PIERRE CHAUNU La civilltation de l'Europe classique B. Arthaud Paris !

!"## $oate drepturile asupra pre%entei edi&ii 'n li()a ro(*n+ slnt re%ervate Editurii ,eridiane. Pierre Chaunu civili%a&ia europei clasice -olu(ul l $raducere de ././/0011121 ,ERI3.ANE BUCURE4$I Lui ,are cu (are speran&a 5l septe()rie !"6" 7 89 dece()rie Pe coperta: CHAR3IN Atri)utele (u%icii ; < c I=BN ">?@??@999A@< A-ER$I=,EN$UL E3I$BRULUI CRANCED Lucrarea de Ea&+ este al cincilea volu( din colec&ia LeF Grandes civilisations1. Aceast+ colec&ie r+spunde unei 'necesit+&i recente. 3orin&ei de a )eneEicia de o lectur+ aGrea)il+ nevoii de sinte%+ Fi de a(ple i(aGini de ansa()lu li se asocia%+ de acu( 'nainte la to&i cititorii Gustul preci%iei cerin&a unui contact direct cu docu(entele Fi (onu(entele nevoia totodat+ a unui Ghid care s+7i deprind+ cu anali%a Fi s+7i oriente%e c+tre cercet+ri (ai speciali%ate. Ne7a( str+duit deci s+ re%olv+( aceast+ pro)le(+ adres'ndu7ne unor savan&i pe care talentul scriitoricesc a(pla lor cultur+ eHperien&a 'ndelunGat+ 'n 'nv+&+('nt 'i reco(andau s+ duc+ la )un sE'rFit o (isiune at't de co(pleH+.. Ne7a( G'ndit s+ concentr+( 'n volu(ele acestei colec&ii ceea ce de reGul+ se G+seFte '(pr+Ftiat 'n (ai (ulte tipuri de lucr+ri: eseuri )ioGraEii atlase istorice al)u(e 1 Pri(a edi&ie a lucr+rii lui Pierre Chaunu Ea civilisation de l'Europe classique a ap+rut 'n !"## 'n colec&ia ILeF Grandes civilisationsJ condus+ de istoricul RaK(ond Bloch. In aceeaFi colec&ie a editurii Arthaud Pierre Chaunu avea s+ pu)lice 'n !">! L alt+ lucrare 'n care 'Fi continu+ investiGa&iile Ca civilisation de l'Europe des Lu(ieres lucrare ap+rut+ 'n !"A# Fi 'n versiune ro(*neasc+ su) titlul Civili%a&ia Europei 'n =ecolul Lu(inilor 'n colec&ia ;Bi)lioteca de art+J a Editurii ,eridianeM traducere Fi cuv'nt 'nainte de Irina ,avrodin. de EotoGraEii repertoare Fi dic&ionare etc. Nu putea &i vor)a desiGur de o su(a de o si(pl+ adunare ci de o aleGere care s+7i per(it+ cititorului 'ndru(at de (entorul care este directorul colec&iei s+ ia contact cu docu(entele de toate tipurile de la care a plecat autorul pe>itru a7si ela)ora sinte%a cu adic+ partea cea (ai i(portant+ cu via&a si suEletul c+r&ii si al civili%a&iei studiate. Ilustra&ia c+r&ii care cuprinde 8#6 de EotoGraEii 'n al)7neGru si A planFe 'n culori1 a Eost Grupata potrivit te(elor principale ale teHtului Eiecare i(aGine Eiind 'nso&it+ de eHplica&ii care 'i su)linia%+ interesul docu(en7 tar. $rei%eci si Fapte de har&i planNi si GraEice inserate 'n teHt 'ONPaduie cititorului sa situe%e eveni(entele sau locurile 'n conteHtul lor GeoGraEic. Intruc't civili%a&ia Europei clasice aPunGe ( perioada nu(it+ de istorici Iera prestatisticaJ 'n carte au Eost Eolosite nu(eroase GraEice. Autorul a utili%at 'ndeose)i canavale loGarit(ice care ocupa loc pu&in si Eac posi)il+ o vi%iune sinoptic+ eviden&iind esen&ialul 5rit(urile de de%voltareQ Fi usurEoid co(para&iile la toate nivelele 'ntre Eaptele cele (ai diEerite. Pe de alt+ parte ansa()lul teHtului este distri)uit 'n trei sec&iuni: !Q Pri(ele patru capitole ale lucr+rii pre%int+ evolu&ia istoric+ 'n 'ntreGul s+uM 8Q -in apoi !! capitole consacrate civili%a&iei acce>itul Eiind pus cu deose)ire pe secolul al <-II7DeaM 1 In edi&ia de Ea&+ pu)licat+ 'n trei volu(e 'ntreGul (aterial ilustrativ este reprodus 'n al)7neGru ur(+rindu7se 'ntoc(ai suita din oriGinalul Erance%M toate i(aGinile s'nt Grupate 'n ulti(ul volu( '(preun+ cu co(entariile 'n care Pierre Chaunu su)linia%+ valoarea lor artistica Fi docu(entar+. H+r&ile planurile Fi GraEicele s'nt plasate 'n teHt ca Fi 'n edi&ia oriGinal+ 'n ti(p ce co(entariile autorului pe (arGinea lor s'nt reunite tot 'n cel de7al treilea volu( . ?Q Un indeH docu(entar plasat la sEirFitul volu(elor 'nG+duie raportarea la teHt pentru unele pro)le(e speciale si totodat+ ca o inova&ie i(portant+ Eurni%ea%+ preci%+ri si eHplica&ii co(ple(entare asupra a nu(eroase personaPe no&iuni institu&ii locuri evocate 'n teR7t si 'n cronoloGie sau EiGurin+ 'n ilustra&ii 5tri(iterea la articolele co(ple(entare ale dic&ionarului este se(nalat+ 'n teHt prin asteriscQ. El este co(pletat de ta)ele cronoloGice ale c+ror coloane distincte de%v+luie concordan&ele dintre eveni(entele

(ilitare politice econo(ice si Eaptele de civili%a&ie din Europa si din restul lu(ii. Aceast+ cronoloGie duce de la sEirFitul secolului al <-I7lea p'n+ 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea 'nG+duind astEel s+ se p+stre%e continuitatea dintre perioada Europei clasice si perioada de civili%a&ie care a precedat7o. 'n sE'rFit o )i)lioGraEie de orientare 'nG+duie cititorilor care o doresc printre ei Fi studen&i s+ ad'nceasc+ studiul unei chestiuni sau alteia. PRECAST LA E3ISIA CRANCEDT Piatr+ cu piatr+ se construieFte acest ediEiciu pe care l7a( conceput Fi care 'ncearc+ s+ pun+ 'n lu(in+ caracterele (arilor civili%a&ii s+ desprind+ liniile de Eor&+ ale istoriei u(anit+&ii. 3evenea tot (ai Greu clnd a)orda( Europa ti(purilor (oderne s+ sta)ili( divi%iunile cronoloGice 'ntruc't curentele de civili%a&ie se decalea%+ adesea unele 'n raport cu altele potrivit locului pe care7l ocup+ pe ta)la de Fah a lu(ii eHa(inate. 3ar tre)uia totuFi s+ cercet+( Fi scind+rile Eunda(entale Fi 'nceputurile esen&iale. Accept'nd s+ deEineasc+ 'n linii (ari civili%a&ia Europei clasice 'ntr7un cadru pe care el 'l situea%+ aproHi(ativ 'ntre !#89 Fi. !>#9 Pierre Chaunu a 'ntreprins o (unc+ vast+ si diEicil+ datorit+ individuali%+rii cresc'nde pe care o cunosc 'n acea vre(e statele Fi datorit+ 'ns+Fi a(ploarei su)iectului. 3ar diEicidtatea nu pare dec't s+7i Ei sporit elanul Fi dorin&a de i%)'nd+. 'ntreaGa lucrare de Ea&+ este sus&inut+ de un Eel de av'nt puternic si proEund din care se desprinde si(patia cercet+torului pentru te(a investiGa&iilor sale. El particip+ din plin la (iFc+rile pe care ni le descrie Fi 'n care real(ente d+ i(presia c+ s7a cuEundat pentru ca s+ le redea Fi s+ le eHplice (ai )ine dup+ aceea. =i desiGur i(aGinea care ne este pre%entat+ aici despre Europa clasic+ nu este 'ntru7totul conEor(+ cu sche(ele tradi&ionale iar EiGurile Ea(iliare ale suveranilor oa(enilor politici Fi conduc+torilor (ilitari se esto(pea%+ 'ntruc'tva in lu(ina ori%ontului unei epoci studiate cu prec+dere in realit+&ile structurilor sale l+untrice Fi deschi%'ndu7se asupra perspectivelor inauGurate prin descoperirile tehnicii Fi Ftiin&ei. Nu cred c+ e ca%ul nici s+ ne (ir+( nici s+ ne pl'nGe( de asta. Brdonarea unei (aterii atit de )oGate Fi de diverse nu a Eost uFoar+. 3esiGur autorul a tras Eolos din selec&ia i(portant+ a ilustra&iilor ce lu(inea%+ teHtul Fi conco(itent sini lu(inate de el precu( si din pre%en&a dic&ionarului Einal unde aPunG s+ se r'nduiasc+ no&iunile persoanele Fi lucrurile care n7au Eost atinse dec't 'n treac+t. 3ar eHpunerea care do(in+ totul posed+ prin ea 'ns+Fi un caracter de (are unitate Fi suGerea%+ constant cu( su) (o%aicul 'nc'lcit de Eapte si peripe&ii civili%a&ia studiat+ de&ine o personalitate proprie atr+G+toare Fi 'ntruc'tva traGic+. Cartea este aHat+ 'n 'ntreGi(e pe opo%i&ia proEund+ 'ntre conservatoris(ul tenace al unei civili%a&ii (ateriale ui(itor de sta)ile Fi eHplo%ia revolu&ionar+ a operelor spirituale. Construc&ia e clar+ si lu(ina aruncat+ asupra acestui contrast Eunda(ental este 'n (od voit )rutal+ Fi toc(ai de aceea revelatoare. Iat+ (ai 'nt'i ta)loul statelor care se (+resc Fi 'ncearc+ s+ aPunG+ la un echili)ru du7 UR ro)ii 'n poEida alian&elor care se Eac Fi se desEac 'n poEida r+%)oaielor care se pierd sau se c'FtiG+. 'ntreaGa civili%a&ie (aterial+ pre%int+ o Ei%iono(ie sta)il+ cu structuri econo(ice Fi sociale dac+ nu cu totul i(o)ile 'n orice ca% E+r+ o schi()are proEund+ si E+r+ o evolu&ie decisiv+. InEor(a&iile care privesc de(oGraEia locuirea (unca sau circula&ia oa(enilor ne apar )oGate nu(eroase precise si reG+si( 'n ele )eneEiciul activit+&ii enor(e Eurni%ate de c'teva echipe de istorici neo)osi&i. In Eunc&ie de cli(ate &inuturi si vre(uri sl+)iciunile sau prosperitatea unui proGres rela7 tiv alternea%+ su) ochii noFtri. 3ar nic+ieri nu eHist+ o pornire hot+r'toare pe calea unei re'nnoiri si pentru aceasta tre)uie sa aFtept+( perioada care va ur(a. In pri(7plan apare pre%entat+ cu un entu%ias( a)ia st+p'nit ceea ce este nu(it+ aventura spiritului. Epoca apar&ine desiGur (arii revolu&ii 'n G'ndirea EilosoEic+ si Ftiin&iEic+ prin inter(ediul unei (iini de oa(eni Geniali care 'n tihna unei vie&i (editative Fi cal(e ela)orea%+ principiile ce 'nG+duie a)andonarea dep+Firea 'n sE'rFit a lu(ii 'nchise a lui Aristotel Fi accesul nu E+r+ tea(+ la perspectiva inEinit+ a cos(osului. Atunci 'n7tr7adev+r (ate(ati%area universului se desparte de o)iFnuin&ele celui (ai 'ndep+rtat trecut si uniEic+ o natur+ care se (+reFte din toate p+r&ile conco(itent cu (+surarea ei. Bdat+ cu do(nia rela&iei (ate(atice totul se r+stoarn+ )rusc Fi se reasa%+ 'ntr7un soi de o(oGenitate Fi de unitate dina(ic+. $ehnica aFa cu( se 'nt'(pl+ at't de des 'nso&eFte proGresele Ftiin&ei Fi pe r(d ur(ea%+ aceste pro7 !9 Grese sau le precede potrivit acelui Pos su)til de inEluen&e reciproce care se &es 'ntre G'n7direa ce proGresea%+ si uneltele a c+ror si(pl+ apari&ie per(ite dep+Firea unor o)stacole Fi a unor pro)le(e pln+ atunci insolu)ile. AV tund s'nt descoperite Fi perEec&ionate instru(entele de (+surat si de (ultiplicare a si(&urilor luneta (icroscopul telescopul Fi conEor( cu un proces Erecvent 'nt'lnit inven&iile plutesc (ai 'nt'i 'n aer pentru ca apoi s+ se concreti%e%e aproape si(ultan 'n diEerite ateliere. AstEel se eHplic+ proGresele eHtraordinare Fi rapide ale astrono(iei. Revolu&ia intelectual+ Fi revolu&ia tehnic+ (+rF+luiesc '(preun+. Acesta este dup+ cu( insist+ autorul cu enerGie

(o(entul hot+r'tor al construirii lu(ii (oderne. Restul pro)le(elor s'nt studiate cu aceeaFi viGoare de eHe(plu cele privind arta si reliGia. C+ci ter(enii nu tre)uie s+ 'nFele. EHpresia IEuropa clasic+J apare 'n 'nsuFi titlul lucr+rii. 3ar tre)uie s+ ne 'n&eleGe( 'n aceast+ privin&+. =i pe planul artei unele c+r&i Eru(oase ap+rute de curind au pus )ine 'n lu(in+ (odul 'n care pe un Eond per(anent de art+ )aroc+ aPPare pentru un ti(p ostrovul EraGil al clasicis(ului. Pro)a)il c+ 'ntr7adev+r se putea d+rui acestui (o(ent trec+tor de perEec&iune 'n ordine si (+sur+ (ai (ult cal( interior dec't vrea Pierre Chaunu proEund sensi)il 'n ceea ce7l priveFte Ea&+ de tensiunea traGic+ n+scut+ din opo%i&ia dintre o G'ndire 'nnoitoare si o societate i(o)il+. 3ar 'n acert secol teoloGic 'n care totul se 'nv'rtea 'n Purul conceptului de 3u(ne%eu 'n care i%)ucneau 'nErunt+rile Fi conElictele devenite inevita)ile !! din pricina Eer(it+&ii pasiunii convinGerilor Fi credin&elor esen&ialul este s+ si(&i cu( Eace el dra(a 'n+)uFit+ care se ascunde adesea su) Eor(ele cele (ai echili)rate Fi (ai pure. A(pla Eresc+ pre%entat+ 'n aceast+ carte are caracterul Ere(+t+tor Fi 'ncordat al (arilor epoci tr+ite de o(enire. 4i c'nd 'n Eelul a7cesta se sta)ileFte o potrivire inti(+ 'ntre via&a unui secol Fi te(pera(entul istoricului care 'l evoc+ ne 'ncearc+ aFa '(i pare un senti(ent de participare si de reuFit+ pentru care tre)uie s+ (ul&u(i( celui care a Ftiut s+7l tre%easc+ 'n noi. RAW,BN3 BLBCH ,ULSU,IRILE AU$BRULUI PreEe&ele s'nt E+cute pentru reGrete. Cei care nu le au s'nt 'ntr7un Eel neEerici&i. La ce )un totuFi s+ reGre&i c+r&ile virtuale despre Europa clasic+ acelea pe care 'n alte vre(uri si cu (ai (ult r+Ga% poate le7ai Ei scrisO Aceasta de Ea&+ eHist+ Fi pre&uieFte (ai (ult dec't o pro(isiune. Un eseu de acest tip i(pune renun&+ri. Nu le7ara acceptat cu ini(a uFoar+: renun&+ri la de(onstra&ii 'n spriPinul unor ipote%e pe care Fantierele deschise )a 'ntr7un loc )a 'n altul chiar Fi aici per(iteau s+ le sus&ine( la nuan&are (ereu pentru c+ tre)uia s+ tranF+( lucrurile la un lunG secol al <-III7lea pe care ne7ar Ei pl+cut s+7l pune( 'n lu(in+ la reEerin&e. Xenul colec&iei nu ne 'nG+duie s+ pronun&+( sentin&e. ReGret+( sacriEiciile desiGur op&iunile 'ns+ nu. Aceast+ carte nu poate Ei desprins+ de 'n7v+&+('nt. -re( s+ eHpri(+( ne&+r(urita noastr+ Gratitudine studen&ilor de la universitatea din Caen cei de odinioar+ lui Pierre Xouhier coleGul nostru de a%i Iacredita&ilorJ 'n istoria (odern+ '(preun+ cu care a( cercetat a( !? Fov+it ne7a( poticnit Fi uneori a( descoperit proEesorilor noFtri de ieri Fi de a%i ale c+ror nu(e revin adesea 'n teHt: (ai 'nt'i lui Cer7nand Braudel lui Ernest La)rouse -ictor L. $apie (e(oriei lui AleHandre YoKre operei lui Pierre Xou)ert. C+r+ 'ndoial+ aceste paGini n7ar Ei v+%ut niciodat+ lu(ina %ilei E+r+ editorul Fi colec&ia sa. Aduce( deci (ul&u(irile noastre deose)ite lui RaK(ond Bloch care (7a solicitat lui XuK BeauPouan pentru (otivele cunoscute de el @ 'ntreGii edituri Arthaud. AF vrea s+7(i eHpri( prietenia Fi recunoFtin&a Ea&+ de echipa care (7a aPutat at't de (ult. B carte construit+ dup+ Eon(da colec&iei ILeF Xrandes CivilisationsJ repre%int+ o)liGatoriu o (unc+ de echip+ aFadar o oper+ de prietenie. Xindul (eu recunosc+tor Fi e(o&ionat se 'ndreapt+ c+tre to&i cei cu care a( lucrat. C+tre =Klvain Contou a c+rui sarcin+ de a p+stra cu Eer(itate Eor(ula Eericit+ pe care a conceput7o nu este uFoar+ 3oa(nei Zossetta Cha(pinot care a inventat @ Fi i(aGinea co(pletea%+ teHtul @ 'n eGal+ (+sur+ cu (ine Fi chiar (ai (ult )oGata iconoGraEie. Cit despre 3o(inique Raoul73uval ea a ani(at a condus a coordonat totul de la 'nceput p'n+ la sE'rFit. Elanul %elul Fi GriPa sa necontenit+ nu vor pri(i nicic'nd destul+ Gratitudine. $oate acestea 'n privin&a (eritelor c+r&ii. Cit despre restul Fi despre deEecte eu s'nt unicul r+spun%+tor. Aceast+ Europ+ clasic+ nu este o Europ+ clasic+ oarecare. Ea nu tinde spre o)iectivitate. In (+sura 'n care aceasta 'nsea(n+ a (in&i Fi a se (in&i a enu(era Fi nu a selecta a tr+da Fi a se tr+da. Ea apar&ine !6 deopotriv+ ti(pului nostru Fi ti(pului ei potrivit dorin&ei lui Lucien Ce)vre. Pentru c+ 'n ea a( pus ceva din (ine (ul&u(esc (ai ales tuturor celor ai (ei. Lui HuGuette care a '(p+rt+Fit cu (ine (unca trudnic+ Fi )ucuriile tuturor celor din Ea(ilie de acu( Fi dintot7deauna copiilor de linG+ (ine si celui care lipseFte. Caen Ee)ruarie !"##. EURBPA CLA=ICT NU,TRUL BA,ENILBR 4l CALI$A$EA LBR Istoria civili%a&iilor nu se cra(ponea%+ ca eveni(entul de %iua Fi de ora unui reper Eie el c+derea unei Bastilii sau co(iterea unui reGicid. Bp&iunile sale s'nt altele. Ea re&ine anul !"![ pentru teoria relativit+&ii Generale anul !#?> pentru 3iscursul asupra (etodei. 3atele sale Eunda(entale s'nt totdeauna a(ple: nu at't !#?> cit !#89@!#69

