Pornind de la textele aferente seminarelor din perioada 15.0312.04 si articolul lui Haverland (2006), de !

atei pro"contra urm#toarea afirmaie$ %Impactul politicilor europene asupra statelor din afara Uniunii Europene este posibil de dovedit tiinific. &ontinentul 'uropa are (n componen)a sa patru eci *i trei de state. +n pre ent, ,niunea 'uropean# num#r# dou# eci *i *apte de state mem!re. Putem spune a*adar c# mai !ine de -um#tate din statele 'uropei sunt influen)ate (n mod direct de politicile adoptate la nivelul ,niunii 'uropeane. .mpactul politicilor europene asupra acestor state precum *i influen)a acestor state asupra ,niunii 'uropene nu pot fi contestate *i pot fi demonstrate *tiin)ific prin simpla existen)# a tratatelor de constituire a ,niunii 'uropene sau a tratatelor de aderare. &onform unei defini)ii date de /imon 0. 1ulmes 1ulmer *i &laudio 2. 3adaelli (n articolul The Europeanisation of National Policy ap#rut (n anul 2004, procesul de construc)ie, r#sp4ndire *i institu)ionali are a re5ulilor formale *i informale, a procedurilor, paradi5melor politice, stilurilor, metodelor de a face anumite lucruri *i de a (mp#rt#*i credin)e *i norme, care sunt mai (nt4i definite *i consolidate (n procesul de deci ie al ,niunii 'uropene *i mai apoi, (ncorporate (n lo5ica (ntern#, (na)ional# *i su!na)ional#), a discursului, structurilor politice *i politicilor pu!lice este cunoscut su! denumirea de europeni are. 6ar ce se (nt4mpl# cu statele din afara 75rani)elor8 ,niunii9 Politicile adoptate de ,niune au vreo influen)# asupra politici interne a acestor state9 'xist# europeni are (n afara 75rani)elor8 ,niunii 'uropene9 /# lu#m de exemplu statele candidate *i poten)ial candidate la statutul de mem!ru al ,niunii 'uropene. +n pre ent, sunt candidate patru state (&roa)ia, .slanda, 2acedonia *i :urcia) *i altele cinci, sunt poten)ial candidate (;l!ania, 1osnia *i Her)e5ovina, <osovo, 2untene5ru *i /er!ia). =dat# cu >ot#r4rea &onsiliului de la &open>a5a din 1??3 de a apro!a extinderea ,niunii spre 'stul 'uropei au fost definite *i criteriile 5enerale pe care )#rile candidate vor tre!ui s# le (ndeplineasc# pentru a deveni state mem!re. /tatele candidate tre!uie s# poat# demonstra stabilitatea instituiilor care arantea!" democraia# statul de drept# drepturile omului# respectul pentru minorit"i i protecia acestora $criteriul politic%# e&istena unei economii de pia" funcionale# precum i capacitatea de a face fa" presiunii concurenei i forelor pieei din Uniunea European" $criteriul economic%# i capacitatea de a'i asuma obli aiile de membru al Uniunii# inclu!(nd ade!iunea la obiectivele uniunii politice# economice i monetare $criteriul privind adoptarea ac)uis'ului comunitar%.1 +n 1??5, &onsiliul 'uropean de la 2adrid a adus modific#ri suplimentare criteriilor su!liniind faptul c# o )ar# candidat# tre!uie, de asemenea, s# fie capa!il# s# pun# (n practic# re5ulile *i procedurile comunitare. ;derarea presupune, de asemenea, ca )ara candidat# s# dispun# de condi)iile necesare pentru inte5rarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative. &u toate c# este important ca le5isla)ia ,niunii 'uropene s# fie transpus# (n le5isla)ia na)ional#, este *i mai important ca le5isla)ia s# fie aplicat# corect *i respectat#, prin intermediul structurilor administrative *i -uridice corespun #toare.

