IN MUNTII CARPATI.......

O alta controversata descoperire din muntii Carpati: Muntele ureanu

In anii 90 a existat un program arheologic vast, in zona muntilor Orastiei, in scopul stabilirii mai precise a identitatii poporului romn in spatiul carpatic, dar si pentru intelegerea mai buna a sistemului de fortificatii si de trai a populatiei din acea vreme. Dupa evolutia din !9, autoritatile au manifestat o anumita deschidere in acest sens, pana cand a fost obturata de interese ascunse si de interese politice. In acea vreme, arheologii au depus o activitate destul de intensa si rezultatele au inceput sa apara, multe dintre ele uimitoare. "u fost publicate unele lucrari despre descoperirile facute, dupa care totul a incetat brusc. #a de obicei, s$a invocat lipsa de fonduri si a conditiilor necesare pentru continuarea sapaturilor. De fapt, atunci a avut loc o descoperire formidabila, considerata secret de stat la cel mai inalt nivel. In plus, descoperirea i$a speriat atat de tare pe oficialii romni, incat au actionat orbeste si au ascuns atat de bine locul, incat nu a mai putut fi gasit ulterior% &u au fost capabili sa inteleaga ce au vazut la fata locului si cu atat mai putin sa studieze problema. Desi era cea mai importanta descoperire facuta vreodata, capabila sa dea peste cap nu doar aceasta tara, ci chiar echilibrul socio$politic si economic mondial, a fost inchisa cel mai repede si ascunsa atat de bine incat a disparut cu totul. 'ara a se urma protocolul obisnuit in astfel de cazuri, cercetarile initiale s$ au rezumat la cateva intrebari si au fost realizate doar de structura locala de (olitie. "u venit apoi trei agenti ) I care au contactat repede *ucurestiul, dar reprezentatul trimis a clacat, decizional vorbind. "u fost atat de speriati, incat au considerat ca, pentru o mai mare siguranta, trebuie sa astupe locul pana la sosirea echipa+elor de specialisti. "u adus imediat o betoniera si au sigilat chiar ei intrarea, asternand pe deasupra un strat de pamant cu vegetatie. "bia au avut timp sa faca niste fotografii, restul dosarului, foarte subtire, il constituie declaratia unui profesor de istorie si lingvistica. -ai mult, masina in care se aflau cei trei ofiteri de securitate a fost implicata intr$un teribil accident, pe drumul de intoarcere la *ucuresti. "u murit toti% "bia a putut fi salvat putinul material de dosar. (rin urmare, un singur martor a ramas in viata, profesorul #onstantin, de la care nu s$a putut afla mare lucru. (arca fusese lovit de dambla, nu vorbea sau vorbea foarte rar, cu lungi intreruperi. -acar avusese prezenta de spirit de a face noua fotografii, agentii de securitate facusera si ei alte patru, dar doua fusesera distruse in accident.