pornind de la o (as+ critic+ de revolu&ie @ punerea 'n (iFcare a tuturor ideilorM apoi dup+ enun&are dup+ 'n7 delunGate proGrese interioare care eHplodea%+ 'ntr7o Eor(ul+ 'ntr7o ipote%+ 'ntr7un calcul @ durata necesar+ de o Genera&ie pentru os(o%a treptat+ la nivelul unei elite. Cei o suta dou+%eci o sut+ trei%eci de ani ai Europei clasice nu 'ncep Fi nu se 'ncheie pretutindeni 'n acelaFi ti(p. Istoria civili%a&iilor este de ase(enea o istorie (asiv+. B(enirea din care Eace parte Europa clasic+ )eneEicia%+ de #99 de (ilioane de oa(eni 5[[9 c+tre !#?9 #>9@#A9 c+tre !>[9QM 'n patru Genera&ii de trei (iliarde de destine. Europa clasic+ Fi prelunGirile sale de peste (+ri nu(+r+ >9 p'n+ la !99 de (ilioane de suEleteM 'n o sut+ trei%eci de ani s'nt incluse 'n lan&ul Genera&iilor o Pu(+tate de (iliard de destine dintre care 8[9 de (ilioane rete%ate 'nainte de ieFirea din adolescent+ si nenu(+7 !# rate alte vie&i de adul&i (ai scurte 'n (edie dec't ale noastre 56[@[9 de aniQ. 'nFiruite ele repre%int+ a)ia >@A\ din (area Europ+ din %ilele noastre. Iat+ (ateria Generoas+ pentru o carte. C+ci istoria civili%a&iilor este Fi o pro)le(+ de calitate. Nu(+rul de oa(eni pri(a Fans+ este condi&ia necesar+ dar nu si suEicient+ a succesului. 4i ce succes] Europa clasic+ aceast+ lu(e t'n+r+ cu pira(ida v'rstelor desE+Furat+ la )a%+ se constituie 'ncet 'ntr7un pol de do(ina&ie. Xrecie a (iracolului unei civili%a&ii universale 'n perspectiv+ ea este (ai ales Gra&ie i(o)ilit+&ii aparente a structurilor sale sociale cea (ai revolu&ionar+. Europa clasic+ nu este Europa (ul&i(ii. Ea este Europa unei elite scutite de preocuparea hranei de GriPa Guvern+rii cet+&ii protePat+ de renta seniorial+ si de (onarhia a)solut+ li)er+ 'n (isiunea sa de a preG+ti (uta&ia de creFtere a epocilor viitoare. ,aiestuoasa senin+tate a Europei clasice disi(ulea%+ insuEicient vasta clocotire a unei revolu&ii cu adev+rat i(portante @ aceea 'n G*ndire @ a (ate(ati%+rii lu(ii. Este sinGura revolu&ie eEicace sinGura capa)il+ s+ (odele%e cu ti(pul (ateria. C+ci prin G'ndire se '(plineFte destinul lu(ii. Pe l'nG+ (aiestuoasa senin+tate (ai eHist+ Fi o tensiune 'ntre structurile sociale p+strate din CreFtin+tatea Eeudal+ si preEacerea ideilor unei Eoarte reduse elite o tensiune 'ntre EH7.7tre(ul Bccident (aturi%at 'n Europa (+rile pe care aceasta le do(in+ Fi restul lu(ii la plural: I . . . celelalte civili%a&ii. . . (asiv continentale AErica AsiaJ cea (ai (are parte a A(ericii 'Fi continu+ via&a proprie Fi activitatea europenilor nu le irit+ deoca(dat+ dec't epider(a. Iat+ pro)le(e de deli(itare de durat+ de con&inut: de periodi%are si su)iect. IN$RB3UCERE 3incolo de cuvinte ('re)uin&+ri li(ite Fi deEini&ii 3ar oare ce 'nsea(n+ Europa clasic+O IEuropa1' este un cuv'nt savant care aPunGe 'n secolul al <-I$7lea s+ cucereasc+ treptat de la vest la est 'ntre)uin&area curent+. =+ consult+( statistica ver)al+. Ea este pe punctul s+ revolu7&ione^.e istoria repre%ent+rilor. IEuropaJ 1 a7cest cuv'nt de u(anist anGaPea%+ 'n secolul al <-II7lea o lupt+ dispropor&ionat norocoas+ cu cel de ICreFtin+tateJ1 care are de partea sa o (ie de ani de Eolosin&+ Fapte secole de cruciade o )oGat+ co(oar+ aEectiv+ Fi euEonia. Ni(ic nu7i (ai interesant dec't o cronoloGie Fi o cartoGraEiere a 'ntre)uin&+rii nu(elor de IEuropaJ Fi ICreFtin+tateJ 'n Purul lui !#89 IEuropaJ intriG+ cuv'ntul este o eHcep&ie. In Purul lui !>[9 ICreFtin+tateaJ nu (ai este dec't un arhais(. =ensul s+u sVa (odiEicat a 'ncetat s+ (ai Eie echivalent cu IEuropaJ 'n Cran&a 'n Blanda 'n AnGlia su)stituirea se Eace Eoarte de ti(puriu din !#?9 p'n+ 'n !##9. 'n !##9 IEuropaJ eHist+ la vest 'n cuvinte dar 'n =pania 'n sudul Italiei 'n Austria UnGaria Polonia 'n vecin+tatea turcilor pretu7 1 $er(enii nota&i cu asterisc s'nt co(enta&i pe larG de autor 'n cadrul indeHului docu(entar. 5N.r.r.Q !A tindeni unde vechiul spirit de cruciad+ r+('ne via)il ICreFtin+tateJ continu+ s+ Eie 'nvinG+tor. In !>[9 iat+ la r'ndul s+u aceast+ Europ+ de r+s+rit atins+ de Eolosirea ter(enului de la Paris Fi din Londra. Cuvintele 'n repet+rile lor involuntare cel pu&in nu deEor(ea%+ realitatea. IEuropaJ s7a n+scut 'n cuvinte 'n secolul al <-II7lea. A)ia 'n secolul al <-III7lea ter(enul apar&ine eHpri(+rii o)iFnuite. -oltaire 'n =ecolul lui Ludovic al <l-7lea ap+rut+ la Berlin 'n !>[! si 'n Eseu despre (oravuri 5!>[#Q Eace s+ prevale%e adPectivul. Europa clasic+ s7a n+scut aFadar 'n !>[9 'n epoca Lu(inilor: ea decurGe dintr7o du)l+ conFtienti%are dintr7o proEund+ solidaritate a secolului al <-III7lea cu G'ndirea Erance%+ din anii !##9 cu (odera&ia 'n&eleapt+ a (arii revolu&ii intelectuale din !#89@!#69. =olidaritate 'n ordinea estetic+ solidaritate 'n ordinea EilosoEic+ solidaritate 'n ordinea politic+. In ordinea politic+ 'ndr+%nelile enciclopedistilor s'nt 'n pri(ul r'nd ver)ale. Europa EilosoEic+ !7a acla(at pe Po()al i7a linGuFit pe Crederic si pe Ecaterina a Il7a. 3incolo de acestea c'teva critici de rutin+ invoc'ndu7! pe Henric al I-7lea si provenind de la Boucher BoulanGer 3a(ie7laville 3iderot Zaucourt solicit+ readapt+ri. Pi eV volu&ia nu este o chestiune de actualitate. Ea a 'nceput odinioar+ '(potriva LiGii '(potriva Crondei. Ceea ce recla(+ echipa enciclopedistilor 'n privin&a cet+&ii este des+v'rFirea statului (onarhic care 'n aEar+ de c'teva scr'F7niri le7a Eost Eavora)il. ConEir('nd clasicis(ul Cran&ei lui Ludovic al <l-7lea Europa Lu(inilor pe ur(a lui -oltaire 'Fi aEir(+ solidaritatea si(&it+ proEund de o elit+ pe parcursul celor !?9 de ani care din !#?9 dat+ rotund+ p'n+ 'n !>#9 con7

stituie ceea ce propune( s+ denu(i( '(preun+ cu ea perioada Europei clasice. A a7Eir(a unitatea acestei perioade 'nsea(n+ aFadar a Eace oper+ de istoric. B continuitate 'ntrerupt+ 'nstr+inarea suGerat+ de ter(enul -echi ReGi( IstorioGraEia secolelor al <l<7lea Fi al <<7le i a pierdut 'n contrast cu tradi&ia din secolul al <-III7lea continuitatea dens+ a anilor !#89@!#?9 !>[9@!>#.9. Revolu&ia Erance%+ pe de o parte revolu&ia industrial+ aceast+ realitate incontesta)il+ pe de alta au contri)uit la 'nstr+inarea si apoi la destr+(area perioadei clasice a Europei 'ntr7o ase(enea per7] spectiv+ (odernitatea 'n 'ntreGi(e a devenit un I-echi ReGi(J. $er(enul deH.v+luie 'nstr+inarea. El aPunGe s+ deEineasc+ un Eapt eHistent un real printr7un viitor. Brice istorioGraEie care accept+ no&iunea de I-echi ReGi(J se instalea%+ 'n (od deli)erat 'n anacronis(. Un continuu( resi(&it de patru Genera&ii care !7au tr+it a Eost sE+r'(at. =ecolul al <-III7lea s7a G+sit separat artiEicial de secolul al <-lI7lea si iat+7! redus la a nu (ai 'nse(na dec't prodro(uri sau (ai eHact ca s+ relu+( titlul unei c+r&i )une IoriGinile intelectuale ale Revolu&iei Erance%eJ ! de la !>![ la !>A>. BriGinile intelectuale ale Revolu&iei Erance%e dac+ &ine( la aceast+ Eor(ul+ ar tre)ui plasate 'n dreptul lui $ractatus theoloGico7politicus de =pino%a sau Fi (ai )ine 'n sursele carte%iene ale unui tratat ap+rut 'n !#>9. AstEel pe a7ceast+ cale ocolit+ perioada Europei clasice proEund resi(&it+ de elita activ+ Fi G'nditoare a europenilor care citesc @ ![ 999 p'n+ la 89 999 din [9 999 999 de adul&i @ Fi7ar reG+si unitatea l+untric+ de care a Erustrat7o (ania copil+reasc+ a oriGinilor Revolu&iei. A doua eroare a p+c+tuit prin o(isiune. Adev+ratele revolu&ii transEor(+ (ai 'nt'i ordinea ideilor. Ele nu tul)ur+ i(ediat ordinea aparent+ a lucrurilor. EHpansiunea 'ntre !6"8 si ![69 a EHtre(ului Bccident creFtin la sca7 Este vor)a despre lucrarea lui H. $aine. 5N. tr Q. 89 ra u(anit+&ii constituirea 'n Purul anilor ![69@ ![[9 a unei pri(e schi&e planetare @ o su)&ire pelicul+ de econo(ie (ondial+ @ au 'nlocuit 'n Eruntea eHplica&iilor tradi&ionale PustiEicarea (arii rupturi de la 'nceputul secolului al <-I7lea. PrinFi de eveni(ent vo( Ei neGliPat prea (ult Eaptul c+ proliEerarea cantitativ+ Fi spa&ial+ de la 'nceputul secolului al <-I7lea nu (odiEic+ ni(ic proEund si c+ ea este consecin&a unei revolu&ii 'ncepute la (iPlocul secolului al <H7lea si care se ter(in+ c+tre _!#99. Unitatea perioadei iCiiropene clasice este (ai (ult sau (ai pu&in (ascat+ de u()ra (arilor revolu&ii pe care o anu(it+ tradi&ie isto7rioGraEic+ are o)iceiul s+ le plase%e la 'nceputul secolului al <-I7lea Fi 'n cursul secolului al <-IIl7lea 'n ti(p ce (uta&ia cea (ai 'nse(nat+ su) raportul calit+&ii trece prin (iPlocul secolului al <-II7lea. 'nainte de a7cest (o(ent eHist+ o lu(e arhaic+M dup+ se produce o (uta&ie cantitativ+. Europa clasic+ 'nsea(n+ 'n interiorul unui cadru econo(ic social Fi politic i(preGnat 'nc+ total de o a(prent+ (ultisecular+ e(erGen&a structurilor (entale ale viitoarei civili%a&ii planetare. ClasicO A( Ei putut spune )aroc 'n ordinea eHpresiei artistice )arocul do(in+ din plin 'ntre !#?9 si !>[9. 'ntr7 adev+r clasicis(ul nu este posi)il dec't 'n Einalul unei tensiuni dialectice care i(plic+ pre%en&a contrariului s+u acel etern ro(antis( opulent al Eor(elor nu(it de7acu( 'ncolo )aroc aElat 'ntre pura RenaFtere din `uattrocento Fi r+ceala Fi Ealsul clasicis( de la sE'rsitul secolului al <-III7lea. Europa (arii revolu&ii a ideilor supus+ 'n 'ntreGi(e noilor constr'nGeri ale (ate(ati%+rii lu(ii de)arasat+ de siloGis( EoloseFte o li()+ so)r+ dar instinctiv prin7tr7o co(pensa&ie necesar+ este ro(antic+ 'n arta sa plastic+. 3e aici re%ult+ aproape pretutindeni paradoHul unei li()i clasice Fi al unei arte )aroce. Barocul este 'n Europa clasic+ 8! partea care se reEu%+ i(perialis(ului noii ordini. Clasic+ prin tensiune )aroc+ prin op&iune aceast+ Europ+ a celor patru Genera&ii se inserea%+ 'ntre dou+ date a(ple care o (+rGinesc. Ea presupune un cadru si (ai (ult de7c't at't o periodi%are. !#897!#69 PustiEicarea unui punct de plecare !#89@!#69 @ perioad+ 'nc+p+toare conse(nea%+ orientarea c+tre o nou+ lu(e c+tre acea 'ndelunGat+ perioad+ 'n aparen&+ tern+ de (atura&ii Eructuoase. Crontierele Europei peste ceea ce r+('ne din CreFtin+tate s'nt EiHate. $urcii n7au Eost niciodat+ 'n aparen&+ (ai puternici. CluHul este sta&ionar Erontiera pentru Fai%eci de ani sta)ili%at+. !#89@!#69 aceast+ perioad+ a(pl+ 'nsea(n+ (ai 'nt'i istorie econo(ic+ 'ntre !#99 si !#[9 cli(atul lu(ii se schi()+. Unul dup+ altul 'ncep'nd cu epicentrul activit+&ilor i)erice si a(ericane indicii de pre&uri Fi de activitate se sE+r'(+. =chi()are de sens sau schi()are de rit(. Unui ti(p 'ndelunGat de relativ+ 'nlesnire de 'n(ul&ire a reperelor n ur(ea%+ contraEluHuri co(presiuni rate ele de%voltare inEerioare. Ca reGul+ General+ co(er&ul cu ra%+ lunG+ de ac&iune precede 'n cri%a sa aGricultura si industria. =ectoarele cele (ai co(pleHe sectoarele E+uritoare de (ari valori concentrate 'ntr7un (ic volu( @ 'n pri(ul r'nd produc&ia de (etale pre&ioase @ s'nt atinse pri(ele. Un (o(ent schi&a econo(iei (ondiale reali%at+ 'n secolul al <-I7lea pare c+ se FterGe. PodiFul accidentat si con7 tradictoriu al econo(iei (ondiale 'ntre cri%a ciclic+ din !#89 si cea din !#69 (archea%+ un punct de plecare ideal

pentru Europa clasic+ adic+ 'n li()aPul de acu( 'nainte consacrat al istoriei econo(ice pentru Europa de Ea%i B de diEicultate de co(presiune de de%voltare inEerioar+ dar Fi de (atura&ii anevoioase. 3ar aceast+ dat+ i(portant+ a istoriei econo(ice este 'n si (ai (are (+sur+ o dat+ capital+ 'n istoria G'ndirii. 'ntr7 adev+r cu ea nu este co(para)il nici (+car (iraculosul secol al I-7lea din Xrecia clasic+ 'n ti(p ce se ela)orea%+ instru(entul (ate(atic prin 'nt'l7nirea 'n anali%+ a alGe)rei si Geo(etriei cu -iete 3escartes Fi Cer(at de la Xalilei p'n+ la 3escartes se preci%ea%+ intui&ia unei naturi scrise 'n li()aP (ate(atic 'ndeose)i 3iscursul asupra (etodei si uluitoarea lui te(eritate deschide calea unui proces de transEor(+ri intelectuale E+r+ precedent care cul(inea%+ 'n Phi7losophiae Principia ale lui NeNton din !#A>. Este o du)l+ sclipire de Geniu pe de o parte prin asi(ilarea (ateriei cu di(ensiunea si(pl+ a Geo(etriei euclidiene prin p+r+sirea pe de alt+ parte a siloGis(ului (edieval si antic 'n Eavoarea induc&iei intuitive a (ate(aticianului. 'n istoria spiritului u(an nu eHist+ dec't o sinGur+ perioad+ co(para)il+ 'n densitate cu anii care separ+ 3iscursul de Principii si anu(e cei Faptespre%ece ani care se 'ntind 'ntre !A"A Fi !"![ 'ntre `uanta lui Planca si Eor(ularea de c+tre Einstein 'n !"![ a teoriei relativit+&ii Generale. $r+ite de l'a(our de 3ie.u al lui CranFois de =ales datea%+ din !#!#. Anul !#!" (archea%+ odat+ cu sinodul de la 3or7drecht apoGeul G'ndirii teoloGice a Europei protestante. =aint7CKran pu)lic+ su) pseudoni(ul transparent de Petrus Aurelius 'n !#?? (arele s+u tratat 'n !#?> pri(ii solitari se sta)ilesc la Port7RoKal iar Aupu.st(us 'n Eine datea%+ din !#69.J 3ar ansa()lul este departe de a Ei po%itiv 'n perioada (arii cotituri a anilor !#89@!#69. Aproape pretutindeni creFterea nu(+rului de oa(eni care i(pulsionase opti(is(ul cuceritor al secolului al <-I7lea este stopat+. Pe planul proGresului tehnic sE'rsitul secolului al 8? <-I7lea si 'nceputul celui de al <-II7lea (archea%+ o 'ndelunGat+ staGnare a de%volt+rii 'ntre rit(ul rapid al perioadei !6[9@![[9 Fi b (area revolu&ie tehnic+ din secolul al <-III7lea. !>[97!>#9 PustiEicarea unui punct de sosire =E'rsitul epocii clasice este aproape la Eel de pu&in evident. Epoca clasic+ se pierde 'n prelunGitul ti(p nedeEinit al unei transEor(+ri cantitative Generale. Revolu&ia p+r+seFte do(eniul spiritului pentru a se insera 'n ordinea lucrurilor. ,uta&ie a nu(+rului de oa(eni @ (uta&ie a econo(iilor. Econo(ia enGle%+ (ai ales proGresea%+ 'ntre !>69 Fi !>#?. Nu7i vor)a 'nc+ pro)a)il de acel start de acel tdae oEE despre care vor)esc econo(iFtii ci despre reali%area 'ntr7un rit( rapid a ceea ce c. c. RostoN propune s+ nu(i( condi&iile preala)ile ale de(araPului. ,ultiplicarea resurselor 'nsea(n+ totodat+ si (ultiplicarea ideilor. Iat+ Enciclopedia un corp de idei critice 'ndreptat '(potriva tradi&iei creFtine EiHat 'n (ultiplicatorul unei (ari ac&iuni editorialeM trecerea eventual din planul %ece (ii 'n planul o sut+ de (ii. Partea cea (ai i(portant+ a societ+&ii ur)ane este atins+. 3e aici noul univers critic atinGe c+tre !>>9@!>A9 v'rEurile ierarhiei &+r+neFti 'n ti(p ce 'n r'ndul (aselor ur)ane se conturea%+ dac+ nu 'n (aniEest+ri eHterioare cel pu&in 'n suElete procesul de Ideerestini%areJ. Acest a7dev+r Erance% nu este 'n aceeaFi (+sur+ si un adev+r european. 'ncep'nd cu cri%a conFtiin&ei europene a anilor !#A9@!#"9 sudul r+('ne 'n ur(+ iar nordul proGresea%+. Nordul anticipea%+ desiGur 'ns+ el (erGe (ai pu&in departe 'n privin&a realit+&ilor pe care le i(plic+. =uple&ea Eluiditatea co(parti(entarea repre%int+ si7 86 (ultan Eor&a Fi 7sl+)iciunea Bisericilor ReEor(ei. ..:.MU U: !>>9 se aEl+ deci ! 'n (od paradoHal 'n du)lul punct de .plecare al. unui ra&ionalis( de (as+ si al unei '()oG+&iri spirituale a elitei al unei cri%e reliGioase 'n sud si al unui av'nt 'n nord. La Pu(+tatea..secolului al <-III7lea 'ntr7 adev+r este dep+Fit un pro(ontoriu. Europa clasic+: nu (ai eHist+. B G'ndire nou+ 'ntr7un cadru vechi B Europ+ (ult (ai veche supravie&uieFte totuFi (ult anterioar+ secolului al <Wll7lea si nu este eli(inat+ 'nainte de sE'rsitul secolului al <l<7lea din ulti(ele sate ca s+ nu (ai vor)i( de (un&ii (editeraneeni unde Hristos se oprea 'nc+ la' E)oli c+tre !."?9 sau unde hur%ii lui Bunuel atest+ 'n !"?8 o societate conte(poran+ cu inva%iile )ar)are. Bornele cronoloGice pe care le7a( c+utat 'n punctele de EleHiune EireFti ale Fuvoaielor concentrate de istoria european+ ne aPut+ s+ deEini( no&iunea de Europ+ clasic+. Ea 'nsea(n+ conco(itent echili)ru si co(pro(is. Europa clasic+ se spriPin+ pe o (as+ u(an+ care nu dep+FeFte 7du)lul lu(ii creFtine din secolul al <HI7lea. BoG+&ia de care dispune ea nu este Eunda(ental superioar+ celei din secolul al <-III7lea. -enitul (ediu anual al europenilor de la sE*rFitul secolului al <-II7lea este a)ia de dou+ ori (ai (are dec't venitul (ediu al locuitorilor 'creFtin+t+&ii din secolul al <lII7lea. Nu(+rul de oa(eni su(a total+ a )oG+&iilor si a resurselor di(ensiunile (+surate 'n durata itinerarelor pe uscat Fi pe (are tehnicile de produc&ie 7Fi tehnicile schi()urilor echili)rele ali(entare pe scurt 'ntreaGa civili%a&ie (aterial+ a secolului al <-II7lea 'n poEida unui ansa()lu cu ti(pul i(presionant de (icro7

schi()+ri care 'nsea(n+ tot at'tea 8[ te4U per a e E* rev Europa clasica este ( , en lenta Gener0 Ure