1 EUROPEAN COUNCIL IN COPENHAGEN 21-22 JUNE 1993 CONCLUSIONS OF THE PRESIDENCY (http:// !"#$%&'&()!*(+#p,!*(/(*D#"%/")%-D,t,/.#"%/p+*%%D,t,/*$/*"//2921!p.0 - ('t&), ,""*%,+* 12!12!21113

;stfel spus, (n momentul ader#rii statul candidat tre!uie s# ai!# din punct de vedere administrativ, le5islativ, administrativ *i politic toate caracteristicile unui stat mem!ru cu toate c#, oficial, nu este (nc# stat mem!ru. 6rumul spre aderare (ncepe cu procesul de sta!ili are *i asociere, proces ce are ca scop apropierea statelor, ((n pre ent putem vor!i de statele !alcanice), de ,niunea 'uropean# iar (n urma semn#rii unui ;cord de sta!ili are *i asociere (cum este de-a ca ul &roa)iei), care creea # drepturi *i o!li5a)ii at4t pentru ,' c4t *i pentru statul respectiv. 6e exemplu, &roa)ia, (n urma semn#rii acestui acord a do!4ndit acces li!er la pia)a unic# european# *i spi-in financiar pentru eforturile depuse pentru apropierea de standardele impuse de ,niune pentru aderare. Pentru a (ndeplini toate aceste cerin)e de aderare *i pentru a contri!ui la cre*terea economic# *i !un#starea statelor candidate *i poten)ial candidate, ,niunea 'uropean# ofer# a*a numita 7asisten)# de preaderare8 care const# at4t (n spri-in politic, lo5istic *i financiar. @#rile care doresc s# adere la ,niunea 'uropean# pot parcur5e diversele etape ale procesului de inte5rare doar dup# ce toate condi)iile pentru fiecare etap# au fost respectate. ;stfel, perspectiva inte5r#rii ac)ionea # ca un stimulent pentru promovarea reformelor. Politica ,niunii 'uropene cu privire la cuprinde trei mari etape$ mandatul *i cadrul de ne5ociere, examinare *i monitori are, (nc>eierea ne5ocierilor *i semnarea tratatul de aderare. &u alte cuvinte, statul tre!uie s# se 7europeni e e8 (nainte de a deveni stat mem!ru, !a a *tiintific# a europeni #rii pentru statele nonAmem!re re5#sinduAse (n ;cordurile de /ta!ilitate *i ;sociere, Parteneriatele de ;sociere la ,', participarea la pro5ramele, a5en)iile *i comitetele ,'. B#s4nd la o parte state dornice s# devin# parte a ,niunii 'uropene *i s# ne oprim la )#rile comunit#)ii ;'B/ (;socia)ia 'uropean# a Bi!erului /c>im!)$ Corve5ia, 'lve)ia, Biec>tenstein *i .slanda. (&a ul Corve5iei este un pic mai special, a cerut s# adere la ,niunea 'uropean#, a fost acceptat# dar (n urma referendumului cet#)enii acestei )#ri nu au fost de accord cu aderarea la ,niunea 'uropean#.) &ele dou# comunit#)i economice au (nceput s# cola!ore e (nc# din 1?D2, odat# cu semnarea ;cordului de Bi!er /c>im!, iar mai apoi, la 1 ianuarie 1??4 sAa sta!ilit (ntre cele dou# comunit#)i economice (n urma semn#rii unui acord, /pa)iul 'conomic 'uropean. +n mare, acesta permite statelor mem!re ;'B/ de a participa la pia)a unic# a ,niunii 'uropene f#r# a fi state mem!re ale uniunii. +n sc>im!, acestea sunt o!li5ate s# adopte toat# le5isla)ia ,niunii 'uropene referitoare la pia)a unic# european#, cu excep)ia le5ilor privind pescuitul *i a5ricultura. 6e*i 'lve)ia nu a aderat la /pa)iul 'conomic 'uropean, (tot (n urma unui referendum), p#strea # le5#turi str4nse cu ,niunea 'uropean#, ('lve)ia fiind situat# (n interiorul ,niunii 'uropene *i peste ?00 000 de cet#)eni europeni locuiesc *i muncesc (n aceast# )ar#), num#r4nd peste 100 de acorduri semnate (ntre 5uvernul elve)ian *i institu)iile ,niunii iar (n decem!rie 200E ader# la spa)iul /c>en5en, ca *i Corve5ia de altfel. Prin acordul /'', Corve5ia, particip#, de asemenea, de*i f#r# drept de vot, (ntrAun num#r de a5en)ii *i pro5rame ale ,', care acoper# domenii precum (ntreprindere, mediu, educa)ie *i pro5rame de cercetare. &ooperea # (n domeniul -usti)iei cu 'uropolul *i 'uro-ust, particip# la ac)iuni comune ale ,niunii care se desf#*oar# su! mandat =C,. Corve5ia sus)ine a strate5ia ,niunii 'uropene pentru anul 2020, menit# s# cree e cre*tere economic# *i locuri de munc#, pe care (ntrAo mare m#sur#, Corve5ia o va implementa pe pia)a sa intern#. 6e asemenea, (mpreun# cu partenerii s#i din /pa)iul 'conomic 'uropean *i ;socia)ia 'uropean# a Bi!erului /c>im! contri!uie financiar la coe iunea economic# *i social# a ,niunii 'uropene *i a /pa)iului 'conomic 'uropean.

