9 prin respect pentru re%uli9 instruirea ini,iala 8i continu a 8o6erilor si sanc,iuni mai aspre pentru comportamentul periculos; cre8terea si%uran,ei #e$iculelor prin standarde nalte pentru per6orman,ele te$nice; mbunt,irea in6rastructurii rutiere9 n special prin identi6icarea si diseminarea bunelor practici si eliminarea de6icientelor. Ni#elul ma"im de alcool admis n s0n%e Comisia recomanda dou A7 = ni#el de alcool ma"im admis n s0n%e> n cadrul Comunit,ii. Acestea #or 6i aplocate n con6ormitate cu criteriile pentru 8o6eri 8i #e$icule. @ni#elul standard A7 pentru to,i 8o6erii de #e$icule motori4ate care trebuie s 6ie
adoptat de toate Statele ?embre 8i s nu dep8easc 59- m%Hml. @al doilea ni#el A7 de 592 m%Hml recomandat pentru anumite cate%orii de 8o6eri& 8o6erii 6r e"perien, =care 6ac 8coala de 8o6eri9 cu mai pu,in de 2 ani #ec$ime>9 motocicli8tii9 conductorii auto#e$iculelor %rele 8i cei ai microbu4elor cu mai mult de 2 locuri9 conductorii auto#e$iculelor care transport mr6uri periculoase. II. . Transportul si mediul A#anta/ele biocombustibililor n transport :n pre4ent9 transportul este n cea mai mare parte alimentat cu produse petroliere. Aceast situa,ie are implica,ii n politica ener%etic9 dar este de asemenea de mare importan, din punct de #edere al mediului9 n special n pri#in,a sc$imbrilor climatice. Au 6ost ntre#4ute ac,iuni pentru promo#area combustibililor alternati#i n %eneral9 8i a biocombustibililor n special. A 6ost elaborat o #i4iune pe termen lun% pri#ind 6olosirea $idro%enului ca surs de ener%ie9 drept re4ultat al acti#it,ii unui %rup la ni#el nalt care a anali4at 6olosirea $idro%enului 8i a celulelor de combustibil. 'in perspecti#a protec,iei mediului9 este important de a#ut n #edere c nu este su6icient s cau,i surse Aalternati#eB de combustibil J dac ne ndreptm spre un sistem de transport durabil9 ace8ti combustibili trebuie s pro#in din surse re%enerabile. 'irecti#a din 255 pri#ind biocombustibilii are ca scop s sporeasc substan,ial 6olosirea acestor combustibili n transport 8i n mod special pentru transportul rutier. 7a ni#el na,ional9 msurile trebuie luate de ctre ,rile Uniunii Europene cu scopul de a nlocui -91-< din totalul combustibilului 6osil 6olosit n transport cu biocombustibili p0na la s60r8itul anului 2515. Pentru a da o indica,ie asupra dimensiunii an%a/amentului9 biocombustibilul repre4enta n 2552 apro"imati# 59!-< din ener%ia consumat n UE n transportul rutier. C$iar dac %radul de utili4are este relati# sc4ut9 produc,ia de biocombustibili cre8te rapid. Participarea n 1333 a 6ost de numai 592-<9 8i estimati# 1< n 255!. 'ac o asemenea rat de cre8tere se men,ine9 pla6onul indicati# de -91-< pentru 2515 ar putea 6i reali4at n UE. II.!. Aspecte problematice 'esc$iderea 6rontierelor si pre,urile acceptabile din sectorul transport o6er europenilor ni#eluri 6r precedent de mobilitate. +unurile sunt e"pediate rapid de la 6abric la consumator9 adeseori n alte tri. UE a contribuit prin desc$iderea pie,elor na,ionale la cre8terea competiti#it,ii si ndeprtarea barierelor 6i4ice si te$nice. ?odelele actuale de transport si ratele de cre8tere nu sunt ns sustenabile. ?obilitatea oamenilor si bunurilor9 e6icienta si ie6tina9 este o doctrin central a UE n reali4area unei economii dinamice si ntrirea coe4iunii sociale. Sectorul transport %enerea4 15< din #enitul UE msurat n produs intern brut9 8i o6er peste 15 milioane de locuri de munc. Ambuteia/e 'ac cea mai mare parte a ambuteia/elor a6ectea4 4onele urbane9 re,eaua transeuropean su6er de asemenea de o a%lomera,ie cronic cresc0nd& 1-55