EiP itate a )iGul7

Europei clasice In Eunc&ie de unGhiul de Eil(are ea apare revolu&ionar+ sau i(ua)il+. Istorici ai EilosoEici ai Ftiin&elor ai literaturilor istorici GeoGraEi7ai7realit+&ii rurale istorici is7tori%an&i pri%onieri ai cadrului 'nFel+tor al -e7 chiului ReGi( propun istorii ale secolului al <-II7lea contradictorii. AceFti istorici recla(+ o dep+Fire i(pun un de(ers si un plan. Cer7nand Braudel cel dint'i a propus pro)le(atica unei istorii etaPate a unei istorii care 'Fi ordonea%+ con&inutul ur('nd etalonul duratei. EHist+ eveni(entul. B istorie prea rapid aGitat+ pentru a Ei se(niEicativ+ dar care se scrie 'n vie&i o(eneFti: 'n ani 'n luni 'n (o(ente ca o via&+ de o(. B astEel de istorie dra(atic+ o repre%int+ (ai 'nt'i istoria statului Fi a st+rilor. Ea vine pri(a la r'nd pentru c+ este cea (ai )ine cunoscut+. -re(e 'ndelunGat+ va Ei conEundat+ cu 'ntreaGa istorie. Ea 'i Eurni%ea%+ reperele Grani&ele u%uale contri)uie la EiHarea esen&ialului 'n raport cu secundarul. Ea oEer+ cadrul tradi&ional al unei civili%a&ii civili%a&ia Europei clasice care a Eost civili%a&ia statului. C+ci toc(ai 'n secolul al U <-II7lea se constituie statul (odern. El 'nsea(n+ (area institu&ie un Eactor inco(para)il de ordine. -iete si Cer(at apar&in clasei oEi&erilor 3escartes a sluPit 'n ar(ata lui. =tatul1 Garantea%+ ti(pul li)er pentru constructorii lu(ii (oderne. Con&inutul civili%a&iei Europei clasice se ordonea%+ loGic 'n dou+ )locuri co(pacte: a7cela pe care nu7! posed+ distinct nu(ai ea aV cela pe care se (+rGineFte s+7! Eoloseasc+ pre7ci%'ndu7! aduc'ndu7! 'n lu(ina vinei cunoaFteri siste(atice Gra&ie e(erGen&ei docu(entare din Cran&a anilor !##9@!#>9.' Europa clasic+ nu (ai 'nsea(n+ din acest punct de vedere dec't un Ev ,ediu prelunGit p'n+ la a(intitul taae oEE al revolu&iei industriale. Apoi o G'ndire nou+ 'ntr7un cadru vechi. 3incolo de aparen&a liniFtit+ a unui ori%ont (a7 8> terial Garantat prin durata sa se aEl+ esen&ialul. ,area revolu&ie din secolul al <-II7lea se supune unui rit( cu perioada de trei%eci de ani. Ea (+soar+ 'n ti(p trei Genera&ii u(ane. !#?9@!#A[ @ revolu&ia carteHian+ (ate(ati%area lu(ii ReEor(a catolic+. Barocul d+ 'napoi conco(itent cu preci%area contururilor Eunda(entale ale esteticii clasice. !9A[@!>![ @ cri%a conFtiin&ei europene adic+ 'nchiderea ei 'ntre parante%e carte%iene. ,uta&ia aFadar tul)urarea era ontoloGica i+t7o p+truns+ la nivelul eticului 'n vre(e ce 'n conFtiin&+ se insinuea%+ de%ordinea 'n prelunGirea succeselor pri(ei Genera&ii triu(Ea o estetic+ conservatoare. !>![@!>[9 @ pri(a r+sp'ndire a Ilu(inilorJ. 3in planul ontoloGic si din cel etic i(plicarea atinGe! cu pruden&+ do(eniul politic dar nu 'nc+ Fi pe cel social. Estetica r+('ne conservatoare dar oEer+ totuFi o Fans+ unui nou )aroc: .dup+ )arocul Grandios Fi Er+('ntat al secolului sEin&ilor ur(ea%+ pre7rococo7ul eEe(inat al stilului Ludovic al <-7lea. . M. U . . Europa clasic+ se 'nscrie 'n. aceste trei planuri ineGale: aGita&ie i(o)ilitate (iFcare de la a)erant la ordine 'n evolu&ia (arii aventuri u(ane care este aventura .spiritului. Partea 'nt'i =$A$UL 4l =$TRILE AGita&ia nu 'nsea(n+ revolu&ie ,ai 'nt'i aGita&ie. 4i totuFi eveni(entele eHist+ la Eel de autentic ca Fi supraEa&a lucrurilor. Eveni(entul nu se poate disocia de structuri structurile nu se (aniEest+ dec't prin eveni(ente. Istoria a 'nse(nat prea (ult ti(p istoria eHclusivii a statelor. $re)uia oare prin7tr7o reac&ie contrar+ s+ eli(in+( statul din istorieO Pentru alte (o(ente poate dar cu siGuran&+ nu pentru (o(entul Europei clasice. =tatul nu s7a n+scut 'n secolul al <-II7lea dar acu( do)'ndeFte el 'n 'ntreaGa Europ+ statura sa verita)il+. El se instalea%+ pe cul(e nu (ai accept+ ni(ic deasupra sa CreFtin+tate sau I(periu. Ca&+ de lu(ea eHterioar+ Europa nu 'nsea(n+ dec't societ+&i de (onopol ac7&ion'nd 'n nu(ele unui stat al unui stat sau al unei uniuni de state. El repre%int+ Grupul privileGiat care controlea%+ 'ntreaGa pira(id+ a Grupurilor de su) el. =tatul teritorial este una dintre (arile reuFite ale Europei clasice. ,ai (ult pre%en&a sau proGresele sale schi&ea%+ 'n centrul nordul Fi vestul Europei prin opo%i&ie cu lu(ea european+ arhaic+ conEu%+ si EraG(entar+ din sud Fi din est osatura Europei Eericite care este Europa cea )oGat+ Fi 'n cur'nd do(inant+. =tatele 'ntruchipea%+ pro)a)il locul privileGiat al eveni(entului dar au si capacitatea de a da un sens eveni(entului. Este

deci nor(al ca dina(ica de%volt+rii statului 'n interiorul li(itelor sale ca istoria echili)relor (ereu ruinate care deter(in+ raporturile dintre state s+ se . siste(ati%e%e 'n eHterior conEor( ordinii din evolu&ia lucrurilor oa(enilor Fi ideilor. Capitolul l 3E=$INUL =$A$ULUI 3in ,editerana c+tre ,area Nordului. 3e la sud la nord de la est la vest Centrul de Gravitate al Europei se deplasea%+ insensi)il ur('nd o aH+ nord7sud uFor 'nclinat+ c+tre vest. 'n secolul al <-I7lea Europa cea (ai i(portant+ este cea (editeranean+: =pania si Italia. Procesul ini&iat de cucerire a lu(ii se datorea%+ 'n pri(ul r'nd Europei (editeraneene. El asocia%+ oa(enii si statele din Peninsula I)eric+ la ideile capitalurile Fi iscusin&a Italiei. Centrul intelectual Fi artistic al lu(ii creFtine se situa 'n secolul al <lII7lea 'ntre =o(7(e Fi Loara cu AnGlia lui 3uns =cott la vest Fi oraFele renane ale Xer(aniei episcopale la est. RenaFterea aduce din nou 'n Italia centrul de Gravitate al Europei. Cu totul diEerit+ este dina(ica proEund+ a epocii clasice 'nc+ o dat+ de(oGraEia este deter(inant+. 3eruta lu(ii (editeraneene se preG+teFte de la sE'rsitul secolului al <-I7lea Fi d 'nceputul celui de7al <-II7lea. Ea se eHpri(+ (ai 'nt'i 'n ter(eni de popula&ie. Perioada heGe(oniei intelectuale italiene se 'ncheie pute( aproHi(a 'ntre (iPlocul secolului al <-I7lea Fi 'nceputul secolului al <-II7lea perioada heGe(oniei =paniei @ )rutal 'n ?! cursul anului !#69 5din (ai p'n+ 'n dece()rieQ 'n (o(entul 'n care 'ndelunGata repliere enGle%+ de la suirea pe tron a =tuar&ilor 5!#9?Q Fi p'n+ la Xlorious Revolution1 5!#AA@!#A"Q @ o repliere care preG+teFte 'n secret unele dintre condi&iile (isterioase ale av'ntului Eul(inant din secolul al <-III7lea @ conda(n+ 'n eHterior AnGlia la insiGniEian&+M de ase(enea 'n (o(entul 'n care catastroEele de(oGraEice ale R+%)oiului de trei%eci de ani anihilea%+ pentru un secol Fi Pu(+tate Xer(ania. Eclipsa lu(ii (editeraneene eclipsa accidental+ a Xer(aniei Fi AnGliei asiGur+ ti(p de o Pu(+tate de secol heGe(onia centrului sau eventual heGe(onia Pu(+t+&ii nordice a Europei cu o densitate de 69 de locuitori^a(8 a intens populatei Cr*nte 'n do(eniile intelectual si politic a S+rilor7de7Zos 'n do(eniul econo(ic. Controlul (arelui co(er& colonial se eEectuea%+ de acu( 'nainte din ,area Nordului. AnKers7ul odat+ eli(inat Londra r+(as+ aEar+ din circuit =undul )locat de eHcesele Eiscalit+&ii dane%e decalaPul eHistent 'ntre conPunctura nordului Fi cea a lu(ii (editeraneene Fi a A(ericii spaniole @ iat+ asiGurat+ E+r+ opreliFti Fansa A(sterda(ului dintre !#?9 Fi !#A9. EEectele accidentului care concentrea%+ 'n Cran&a Fi 'n Blanda )eneEiciul av'ntului .din nordul Europei se stinG 'n deceniul ce 'ncepe 'n !#A9. AnGlia 'Fi reG+seFte echili)rul Xer(ania 'Fi vindec+ r+nile $urcia se retraGe Austria si Rusia prelunGesc Europa 'n direc&ia 3un+rii si a Ucrainei 'n ti(p ce revolu&ia intelectual+ Fi Ftiin&i ic+ antrenat+ de Lei)niH Ri NeNton trece printr7un al doilea punct cul(inant. Anii !>!?@!>!6 'ncheierea p+cii Generale de la Utrecht Fi Rastadt pun cap+t unei pri(e Ea%e de trei%eci de ani a celui de7al II7lea r+%)oi de o sut+ de ani Eranco7 enGle%. $ratatele din !>!? schi&ea%+ pentru Fapte%eci Fi cinci de ani 'n liniile sale Generale harta politic+ a echili)rului european. Echili)rul pu7 terilor pe continent asiGur+ heGe(onia (ariti(+ a Insulelor )ritanice condi&ie 'ndep+rtata a (uta&iei viitoare a revolu&iei industriale. =pania de%(e()rat+ pierde Italia Fi cedea%+ co(er&ului enGle% )eneEiciul eHploat+rii eco7 no(ice a celor dou+ A(erici 'n ti(p ce co)o7r'rea 'n Italia a Europei dun+rene si()oli%ea%+ .declinul lu(ii (editeraneene 'n Eavoarea nordului. $ot ceea ce pre%int+ i(portan&+ se aEl+ de acu( 'nainte 'n nord. La sE'rFitul se7 colului al <l<7lea ,aH ce)er va c+uta 'n (orala protestant+ secretul unui succes care din sEera econo(icului p'n+ 'n cea a politicii de la Ftiin&+ p'n+ la putere pare s+ situe%e pe &+r(urile ,+rii Nordului un nou (iracol Grec. ConPunctura tul)ure a anilor !>!9@!>89 care aduce iar+Fi odat+ cu ciu(a o perioad+ @ tre)uie oare s+ spune( '(preun+ cu econo(iFtii de eHe(plu Yondratiev1O @ de (aras( prelunGit deschide calea 'n. (ai (ic+ (+sur+ supre(a&iei enGle%e c't supre(a&iei nordului: cel pu&in pentru dou+ secole lu(ea (editeranean+ a Eost p+r+sit+ de Fans+. B Ea%+ trei cri%e !#69@!#A[@!>![ trei perioade !#69@!#A[ !#A[@!>![ !>![@!>[9 dou+ (ari revolu&ii !#?9^!#69 Fi !#A9^!#"9 care '()r+&iFea%+ totul politic+ via&a statelor aventura spiritului @ istoria tradi&ional+ se supune aceleiaFi cronoloGii ca si istoria Glo)al+ atras+ din ,area Interioar+ c+tre (+rile reci al nordului )oGate 'n plancton atunci c'nd (ica er+ Glaciar+ '(pinGe c+tre Europa Erontul 'nGhe&at al (+rilor polare. Europa clasic+ este si Europa EriGului su) ochiul crunt al 3u(ne%eului tun+tor al puritanilor Fi al 3u(ne%eului ascuns al PanseniFtilor. B Europ+ care a)andonea%+ ,editeran*. =tatul clasic 'n c+utarea cadrului sau teritorial =tatul teritorial Fi7a c+utat Eor(a 'n CreFtinarea (editeranean+ din secolul al <-I7lea ?? E+r+ a o G+si. Nu a venit 'nc+ ora statelor (iPlocii concentrate asupra lor 'nFile ele 899 999 p'n+ la [99 999 de a(8 (enite s+ do(ine ti(p de trei secole destinul Europei. =ecolul al <-I7lea a Eost secolul (arilor I(perii7ne)uloase. Prototipul lor este =pania lui Cilip al II7lea si(ilar+ 'n

aEara CreFtin+t+&ii cu arhaica $urcie. I(periul lui Cilip al II7lea controlea%+ 'n !["A direct !" (ilioane de oa(eni din Europa Fi indirect ?9@69 din restul lu(ii de la =evilla la ,anila trec'nd prin Xoa -era Cru% ,eHico Fi Li(a. 3ar c'te diversit+&i 'n interior c'te Grani&e sociale spre )a%+ unde 'ntre (asa &+r+neasc+ Fi consilii se interpune puterea. Xran%ilor c't+ lupt+ '(potriva distan&ei c'nd un dru( dus7'ntors 'ntre Escorial Fi Lucon 'n Cilipine recla(+ 'n cel (ai )un ca% patru ani] Nu(ai cele ?99 de tone anuale din arGintul A(ericii 'ndreptate c+tre =evilla echival'nd capacitatea de contri)u&ie a trei (ilioane de &+rani din ,eseta celor dou+ Castilii nu(ai Geniul unui (are principe sau la nevoie a unui (are (inistru 5Blivares din !#8! p'n+ 'n !#6? adev+ratul succesor al lui Cilip al II7lea (ort 'n e ["AQ Fi superioritatea (ilitar+ a inEanteriei spaniole @ tercios1 @ recrutat+ printre no)ilii Fi &+ranii din Castilia (en&in paradoHul unui i(periu de 6 (ilioane de ailo(etri p+tra&i si de 69 de (ilioane de oa(eni r+s7p'ndi&i pe trei continente la distan&e de ani. B sinGur+ co(para&ie posi)il+ I(periul turcesc: el acoper+ pe trei continente 6 (ilioane de ailo(etri p+tra&i (ai (ult teoretici Fi eHercit+ o st+p'nire nesiGur+ asupra a 88 de (ilioane de oa(eni. Un alt tip de stat arliaic U@ Polonia. Uniunea de la Lu)lin 5![#"Q PuHtapune reGatul Poloniei1 si ,arele 3ucat al Lituaniei 'ntr7 o Irepu)lic+J una si indivi%i)il+ (en7&in'nd Eiec+reia leGisla&ia ad(inistra&ia Fi ar(ata proprie dar Guvernat+ de o 3iet+1 unic+ si un suveran ales 'n co(un. Aceast+ (are Polonie oscilea%+ 'ntre A[9 999 si "99 999 de ?6 !. Harta politic+ a Europei c+tre anul !#89. a(8 Fi va sE'rsi prin a cuprinde aproape !9 (ilioane de suElete. Este oare Polonia un statO =udul Ucrainei este populat de ca%aci1 pe Pu(+tate sedentari. ='nt alia&i nu supuFi 'n Eapt Polonia repre%int+ vreo %ece (ii de (ari do7 (enii. 3ieta este parali%at+ de ii)eru( veto1 de i(posi)ila unani(itate. 3e%(e()rarea teritorial+ 'nceput+ la nord 'n !#8" si 'n !##9 continuat+ la est 'n !##> Fi !#"" eHpri(+ eFecul statului. Arhaica Polonie destr+(at+ la est de dispute reliGioase nu (ai este la sE'rFitul =ecolului s+u de aur dec't o Eedera&ie proteiEor(+ de (ari do(enii. Iar 'n Ea&a realit+&ii dure a statelor autentice care o 'nconPoar+ ea este sortit+ s+ dispar+ 'n politica de '(p+r&iri din !>>8 !>"? si !>"[. EHist+ 'n secolul al <-If7lea o statur+ opti(+ a statului. Cu o sinGur+ eHcep&ie @ Rusia dar ca%ul este aparte este vor)a de o RErontier+J1 Fi ea se aEl+ la eHtre(itatea Europei @ secolul al <-II7lea asiGur+ triu(Eul statelor (iPlocii. Cerru(d Braudel descoperise acest Eapt 'n lu(ea (editeranean+ de la sE'rFitul secolului al <-I7leaM lec&ia poate Ei eHtins+ la ansa()lul Europei clasice. =tatul clasic c'FtiG+ 'n proEun%i(e ceea ce pierde 'n 'ntindere. Nu7! interesea%+ prea (ult s+ adauGe teritorii st*nPenitoare altor teritorii insuEicient controlate s+ nu(ere supuFi teoretici care7! vor '(pov+ra E+r+ s*7i sporeasc+ puterea. $otuFi el nu renun&+ la eHpansionis( dar caut+ heGe(onia prin inter(ediul altor state prin su)ordonarea unor state vasale Ea&+ de statul do(inant prin Pocul su)til al echili)rului de Eor&+. Pri(ului tip 'i apar&ine heGe(onia Erance%+ din !##9 p'n+ 'n !#"9 celui dc7al doilea heGe(onia enGle%+ de dup+ !>![. 3e la i(periu la statul (odern nu se trece E+r+ 'ntrerupere. $otuFi eHist+ eHcep&ia si chiar procesul invers. La est Polonia constituie ca%ul li(it+. 4i (ai )un este eHe(plul =paniei. 3e7a lunGul 'ntreGului secol al <-II7lea statul reGresea%+ 'n =pania. =priPinit pe un (ic Grup ?# ]_P .;;;1 I,PERIUL RU=IEI EURBPA PBLI$iCA IN ZURUL ANULUI !>#9 Londra Bra& cu p;1te [99999 &ocuitori Pori0 Br0& cr; I[3BBB &i [99999 -(e&io Br0F Irtr0 !99999 Ri 8c 999 loCLitori ,arsilia B'1& cu (;i pu&in Ei1 !99 CiBB tocuilort 'co too #99 eoo 1igg?r1;7 =$A$ELE BERBERE 8. Europa politic+ c+tre anul !>#9. de sluP)aFi Eideli pricepu&i tehnicieni 'n drept proveni&i din clasele (iPlocii acei Detrado.s Eii lip al Il7lea Guverna electiv (+car asupra celor (ai apropiate dintre reGatele sale asupra totalit+&ii statelor adunate su) Coroana Castiliei 'nsu('nd pro)a)il # "99 999 de suElete pe ?>A999 a(8 adic+ o densitate do !A 8 'n !["6 Ca dovad+ a unei eEicacit+&i rar eGalate este re&eaua co(pact+ a evalu+rilor care ne 'nG+duie ast+%i s+7i cunoaFte( pe aceFti oa(eni. Nu(eroase docu(ente atest+ aceasta realitate a statului spaniol din secolul al <-I7lea. =e Ftia cu cit+ GriP+ au i'ost conduse 'n podiFurile Castiliei (arile anchete din ![>[ si ![>A. Chestionarul din ![>[ pe care anchetatorii 'l duc din cas+ 'n cas+ cuprinde nu (ai pu&in de [> de ru)rici cel din ![>A Fi el 6[. Rccens+('ntul din !["6 p+strat la =i(ancas acoper+ 'ntreGul teritoriu al Coroanei. Cit despre eHpul%area (o7riscilor1 ea a Eost preG+tit+ de anchete (inu&ioase care i7au per(is Eoarte recent lui Henri LapeKre s+ construiasc+ GeoGraEia Ftiin&iEic+ a acestei =p*nii (usul(ane conda(nate la un sE'rsit traGic. Anchetele si rccens+('nturilo repre%int+ condi&ia necesara dac+ nu si