Din declaratia profesorului, reiese ca unul din siturile arheologice din acea zona abia se infiintase, sapaturile fiind la inceput. (entru efectuarea muncii erau anga+ati localnici care munceau cu ziua, dar nu veneau in fiecare zi la lucru, asa ca sapaturile inaintau cu greutate. In plus, santierele arheologice erau raspandite pe o arie destul de larga in zona muntilor Orastiei, a Devei si a )armisegetuzei egia. )efii de santier erau nevoiti sa se ocupe de doua sau chiar de trei situri simultan, deplasandu$se de la unul la altul, iar prezenta lor intr$un loc incetinea ritmul muncii in altul. In aria de interes a sapaturilor intra si muntele )ureanu, care face parte din gruparea montana a Orastiei. (e unul dintre versantii lui, intr$un fel de vaioaga, tocmai fusese deschis un astfel de sit. )e trasase planul sectiunilor de interes, se stabilisera parametrii de lucru si sapaturile demarasera doar de cateva zile, atunci cand a inceput totul. Intr$una din zile, unul dintre muncitori a lovit cu tarnacopul intr$un loc din peretele muntelui si a dislocat mai multe pietre care s$au pravalit spre el. (rofesorul #onstantin a auzit tipatul baiatului, a a+uns imediat langa el si l$ a gasit teafar. Inafara de cateva zgarieturi, pustiul nu patise nimic. In plus, dislocarea rocilor daduse la iveala o intrare spre un fel de incapere subterana, regulata ca forma si cam de .0 de metri patrati. "rheologul a patruns in grota impreuna cu insotitorul sau si a facut o alta descoperire/ o gura de aerisire care dadea intr$un pasa+ de trecere in adancime. #ei doi au marit deschiderea cu lovituri de tarnacop si au inaintat pe culoar. Dupa aproximativ .0 de metri, culoarul s$a largit considerabil, iar dupa alti 00 de metri exploratorii puteau de+a sa se deplaseze in picioare, perfect drepti. (rofesorul a remarcat faptul ca natura rocilor de pe tavan s$a modificat brusc si in fata lui, la o distanta de vreo opt metri, a aparut un perete vertical. " remarcat, de asemenea, ca pe tavan aparusera sclipiri frumoase, pe care le$a interpretat ca fiind din mica bazaltica. #and au a+uns in fata peretelui vertical, au remarcat o deschizatura larga, de forma unui semicerc, prin care se auzea un vuiet imens, desi indepartat, ca un fel de tunet. Impresia de forta si energie ce razbatea de sub deschizatura intunecata era atat de puternica, incat arheologul a ezitat sa mai inainteze. " decis totusi sa continue investigatia la lumina lanternelor. " realizat repede cateva fotografii si urmat de satean a inceput sa coboare pe un fel de trepte, in haul ce se intindea sub ei. De fapt era tot un culoar, lat cam de 10 metri. "rheologul era intrigat, in primul rand, de curatenia locului, ca si cum cineva l$ar fi curatat in permanenta de praf si depuneri. )e aflau de+a cam la .00 de metri distanta de sit, in interiorul muntelui, si cam la 20 de metri adancime. Inaintarea era usoara, asa ca au mai coborat aproximativ 000 de metri, au a+uns la o raspantie si au ales culoarul care parea mai larg si mai inalt. Istoricul s$a apropiat de peretele lateral dreapta si l$a luminat cu lanterna. " recunoscut minereuri masive de aur care impanzeau peretele de roca. "celasi lucru era valabil si pentru tavan si pentru peretele despartitor. #uloarul cotea lin spre stanga si apoi mergea in linie dreapta inca vreo 100 de metri, iar in capat se vedea o lumina albastra care izvora

parca din sol. (rofesorul a mai remarcat ca minereul de aur se 3strangea4 pe peretele din dreapta intr$un fel de vna groasa de aproximativ doi metri, la mi+locul acestuia. 'ilonul brazda astfel zona pe o distanta de 10 metri, largindu$se apoi ca o palnie si ingloband dreptat tot peretele. &icio mina de pe 5erra nu contine asa ceva% 6 o imposibilitate geologica si daca profesorul nu ar fi avut prezenta de spirit de a face cateva fotografii, totul ar fi parut un basm. #ercetatorul a mai surprins in imagini si o ridicatura, ca un fel de pat din aur si ceva ca un fel de cartus egiptean din "ntichitate, plin cu niste semne clare, un fel de scriere din linii si forme geometrice precise. (ractic era un dreptunghi in interiorul caruia se aflau scri+elite aceste semne. )crierea a fost analizata atat in omania cat si in alte trei universitati celebre in lume si a fost descifrata doar partial. O bucata din text era mult mai veche decat cealalta si nu a putut fi decodata. #a si cum pe acolo ar fi trecut mai multe fiinte, in perioade diferite de timp. Iata textul foarte scurt si criptic/ 7 8 IO, )"9$-O), "I#I 6)56 :6)&I#, 9;-I96 )6 I-( 6;&" ,adica limba romna neaosa% 5extul a fost analizat cu atentie, in colaborare cu un institut de studiu al civilizatiilor indo$europene din 'ranta, iar 3traducerea4 e fireasca/ Io eu, care sunt #ronos sau, la fel de bine, #ronos sunt eu. #el care a insemnat acolo afirma astfel ca el este insusi #ronos, care este adorat ca )tapan al 5impului. #ronos < fiintele de lumina il denumesc "6O&,ati intalnit acest nume in mesa+ele lor=sau 5impul este considerat foarte batran, pentru ca timpul insusi este asimilat unei existente ancestrale, el este atat de vechi, incat nici nu s$a nascut% 5rebuie sa fie deci o redare metaforica, cu un profund simbolism spiritual. #el mai probabil, cel care a facut insemnarea era un sacerdot, o fiinta umana a+unsa la desavarsirea spirituala. Dar apoi urmeaza ceva neinteles/ sal$mos. "ici traducatorii au oscilat, pentru ca 3sal4 a ridicat probleme. #ercetatorii romni au inclinat spre 3zaul4, in loc de 3sal4. #ronos, zeitatea tutelara arhaica a romnilor, era numit 3zaul$ mos4. 6xtraordinara inscriptie tradusa are cam 2.000 de ani vechime. Intrebarea este/ ce vechime are textul imposibil de talmacit>% )e stie ca, din punct de vedere ezoteric, zacamintele masive din aur marcheaza intotdeauna o zona in care spiritualitatea oamenilor a atins culmi foarte inalte. )i aici este vorba despre un adevarat munte de aur, nu de zacaminte sub forma de minereuri din aur% )a revenim totusi la expeditia profesorului #onstantinescu ? 9a un moment dat, tot inaintand in inima muntelui, cei doi au observat ca lumina albastra crestea in intensitate. #uloarul se termina intr$o fel de sala cu bolta imensa, cam de 2,0 m inaltime. #am la .0 de metri de peretele imens din capatul culoarului, tronau sase +ilturi ce incadrau o masa de forma paralelipipedica. 5ronurile erau @n @ntregime din aur masiv