Kilometri9 deci 15< din re,ea este a6ectat 4ilnic de ambuteia/e. Aproape 1.555 Kilometri de cale 6erat pot 6i considera,i drept noduri de a%lomerare9 deci 25< din re,ea. 1. din principalele aeroporturi ale Uniunii au nre%istrat o nt0r4iere mai mare de 1- minute pe mai mult de 5< din #oia/e. Aceste nt0r4ieri n transportul aerian9 la un ni#el %lobal9 au dus la un consum mai mare cu 193 miliarde litri de Kerosen9 deci apro"imati# .< din consumul anual total de acest tip de carburant. III. Politica de transport n Rom0nia III.1 Cadrul re%ional Restructurarea politic si economic din Europa de Est n decursul ultimei decade a dus la sc$imbri substan,iale n sistemul de transport n 4on. +alan,a modal 9 de8i este mult mai bun dec0t n Uniunea European9 se de4#olt ctre un sistem a"at pe transportul rutier. 7a 6el ca si n Uniunea European9 tendin,ele transportului n ,rile candidate se ndeprtea4a de la obiecti#ele unei strate%ii de de4#oltare durabil9 de e"emplu prin ruperea le%turii ce e"ist n pre4ent ntre cre8terea economic 8i e"tinderea acti#it,ilor de transport si trecerea de la transportul rutier la cel pe cale 6erat9 pe ap ori public. Consumul de ener%ie necesar transporturilor 8i emisiile de %a4e care contribuie la ampli6icarea e6ectului de ser pe cap de locuitor n ,rile candidate sunt nc de @! ori mai reduse dec0t n Uniunea European9 iar emisiile de o"i4i de a4ot pe cap de locuitor sunt cu circa -5< mai sc4ute. Re,eaua rutier 8i cea 6ero#iar nu sunt at0t de dense 8i9 din acest moti#9 6ra%mentarea teritoriului este mai pu,in pronun,ata. :nsa aceast situa,ie se modi6ic 6oarte rapid. 7a 6el ca 8i n Uniunea European9 emisiile de %a4e cu e6ect de ser precum si consumul de ener%ie sunt n continu cre8tere. Parcul auto este n %eneral cu patru p0na la cinci ani mai #ec$i9 iar ,rile candidate sunt n urma celor din Uniunea European cu c0,i#a ani n ceea ce pri#e8te te$nolo%iile ecolo%ice si combustibilii nepoluan,i. Reducerea emisiilor unor %a4e poluante =de e"emplu N("> arat ca ,rile candidate sunt pe cale s n#in% decala/ul datorat te$nolo%iei. Cu toate acestea9 calitatea aerului urban rm0ne nc necorespun4toare. Cre8terea tra6icului ec$i#alea4 din ce n ce mai mult cu mbunta,irile aduse si%uran,ei automobilelor si in6rastructurii; n ,rile candidate9 numrul #ictimelor accidentelor rutiere s@a stabili4at n /urul ci6rei de 21.555 pe an9 6a, de !1.555 n ,rile Uniunii Europene. III.2 Istoricul politicii de transport n Romania Rom0nia9 prin a8e4area sa %eo%ra6ic9 repre4int o 4on de intersec,ie a ma%istralelor interna,ionale de transport9 care lea% at0t nordul de sudul Europei9 c0t si #estul de estul acesteia. Re,eaua de transport asi%ur le%atura at0t cu toate re,elele ,rilor #ecine9 c0t si cu cele din ,rile Europei 8i Asiei. Poten,ialul o6erit de a#anta/ele naturale @ ,ar ri#eran la ?area Nea%r si ,ar dunrean strbtut pe o lun%ime de 1.51- Km de cea mai important cale na#i%abil din Europa9 6lu#iul 'unrea @ a con6erit Rom0niei o po4i,ie strate%ic 6a#orabil9 n 4ona de con6luen, a polilor %eneratori de transporturi din Europa9 +alcani si (rientul ?i/lociu.