suEicient+ a unui stat (odern 'n interiorul prea (arelui I(periu spaniol eHista 'n Castilia la sEir7Fitul secolului al <-I7lea E+G+duin&a unui stat clasic. C'nd survine reGresul din secolul al <-II7lea I(periul '(piedic+ acest stat s+ se reali%e%e. 3e%aGreGarea claselor (iPlocii 'nG+duie re'ntoarcerea 'n Eor&+ a clasei Xran%ilor la conducerea Consiliilor Fi eli(inarea proGresiv+ a aFa7%isiior letrados. Cu pre&ul unei n+ruiri unice 'n Eelul ei a eEicacit+&ii 'ntre rc7cens+('ntul din !["6 Fi -e%indario General din. !>!> nu eHist+ nici o statistic+ de ansa()lu7=tatul spaniol si(te acut nevoia unei evalu+ri 'n (iPlocul pr+)uFirii de(oGraEice si al a(estecurilor care au peri(at total docu(enta&ia secolului al <-I7lea. B si(te dar este total incapa)il s7o reali%e%e. 3e cel pu&in dou+ ori. L dat+ 'n !#69 pentru 'ntreaGa Peninsul+ Fi a doua ?? nar+ 'n !#"! nu(ai pentru )+r)a&ii ap&i s+ te ar(e ad(inistra&ia spaniola se 'nha(+ $RB sarcin+ pe care nu o poate duce la )un =E'I3ar 'n secolul al <-III7lea se constituie un Rtat (odern Fi relativ eEicace cu (iniFtri care do(in+ Consiliile la cel (ai 'nalt nivel cu intenden&i1 care duc 'n provincie voin&a (iniFtrilor si cu anGaParea unui proces de aliniere ad(inistrativ+ a =paniei periEerice la centrul (ai )ine st+p'nit al podiFurilor Castiliei. Este un eEort inspirat de (odelul Erance% al c+rui (erit a'E ost repede atri)uit reGilor Bour)oni 5Ci7li3 al -7lea !>99@!>6#M Cerdinand al -l7lea !>6#@!>["M Carol al III7lea !>["@!>AAQ. 'ntre ti(p 'ns+ i(periul se di%olv+ )ucat+ cu )ucat+. =pania care iese din 'ncercarea R+%)oiului de =uccesiune din !>!? este o =panie redus+ la Peninsul+ Fi la posesiunile din A(erica. Ci7lip al -7lea do(neFte peste !# (ilioane de supuFi 5ceva (ai pu&in de # (ilioane 'n Peninsul+ 'ceva (ai (ult de !9 (ilioane 'n A(ericaQ CestohNao Lu)linJ 1 _1J- clod%i(U Crac ?. =tatul polone% 'n secolul al <-II7lea. Carol al III7lea peste 8" (ilioane de oa(eni 5!! si !AQ si puterea sa este inEinit (ai real+ dec't cea a predecesorilor s+i. =tatul (odern constituit 'n =pania secolului al <-III7lea trece prin distruGerea I(periului. =uedia steaua nordului de la Xustav7AdolE 5!#!!@!#?8Q p'n+ la Carol al <U7lea1 5!#">@ !>!AQ dispare si odat+ cu ea un secol ele str+duin&e pentru a Eace din (are )alticu( un (are nostru(. Acest (are eEort '(potriva curentu7 lui cost+ scu(p =uedia. La si''rsitul secolului al <-I7lea statul suede% este cel (ai des*v'r7sit dintre statele nordului un (ilion de supuFi o no)ili(e )ine strunit+ iat+ '(preun+ cu Geniul reGelui secretul succeselor lui Xustav7 AdolE. Reco(pensa este otr+vit+ prin responsa)ilit+&ile unui i(periu )altic @ Yarelia In7Gria Estonia Livonia Po(erania occidental+ Fi Bre(en pe ,area Nordului @ care asiGur+ controlul co(er&ului cu Gr'ne dar care consti7 tuie un o)stacol pe dru(ul de acces c+tre (are 'n Ea&a coloFilor 'n ascensiune Branden)urG7Prusia Fi RusiaM o victorie pl+tit+ pr(trVun recul al statului 'n interior. Proprietatea no)iliar+ c'stiG+ 'n aceeaFi (+sur+ 'n care coloana verte)ral+ a unei &+r+ni(i de eHploatatori li)eri este (+cinat+. -'n%+ri 'nstr+in+ri risipiri. 3o(eniul reGal scade Fi din ad'ncuri apare vin stat seniorial arhaic. ILa (iPlocul secolului al <-II7lea Coroana si &+ranii li)eri nu (ai p+s7 trea%+ dec't ?9\ din p+('nturi no)ili(ea posed+ restul. Cu !99 de ani 'nainte propor&ia era 'n Pur de [9o^9 8A\ Fi 88\ pentru &+rani Coroan+ si no)ili(eJ. =uedia secolului al <WIII7lea eli)erat+ prin 'nEr'nGere de inutilul s+u i(periu 'Fi du)lea%+ popula&ia 'n Fai%eci de ani si reconstruieFte statul (odern pe care parante%a i(perial+ 'l a('nasc un secol. =ecolul al <WII7lea este Eunest pentru i(periile tradi&ionale. B (+rturiseFte =i(&ul I(periu Ro(ano7Xer(an a c+rui de%(e()rare se Hri 7nrheie 'n ti(pul R+%)oiului de trei^.eci de $ratatele din cestEalia schi&ea%+ )ilan&ul unei catastroEe E+r+ eGal. PX cei "99 999 a(8 copula&ia I(periului1 a trecut de la 89 la > (ilioane de locuitori 'n 89 de ani din !#8[ p'n+ Jn !#6[7 Pe aceste ruine se reconstituie state Ger(ane1 'n Purul unor provincii. 3e%voltarea Austriei pol de concentrare Eederal+ al Xer(aniei catolice relativ ad+postit este (ai precoce. Co(pro(ise de visul i(perial al lui Cer7dinand al II7lea statele patri(oniale ale Ha)s7)urGilor 'n Austria par i(plicate si ele su) Ftersul Cerdinand al III7lea 5!#?>@ !#[AQ la nenorocirea I(periului. Leopold I 5!#[A@!>9[Q are cel pu&in 'n&elepciunea de a renun&a s+ dea titlului i(perial p'n+ si cel (ai ne'nse(nat con&inut: destinul statului austriac supravie&uieFte cu acest pre&. Leopold care c'stiG+ Bp7peln si Rati)or de la Polonia $Krolul de la o ra(ur+ (e%in+ va Ei Eost un str'nG+tor de provincii. 3e%astrul puterii turceFti la Yahlen)erG 5!#A?Q ,oh*cs 5!#A#Q Fi Denta 5!#">Q co(pro(it opera Ger(an+ a Austriei. In secolul al <-III7lea Austria se transEor(+ 'ntr7o putere cuceritoare: ea '(pinGe o IErontier+J de tip a7(erican de7a lunGul Europei dun+rene (oFteneFte 'n Italia po%i&ii ale =paniei 5!>!?Q. Italia este sl+)iciunea sa Fi dup+ do(nia str+lucit+ a lui losiE I 5!>9[@!>!!Q 'n ciuda sau poate datorit+ succesului asupra Cran&ei Fi =paniei consacrat prin tratatele de la Rastadt 5>d (artie !>!6Q si de la Baden 5> septe()rie !>!6Q Austria cedea%+ pasul su) Carol al -l7len 5!>!!@!>69Q. Pentru c+ ea reia visul I(periului Fi se risipeFte de7a lunGul prea (ultor dru(uri potrivnice 'n ti(p ce

ar(ata 'i scade de ia !>9999 la A9999 de oa(eni. ,aria7$ere^a 5!>69@!>A9Q Fi (ai ales losiE al II7lea 5core7Gent din !>#[ p'n+ 'n !>A9 suveran 'ntre !>A9 4! !>"9Q construiesc 'n Europa dun+rean+ un (are stat (odern si relativ coerent. R. Electoratului de Branden)urG 'i revine rni77(nea s+ aduc+ Xer(aniei protestante )ineEa7 cerea unui stat (odern 'ntreGitor de &ar+ 'n Xer(ania central+ coloni%ator al unui &inut devastat electoratul devenit reGat 'n !>99 constituie Gra&ie iscusin&ei ,arelui Elector 5!#69@!#AAQ Fi a lui Crederich7 cilhel( l 5!>!?@!>69Q precu( Fi Geniului lui Crederich al Il7lea 5!>69@!>##Q o putere (ilitar+ aproap0 co(para)il+ cu cea a Austriei. Cvasi7eGalitatea de putere la care aPunGe 'n Purul lui !>#9 un stat av'nd (ai pu&in de [ 999 999 de locuitori cu (area Austrie de Fase ori (ai populat+ de(onstrea%+ destul de clar pri(atul 'n perioada clasic+ a statului de (+ri(e (iPlocie. Cit despre Cran&a pri(a putere a Europei clasice ea este 'ntins+ dens+ si concentrat+. Popula&ia sa pe un teritoriu care trece de la 6[9 999 'la [99 999 de a(8 sporeFte cu Eluctua&ii larGi de la aproHi(ativ ![ 999 999 de locuitori c+tre !#!9 la !> 999 999 'n !#69 !" 999 999 'n !#A9 !> 999 999 c+tre !>![ 88 999 999 c+tre !>[9 si 86 999 999 'n Purul lui !>>9. =7a evaluat oare puterea (onarhiei Erance%e dup+ (+rirea puterii sale intrinseci si Ea&+ de conPunctura eHtraordinar de Eavora)il+ care o sus&ine din !#69 p'n+ 'n !#"9O Bcuparea Alsaciei a Eost neprev+%ut+ recuperarea (oFtenirii )urGunde siste(atic+ (arFul c+tre vechea Erontier+ de pe Escaut deli)erat si i(perEect. =7a E+cut oare )ilan&ul ispitelor alunGate de la cucerirea I(periului posi)il+ 'n !#[A p'n+ la ideea de a ni(ici (onarhia spaniol+ respins+ prin op&iunea de )un+ sea(a chi)%uit+ 'n Eavoarea accept+rii $esta(entului din !>99O Cel (ai puternic dintre statele epocii clasice Cran&a a respins cu luciditate tenta&ia i(perial+ 'n schi()ul des+v'rsirii interne. =tatul clasic Fi controlul asupra oa(enilor =tatul clasic aleGe esen&ialul si anu(e controlul eHercitat asupra oa(enilor 'nr+d+cinarea. 68 Lucrul se veriEic+ 'n ca%ul Prusiei si al Austriei se veriEic+ pretutindeni 'n aEara lu(ii (editeraneene unde Eoarte adesea statul nu a7vansea%+ )a chiar d+ 'napoi 'n =pania si 'n Italia secolului al <-II7lea. 4i (ai ales se veriEic+ 'n ca%ul Cran&ei. 3in !#86 p'n+ 'n !#"9 cu o pau%+ 'ntre !#6A si !#[8 s7a petrecut o transEor(are unic+ si E+r+ precedent. La ieFirea din r+%)oaiele reliGioase chiar si la (oartea lui Henric al I-7lea c't de nu(eroase erau ineGalit+&ile Fi concesiile de la o provincie la alta] ReGele este repre%entat pe plan local de Eunc&ionari proprietari indiGeni si de pu&in+ vre(e proprietari cu titlu ereditar ai Eunc&iilor lor. Cidelitatea sluP)aFilor a salvat statul 'n ti(pul cri%ei declanFate de LiG+. 3ar %elul aces7 tora depinde de concordan&a intereselor lor cu cele ale reGelui. ,ai (ult sluP)aFii reGali nu ac&ionea%+ direct asupra popula&iei &+r+neFti. Intre c'(pie Fi ei ca un ecran ca un releu chiar d+inuie dreptul seniorial. Acesta de ase(enea 'Fi are sluP)aFii proprii. La 'nceputul secolului al <-II7lea rivalitatea dintre sluP)aFii reGali si sluP)aFii (arelui drept seniorial este 'nc+ aspr+. ReGele de&ine partea cea (ai 'nse(nat+ dar nu de&ine totul. In lipsa unei ar(ate a unei Eor&e poli&ieneFti puterea eHecutiv+ r+('ne 'n ('inile (icii no)ili(i. Iat+ eHplicat paradoHul puterii partidului protestant care are A@!9h-9 din popula&ie dar 6[@[9L^I din (ica no)ili(e rural+ 'nc+ de la 'nceputul secolului al <-II7lea iat+ ceea ce eHplic+ succesul ini&ial al (arilor r+scoale populare su) (inisteriatul lui Richelieu al r+scoalei din sudul nor(and (ai ales a 3escul&ilor 'n !#?" c(d se )ucur+ la 'nceput de spriPinul sau de neutralitatea )inevoitoare a no)ili(ii rurale. dC'te ineGalit+&i de ase(enea eHist+ si 'n Privin&a controlului eEectiv al provinciilor] B PeriEerie de aproape 899 999 de a(8 se opune centrului )a%inul pari%ian lato sensu cel (ai vechi do(eniu reGal. =+ l+s+( deoparte %onele Vir7 ocupate de Eran&a ( . .IId p'n* 'n !#6AM situa&ia lor este eviae( v ivdv .R )it+ dar chiar 'n interiorul reGatului terenul r+('ne deschis pentru o (unc+ perseverent+. Iat+ Charolais 'n BourGoGne. 3estinul s+u este 'n chip paradoHal leGat de co(itatul de BourGoGne Cranche7Co(te IspaniolJ p'n+ 'n !#>A. Cucerit 'n !6>> retrocedat 'n !6"? Charolais 'l are drept st+p'n pe reGele =paniei si drept suveran pe reGele Cran&ei 'n ![#! un Pudec+tor reGal pri(eFte la Ea&a locului Pal)ele. 3in ![#! p'n+ 'n !#>A o ad(inistra&ie reGal+ du)lea%+ treptat ad(inistra&ia seniorial+. $ratatul de la NiP(eGen 'n privin&a &inutului Charolais conEir(+ (ai cur'nd o evolu&ie dec't creea%+ o situa&ie nou+. La antipodul solu&iilor Puridice se ail+. e7ventual 3o()es pe (alul estic al =aonei. A7ceast+ E+r'(+ din do(eniul coneta)ilului de Bour)on conEiscat 'n ![8? este o nuc+ tare pentru PuriFtii care o consider+ un &inut alouial prin eHcelen&+ o provincie de sine st+t+toare al c+rui suveran este reGele Cran&ei. Nici o peti&ie din 3o()es nu dep+FeFte praGul Parla(entului local si al Consiliului supre( din 3o()es. $re)uie oare s+ ne (ir+( de particularis(ul )reton a c+rui aliniere nu se produce c'tusi de pu&in 'nainte de !#A" 'n (o(entul sta)ilirii la Rennes a unui intendent la o Pu(+tate de secol dup+ restul reGatului datorit+ (arelui av'nt anti7enGle% din r+%)oiul cu LiGa de la AuGs)urGO $re)uie oare s+ ne (ir+( de particularis(ul celor din 3auphi7ne Fi Provence 53auphine si Provence se

aEl+ 'n aEara vechii Erontiere (edievale s+7i spune( Erontiera teoretic+ a reGatuluiOQ de particularis(ul celor clin LanGuedoc 'ntre&inut de partidul adept al LiGii din $oulouse de st+ri de li()+ de i(plantarea dreptului civil Fi de o (inoritate protestant+ puternic+O ='nt de 'n7 66 te_es e(o&ia Fi spai(a c'nd insuporta)ilul Xas7ton d'Brleans incit+ chiar la Erontierele =paniei 'n !#?8 di%identa lui ,ont(oren&K Ein. al iui Henric al I-7lea cel din&ii no)il al reGatului Fi Guvernator al acestei provincii diEicile sE totuFi 'n cea (ai (are parte LanGuedocul este alipit din secolul al <lII7lea do(eniului reGal. 3ar la 'nceputul secolului al <-lI7lea d+inuie 'nc+ pentru c'teva decenii unele vestiGii ale (arilor vasali. 3o(eniile din -endo(e 5-en7do(ois Conde EnGhienQ au Eost restituite 'n !#9>. $ot 'n !#9> si do(eniile din Al)ret. 3ar Bearn7Navarra nu apar&ine de Cran&a dec't printr7o uniune personal+ p'n+ 'n !#89 si particularis(ul se 'nscrie 'n titulatura reGal+ p'n+ 'n !>"!. P'n+ 'n !#89 'n Bea( a c+rui popula&ie este catolic+ 'n. propor&ie ele "[L^9 iar no)ili(ea protestant+ )unurile )isericii (edievale r+('n de drept Bisericii reEor(ate. -a Ei nevoie de un r+%)oi pentru a co()ate aceast+ ano(alie care este o (oFtenire a ralierii la ReEor(+ 'n secolul al <-l7lea a Ea(iliei d'Al)ret. Co(itatul AuverGne care nu tre)uie conEundat cu ducatul AuverGne a c+rui capital+ este Rio( aH+ a posesiunilor tr+d+torului co7neia)il de Bour)on a continuat s+ Eac+ parte din averea personal+ a Caterinei de ,edicis p'n+ 'n ![A". lat+ '(preun+ cu diEicult+&ile relieEului Eaptul care eHplic+ poate diEicila asi(ilare a &inutului AuverGne 'n pri(ii ani ai do(niei personale a lui Ludovic al <l-7lea su) ad(inistra&ia %eloas+ a lui Col)ert. Printre ulti(ele care re%ist+ o parte 'nc+ din. secolul al <-ll7lea la alinierea Erance%+ se nu(+r+ =edan si Bouillon pe EraGila Erontier+ de la nord la nord7est 'n Ea&a principali )a%e loGistice a puterii (ilitare spanioleM Co(itatul BeauPolais apar&in'nd Ea(iliei ,ont7'n ,asivul Central si enor(ul vice7 co(itat $urenne Pu(+tate `uercK Pu(+tate Li(ousin al c+rui senior cel (ai destoinic (ilitar Erance% din secolul al <-II7lea este protestant p'n+ 'n praGul (or&ii Fi un (o(ent ErondeurM &inutul Nivernais ai c+rui con&i Fi apoi duci si7au p+strat p'n+ la 'nceputul noului secol puteri enor(e: 3ucele de Nevers pu)lic+ ordonan&e Girea%+ Pusti&ia prin nu(ele s+u '(parte sluP)e percepe i(po%ite conduce 'n ti(p de r+%)oi un continGent propriu distinct 'n Erontul ar(atei Erance%e pre%idea%+ adun+ri ale st+rilor 'n !#>9 dar (ai ales 'n !#"9 nu (ai r+('iie practic ni(ic din toate aceste vestiGii periculoase de disolu&ie Eeudal+ a statului. Cele !A Generalit+&i1 5care acoper+ dou+ trei(i din supraEa&a reGatuluiM ulti(a 'n ordine cronoloGic+ este Alen&on 'nEiin&at+ 'n detri(entul oraFelor Caen si Rouen 'n !#?6Q continu+ desiGur s+ contraste%e cu provinciile st+rilor! ce alc+tuiesc 'n (are periEeria: Bre7taGne Clandra Artois Lorena Alsacia Bour7GoGne Cranche7Co(te LanGuedoc 3auphine Provence 'ntreG Erontul pirinean Bearn si (ai t'r%iu Corsica. 3ar acest contrast si7a pierdut o parte din sens. 'n ansa()lu structura pe care se )a%ea%+ provinciile st+rilor 5ea nu corespunde neap+rat cu Eunc&ionarea nor(al+ si reGulat+ a =t+rilor Provinciale institu&ie viGuroas+ aproape pretutindeni 'n Europa 'n aEara Cran&eiQ co(port+ o pre%u(&ie de inEerioritate a sarcinii Eiscale. Este necesar totuFi s+ nuan&+( lucrurile. Nor(andia este incontesta)il supus+ la i(po%ite eHaGerate Fi aceast+ i(punere eHaGerat+ ende(ic+ are contri)u&ia ei la alunecarea &inutului din sectorul Cran&ei )oGate din care E+cea parte 'n secolul al <-I7lea 'n cel al Cran&ei (ai pu&in )oGate 'n secolul al <-III7lea. 'n schi() Alsacia Lorena Clandra s'nt real(ente supuse unor i(po%ite inEerioare. Captul contri)uie la triplarea popula&iei alsa7 ! Provincii 'n care sta)ilirea i(po%itelor se Eace de adunarea celor trei st+ri @ paKs d'Etats 5N. tr.Q. 6# ciene in secolul al <-lII7lca la proEun%i(ea ralierii acestei provincii Ger(anice la patria Erance%+ prin aEinitate electiv+. 3ar i(punerea (ai redus+ a provinciilor BretaGne Fi Lan7auedoc nu Eac altceva dec't s+ reproduc+ o ine a unei s+r+cii adev+rate. Cit despre r '(arte cu Nor7 E17 na liate tristul privileGiu al suprasarcn . Este adev+rat si ele o parte si de cealalt+ s7a eHercitat (ereu puterea uniEor(i%atoare a intenden&ilor1 'nceput+ prin co(isari nu(i&i si prin intenden&i de poli&ie Pusti&ie si Einan&e Jin ti(pul (inisteriatului lui Richelieu i(plan7 tarea este 'ncheiat+ odat+ cu sosirea la Rennes 'n !#A" a intendentului pentru BretaGne. Provenit din r'ndul (aGistra&ilor raportori la Consiliul de =tat intendentul se aEl+ 'n ('na reGelui. La 'nceput noua ad(inistra&ie supraveGhea%+ raportea%+ asiGur+ supunerea si Garantea%+ eEicacitatea vechilor ad(inistratori Eunc&ionari proprietari ai sluP)elor lor. 'n secolul al <-III7lea (aFina se 'nGreunea%+. Clancat+ de Eunc&ionarii s+i su)alterni 'ntreaGa Cran&+ sechestrat+ sleit+ inventariat+ (anevrat+ din -ersailles este 'ntr7un cuv'nt c'r7(uit+ p'n+ 'n str+Eundurile celor 68 999 de parohii ale sale. -ictoria statului a precedat (area revolu&ie industrial+ din secolul al <l<7lea. Aceast+ cucerire a spa&iului si a oa(enilor de c+tre statul clasic nu s7a E+cut E+r+ eEort. Pretutindeni pri(a