<la fel si masa= si pareau incrustate in sol. In capatul mesei era al saptelea tron, mai mare decat celelalalte, care, intr$un fel, 3prezida4 ansamblul. )patarul era mult mai inalt, a+ungand cam la trei metri. De asemenea, forma era deosebita fata de celelalte, nu mai era paralelipipedica, ci ca o sectiune de trunchi de con cu baza mare in sus. In spatele fiecarui tron se afla cate o placa gravata. De fapt, era cate un text alcatuit din mii de caractere si semne necunoscute, foarte clar si ordonat incrustate, dar pe care specialistii nu au reusit sa le decripteze. In spatele tronului principal, se afla de asemena o placa gigantica, inalta cam de 1. metri si lata de patru. (e ea nu se afla gravat niciun text, ci doar discul unui soare urias, de la care plecau radial foarte multe raze catre marginea suprafetei. ;ltima fotografie realizata de profesor dintr$un unghi plasat in spatele tronului principal, infatisa un spatiu gol de forma unei elipse la nivelul solului, marcat de un mic perete pe margini, ca o bordura. (rofesorul afirmase ca pe axa ei lunga, elipsa masura aproximativ doi metri, iar pe cea scurta, cam un metru si +umatate. #and s$a apropiat de acel loc si a privit in +os, a simtit ca$si pierde constienta si chiar a lesinat pentru cateva secunde. In acel spatiu gol, omul a vazut un alt univers, ca si cum ar fi privit printr$ un hublou de nava spatiala, la cosmosul care o incon+oara. :edea un spatiu cosmic negru, vedea sclipirea stelelor. Deosebirea era ca ca acel 3hublou4 nu exista, ci accesul era liber, ca printr$o fantana. In +os, putin lateral, a observat o planeta mare, cu formatiuni asemanatoare cu cele ale (amantului, atunci cand este privit de pe 9una. Diferenta consta in culoarea planetei care imbina albastrul cu diferite nuante de galben si portocaliu. "tunci a lesinat pret de cateva clipe. #and si$a revenit l$a vazut pe baiat stand chiar pe marginea acelei elipse si privind ca hipnotizat in +os, spre planeta. (rofesorul a mai vazut atunci un fel de palnie stralucitoare care se ridica dintr$un punct de pe acea planeta, catre locul in care se aflau ei. )$a speriat foarte tare si s$a departat cativa pasi. &u si$a amintit dupa aceea foarte clar ce a urmat. )tie doar ca lumina a crescut mult in intensitate, devenind alba, si ca, la un moment dat, suprafata elipsei a devenit foarte stralucitoare. "poi l$a vazut pe baiat pasind pur si simplu peste pragul acesteia si disparand in +os, prin ea. Imediat dupa aceea stralucirea a inceput sa scada si profesorul s$a apropiat de marginea spatiului gol. " vazut cum 3palnia4 formata se retragea catre acea planeta foarte frumoasa, iar universul din +ur redevenea linistit. Dupa un timp a vazut din nou acel vortex luminos ridicandu$se de pe planeta catre el si s$a speriat din nou, fugind catre iesire. #u ultimele puteri a alergat in sat la sectia de (olitie si a cerut sa vorbeasca la *ucuresti cu omul de legatura din ) I. In aceeasi seara au sosit trei agenti si profesorul i$a condus imediat in subteran. &u se stie exact cum, unul dintre ei a disparut la fel ca baiatul. "u revenit din nou la suprafata si au ramas toata noaptea la intrare. " doua zi a mai venit de la *ucuresti un reprezentant special care s$a dovedit total depasit de situatie si a ordonat astuparea imediata a intrarii. I$a insotit doar soferul betonierei care a facut, la randu$i, o greseala