III. Ne%ocierile de aderare 'ocumentul de po4i,ie are ca 6undament con#in%erea c transportul este una din componentele de ba4 n de4#oltarea pie,ei interne 8i c este unul din domeniile %eneratoare de cre8tere economic. Importan,a sectorului transport se mani6est prin contribu,ia sa la produsul intern brut9 %radul de ocupare a 6or,ei de munc 8i se re6lect n costul 6inal al mr6urilor cu apro"imati# 2-<. Rom0nia a desc$is spre ne%ociere Capitolul 3 @ Politica n domeniul transporturilor n cadrul Con6erin,ei de aderare Rom0nia J UE din iunie 2551 8i l@a nc$is pro#i4oriu n timpul Con6erin,ei de aderare din decembrie 255 . Perioade de tran4i,ie Rom0nia a obtinut urmatoarele perioade de tran4i,ie& @ ! ani9 respecti# p0n la 1 decembrie 25159 pentru aplicarea9 n ceea ce pri#e8te #e$iculele rom0nesti care des68oar e"clusi# acti#it,i de transport intern9 a impo4itelor minime pre#4ute n ane"a I la 'irecti#a 1333H.2; @ 1 ani9 respecti# p0n la 1 decembrie 251 9 pentru aplicarea inte%ral a pre#ederilor 'irecti#ei 3.H- re6eritoare la %reut,ile ma"ime9 'irecti#a care stabile8te dimensiunile ma"ime admise n tra6icul na,ional si interna,ional si %reuta,ile ma"ime admise n tra6icul interna,ional. Perioada de tran4i,ie este acordat pentru depsirea %reut,ii ma"ime pe a"a motoare =nu si pentru dep8irea %reut,ii totale> 8i se aplic pentru re8eaua de drumuri secundare nereabilitate. @ Uniunea European a solicitat o perioad de tran4i,ie pentru Re%ulamentul EEC 112H3 pri#ind cabota/ul rutier. Perioada de tran4i,ie la cabota/ul rutier este solicitat n aceeasi 6ormul = F2 ani> ne%ociat cu +ul%aria9 Polonia9 Un%aria si Ce$ia9 ,ri care au cerut la r0ndul lor tran4i,ii n domeniul transportului rutier. Perioada de tran4i,ie presupune 6aptul c9 n primii trei ani dup aderare9 transportatorii rom0ni nu #or a#ea acces la pia,a de transport rutier de mar6 n actualele si #iitoarele State ?embre9 care la r0ndul lor nu #or a#ea acces pe pia,a din Rom0nia. Statele ?embre au posibilitatea de a prelun%i interdic,ia accesului la cabota/ cu nc doi ani pe ba4a unei noti6icri catre Comisie. :n lipsa noti6icrii9 piata se desc$ide automat. Pe durata perioadei de tran4i,ie9 Statele ?embre9 pe ba4a acordurilor bilaterale9 pot sc$imba autori4atii de cabota/9 sau liberali4a inte%ral cabota/ul rutier. :n ca4uri ur%ente si e"cep,ionale de puternic distorsiune pe piata intern de transport9 un Stat ?embru care a solicitat o perioad de tran4i,ie poate in#oca o clau4 de sal#%ardare si9 cu noti6icarea Comisiei9 poate suspenda aplicarea acLuis@ului pe o perioad determinat. Potri#it Rapoartelor de ,ar din anii 255 si 255! ale Comisiei Europene9 Rom0nia a continuat s nre%istre4e pro%rese n implementarea acLuis@ului din acest sector. MRom0nia a continuat s nre%istre4e pro%rese n ceea ce pri#e8te transpunerea acLuis@ului din domeniul transporturilor si crearea structurilor administrati#e necesare. 'e8i s@a a/uns la un ni#el satis6ctor de aliniere cu acLuis@ul9 Rom0nia trebuie s acorde mai mult aten,ie de4#oltrii unor institu,ii capabile s aplice noua le%isla,ie. Trebuie acordat prioritate de6inirii unei strate%ii realiste care s asi%ure