Pu(+tate a secolului al <_'II7lea este o perioad+ de r+%(eri&e populare 4i de r+%)oaie civile. R+%)oiul civil @ re%isten&a provinciei 'n Ea&a statului re%isten&a )a%ei la presiunea v'r'ului pira(idei sociale U @ (ultiplic+ totdeauna eEectele r+%)oiului eHtern. Nu eHist+ nici un an pe deplin liniFtit 'n Cran7&a din !#8? p'n+ 'n anul !#6> p'n+ 'n preaP7 (a Crondei care cuprinde 'ntreaGa &ar+ ti(p ae patru ani 5!#6A@!#[8Q. 3e cele (ai (ulte Ln se aGit+ vestul si sudul Cran&ei reGiuni Pe cale de a deveni Cran&a cea s+rac+. Cau%a 6> oca%ional+ &ine de conPunctura econo(ic+ cau%ele proEunde de densitatea ridicat+ a popula&iei la sE'rFitul unui secol si Pu(+tate de creFtere de(oGraEic+ Fi (ai ales de concuren&a i(po%itului1 reGal 'n plin av'nt Ea&+ de renta seniorial+ Fi de renta Eunciar+. Iat+ (otivul pentru care aceste r+%(eri&e s'nt nu(ai 'n al doilea r'nd r+%(eri&e ale s+r+ci(iiM cele (ai pri(ePdioase s'nt r+%(eri&ele &+ranilor 'ncadra&i de (ica no)ili(e 'n (od eHcep&ional de 'nalta no)ili(e Fi de sluP)aFi '(potriva pove7rei i(po%itului reGal. LunGul r+%)oi civil enGle% dintre !#6! Fi !#6" apar&ine acestui (odel. El 'nsea(n+ potrivit sche(ei propuse recent de $revor Roper '(potriva eHplica&iei tradi&ionale evident eronate 'n esen&+ re%isten&a unei (ici no)ili(i arhaica GentrK '(potriva preten&iilor Eiscale ale unei dinastii leGate de (area )urGhe%ie de aEaceri 'n Cran&a si 'n AnGlia ulti(ul cuv'nt revine puterii centrale Fi statul (odern c's7tiG+. Lucrurile nu (erG la Eel de )ine pretutindeni. Cerdinand al II7lea 5!#!"@!#?8Q a e7Fuat 'n parte 'n tentativa sa centrali%atoare. El a reuFit cu cheltuieli (ini(e 'n statele patri(oniale ha)s)urGice 'n Alpi a reuFit de ase(enea 'n Boe(ia7,oravia cu pre&ul 'nGro%itor al unei pierderi de popula&ie si de )oG+&ie de aproHi(ativ [9\ dar 'ncercarea statului austriac la nord de a transEor(a I(periul precipit+ cataclis(ul R+%)oiului de trei%eci de ani. EFec 'n secolul al <-II7lea 'n I(periu dar eFec si 'n =pania. =tatul care se construieFte 'n Cran&a Fi 'n AnGlia 'n secolul al <-II7lea nu se (ai ela)orea%+ nic+ieri 'n alt+ parte p'n+ 'n secolul al <-III7lea. 3ar dac+ (odalit+&ile s'nt diEerite rit(urile diverse linia 'n schi() este identic+. Rusia ar (erita poate s+ ne opri( un (o(ent. Prin di(ensiunile sale ea pare s+ contra%ic+ reGula pro(ov+rii statelor (ici si (iPlocii '(potriva i(periilor. $aratul ,oscovei care cuprindea 6#9 999 de a(8 'n !6#8 la 'n7 6A rP3utul do(niei lui Ivan al IlI7lea atinGe EEnn 999 de a(8 'n !["A c'nd se de%l+n&uie -re(ea $ul)ur+rilorM 8 A99 999 la 'ncoronarea !! Ivan al i-7lea cel Xroa%nic adic+ nu(e7ic o du)lare 'n Fai%eci de aniM la sE'rFitul se7 rolului al <-II7lea clac+ lu+( 'n serios ane7=rea =i)eriei el nu(+ra ![999999 de a(8 'n totul Eor(al dintre care !9999999 doar 'n nersoectiv+. Este adev+rat c+ Rusia PuHtapune celor 8999999 de a(8 ai teritoriului s+u 'n7tr7 adev+r rusesc un i(periu colonial co(para)il cu A(erica un i(periu 'n care se 'ntrep+trund Eronturile coloni%+rii ruse Fi unele popula&ii aloGene no(ade: popula&ii Eino7t+t+r+Fti de pe -olGa (iPlocie @ ciuvaFi cere('Fi t+tari de pe -olGa @ voGuli )aFairi din reGiunea preuralian+ Fi sud7uralian+. NiPni7NovGorod se neliniFteFte 'nc+ 'n secolul al <-II7lea din pricina atacurilor (ordvilor '(potriva satelor 67 EHtinderea teritorial+ a Rusiei 'n secolul al <-II7lea. de la IGrani&+J. C't despre =i)eria1 @ ca%acii 'nte(eia%+ Bhotsaul 'n !#6" pe &+r(ul PaciEicului @ ea nu(+r+ la Pu(+tatea secolului al <-II7lea 8[9 999 de no(a%i indiGeni 'n parte supuFi tri)utului 'n )l+nuri iaFaa. Intr7adev+r statul rus nu are 'n secolele al <-II7lea Fi al <-III7lea aceleaFi a()i&ii ca statul din Europa clasic+. Aceast+ ano(alie a spa&iului @ teritoriile coloniale din Ural din Ucraina recucerit+ de la hani eHciu%'nd =i)eria @ este posi)il+ pentru c+ statul rus renun&+ s+ Guverne%e ne(iPlocit asupra (asei &+r+neFti. 3e la AleHei ,ihailovici1 5!#6[@!#>#Q la Ecaterina a Il7a 5!>#8@!>"#Q trec'nd prin (area do(nie (utilatoare a lui Petru I 5!#A8@ !>8[Q el evoluea%+ pe plan social 'n contra curentului din Bccident. Codul din !#6" leaG+ deEinitiv &+ranii de p+('nt. Procesul 'ncepuse din ![>9. Instituirea io)+Giei care a dus la ieFirea din r'ndul oa(enilor li)eri a A9\ din popula&ie la Pu(+tatea do(niei Ecaterinei a Il7a cul(inea%+ cu opera Puridic+ a co(isiei din !>#>. I(periul poate nu(+ra ![ 999 999 de locuitori c+tre !>8[ ?# 999 999 la (oartea Ecaterinei dar de la sE'rFitul secolului al <-II7lea Rusia nu (ai 'nsea(n+ dec't Rusia [. EHpansiunea rus+ 'n Asia 'n secolul al <-Il7l;a7 no)ililor 5din ce 'n ce (ai (ultQ Fi a oraFelor 5din ce 'n ce (ai pu&inQ. ,arile latiEundii s'nt pentru cei ?9 999 999 de &+rani 'n !>"9 sinGura realitate econo(ic+ Fi politic+ av'nd o leG+tur+ cu ei. =tatul clasic apare 'n Rusia odat+ cu a)olirea io)+Gici 'n !A#!. 'n&eleGe( totodat+ de ce lucr+rile co(isiei din !>#> au putut tre%i ad(ira&ia Europei lu(inilor. Ecaterina a Il7a este c'r(uitoarea li)eral+ a unei repu)lici ele no)ili 'n poEida spPP&iului acoperit si a popu7 la&iei totale statul 'n Rusia nu se conEund+ cu i(periul. =tatul vi%ea%+ 'n (edie 8 999 999 de oa(eni ceva (ai pu&in dec't Prusia. El sare adesea 'n aPutorul celor %ece (ii de st+tule&e eHpuse r+%(eri&elor populare: !#9#@!#9> !#9>@!#9A !#!#@!#6A... Anii !##"@!#>! odat+ cu r+scoala lui =tenaa Ra%in 'n reGiunea 3onului (ult (ai t'r%iu r+scoala lui PuGa7ciov 5!>>?@!>A6Q aproape 'n aceeaFi %on+ 5po o arie (ai 'ntins+Q pun statul rus 'n situa&ia d ... . UE+ 4inq)irsa RE-BL$T ULII PUXAC U Cele ctou+ r+scoale principale din Rusia clasic+M Fi PuGaciov.

Cran&ei lui Richelieu Fi ,a%arin. Control direct 'n vest control indirect 'n est 7@ dou+ niveluri de 7Rde%voltare. $otuFi nici 'n vest ia Eel ca 'n est statul Europei clasice nu 'nsea(n+ totdeauna statul 'n sluP)a tuturor. In sluP)a cui se aEla statul clasicO Epoca clasic+ asist+ aproape pretutindeni la 'nt+rirea principiului (onarhic. Nu(ai AnGlia 'n aparen&+ se 'ndep+rtea%+ de dru(ul care conduce la o deEinire (ai riGuroas+ a (onarhiei a)solute1 de drept divin. ReGele se con7 Eund+ cu statul reGele aPut+ statul s+ tr+iasc+. I=tatul s'nt euJ ICrederic al II7lea 'nt'iul servitor al reGelui PrusieiJ cele dou+ Eor(ule su)linia%+ dou+ aspecte indisocia)ile ale unei aceleiaFi realit+&i dialectice. Este nevoie s+ rea(inti( nu eHist+ ni(ic care s+ se opun+ (ai Eunda(ental reGi(ului despotic al )unului plac aFa cu( 'l deEineFte ,ontesquieu la sE'rsitul perioadei noastre dec't (onarhia a)solut+ de drept divin (onarhia ad(inistrativ+ 'ntr7o societate de ranGuri aido(a celei care 'n Cran&a atinGe punctul s+u de perEec&iune 'ntre !##9 Fi !>69@ !>[9. 'n Purul reGelui surs+ de drept dar supus dreptului pe care el 'l pro(ulG+ ca instan&+ supre(+ o ierarhie co(pleH+ de consilii de corpora&ii de Eunc&ii Fi de sarcini ina(ovi)ile EereFte eHercitatea puterii de ar)itrar. Nu ar)itrarul a(enin&+ de7 acu( 'ncolo siste(ul si (iFcarea li)er+ ci (ai cur'nd diEicultatea de a se (iFca. 4i 'n cele din ur(+ din unGhi strict politic (onarhia -echiului ReGi( s7a pr+)uFit 'n Cran&a 'ntre !>A" Fi !>"8 nu datorit+ eHcesului de putere al reGelui ci di(potriv+ din pricina insuEicien&ei sale radicale dup+ eFecul dra(atic al (arii reEor(e 5!>>!@!>>6Q nu(it+ si(pto(atic lovitura de stat ,aupeou. =tatul nu poate Ei disociat de societatea ale c+rei voin&e le concentrea%+. =ocietatea seco7 [8 lului al <-II7lea este pretutindeni o societate de ranGuri adic+ o societate 'n care ierarhia social+ nu se )a%ea%+ esen&ial pe po%i&ia Grupului 'n procesul de produc&ie Fi al circula&iei de )unuri (ateriale ci pe ierarhii de valoare onoare Eunc&ii. C'nd ranGul se retraGe din Ea&a clasei (ai devre(e 'n AnGlia si 'n Blanda de7c't 'n Cran&a (ai devre(e 'n Cran&a dec't 'n celelalte p+r&i ale Europei si statul va tre)ui s+ se adapte%e (arii (uta&ii. I(pun'ndu7se 'ntr7o societate de ranGuri pe cale s+ se transEor(e 'n societate de clase statul din perioada clasic+ 'Fi eHercit+ puterea (ai (are dec't oric'nd 'n Eolosul Grupului care 'l repre%int+. A cunoaFte cine este statul 'nsea(n+ a cunoaFte 'n )eneEiciul cui ac&ionea%+ el. 'n cadrul unei sinGure &+ri r+spunsul nu este i(ediat dar este relativ uFor de o)&inut. Pentru ansa()lul Europei este (ai Greu de reali%at din pricina stadiilor Eoarte diverse de evolu&ie. Ca o reGul+ General+^se poate aEir(a c+ statul clasic s7a constituit pretutindeni '(potriva elitei unei aristocra&ii Eunciare care poseda 'n aEara p+('ntului un ansa()lu de puteri asupra oa(enilor si anu(e putere de Purisdic&ie Fi putere de co(and+ 5pe care o re%u(+ destul de )ine ter(enul de I)anJ @ (o)ili%area tuturor vasalilor @ al vechilor le7 GiuitoriQ. =tatul ad(inistrativ centrali%ator se i(pune deci '(potriva unui stat diEu% adic+ '(potriva acelui ansa()lu de )aroni lor%i (ari vasali )oieri care &in loc de stat 'n a)sen&a statului si care se spriPin+ pe un Grup de serviciu un Grup de tehnicieni. Xrupul de serviciu este la oriGin+ o 'nalt+ clas+ )urGhe%+. 3in acest (otiv statul preclasic este totdeauna la 'nceput prerevolu&ionar de eHe(plu AnGlia $udorilor Cran&a lui Crancisc I. Istoria secolului al <-I7 lea 'n Cran&a este do(inat+ de constituirea lu(ii Eunc&ionarilor adic+ de trecerea elitei &+r+neFti si neGustoreFti a ora7 Felor 'n Eunc&ii de stat si 'n sluP)a statului. AstEel incit datorit+ v'n%+rii de Eunc&ii pu)lice =? Eunc&ionarul poate (ult (ai 'ndrept+&it de7e't Ludovic al <l-7lea s+ procla(e: I=t+tue s'nt euJ. -enalitatea Eunc&iilor a contri)uit 'n Cran&a la dispari&ia =t+rilor Xenerale reunite ulti(a dat+ 'n !#!6@!#![ apoi la sl+)irea =t+rilor Provinciale deoarece prin )ani statul este accesi)il E+r+ 'nGr+dire cel pu&in p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-III7lea pentru elita st+rii a treia iar prin )ani aceast+ elit+ controlea%+ 'ncet dar siGur no)ili(ea adic+ ranGul al doilea. In AnGlia la 'nceput condi&iile s'nt (ult (ai pu&in Eavora)ile din dou+ (otive. Aristocra&ia este (ai puternic+. =tatul protePat prin insularitate are (ai pu&ine necesit+&i. El nu este deci constr'ns s+ recurG+ la v'n%area de Eunc&ii pu)lice. Iat+ de ce Parla(entul1 @ =t+rile Xenerale care dispar 'n Cran&a @ traversea%+ victorios lunGa perioad+ neprielnic+ a secolului al <-I7lea al $udorilor. Parla(entul Fi dup+ Xlorious Revolution 5!#AA@!#A"Q siste(ul ca)inetului repre%int+ (iPlocul de ascensiune c+tre controlul statului al acelei up7per (iddle class v'ri'urile clasei (iPlocii. A7ceast+ upper (iddle class este si(ultan Gen7trK adic+ no)ili(ea (ic+ nu at't de eHclusiv rural+ ca 'n Cran&a si )urGhe%ie neGustoreasc+ din oraFe si din porturi. Pri(a revolu&ie din secolul al <-II7lea 5!#69@!#6"Q pare un conElict 'ntre reGe si clasa (iPlocie parla(entar+ 'n realitate ea este un conElict 'ntre cele dou+ ra(uri ale a(intitei upper (iddle class. Pri(ii =tuar&i1 5!#9?@!#69Q Eavori%au (area )urGhe%ie 'n detri(entul no)ili(ii (ici GentrK. =u) Co((onNealth si 'n ti(pul c'r(uirii lui Cro(Nell GentrK ur(+reFte s+7Fi ia revanFa risc+ si pierde: (area )urGhe%ie r+('ne st+7p'n+ pe c'(pul de lupt+. Atras+ apoi de (aGniEicul av'nt al capitalis(ului GentrK se uneFte cu )urGhe%ia 'n secolul al <-III7lea si constituie su) nu(ele de reGi( parla(entar pri(ul stat de clas+

reali%at de o ase(enea per7 [6 Eec&iune. Pentru c+ de la 'nceput a Eost (ai nu&in rapid+ ca 'n Cran&a evolu&ia statului 'n AnGlia va Ei (ai ar(onioas+ si (ai des+v'r7 Captul c+ Grupul care se conEund+ cu statul identiEic+ interesul General cu interesul s+u de Grup este 'n acelaFi ti(p si inevita)il si o)iFnuit. In ulti(+ instan&+ interesul Grupului do(inant este chiar interesul General. Pericolul se aEl+ 'n alt+ parte. Brice upper (iddle. class care a reuFit 'n ascensiunea ei tinde s+ se 'nchid+ Ea&+ de )a%+. Aici re%id+ 'n cele din ur(+ superioritatea siste(ului parla(entar enGle% asupra siste(ului (onarhiei Eunc&ionarilor care se aEir(+ 'n Cran&a: 'nchiderea spre )a%+ este 'n ca%ul lui (ai pu&in radical+. ,onarhia -echiului ReGi( a pierit 'n Cran&a clin pricina p+catului aristocratic co(is 'n secolul al <-III7lea de ur(aFii 'nno)ila&i prin Eunc&ii ai nota)ililor de la &ar+ Fi ai )urGhe%ilor din secolul al <-I7lea. In AnGlia os(o%a social+ este 'n secolul al <-III7lea (ai diEicil+ dec't 'n secolul al <-I7lea. Ea r+('ne totuFi suEicient+ pentru a econo(isi violen&a inutil+. ,a7lea)ilitatea statului Fi a societ+&ii enGle%e de(onstrea%+ diEeren&ele capitale care se produc dup+ !>>9. =itua&ia este 'ntrutotul vala)il+ 'n vest. 3ar 'n alt+ parteO In sud eHist+ o diEicultate si(pl+: Eunc&ionarii lui Cilip al II7lea acei letrcidos pierd din ('ini 'n secolul al <-II7lea statul spaniol. =ecolul al <-II7lea 'nsea(n+ 'n totalitate 'n =pania o reac&ie aristocratic+. A)ia 'n secolul al <-III7 lea se Eace leG+tura cu secolul al <_I7lea dup+ un secol al <-II7lea aElat '(potriva curentului. Bar la estO La est adic+ 'n principal 'n RusiaR ,odelul rusesc se adaptea%+ destul de )ine t('nd sea(a de diEeren&ele Eunda(entale de ti(p si de (ediu 'n raport cu (odelul occidental. ln secolul al <-II7lea se constituie un stat (npotriva aristocra&iei Eunciare Fi politice a [[