.nteresant de o!servat ar fi rela)ia ,niunii 'uropene cu 3usia, *i dac# procesul de europeni are exist# *i la nivelul societ#)ii ruse*ti. 3usia este al treilea partener comercial al ,niunii 'uropene, cu livr#rile ruse*ti de petrol *i 5a e care alc#tuiesc un procent mare din exporturile 3usiei c#tre 'uropa. ,' *i 3usia au (nc>eiat un acord de parteneriat *i cooperare (n 1??4. &ooperarea (n curs se !a ea # pe patru domenii de politic# specifice. ;ceste se refer# la aspecte economice *i de mediu, li!ertate, securitate *i -usti)ie, securitate extern# *i de cercetare *i educa)ie, inclusiv aspecte culturale. &ooperarea include *i o serie de pro!leme pre ente la nivel interna)ional precum$ sc>im!#rile climatice, traficul de dro5uri *i traficul de fiin)e umane, com!aterea crimei or5ani ate *i a terorismului, neproliferarea, procesul de pace din =rientul 2i-lociu, .ran *i Bi!ia. 6e asemenea, ,' *i /,; au (mpreun# cel mai mare comer)ului !ilateral *i rela)ii de investi)ii din lume, aproximativ 31F din comer)ul mondial *i peste 53F din P.1Aul mondial. +n conformitate cu evolu)ie politic# *i -uridic# a ,', exist# o cooperare activ# (ntrAo serie de sectoare$ cooperare (n domeniul -usti)iei *i afacerilor interne, securitatea ener5etic# *i ener5ie, *tiin)a mediului *i te>nolo5ie, educa)ie *i formare. /tatele europene aflate (n afara spa)iului ,niunii 'uropene adopt# *i se adaptea # politicilor europene fie c# sunt state candidate la statutul de mem!ru sau poten)iale candidate, fie c# sunt vecini ai ,niunii sau parteneri economici interna)ionali.

;lexandru =ana 2aria ;n .., Grupa 1

Bibliografie

',3=P';C &=,C&.B .C &=P'CH;G'C 21A22 0,C' 1??3 &=C&B,/.=C/ =H :H' P3'/.6'C&I (>ttp$""JJJ.consilium.europa.eu"ue6ocs"cmsK6ata"docs"press6ata"en"ec"D2?21.pdf), p.p 13A1D, ultima accesare 12.04.2011 /imon 0. 1ulmer and &laudio 2. 3adaelli A %:>e 'uropeanisation of Cational PolicL98# MueenNs Papers on 'uropeanisation, Co 1"2004 , p.p 1A15
http:// !5(6!,"!(7/%"h##'%/S"h##'#0P#'&t&"%I$t*+$,t&#$,'St(.&*%,$.Ph&'#%#ph8/F&'*St# +*/E(+#p*,$&%,t&#$F&'*%/F&'*t#(p'#,.93:21;9*$!p.0 (ultima accesare 12.04.2011)

2arOus Haverland A 6oes t>e ', &ause 6omestic6evelopments9 .mprovin5 &ase /election in 'uropeanisation8, Pest 'uropean Politics,Qol. 2?, Co. 1, 0anuarL 2006, , p.p134 R 146

http://**,%!*(+#p,!*(/(%/&$.*<-*$!ht) (ultima accesare 12.04.2011)

http://*"!*(+#p,!*(/*$',+=*)*$t/h# -.#*%-&t- #+7/&$.*<-+#!ht) (ultima accesare

12.04.2011).