6inan,area in#esti,iilor masi#e impuse de implementarea acLuis@ului.B III.!.Cadrul institu,ional In6rastructura de transport este proprietate public a statului9 iar administrarea re#ine entit,ilorHcompaniilorHsociet,ilor na,ionale sub /urisdic,ia ?inisterului Transportului9 Construc,iilor si Turismului =?TCT> sau a ?inisterului Administra,iei Publice9 ce pot e6ectua concesiuni9 n con6ormitate cu pre#ederile le%isla,iei rom0nesti. ?inisterul Transporturilor9 Construc,iilor si Turismului repre4int autoritatea de stat n domeniul transporturilor9 construc,iilor si turismului9 pe care o e"ercit direct sau prin or%anisme te$nice speciali4ate9 institu,ii publice subordonate9 unit,i care 6unc,ionea4 sub autoritatea ori coordonarea sa sau societ,i comerciale autori4ate. ?inisterul Transporturilor este responsabil de stabilirea strate%iei 8i politicii %enerale de transport9 de6inirea necesit,ilor n ceea ce pri#e8te de4#oltarea in6rastructurii9 rela,iile cu or%ani4a,ii interna,ionale si or%ani4area 6unc,ionrii sistemului de transport prin licen,ierea operatorilor 8i stabilirea re%ulilor si re%lementrilor pentru sectorul transport. Autoritatea Rutiera Rom0na =ARR> este o institu,ie public cu personalitate /uridic n subordinea ?inisterului Transporturilor9 con6orm pre#ederilor art. 9 alin. 1 din (rdonan,a *u#ernului nr. 3-H1332 pri#ind n6iin,area unor institu,ii publice n subordinea ?inisterului Transporturilor. A 6ost n6iin,at n anul 1332 8i reor%ani4at n anul 2551. Autoritatea Rutier Rom0n este or%anismul te$nic speciali4at al ?inisterului Transporturilor9 desemnat s asi%ure9 n principal9 inspec,ia 8i controlul n tra6ic9 al strii te$nice a auto#e$iculelor rutiere si remorcilor9 precum 8i al ndeplinirii condi,iilor de operare a transporturilor rutiere9 inspec,ia 8i controlul respectrii re%lementrilor interne si interna,ionale pri#ind condi,iile de si%uran, a transporturilor rutiere si de protec,ie a mediului9 licen,ierea operatorilor de transport rutier9 punerea n aplicare a normelor te$nice si a re%lementrilor speci6ice transporturilor rutiere. Re%istrul Auto Rom0n =RAR> este or%anismul te$nic de specialitate desemnat de ?inisterul Transporturilor9 Construc,iilor si Turismului =n ba4a 'eci4iei *u#ernamentale Nr. 1.2H133> ca autoritate competent n domeniul #e$iculelor rutiere9 si%uran,ei rutiere9 protec,iei mediului ncon/urtor 8i asi%urrii calit,ii. :n con6ormitate cu le%isla,ia n #i%oare9 Re%istrul Auto Rom0n are urmatoarele atribu,ii principale& acordarea omolo%rilor na,ionale pentru #e$iculele rutiere9 sistemele9 componentele 8i entit,ile te$nice separate ale acestora; acordarea certi6icatelor de con6ormitate pentru sisteme9 componente si entit,i te$nice separate ale #e$iculelor rutiere; acordarea omolo%rilor indi#iduale pentru #e$iculele rutiere; e6ectuarea inspec,iei te$nice periodice pentru anumite cate%orii de auto#e$icule; autori4area sta,iilor de inspec,ie te$nic si controlul acti#it,ii de inspec,ii te$nice periodice; elaborarea re%lementrilor na,ionale re6eritoare la acti#it,ile RAR; transpunerea acLuis@ului comunitar re6eritor la #e$icule rutiere =Capitolul 1 J 7ibera circula,ie a mr6urilor> 8i la inspec,iile te$nice periodice =Capitolul 3 @
Politici de transport>; autori4area atelierelor care e6ectuea4 lucrrile de monta/9 reparare si #eri6icare a #e$iculelor 8i componentelor acestora; certi6icarea sistemului de mana%ement al calit,ii; participarea la lucrrile Norumului ?ondial pentru Armoni4area Re%lementrilor )e$iculelor =OP 23> al Comisiei Economice pentru Europa a (NU. I). Conclu4ii