Ls4 studu : GraEic+. 4i totuFi venitul anual unitar este cu siGuran&+ (ai ridicat 'n !>[9@!>#9 dec't la 'nceputul secolului al <-II7lea: !9 ![ 891^ . Intre !#99 si !>#9 statul clasic asist+ la creFterea resurselor sale 'ntr7o propor&ie varia)il+ de 899 [99 l 999;^o7 3e aici p'n+ la a aEir(a c+ el repre%int+ (otorul de%volt+rii econo(ice nu (ai r+('ne de E+cut cu pruden&+ dec't un pas. CreFterea resurselor este prodiGioas+. CreFterea resurselor Einanciare desiGur. NeGativ+ in =pania ea este deplin po%itiv+ 'n Cran&a CreFterea se reali%ea%+ 'n esen&+ 'n pri(a parte a secolului al <-II7lea su) (inisteriatul lui Richelieu si repre%int+ una dintre cau%ele tensiunilor care cul(inea%+ 'n (o(entul Crondei. Aceast+ creFtere este 'ns+ si (ai i(portant+ 'n est. 'n Austria 'n Branden)urG7Prusia ea se(niEic+ orGani%area unui stat (odern. =+ ur(+ri( (oderni%area electoratului de Branden)urG1 su) ad(inistra&ia priceput+ a lui Crederic7 cilhel(1 5!A69@!#A#Q ,are Elector dup+ de%astrele R+%)oiului de trei%eci de ani Fi ale r+%)oiului nordic 'n dou%eci de ani din !##9 p'n+ 'n !#A9 printr7o (ai )un+ eHploatare a do(eniilor electoratului prin i(plantarea unei re&ele eEiciente de i(po%ite indirecte printr7o a)il+ politic+ de recoloni%are interioar+ a unui p+('nt pustiit veniturile principelui cresc de patru ori de la [99 999 la 8 999 999 de taleri. Acesta dispune de Eunc&ionari pu&in nu(eroFi dar )ine pl+ti&i si de o ar(at+ per(anent+ enor(+ de 8> 999 de oa(eni. Resursele statului: ar(ate'e 'Rtre !##9 Fi !>#9 ar(atele Europei clasice 'Fi sporesc de cinci ori eEectivele cunosc o 'nsu7tire a puterii lor de Eoc Fi (ai ales 'Fi schi()+ radical tactica si tehnica 'n total 'costul ar7 [> (elor se 'n%eceFte aproape 'ntre 'nceputul secolului al <-I!6ea si a doua Pu(+tate a secolului al <-$lI7 lea. =+ consider+( aceast+ evolu&ie ca un Eactor pur neGativ ar Ei 9 (are eroare. Ar(atele au contri)uit la reculul )anditis(ului la diEu%area unei culturi rudi(entare au consolidat unitatea statelor au repre%entat un Eactor hot+ritor de proGres tehnic. =e produce o (odiEicare a Eelului recrut+rii Fi o schi()are Eunda(ental+ a nu(+rului de oa(eni 'n Cran&a de la 'nceputul secolului al <-lI7lea p'n+ la 'nceputul celui de al <-lII7lea 'ntr7o sut+ de ani eEectivul trece de la !9 999 la 899 999 de oa(eni 'n raport cu o popula&ie superioar+ cu nu(ai !.9@![\. 3inlr7o dat+ aceasta 'nsea(n+ sE'rsitul oFtii de vasali. =teaGurile de oaste Eeudal+ nu s'nt. dec't o a(intire. Locul li7! ia ar(ata de (eserie cu. de la sE'rsitul secolului al <-lI7lea un adaos de trupe de (ili&ie. La 'nceput recrutarea unor ase(enea (ase u(ane echiparea si 'ntre&inerea lor dep+FeFte posi)ilit+&ile statuluiM de

aici ur(ea%+ recurGerea 'n ti(pul R+%)oiului de trei%eci de ani 5!#8!@!#6AQ la antreprenorii de r+%)oi. Xeneralii $illK Fi callenstein nu s'nt altceva. Asu('ndu7si Einan&area ar(atei condotierului de =aHa7cei(ar Cran&a 'ncepe s+ se inEiltre%e 'n Alsacia. Prelu'nd pe sea(a sa 'n totalitate aceast+ ar(at+ dup+ (oartea FeEului ei i(plantarea continu+M coloneii Fi c+pitanii depind totuFi de un antreprenor 'ntre !##9 si !#>9. $recerea ar(atelor din antrepri%+ 'n reGie este un Eapt '(plinit 'n Cran&a su) conducerea lui $ellier apoi su) cea a lu' Louvois1 'ntre !#>9 Fi !#A9 'n Branden)urG ceva (ai devre(e 'n Austria ceva (ai t'rH.iu. Este un proGres capital. Cu eHcep&ia Cran&ei unde Col)ert instituie recrutarea pentru (arin+ si siste(ul continGentelor Elotele de r+%)oi di(potriv+ r+('n chiar 'n AnGlia Fi 'J Blanda la stadiul care precu(p+nea 'n arnia7 ./ tele de uscat <-II7lea. Pri(a (uta&ie 'n ceea ce priveFte eEectivul tre)uie pus+ pe sea(a R+%)oiului de trei%eci de ani. Alpii %onele (untoase ale Xer(aniei 'herciniene s'nt locurile de predilec&ie ale opera&iunilor de recrutare. ,utatis (utandis R+%7 )oiul de trei%eci de ani la sE'rsitul unei lunGi perioade de creFtere de(oGraEic+ poate s+ apar+ ca o (iFcare de (iGra&ie din (un&ii si din c'(piile s+race c+tre c'(piile )oGate: s'nt (arile inva%ii c+tre interior. Aceste ar(ate uriaFe dar rapid constituite aFadar de o coe%iune (ediocr+ 'n poEida durit+&ii unei discipline cr'ncene s'nt prea pu&in no)ile. Pe uscat ele ur(+resc o)iective li(itate. Ar(atele se deplasea%+ 'n )loc E+r+ a risca s+ se desE+Foare. 3in punct de vedere loGistic ele r+('n leGate de )a%ele EortiEicate @ de eHe(plu tercio1 din Clandra sau din Lo()ardia @ se deplasea%+ 'n coloane paralele Gata s+ se uneasc+ 'n lupt+. Este inutil deci s+ se ascund+. C+utarea de inEor(a&ii este 'ncredin&at+ unor cete Eoarte restr'nse si (ai ales iscoadelor. Prostituatele care trec dintr7o ta)+r+ 'n alta oEer+ posi)ilit+&i de inEor(are. Ciecare Eront are p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-II7lea unitatea sa de opera&iuni. Coordonarea ac&iunilor (ilitare trecerea unui corp de ar(at+ de pe un teatru de lupt+ pe altul nu apar niciodat+ 'nainte de !#[9. $re)uie oare s+ scrie( c+ strateGia se naFte 'n Europa la (iPlocul secolului al <-II7leaO Pornind de la o ase(enea structur+ (asiv+ se schi&ea%+ o (iFcare de deschidere 'n aceast+ privin&+ eHist+ un (are nu(e @ Xus7Rav7AdolE1. El dispune 'ntr7adev+r de o ar(at+ na&ional+ alc+tuit+ din solda&i devota&i care lupt+ din convinGere. $actica lui Xus7tav7AdolE c'stiG+ Europa pe (+sur+ ce recru7area de (ercenari prin inter(ediul antre7 prenorilor de r+%)oi reGresea%+. 3up+ el $u7renne1 LuHe()ourG ,ontecuccoli 'Fi desEac [" dispo%itivele. In s''rFit prin unit+&i (ici si (ari este controlat teatrul de opera&iuni! 'a7t+7! pe $urenne 'n !#[>: cei [9999 de oa(eni ai s+i dintre Hesdin Fi ,e%ieres s'nt '(p+r&i&i 'n trei unit+&i la o distan&+ de sase %ile de reGrupare 'n !#>8 el procedea%+ si (ai )ine cu cei !89 999 de oa(eni desE+Fura&i din Clan7dra 'n Blanda. 3ou+ capodopere de strateGie adic+ de articulare si coordonare la distant+ Fi de vite%+ Eor&a de i%)ire '(potriva ar(elor de Eoc s'nt ca(paniile lui $urenne din !#6# 'n Bavaria Fi din !#>6@!#>[ 'n Alsacia. Eric ,uraise scrie 'n aceast+ privin&+: INcput'nd '(piedica Ponc&iunea electorului de Branden)urG cu i(perialii lui Bournonville 'n Alsa7 cia de Zos $urenne 'Fi evacuea%+ ar(ata prin =averne. Colosind din plin re&eaua loren+ de dru(uri prin coloane independente Fi 'nt+rin7du7se din Garni%oanele 'nt'lnite 'n dru( el apare din nou )rusc aproape de BelEort. Bour7 nonville care si7a '(pr+Ftiat trupele pentru iernat a)ia poate s+7i &in+ piept la ,ulhouseM el este )+tut si pus pe EuG+. $urenne 'l %dro)eFte la Eel pe elector la $urcahei( 'i cucereFte depo%itele Fi n7are nevoie s+7! ur(+reasc+ spre =tras)ourG. -ictoria lui rste at't de total+ 'nc't trupele i se aprovi%ionea%+ nestinGherite 'n Baden Fi p'n+ la r'ul Necaar. El a (i%at totul pe vite%+ si a rupt leG+turile cu depo%itele EiHe pentru a le &inti pe cele ale ina(icului.J Aceasta c't priveFte strateGia. Ea se 'nso&eFte si cu o evolu&ie a tacticii. 3e la )+t+lia de la ,ariGnan 5![![Q p'n+ la aceea de la Rocroi 5!#6?Q care (archea%+ sE'rFitul unei epoci tactica Eace (ereu (are ca% de cavaleria Grea. InEanteria1 se dispune potrivit (etodelor lui Xon%alve de Cordo)a 'n careuri (ari dispuse pe dou+ si trei linii. Rocroi de%v+luie c+ procedeul nu (ai corespunde evolu&iei ar(a(entului1. Acciden7 tal cele)ra FarP+ de cavalerie1 lansat+ prin surprindere (ai %druncin+ careurile din li7nia a treia dar ceea ce contea%+ este tunul: superioritatea artileriei Erance%e asupra siste(ului spaniol este de ordin tehnic si econo(ic. Pri(a linie de careuri a Eost deci(at+ prin Eoc. Careurile lui Xon%alve de Cordo)a presupun Eolosirea suli&ei. ,uscheta 'n cu7r'nd puFca 5la sE'rFitul secolului al <-II7leaQ Fi tunul deter(in+ aFe%area 'n coloane rare. 4tiin&a (ilitar+ atinGe 'n secolul al <-III7lea' punctul s+u de perEec&iune. Ea recla(+ solda&ii7auto(ate solda&ii7 (aFini ai reGelui Prusiei. Un soldat care cost+ scu(p tre)uie cru&at. Arta r+%)oiului c'stiG+ 'n su)tilitate ceea ce pierde 'n cru%i(e. =7a sE'rFit cu sol7d+&oii Eace&i loc pentru curteni] & Creierul nervii 'nlocuiesc (uFchii. ,arile r+%)oaie de cola)orare su)til+ i(pun si(ultaneitatea teatrelor de opera&iuni desE+Furarea treptat+ a dispo%itivului Eiec+rei ar(ate pe Erontul s+u de lupt+. ,o)ilitatea pe liniile interioare Eavori%ea%+ po%i&iile centrale. Cran&a )eneEicia%+ de ea 'n ! A se vedea studiul lui Eric ,uraise I'ntroduction + l'histoire (ilitaire Paris !"#6 5N. aut.Q.

'U B art+ (ai co(pleH+ a r+%)oiului: !. B+t+lia de ia RocroiM 8. B+t+lia de la ContenoKM ?. B+t+lia de la BerNica. #9 per(anen&+ iar Crederic cel ,are (aestrul (anevrelor interioare 'i datorea%+ victoria sa 'n R+%)oiul de Fapte ani 5!>[>@!>#?Q. 3eschiderea dispo%itivului nu (ai 'nG+duie reEu%ul luptei. A o reEu%a pentru a consulta auGurii si a aFtepta %ile (ai Easte 'nsea(n+ de acu( 'nainte a te conda(na la 'ncercuire. ,anevra (ilitar+ eEectuat+ pe c+ile de co(unica&ie inauGurat+ de $urenne deviruM solu&ia o)iFnuit+ a reGelui Prusiei. ,area art+ const+ 'n a trece cu iu&eal+ de la Eor(a&ia desE+Furat+ pentru deplasare la Eor(a&ia concentrat+ ca s+ loveFti puternic 'n perioada R+%)oiului de supte ani Ipentru trupele de pedestraFi deschiderea (ecanic+ opti(+ a dispo%itivelor ar(atei nu dep+FeFte 899 de a(. -a tre)ui (ult ti(p pentru a se 'n&eleGe astaJ. Captul c+ !7a 'n&eles repre%int+ poate secretul superiorit+&ii reGelui Prusiei. Cu( se cunoaFte (ai )ine tehnica recunoaFterii surpri%a prin atac direct este rar+. Capodopera atacului direct prin surprindere r+('ne 3enain 586 iulie !>!8Q Fi (eritul lui -illars e cu at't (ai (are cu c't 'nvinsul lui se chea(+ prin&ul EuGeniu1. =itua&ia Cran&ei era 'ntr7adev+r de o ase(enea (anier+ 'nc't tre)uia Pucat totul pe o carte. 3ac+ surprinderea prin atac direct este rar+ surprinderea prin (anevre po%i&ionale devine (oned+ curent+. 3e aici provine 'n(ul&irea avanG+r%ilor Locurile de predilec&ie s'nt Bavaria Fi Boe7(ia din !>6! p'n+ 'n !>6". Prin aceste p+r&i nu eHist+ re&ele EortiEicate ca 'n Lo()ardia 'n Clandra Fi pe centura de Eier a lui -au)an de la Grani&a Erance%+ 'n privin&a nu(+rului de avanG+r%i se distinGe ar(ata austriac+ avind 'n plus si ?9 999 de oa(eni din cavaleria sa uFoar+ (aGhiar+. ,anevrele (ilitare pe liniile interioare7 vor Eace iEai(a lui ,arl)orouGhJ din Bavaria p'n+ 'n S+rile7de7Zos. Ele s'nt eGalate de Eai(oasele deplas+ri 'nainte7'napoi ale lui Ber7 #8 v^ica din !>9" p'n+ 'n !>!8 pe c'(pul de ap+rare al Erontierei alpine. R+%)oiul a devenit 'ntr7adev+r 'n secolul al <-IlI7lea una dintre artele cele (ai raEinate ale Europei clasice. Resursele statului: arta EortiEica&iilor Pentru a7Fi asiGura Erontierele dup+ ce a reali%at i7e&eaua EortiEicat+ a c'(piei Cadului si cea din S+rile7de7Zos consecin&e ale i(portantelor densit+&i u(ane si ale (arilor )oG+&ii ce tre)uiau ap+rate Cran&a cea nu(eroas+ se 'n%estrea%+ su) Ludovic al <l-7lea cu o re&ea inco(para)il+ de EortiEica&ii. Arta EortiEica&iilor trece 'n secolul al <-III7lea printr7o (uta&ie capital+. Ea este leGat+ de puterea crescut+ de Eoc si de proGresele (ate(aticii. Aceast+ (uta&ie se chea(+ EortiEicarea la nivelul solului. Ca punct de plecare este EortiEica&ia Poas+ a lui Pacciotto 5![#>Q. La 'nceput nu7i vor)a dec't despre castelul (edieval cl+dit scund pentru a7i spori Grosi(ea %idurilor ca un (iPloc de ap+rare '(potriva Eor&ei de p+trundere a Ghiulelelor E+r+ a co(pro(ite sta)ilitatea. Peste pu&in ti(p se pl+nuieste 'nt+rirea %idurilor cu (ari Gr+(e%i de p+('nt. Iat+ ceea ce Eavori%ea%+ ricoseu7rile. Posturile de lupt+ se diversiEic+ ra%a de deschidere a a()ra%urilor &ine sea(a de ar(a(ent. =7a ter(inat cu traGerea 'n linie. 3e acu( 'ncolo se ur(+reFte concentrarea Eocului. 3e la crenelurile 'n cre(alier* se trece la crenelurile 'n redane si 'n col&uri. R+('nea ae descoperit EortiEica&ia la nivelul solului sau inGropat+. Reali%area' celei din&ii este anterioar+ EortiEica&iilor lui -au)an dar acestuia J revine (eritul de a Ei tras toate 'nv+&+(in7R e 4i de a E P 'ncorporat toate descoperirile Precedente. =+ uneFti panta parapetului de a7parare cu cea a pov'rnisului 'nsea(n+ s+ nu #? %L co(pacte! dh2 BostPoaPi D@ =UDE dd RZ Srossu de incinta HBNNICHiE Srassu cu cre(odsra Ir.cint* du)l+ cu turnuri decalat1 i'ntaritur+ cu coarna si tras0u cu redona 'niaritur* o l+rGirii id[rGire o dM u(uiui acoperit A. Un proGres Eunda(ental 'n arta srus*4=sEsr4 Nuin+rul irEii&ien;, a(aFi 'n trup1 reGulate !>#?

Fi i8? cre ?997 tBB doinire ;B7C99 =I Intre [997>99 ,=8 -Etre >997!99C ` 3eFte !999 'Intra IB789 G _ 'ntre 897?9 iD Ial99.99oQlntre?9.69 E locuitori _ .( P 'ntre AB7#9 G 5peste #9 B 3intre [7!9 _ 'ntre !97![ iZ 'ntre ![ 789 i 'ntre 897?9 t3 l P;te ?9 la !99.999 tocu'tori ". XeoGraEia recrut+rii ar(atelor Erance%e. transEor(+ 'ntr7o EortiEica&ie cu redute. =e7(ilune si cleFti se eFalonea%+ 'ntre Eorturi si curtine 'n ti(p ce oFtenii G+r%ilor '(p'n7%esc turnurile . . .J. Ap+rat de o Garni%oan+ ho7t+r't+ un oraF EortiEicat de -au)an este de necucerit. $i(p de un secol Erontierele Erance%e s'nt inviola)ile. Cu at't (ai (ult cu c't 'n interiorul teritoriului veGhea%+ o ar(at+ puternic+. Aceast+ ar(at+ ast+%i )ine cunoscut+ Gra&ie seriei de H studii a lui Andre Corvisier poate Ei considerat+ ca un ca% (ediu 'n vasta Ga(+ a Eor&elor ar(ate aElate 'n sluP)a statului 'n Europa clasic+. 3in !>#9 p'n+ 'n !.>#? eHist+ ceva' (ai (ult de 8 (ilioane de osteni E+r+ a &ine sea(a de oEi&eri pentru care ave( dosare aparte. Potrivit unei situa&ii a ar(atei din Cran&a 'n !>!9 se aElau su) drapel ?#9 999 de oa(eni. ?#9 999 de oa(eni care din !#>9 poart+ uniEor(+. #9 999 s'nt str+ini ?99 999 Erance%i 'n nu(+rul c+rora s'nt cuprinFi c adev+rat (ul&i non7co()atan&i 'ntre al&ii Eai(oasele co(panii de invali%i. ='nt 899 999 de oa(eni ap&i de lupt+ ciEr+ totuFi (ini(+. R+%)oiul odat+ trecut iat+ 'ns+ ap+r'nd (area reEor(+. Eli)erat+ de tot ce este inutil ar(ata ReGen&ei nu(+r+ !!9 999 de solda&i ciEr+ alc+tuit+ si din ?9 999 p'n+ la 69 999 de str+ini '(preun+ cu oEi&erii s'nt aproape !#9 999 de oa(eni. CiEra din !>!> este cea (ai sc+%ut+ din 'ntreG secolul al <-III7lea: !!9 999 de solda&i Erance%i 'n !>!> !![999 'n !>?A. !?9999 'n !>[! !?[ 999 'n !>#? adic+ 'n total o ar(at+ care oscilea%+ 'ntre !#9999 si 899999 de oa(eni. Acestor ciEre li se adauG+ 'n ti(p de r+%)oi (area re%erv+ a ar(atei @ (ili&ia. EM& sporeFte eEectivele cu circa [9o^9 cu trupe (ai sla) antrenate desiGur dar care r+('n totuFi trupe de calitate. Creat+ 'n ti(pul r+%)oiului LiGii de la AuGs)urG desEiin&at+ 'n !>![ (ili&ia1 a Eost reinstituit+ pentru (o(ent 'n !>!" Fi deEinitiv 'n !>8#. Ba%at+ pe recrutarea prin traGere ## la sor&i prin 'nlocuire sau 'n oraFe dup+ !>68 prin voluntariat (ili&ia repre%int+ Eondul de re%erv+ al ar(atei Erance%e. Recrutarea pentru ar(at+ este cu at't (ai Eacil+ cu c't conPunctura econo(ic+ este (ai neEavora)il+: Pu(+tatea de nord7est a Cran&ei Eurni%ea%+ cele (ai i(portante eEective. Este o ar(at+ care 'nc+ de pe acu( ader+ proEund la ideea na&ional+. I$oc(ai provinciile do)'ndite (ai recent Eurni%ea%+ cei (ai (ul&i solda&i''. I3ialecte Fi (oduri de trai Eoarte diverse' aPunG astEel s+ se conErunte apoi s+ se topeasc+ 'ntr7o uniEor(i%are (arcat+ ne'ntrerupt tot (ai (ult de ar(at+J. Acest reduta)il instru(ent al puterii statului a contri)uit aproape pretutindeni la (odelarea na&iunilor a acelor na&iuni care au luat cunoFtin&+ de sine 'n viitoarea conElictelor dintre state. Capitolul II =CfR4I$UL HEXE,BNIEI =PANIBLE IEi peso politico de todo el (undoJ. Lu(ea desE+Furata pe )iroul contelui7duce 3in neEericire IstatulJ se scrie 'n Europa clasic+ (ai cur'nd la plural dec't la sinGular. B parte din Eor&a sa cresc'nd+ @ aceast+ Eor&+ )eneEic+ @ el a cheltuit7o chiar '(potriva sa 'n c+utarea sta)ilit+&ii 'n aceste conElicte 'ndelunGate nu s7a pierdut totul pentru c+ statul se perEec&ionea%+ si na&iunile so c+lesc. Br ce7ar 'nse(na Europa lipsit+ de na&iunile saleO La ?! (artie !#8! (oare Cilip al III7lea. Echipa (ediocr+ si laco(+ a ducelui de Ler(n cedea%+ locul o dat+ cu 'nsc+unarea lui Cilip al I-7lea un prin& t'n+r de !# ani str+lucitoarei echipe a contelui7duce de Blivares. Puternicul i(periu spaniol spriPinit (ereu pe )oG+&iile A(ericii aPunse la =evilla pare ani(at de o nou+ tinere&e. Cu at't (ai (ult cu c't R+%)oiul de trei%eci de ani declanFat cu uFur+tate de partidul protestant aElat 'n declin 'i oEer+ lui Blivares prilePul de a se lansa 'n recucerirea Europei protestante. 3eoca(dat+ lu(ea (editeranean+ este aceea care se preG+teFte s+ declanFe%e asaltul contra Europei nordice. #? =+ ne pli()+( o clip+ privirea pe ta)la de Fah a =paniei din (o(entul 'n care i%)ucneFte conElictul care va de%v+lui