fatala. &eobservat de nimeni, i$a urmat in pasa+ul misterios si la vederea filonului de aur si$a pierdut mintile. Dupa ce au astupat intrarea cu beton, ofiterii ) I l$au lasat pe profesor la (ostul de (olitie, iar ei au plecat cu masina spre *ucuresti. &u au mai a+uns niciodata la destinatie, dupa cum am precizat la inceput.

Antarctica-muntii Orastiei-Alaska- upiter. Piramida de !oc

9a data de .. ianuarie .00A, echipamentul bazei militare americane -acor din sud$vestul "ntarcticii a inregistrat o activitate neobisnuita pe unul din varfurile muntilor de +oasa inaltime, aflat la o departare de aproximativ .0 de Bilometri. "stfel de semnale ciudate se inregistrasera si in anul precedent, indicand o triangulatie dubla, speciala/ cu muntii Orastiei din omnia si cu muntele -c7inleC din "lasBa. In niciuna din acele regiuni )erviciul de #ontrainformatii -ilitare al );" nu avea referinte despre activitati dubioase, asa ca nimeni nu intelegea care este semnificatia acelor zone. )urpriza a venit deci in luna ianuarie cand cele trei puncte au fost legate la randul lor prin indicarea unei rezultante in spatiul cosmic, avand ca tinta satelitul 6uropa al lui Dupiter. "tunci, o zona precisa a calotei ce acoperea acea zona muntoasa din "ntarctica, de langa baza -acor, se topise in doua ore, dand la iveala un dispozitiv tehnologic de o complexitate extraordinara. Din fotografii se vedea ca obiectivul avea o forma de trunchi de con, cu baza o elipsa, in mod evident, functiona ca un fel de 3baliza cosmica4. #a dimensiuni, era cam cat o cladire cu trei eta+e, iar aproape de varf, cam la doua treimi de baza, prezenta un fel de 3guler4, ca un evantai amplu, posibil un fel de antena. "mericanii nu au putut identifica sursa exceptionala de energie care a putut topi o masa gigantica de gheata in doar doua ore, baliza fiind acoperita cu un strat de .10 metri de gheata, dar in mod evident acea sursa provenea din interiorul dispozitivului. Dupa topirea ghetii, baliza incepuse sa emita niste semnale luminoase de o intensitate colosala, intr$un ritm foarte rapid, asemanator pulsarilor. 9a A. de ore dupa declansare, in dimineata zilei de .E ianuarie .00A, orice manifestare de acest gen a incetat. Dispozitivul a continuat totusi sa functioneze emitand energie si pastrand perfect uscat spatiul care$l incon+ura. *aliza era luminata si in mod evident exista o anumita activitate interioara, insa emisiile energetice puternice incetasera. #ercetarile au stabilit putine lucruri. (roblema cea mai spinoasa

era ca din primele analize ale codurilor luminoase, era clar ca se intampla ceva, in directa legatura cu locatiile din omnia si "lasBa. #hestiunea se complica si mai mult atunci cand se analiza rezultanta spre satelitul 6uropa al lui Dupiter. Nimeni nu a inteles care era natura "amenintarii#$ dar toti au !ost de acord ca ceva avea sa se intample. %imetria luminoasa e&trem de complicata repre'enta$ dupa calculele savantilor$ un !el de "numaratoare inversa#. (ar e&plicatiile puteau !i cu totul altele decat cele le)ate de ideea unei distru)eri in masa$ cataclismice. #Radarul antarctic# a !ost un incident planetar$ o*serva*il din multe state si care nu poate !i ne)at$ cel putin la nivelul serviciilor secrete.