:n domeniul transporturilor9 trebuie semnalate obiectul 8i importan,a acti#it,ii de transport. Transporturile constituie o important ramur a produc,iei materiale 6r de care e"isten,a unei societ,i moderne ar 6i de neconceput9 acestea repre4ent0nd un sistem circulator al ntre%ii planete9 8i9 n acela8i timp9 al 6iecrei ,ri n parte. Transporturile sunt acelea care deplasea4 produsele ob,inute n ramurile produc,iei materiale9 din locul n care au 6ost produse n cel n care urmea4 a 6i consumate n cadrul pie,ei interne 8i interna,ionale. Pentru ca Rom0nia s poat 6inali4a armoni4area 8i implementarea le%isla,iei UE n domeniul transporturilor este necesar& s se ntreasc capacitatea administrati# n #ederea implementrii acLuis@ului 6iscal 8i socialHte$nic; s se continue implementarea pro%ramelor de eliminare a practicilor discriminatorii n ceea ce pri#e8te ta"ele sau amen4ile n transportul rutier; s se continue implementarea planurilor de ac,iune adoptate re6eritoare la dotarea #e$iculelor rom0ne8ti de mar6 cu aparate de limitare a #ite4ei 8i cu ec$ipament de nre%istrare; s se continue cu implementarea re%ulilor pri#itoare la timpul de condus 8i perioadele de odi$; s se 6ac mai multe campanii de sensibili4are a participan,ilor la tra6icul rutier asupra riscurilor la care se supun dac nu respect semnele de circula,ie 8i timpii de odi$n.
).+iblio%ra6ie Pro6.uni#.dr.*$eor%$e Caraiani9 'uma Ambro4ie9 *eor%escu Andrei Ioria9 *eor0p Adrian9 *ri/ac *$eor%$e Ale"a9 Ionescu Ale"andru9 (lteanu Eu%en9 Pui8or Adina J Acquis-ul comunitar i politica sectorial din domeniul transporturilor n Uniunea European9 Editura Pin%uin +ooK9 +ucure8ti 255.. Ioan Ttar9 'ominic Petreanu9 Andreea C0,u9 Adrian Petreanu9 ?arin 7epdatu9 *abor Sandor9 'an ?r%rit9 R4#an (pri8an @ ?anualul operatorului de transport rutier 9 Editura INPTR9 ?iercurea Ciuc 2552. Re%lementri pri#ind accesul la acti#itate 8i condi,iile de e6ectuare a transporturilor rutiere 9 Editura INPTR9 ?iercurea Ciuc 2552. Re%lementri n domeniul transportului rutier de mar69 Re%lementri pri#ind accesul la acti#itate 8i condi,iile de e6ectuare a transporturilor rutiere 9 Editura INPTR9 ?iercurea Ciuc 2552. Re%lementarea Consiliului =CEE> nr. 221H32 din 2. martie 1332 pri#ind accesul la piata n transportul rutier de mar6uri n cadrul Comunitatii9 catre sau dinspre teritoriul unui Stat ?embru sau tran4itarea teritoriului unuia sau a mai multor State ?embre. 'irecti#a Consiliului 32H15.HCEE din 1 decembrie 1332 pri#ind stabilirea unor norme comune pentru anumite tipuri de transport de mar6a combinat ntre Statele ?embre. 'irecti#a Consiliului 3.H- HCE din 2- iulie 133. care stabileste dimensiunile ma"ime admise n tra6i cul national si international si %reutatea ma"ima admisa n tra6icul international pentru anumite #e$icule care circula n cadrul Comunitatii. 'irecti#a Parlamentului European 8i a Consiliului 1333H.2HEC din 11 iunie 1333 cu pri#ire la ta"area auto#e$iculelor %rele de mar6 pentru utili4area anumitor in6rastructuri. 'irecti#a Consiliului 31H! 3HEEC din 23 iulie 1331 cu pri#ire la permisele de conducere Adrese Peb& A%en,ia European de ?ediu @ PPP.eea.europa.euHro ?inisterul 'e4#oltrii Re%ionale 8i Turismului @ PPP.mie.ro ?inisterul Transporturilor 8i In6rastructurii @ PPP.mt.ro