noi raporturi de Eor&e Fi va se(nala 'n locul (arelui i(periu (editeranean Europa statelor. Cu un Ghid destoinic AnthonK =herleK. Acest no)il enGle% ispitit de piraterie si de aventur+ a()asador al -ene&iei pe l'nG+ Fah apoi a()asador itinerant al Fahului 'n c+utarea de alian&e anti7turceFti este autorul ce7lei (ai precise Fi celei (ai vechi relat+ri despre Persia pu)licat+ la Londra 'n !#!?. $recut 'n serviciul =paniei iat+7! adres'ndu7se 'n Eai(osul s+u tratat El peso politico de todo el (un7do contelui7duce de Blivares 'n toa(na anului !#88. Acest (artor enGle% al unei Europe )aroce proEund (editeraneene @ el scrie 'n spaniol+ la sase ani dup+ (oartea lui =haae7speare @ oEer+ un plan de ac&iune GiGantic la di(ensiunile Europei si ale lu(ii. El atest+ totodat+ ilu%ia de Eor&+ si de str+lucire a =paniei si a (iraPelor sale (editeraneene. La est se 'ntinde u()ra ,+ritului Padisah. El turco con (iicho derecho se lla(a Gran se7nor $urcul este totdeauna (area pro)le(+. Harta o indic+. =t+p'n+ a Balcanilor de la sE'rFitul secolului al <l-7lea a Europei centrale dup+ ,oh*cs 5![8#Q puterea turceasc+ este sta&ionar+ de la sE'rFitul secolului al <-I7lea. 3up+ 'nErinGerea sa pe (are ia Lcpanto 5> octo()rie ![>!Q. i(periul turcesc este o putere de uscat chiar dac+ el reuFeFte s+ i%o7 le%e resturile vechiului Fi inutilului do(eniu oriental al -ene&iei 'ntr7adev+r din ![>! p'n+ 'n !#A? Isla(itatea turc+ Fi CreFtin+tatea european+ se echili)rea%+. Aparen&ele continu+ totuFi s+ Eunc&ione%e 'n Eavoarea I(periului turcesc. ,+sur'nd aproape 6 999 999 a(8 su) aceeaFi putere a)solut+ el este sluPit de o )irocra&ie care nu cedea%+ 'nt'ietatea dec't celei (ai co(pleHe dintre )irocra&iile creFtine din a doua Pu(+tate a secolului al <-I7lea )irocra&ia spa7 #" niol+. 3ar acest i(periu uriaF este insuEicient st+p'nit deoarece 'i lipsesc oa(enii. 88 999 999 de oa(eni a)ia [ locuitori pe ailo(etru p*7trat dintre care !9 p'n+ la !! 999 999 s'nt creFtini orientali ortodocFi (onoEi%i&i latini reEor(a&i 'n nuclee dense. Este o popula&ie care de la sE'rFitul secolului r l <-I7lea staGnea%+ sau d+ 'napoi. LeGea nu(+rului ac&ionea^+ 'n Eavoarea Europei clasice. I(periul turcesc este la Eel ca Fi =pania din punct de vedere de(oGraEic )olnav. 3ar ni(+nui nu7i trece asta prin cap la acest 'nceput al secolului al <-II7leaM (+ri(ea teritoriului de&inut a(intirea victoriilor trecute Eai(a ienicerilor 5la inEanteria (5iR esti(ada tiene uni)ersal noni)re de Peni%a7ro.sP prelunGesc pe Erontierele europene o at(osEer+ din secolul al <-I7lea 'n sE'rFit Isla(ul are si el ereticii s+i: Pcr7sia siit+ apas+ Gru(a%ele oto(ane 'n ciuda nu(+rului ei (ic de suElete @ cel (ult 8 999 999. Chiar dac+ lu(ea creFtin+ a incitat adesea diversiunea persan+. Iranul 'nsea(n+ Isla(ul dur intransiGent Ea&+ de Isla(ul a(estecat tolerant si sceptic al ,+ritului Padisah. =her7leK a v+%ut )ine asta. In (od constant =pania a&'&ase 'n secolul al <-I7lea Persia '(potriva ,+ritului Padisah. ReGelui Prea CreFtin 'i revine r+spunderea pentru satanica alian&+ cu turcii o alian&+ Greu de conciliat cu prietenia principilor luterani. AnthonK =herleK propune contelui7duce cea (ai paradoHal+ r+sturnare dintre alian&ele (editeraneene: '(p+carea cu Isla(ul 'nvecinat. ConElictul care se aprinde din nou 'ntre catolici si protestan&i si i(ediat apoi 'n&eleGerea concret+ dintre cele dou+ (ari puteri (ariti(e protestante AnGlia si Provinciile Unite care a dus la pierderea Br(u%ului cheia occidental+ a siste(ului deEensiv poiluGhc^. 'n Bceanul Indian i(pun o aleGere. B hart+ conEesional+ a Europei de(onstrea%+ c+ =pania poate conduce cu (are eEort lupta si(ultan Fi pe o Erontier+ a creFtin+t+&ii si pe una >9 a catolicit+&ii. Cilip al II7lea eFuase 'n acest rol de du)lu ca(pion. 3ucele de Ler(a a tras de aici 'nv+&+(intele pentru o =panie vl+Guit+ de ciu(+ Fi de eHpul%area (oriscilor: pace par&ial+ di(inuarea relativ+ a o)iectivelor. Politica ducelui de Ler(a const+ 'n a)andonarea nordului 'n Eavoarea vechilor o)iective (editeraneene. Ea porneFte de la pre(isa c+ Cran&a lui Concini Fi LuKnes se aEl+ 'n ('i7nile )iGo&ilor aceFti vechi parti%ani ai LiGii care ur(ea%+ 'n politic+ sEaturile lui Berulle. Ceea ce =heiieK propune si ceea ce Blivares dispune nu este politica lui Cilip al II7lea pe dou+ Eronturi si cu at't (ai pu&in cea u ducelui de Ler(a ci o politic+ antiprotestant+ cu pre&ul unei acal(ii cu turcii. IPacea cu $urcul ar Eace din reGele =paniei ar)itrul tuturor litiGiilor dintre &+rile creFtine Fi I(periul Bto(an. -ene&ia ar Ei o)liGat+ s+7si sporeasc+ 'nar(+rile or constr'ns+ s+ Eac+ Ea&+ unor cheltuieli (ai ridicate Eor&a sa real+ s7ar G+si prin acest Eapt (ult redus+. Cran&a n7ar (ai putea (i%a pe prietenia ei cu turcii iar AnGlia Fi statele Ela(ande ar depinde de 'ndura7 rea reGelui =paniei pentru '(plinirea nevoilor lor. 3ar pentru a 'nE+ptui acest plan tre)uie ca propunerile de pace s+ porneasc+ de la $urc si ca reGele s+ le 'ncuviin&e%e 'n condi&ii prielnice &elului c+tre care n+%uieFteJ. B7Eerta este pri(it+. Bp&iunea ,adridului este Fi cea a -ienei. $urcii nu se vor (iFca 'n ti(pul R+%)oiului de trei%eci de ani. 'n (are din !#!9 p'n+ 'n !##9 'n ti(pul 'ntreGii pri(e Pu(+t+&i a secolului al <-II7lea c'nd survine acea r+sturnare dra(atic+ a tendin&ei (aPore a pre&urilor a popula&iilor Fi a activit+&ilor Greaua 'ncleFtare de la Erontiera oriental+ a Europei sl+)eFteM Erontiera catolicit+&ii are pentru cinci%eci de ani 'nt'ietatea asupra celei a creFtin+t+&ii Fi7 r+%)oiul civil se desE+Foar+ nestinGherit 'n vecin+tatea $urciei care7Fi (as7

>! chea%+ vl+Guiala de(oGraEic+ su) paravanul )un+voin&ei. Acal(ia turc+ oEer+ de ase(enea un teren Eavora)il acordurilor care se reali%ea%+ la (arGinile nordice ale Europei 'n secolul al <-PIrlea^ Polonia si =candinavia constituie] acel Einis terrae oriental Fi nordic al CreFtin+t+&ii. 3e la sE'rFitul secolului al <-I7lea 'ncet aproape i(percepti)il se produce intrarea 'n Poc Fi a ,oscoviei. Polonia continu+ s+ li(ite%e I(periul la est cu 'ntreaGa sa (asivitate l 999 999 a(8 'n ti(pul eEe(erei ocup+ri a ,oscovei. La 'nceputul secolului al <-II7lea =uedia si Polonia '(pinG c+tre r+s+rit provinciile ruseFti destr+(ate de 'ndelunGata -re(e a $ul)ur+rilor. In !#!9 o Garni%oan+ polone%+ controla ,oscova unde 'ncerca s+ i(pun+ pe tron un &ar 'n solda sa. Biserica rus+ 'nt+r'tat+ de tentativa de unire Eor&at+ din !["# cola)orea%+ intens la r+scoala din !#!! aFa cu( lucrase si 'n !6?" la respinGerea unirii cu Ro(a. ,oscova este p+r+sit+ dar =(olensaul r+('ne 'n ('inile polone%ilor. $ratatul ele la =tol)ovo 5!#!>Q si ar(isti&iul de la 3eulino 5!#!AQ consacr+ n+ruirea ,oscoviei i%Gonit+ din Baltica 'n Eolosul suede%ilor si din Rusia occidental+ 'n Eolosul uniunii polono7lituaniene. Polonia este solid+ ea re%ist+ 'n ti(pul r+%)oiului =(olensaului 5!#?8@7!#?6Q (iFc+rii 'n cleFte a =uediei Fi a turcilor. Reac&ia turc+ &inteFte s+ apere hanatele de pe &+r(ul nordic al ,+rii NeGre aElate 'n diEicultate su) loviturile de la IErontieraJ1 ruFilor (ici a ca%acilor de pe 3on si de pe Nipru. Rusia recuperea%+ 'n !##> nu(ai cei 899 999 a(8 din enor(ul corn de teritorii ruseFti pierdute 'n -re(ea $ul)ur+rilor. La 'nceputul secolului al <-II7lea =uedia Fi Polonia contri)uie la restr'nGerea spa&iului european eHclu%'nd pentru un secol Fov+ielnica Rusie. >8 U AnthoriK7.'=horleK : conchide: ICunoaFterea ,oscoviei' are: pu&in+M .'nse(n+tate pentru a7ceast+ (onariiie. ...: ReliGia lor este Greceasc+M deFi Eoarte corupt+ totuFi ei nu si(t nici o 'nclina&ie7 pentru7.7o: alt+ sect+ dec't a lor nu se 'n&eleGR r+u7.cu'.ereticiiJ. -+%ut+ din ,adrid Erontiera7 unei MEui7ope .(editeraneene 'ndep+rtea%+ ,oscevrt 7dar.'p+strea%+ Polonia. Polonia este7t-n'stat (are )oGat si puternic 'n oa(eni.J73ij' punct de vedere econo(ic ea este sincroni%at+ cu Europa. 3in punct de vedere social 'ns+. Polonia se preG+teFte s+7i 'ntoarc+'7spatele. =tatul sE'rFeste aici prin a se 7di%olva.7 2El rciQ.esM (as de orna(enta que de poder 7spune .a(u%at =herleK. =u) raport intelectual7si 7spiritual: Polonia este totuFi creFtin+. La: Eel ca .=pania secolului al <-7lea ea este '(p'n%i7t+7de.'o nu(eroas+ co(unitate e7 vreiasc+. La7ieL ca7=pania secolului al <W7lca ea se7 preG+teFte Jla7 'nceputul secolului al <-lII7lea s+ ia calea intoleran&ei. Polonia .7 reEor(at+ de =iGis(und se constituie 'ntr7un )astion al unui catolicis( dur intransiGent de tip spaniol. ,ai 'nt'i '(potriva ere%iei antitri('tare1 a c+rei capital+ este RacoN aproape de Cracovia. C+tre !#89@!#8[ diaspora socinian+ din Polonia inEectea%+ a7proape pretutindeni trupul s+n+tos al Bisericilor $eEor(ate7d'7n Blanda si apoi din Cran&a. In al doilea r'nd : '(potriva ortodoHiei orientale care 'n Ucraina polone%+ altEel spus ca%ac+ se str+duieFteM7eroic s+7si reconstituie ierarhia. 7Cea (ai: (are. parte dintre episcopii Ucrainei polonp%e. 'nG+duiser+ pentru a evita persecu&iile la7. adresa )isericilor lor s+ li se i(pun+ unirea cti )iserica ro(an+ la conciliul de la. Brcst7Litovsa 'n !["# 'n ti(p ce (aPoritatea clerului 'parohial si poporul (+runt seR'opuneau Bisericii ortodoHe unite. Intr7ade7v+r Polonia secolului al <-II7lea particip+ la (arele Rcvirent7de cruciad+ strict catolic+ aceea care : t'r+Fte 'n spatele lui Cerdinand de =tiria I(periul 'n r+%)oi. tin J El ; NorveGia aElat s +rat capat al t ncstra sn5lIs de 'v hsucd'a '' J./;s7M:;]/t/ IPntr 5![#" unui nou siste( liturGic 5Cartea roFie din ![>#Q s+ ralie%e Biserica suede%+ la ReEor(a catolic+ Ceea ce: contea%+ de Eapt este cucerirea &+rilor )altice. Carol al I<7lea 5!["[@!#!!Q se lansea%+M chiar 'ntr7o aventur+ care vi%ea7 %+ st+p'nirea ieFirilor arctice si )altice din &inutul rusescJ 'n Golul )altic l+sat de retraGerea ruseasc+ dane%ii polone%ii suede%ii 'ncearc+ s+ controle%e derivativul (arelui spa&iu econo(ic co(ple(entar al deEicitului de cereale din lu(ea (editeranean+. 'n !#!> tratatul de la =tol)ovo s(ulGe ruFilor Estonia si. InGria. RiGa este cucerit+ de la polone%i 'n7 !#8! =uedia anilor '89 (ai ales se (oderni%ea%+ si se aEir(+. Xustav Adol'1 se str+duieFte sa conEere o unitate cultural+ si linGvistic+ suede%+ versantului nordic al spa&iului )alticM dup+ ce va Ei dotat teritoriul suede% cu o ad(inistra&ie

eEicace recrutat+ 'n cea (ai (are parte dintr7o no)ili(e recent instruit+. Apar coleGii care r+sp'ndesc pri(ul 'nv+&+('nt (odern la nivelul (ediu se 'nEiin&ea%+ universitatea din 3orpat 5$artuQ din noile provincii7 )altice )iserica Einlande%+ a c+rei ierarhie este consolidat+ prin crearea unui al doilea! scaun episcopal la -i)orG se luterani%ea%+.M Reversul (edaliei U@ 'n 'ntreaGa lu(e scandinav+ cu =uedia 'n Erunte eEortul ad(inistrativ (ilitar si Eiscal accelerea%+ concentrarea p+('nturilor 'n (ina no)ili(ii. C+tre ![[9 'n =uedia &+ranii Coroana Fi no)ili(ea posedau respectiv [9 !A si ?8\ din p+('nturi. C+tre !#[9 e necesar s+ rea7 (in&i( >9hK9 din supraEa&a total+ apar&ine no7 )ili(ii si a)ia =)o^o Coroanei Fi &+ranilor. 'n Purul lui !#89@!#?9 Erontierele Europei se conturea%+ (ai clar. Presiunea turceasc+ a sl+)it 'Riisih pentru scurt ti(p este respins+ spre est ' Peninsula =candinavic+ se orGani%ea%+ la sud de paralela #9. >[ =E'rFitul eHplo%iei planetare Europa a co(pensat peste (+ri pierderea p+r&ii orientale a )a%inului ,editeranei Ea a plantat pe &+r(urile Asiei 'n Insulinda pe coastele 'naltelor podiFuri din A(erica EraG(ente de Europ+ si(ultan autentice si a()iGui. Europa controlea%+ (+rile dar nu 'nc+ Fi continentele @ nu 'nainte de (arile (uta&ii de la Pu(+tatea secolului al <l<7lea. 3e o Pu(+tate do secol (arele i(periu al Europei din aEara Europei )ate pasul pe loc. EHplo%iei de de%voltare care a durat un secol lunG de la Pu(+tatea celui do al <-7lea p'n+ prin anii ![#9@![>9 'i ur(ea'^.u un si (ai lunG secol de staGnare aici de reGres dincolo de proGres 'n a(+nunte Fi ele (aturi%are 'n alt+ parte. ConElictul care7i opune din !["#@ !["A pe portuGhe%i pe de o parte Fi pe %ee7lande%i Fi olande%i pe de alta de7a lunGul &+r(urilor AEricii nu tre)uie s+ ne a(+Geasc+. =u)stituirea nu 'nsea(n+ de%voltare. EHist+ o intensiEicare a serviciilor o evolu&ie oscilanta Fi totuFi ascendent+ a schi()urilor clar supraEa&a %onelor eEectiv controlate nu(+rul enclavelor europene 'n oraFele din Indii1 nu (ai proGresea%+ deEel 'naint+rile co(pensea%+ reculurile EluHul este sta&ionar. 'n Brientul 'ndep+rtat deceniul al treilea din secolul al <-II7lca repre%int+ un deceniu de di(inuare a pre%entei europenilor. =paniolii controlea%+ 'n Cilipine cu trud+ presiunea (usul(anilor 'n sud conco(itent cu 'nceputul (arelui reEluH al leG+turilor cu China India si Zaponia. Zaponia1 este pe cale s+ se 'nchid+ dup+ victoria FoGunului IcKasu din 89 octo()rie !#99 '(potriva asa7nu(i&ilor dai(Kos Eilocrestini din sud. Intre !X9> Fi !#!! Zaponia s7a 'nchis pentru pri(a oar+ 'n Eata navelor venind din ,acao. 3e atunci 'n aEar+ de 'ntre7deschiderea olande%+ din !X?" @ aproape ni(ic. ># 'n China dup+ (area str+punGere reali%at+ cu pre&ul unei anu(ite conEu%ii 'n privin&a doG(ei de P+rintele Ricci 'ntre !#9! si !#89 atacul do(inicanilor deschide violenta disput+ 'n pro)le(a riturilor1. Ea co(pro(ite 'n (od Grav Fansele ereFtini%+rii Fi 'n plan secundar pre%en&a european+. Bula lui Ino7cen&iu al <7leaJ din !#6[ este pri(a dintr7o lunG+ serie ce cul(inea%+ prin respinGerea deEinitiv+ din !>68 5EH quo sinGulariQ. La $on7ain dup+ un 'nceput )un @ Antonio ,ar7que% Fi AleHandra din Rodos Genialul inventator al transcrierii alEa)etice a li()ii vietna(e%e quoc7nGu sosesc 'n !X8> @ diEicult+&ile 'ncep 'nc+ din !#?9. Prin !#69 China '(p+ra&ilor ,inG aPunGe s+ se pr+)uFeasc+ aparent su) presiunea (anciurian+ dar 'n realitate (+cinat+ de un r+u interior care este de natur+ de(oGraEic+. Reculul inEluen&ei europene poate Ei interpretat ca unul dintre se(nele tanGi)ile ale unei (aladii Generale ce atinGe Brientul 'ndep+ratat conco(itent cu Europa 'nc+ din !#8! (anciurienii au cucerit ,uadenul. $unurile turnate de ie%ui&i 'i opresc un (o(ent 'n dreptul ,arelui Did dar 'n !#66 BeiPinGul cade E+r+ lupt+. 3eclinul chine%. se plasea%+ 'n acelaFi (o(ent cu declinul european. India a precedat China 'n ceea ce priveFte -re(ea $ul)ur+rilor. I(periul (usul(an al ,arelui ,oGul 'Fi 'ntinsese u()ra protectoare peste c'(pia indo7GanGetic+ Fi pe o parte din 3eccan. ,oartea lui Aa)ar 'n !#9[ deschide o perioad+ Grea: sl+)iciunea hinduFilor Fi persecu&iile declanFate Ea&+ de aceFtia care alc+tuiesc (aPoritatea %dro)itoare a se(icontinen7tului 'ncuraPea%+ re%isten&a 'ndelunGat+ a (a7ra&ilor Fi a siahFilor. I,arele ,aGorJ 5=oli( ZahanGir !#9[@!#8>Q nu se poate )a%a dec't Pe (ili&iile sale iraniene. Anarhia latent+ care durea%+ de Qa (oartea lui Aa)ar p'n+ la 'nsc+unarea lui AurcnG De) 5!#["@!>9>Q nu oEer+ dec't sla)e posi)ilit+&i eHpansiunii eu7 >> ropene7 'n schi() 'i este7Eavora)il+ 3e%aGreGarea Eeudal+ v+dit+ a Indiev7'dup+P7(oartea lui AurenG De). 'n India la iei ca HvCh(aanu '89 si '?9 ai secolului al '<-l7I7lea7 deschid o 'ndelunGat+ perioad+ Grea . ProGresele prea lente ale pre%en&ei olande%e: 'n ZaNa7 nu co(73ensea%+ i(ediat diversele reculuri:U UUUU Care este oare la o sut+ dou+%eci: de a( dup+ succesul lui -asco'da ;a(aM consisten&a pre%entei Europei 'n cuprinsul 7 Bceanelor Pa7c=Hi Indian de7a lunGul U &+r(urilor AEncu orientale si AsieiO B sinGur+ g ;Hag co(pacta Doni controlat+'ds .portuGhe%i IB$T contrei g!1[ de. Co(pania Indiitor orientale olande%e !9. Blande%ii 'n EHtre(ul orient in secolul al7 <-II7lea. 5'n aEar+ :de Zolo si trei sEerturi din ,indanaoQM pe &+r(ul locuit de sNahili europenii se G+sesc 'n =oE ala :

,o%a()ic ,o()asaM apoi 'n Uca Cochin Fi ,alacca. 5trecut+ 'n ('i7nile 7olande%ilor 'n ianuarie M !#6!Q. 'n total 889 999:@8?9.999 de a(8 :cu arhipelaGul ,oluce si Insulinda incluse 'n propor&ie de nou+ %eci(i 'n Cilipinele spaniole Fi 8[999 @ ?9999 de europeni. 3ar 'n aEar+ de li(itele pre%en&ei stricte cu( se poate .evalua . inEluen&aO 3up+ 'ntinderea creFtinis(uluiO 3in cei #!9999 de locuitori Guverna&i de =pania arhipelaGul Cili7pinelor nu(+r+ 'n !#89 teoretic [99 999 de creFtini. La sE'rFitul secolului al <-I7lea co(unitatea creFtin+ . din sudulUU Zaponiei dep+Fise cu (ult o Pu(+tate de (ilion de suElete. C+tre !#890 (ai r+('ne pu&in din Mea iar 'n !#69 practic ni(ic. 3in ![A9 pre%en&a european+ constant+ 'n Brientul 'ndep+rtat : 'Fi 'ntinde inEluen&a spiritual+ asupra a >99999 p'n+ la A99 999 de suElete. Este 'n acelaFi ti(p (ult Fi pu&in. . .. A(erica 'nc+ din secolul al <-I7lea (area Fans+ a Europei din aEara Europei nu scap+ reGulii Generale: partea controlat+ de europeni este aproHi(ativ .aceeaFi 'n privin&a supraEe&ei si nu(+rului de locuitori de la Pu(+tatea se7 colului al <-I7lea Ca o pri(+ reGul+ 'n !#89 A(erica1 se conEund+ 'nM: continuare practic cu A(erica spaniol+. A(erica european+ a anilor !#89 acoper+ 8 999 999..de a(8 controla&i (eGal. Ea nu(+r+ peste .!9.999 999 de oa(eni echivalentul relativ a ![\ din popula&ia Europei. In propor&ie : de "[\1 aceast+ A(eric+ apar&ine (arilor civili%a&ii distruse de pe 'nal77ele podiFuri tropicale. ='nt. civili%a&ii ale poru()ului aFadar civili%a&ii. care )eneEicia%+ de ti(p li)er. AceFti oa(eni relativ scuti&i de GriPa hranei cotidiene oEer+ o inco(para)il+ re%erv+ de Putere disponi)il+ 'n sluP)a unui siste( de do7$Btta&ie Eie pentru:a construi teocali Eie pentru eHtraGe arGint din (inele de la Dacatecas >" ori Potosi. Cu at't (ai (ult cu c't re%ervele de oa(eni care supravie&uiesc 'n apropierea %onelor controlate 'l scutesc de cheltuielile leGate de costul produc&iei Fi de reproducereR o(ului. AceFti indieni ai A(ericii spaniole sta)ili%ate la un nu(+r de locuitori aproape constant 5!9 999 999 de oa(eniQ pe un teritoriu care trece de la ! [ (ilioane 'n ![[9 la ? (ilioane de a(8 'n !>[9 repre%int+ 'n Eor&a econo(ic+ utili%a)il+ echivalentul a aproHi(ativ 89 999 999 de oa(eni 'n alt+ parte. Aceasta putere ad+uGat+ Europei contri)uie spre siir7Fitul secolelor epocii (oderne la constituirea (asei critice care 'nchide in ea reac&ia 'n lan& a saltului 'n de%voltare de la sE'rFitul secolului al <-IIl7lea. Unul peste altul volu(ul total al te%aurelor eHpediate din A(erica spre Europa la 'nceputul secolului al <-II7lea sta)ileFte su) raport cantitativ ceea ce valorea%+ A(erica spaniol+ pentru Europa. Ila(ilton a calculat su(a Glo)al+ oEicial+ dup+ conturile acelei Casa de la Contratacion: 8 !"8 tone de arGint A " tor.e de aur din !#!! p'n+ 'n !#89M 8 !6[ tone de arGint ? " tone de aur din !#8! p'n+ 'n !#?9. Sin'nd sea(a de Eurturi de pierderi 5cele A9 de tone de arGint aduse dintr7o dat+ la A(sterda( de Piet IleKn dup+ ,atan%asQ de co(er&ul 'n v'rEul suli&ei adic+ de acele schi()uri pe care 'n poEida leGii le Eac adesea navele str+ine 'n larGul coastelor a(ericane A(erica pune 'n Eiecare an la dispo%i&ia econo(iei europene a7proape echivalentul a 699 de tone de arGint plus 69@[9 care s'nt 'ndreptate prin Cilipine s+ spriPine ne(iPlocit inEluenta Europei clasice 'n tot Brientul 'ndep+rtat. Pentru a ali(enta aceast+ enor(+ (aFin+ 'n Eiecare an s'nt necesare circa 6[9 de tone de (ercur. A(erica indian+ inco(plet vindecat+ de ur(+rile Focului (icro)ian al cuceririi se epui%ea%+ rapid sus&in'nd aceast+ curs+ inEernal+. La (iPlocul secolului al <-Il'7lea 'n iurul anilor '[9@'#9 o)oseala 'Fi spune cuvintul 4i A9 A(erica nu (ai Eurni%ea%+ Europei dec't Pu(+tate din ceea ce producea cu [9 de ani 'n ur(+. Europa clasic+ din aEara Europei pro7iu7%ise staGnea%+ si d+ 'napoi p'n+ la noul start din anii' "9. La sE'rFitul secolului al <-I7lea Bra%ilia nu nu(+r+' dec't [> 999 de locuitori dintre care este adev+rat 'nc+ de pe acu( 8[ 999 de al)i ceea ce 'nsea(n+ (ult: aproape vin sEert din nu(+rul total al al)ilor pe care7! pute( presupune re%ona)il pentru 'ntreaGa A(eric+ spa7niola @ !89 999M !" 999 s'nt indieni supuFi iar R; v 9RA,ZL ASL R=-7$ ,C dZc .R71 DAHkR 3IN Ul25=P0R_ ll7 Econo(ia A(erica c+tre !#89. !6 999 neGri 'n !#!9 Bra%ilia nu(+r+ 8[9 de (ori de %ah+r 'n !#8" @ ?6# 5>9 'n sud A6 'n centru !"8 'n nordQ. C+tre !#?9 ea are aproHi(ativ !89 999 de locuitori. 'n !#89 nu eHist+ o A(eric+ Erance%+. C't despre A(erica enGle%+ ea nu repre%int+ 'nc+ dec't o pro(isiune li(itat+ la c'teva sute de ailo(etri p+tra&i: !#!8 Za(estoNn !#89 PlK7(outh adic+ o E*r'(+ de -irGinie pe paralela de ?>L si o E+G+duin&+ de Nou+7AnGlie 'nGhe7 'UU &a&+ pe paralela de 68L latitudine nordica 'n !#89 ea nu(+r+ (ai pu&in de 89 999 de locuitori. b A(erica prin cei !9 999 999 de oa(eni dintre care [99 999 de al)i pe 8 999 999 de a(8 r+7('ne c+tre !#?9 (arele atu a(enin&at al puterii i)erice. Xeopolitic+ Fi de(oGraEie. M ArGu(entele nu(+rului de oa(eni i $i(p de 'nc+ dou+%eci de ani prins+ 'n (arele eEort de recucerire a nordului protestant puterea spaniol+ continu+ s+

Eac+ i(presie. Contele7duce Blivares devenit recent Xran7de al =paniei st+p'n de la !# (artie !#8! al i(ensei (onarhii a reluat par&ial 5pe Erontul catolicit+&ii nu Fi pe Erontul creFtin+t+&ii Eat+ de ,editerana turceasc+Q politica lui Cilip al II7lea. 3irect sau indirect el controlea%+ )a%inul occidental al ,editeranei o parte d( Bceanul Indian din Brientul 'ndep+rtat si din A(erica. 3in aceast+ cau%+ 'n do(eniul tranFant al politicii ca si 'n cel (ai nuan&at al culturii i(pulsurile continu+ o vre(e s+ urce tot din lu(ea (editeranean+. -estul (editeranean a trecut printr7o perioad+ de v'rE 'n Purul lui !#99. Italia atinGe la sE'rFitul secolului al <-I7lea 66 de locuitori Pe ailo(etru p+trat 5Cran&a ?6 Peninsula I)erica ![ #Q. Este o densitate U u(an+ eHcep&ional+M'OL' A8 trivit lui Y. Z. Beloch popula&ia Italiei a sporit A` la !!["!999 de locuitori c+tre ![[9 la !?8>8999 'n !#99 pentru ca 'n !#[9 s+ scad+ nutirEsu) !![6?999. Nivelul din !#99 este a7tins din nou 'n !>99 5!? ?>? 999 de locuitoriQ. Aceast+ Italie a c+rei )oG+&ie se sleie.ste 5=i7cilia aducea )eneEicii =paniei 'n ![[9 dar cost+ 'n !#99Q Pu(+tate din ea este plasat+ ne(iPlocit su) do(ina&ia spaniol+. C+tre !#99 ea nu(+r+ # 98? 999 de locuitori 5Neapole ? ?89 999 =icilia l !?9 999 &inutul (ilane% l 869 999 =ardinia ??9 999Q. -ene&ia scap+ total =paniei cu cei l A89 999 de locuitori ai s+i. B %on+ de dependen&+ o (iFcare de ?@6 (ilioane de oa(eni se interpune 'ntre -ene&ia 5en su natural disposicion ene(iGa de todas (onar7quins K reKnos K (as (ortal de =IL ,aGes7tad . .. dup+ Eirea sa natural+ u>7+P(aF+ a tuturor (onarhiilor Fi (ai ales vr+P(aF+ de (oarte a ,aPest+&ii =aleQ si Italia (ai pronun&at spaniol+. In. cadrul (arii (onarhii ponderea Italiei este aproape eGal+ cu cea a Peninsulei I)erice. Sinutul (ilane% spriPinit de )anca prieten+ a Xenovei ale c+rei Eiliale transEer+ 'n circuitele nordice co(orile A(ericii repre%int+ dup+ S+rile7 de7Zos a doua )a%+ (ilitar+ a I(periului. El eHercit+ presiune asupra -ene&iei &inut+ la respect asupra Clandrei pe dru(ul larG al v+ilor aliate din Alpi si din co(itatul )urGund spriPin+ -iena Fi Xer(ania catolic+ 'n opera sa de recucerire. =urs+ de putere 'n secolul al <-I7lea Italia este st+p'nit+ cu Greutate. B Italie intrat+ 'n cri%+ se conse(nea%+ de la s''rsitul secolului al <-I7lea. Prosperitatea italian+ se stinGe (ai lent dar la Eel de siGur ca prosperitatea i)eric+. -ene&ia1 este cea din&ii cea (ai proEund lovit+. $otul reGresea%+ ep'nd cu ulti(ele decenii ale secolului al I7lea. 'n ![#> ea dispunea de #9 de cor+)ii M 'ntre !["[ Fi !#99 doar de 89. Unei con7&ii navale 'n chip Eiresc 'nEloritoare i7a A? stinut+ arti'idal este continua Fi J 7 dintre ea (ai atee de(oGraic R i: &inutul (RanN N in ra'!R Rara)ila cu (edia locuitori !#?9 ste XBI -o8? `99 ] [ 8>[ ;uu R.R de ia m !#[U ;Z de red Rca O ? 8'8(= de suElete Pste de !?\ de la c 999. . tr Ait ulti(ele %i ti(pul c o=77.0 ^. . c 7 =l+)iciunile lu(ii (editeraneene !99 BUU i0 rlnovei. Renresu vi # 8?[ oou 7

des cu s R adicala cri%+ o)erlRrt&ia oa(enilor n ItaHa 'n nu(+rul si 'n reparti&ia la Eel ca ta Cran&a cn%a RR elanu plasea%+ 'n anul I)?9. Uun unei popula&ii v'rst(ce. Cu(pi

GraEica ide(le de

se

Uitiv+ a re(uner+rii ri7danFea%+ ano(alia po h econo(ia spa7 dicate a (uncii care ` .`9 R l)`8 se ' ol+ 'ncep'nd d( Uc7 R =ZllarLilor de produce o creFtere a rod i R.R d( l5 ![.#9^97 PRcarea a .8 ,J &inerea unei di [7 p(+ 'n !BH hLn1i-RCre&urile Poase 1i sa7! U 7 considera)ile (tie al c((ei ridicate. R=n de (9r&iQ d+ Peninsulei de (ilion ae +reia ea nu7si ii L .N... .d i(ele decenii uit . dddd <-ll7lea se aEl+ nu nu(ai 'n punctul de care al unui contraEluH lunG Fi dura)il care aduce =pania de la A 8?[ 999 de locuitori c+tre !#99 la ceva (ai pu&in de # 999 999 la si'r7 l situl secolului al <-ll7lea 5inclu%'nd si PortuGalia de la " 6A[ 999 la > 999 999Q ci 'ntr7o (+sur+ chiar (ult (ai (are chiar 'n punctul de r+sturnare a unui echili)ru secular. Peninsula I)eric+ este concentrat+ 'n secolul al <-I7lea asupra ei 'ns+Fi 'n Purul centrului de atrac&ie al podiFurilor castiliene. A7cestea Fi podiFurile canta)rice concentrea%+ pe o trei(e din supraEa&a =paniei 5!AA 999 de a(8Q Pu(+tate din popula&ia &+rii 56 !99 999 de locuitoriQ adic+ aproape 88 de locuitori pe a(8. EHpul%area (orisci'or din !#9"@!#!6 distru7Gind unica provincie periEeric+ 'ntruc'tva (ai populat+ a =paniei 5reGatul -alenciei trece de la 6A[ 999 la aproHi(ativ ?8[ 999 de locuitoriQ consolidea%+ caracterul central al =paniei din ulti(ii ani ai heGe(oniei sale. 3in punct de vedere econo(ic =pania cea activ+ se aEl+ 'n nord si 'n centru p'n+ la ruptura din secolul al <-ll7lea. =pania de pe podiFuri care antrenea%+ creFterea de(oGraEic+ din secolul al <-I7lea este o =panie rural+. AltEel se petrec lucrurile cu oraFele. Polul care deter(in+ sporirea popula&iei ur)ane este situat 'n sud la =evilla. C+tre ![?9 cu cei 6? 999@6# 999 de locuitori =evilla dep+FeFte considera)il -alladolidul. 3ecalaPul este !-!!C' de nu(ai !A\. 3ar 'n !["6 =evilla do(ina E+r+ concuren&+. Ea nu(+r+ peste "9 999 de locuitori Fi $oledo pe care 'l traGe dup+ sine nu atinGe nici [[ 999. =evilla a proEitat din plin de creFterea popula&iei ur)ane din Peninsula I)eric+. Iar rit(ul s+u propriu de de%voltare a Eost (ult (ai rapid dec't cel (ediu. =pania de la s''rFitul secolului al <-I7lea se G+seFte 'n Eruntea unui i(periu cu picioarele 'nEipte pe cele dou+ &+r(uri ale Bceanului A7tlantic dar al unui i(periu care 'ntoarce spaR tele (+rii. =E'rFitul heGe(oniei spaniole se conEund+ cu sE*rFitul do(ina&iei castiliene. Ciu(a care ni(iceFte tot ce e putred a distrus Castilia rural+ 'n ti(p ce a cru&at periEeria Fi oraFele. ,ai eHact spus oraFele si7au reconstituit i(ediat &esutul u(an prelev'ndu7! din cel al satelor 'n vechea de(oGraEie )alan&a naFterilor ur)ane este totdeauna neGativ+. !8. Harta =paniei cu locali%area (oriscilor convcr7ti&i la catolicis(. I tpndintelor nor(ale panta ascendeR7 Rul R RR f E0= neG1. spir t a lovit EHpul%area (oriscilor ( dedin din sERssip ='=s=s==EE= (o(i. Acea se produc d( d roanei AraGo ria =paniei care (ai ales la -alenc s+ se constituie 'ntr7un sector ad+postit. Ruinat+ ti(p de [9 de ani -alencia Eace o )reF+ e &+r(ul Peninsulei I)e'n .tierele reliGioase sa se constituie iun ...@ nat+ ti(p de [9 de ani -alencia Eace o und.Otl 'n &esutul u(an de pe &+r(ul Peninsulei I)e r'ce. EHpul%area 'nt'r%ie dar nu st+vileFte 'nceputul unui proces ineHora)il 'n vre(e ce Catalonia continu+ s+7si sporeasc+ nu(+rul de oa(eni din !#!9 p'n+ 'n !#69 'n ti(p ce -alencia 'Fi cicatri%ea%+ r+nile Castilia nu 'ncetea%+ s+ se depopule%e. =inGure oraFele (ai salvea%+ aparen&ele. R+nit+ =pania 'Fi p+strea%+ totuFi o Ea&ad+ ui(itoare. Este vor)a despre unitatea politic+ a Peninsulei. -alladolidul apoi ,adridul r+ni( 'n Eruntea unei Eedera&ii de state eu 8#@8>999999 de locuitori 5!9999999 'n A(erica " 999 999 la 'nceput 'n Peninsul+ #999999 'n Italia 8999999 'n S+rile7de7Zos aElate 'n convalescen&+ dup+ ?[ de ani de r+%)oi ruin+tor Fi 'n Cranche7Co(tuM o Elot+ ne'nvins+ p'n+ 'n !#8A la ,atan%as 5)+t+lia pierdut+

de Invenci)le Ar(ada rapid co(pensa&ii neEiind dec't un accident (eteoroloGicQM L ar(at+ care nu a cunoscut 'nEr'nGerea p'n+ 'n !#6[ 5I,ai era aceast+ inEanterie de te(ut a reGelui =paniei. ..JQM prestiGiul literaturii 4! artelor care (en&in de7a lunGul Europei un curent de hispano(anie. =oldul statisticii ver)ale (archea%+ pretutindeni )iruin&a li()u castiliene Ea&+ de Erance%+ italian+ enGle%a. 'n !#8! aten&ia se concentrea%+ asupra =paniei. Cran&a 'ncepind cu !6 (ai !#!9 s7 a retras te(porar din (area politic+. AnGlia lai lacolO l so(nolea%+ trudind la ceea ce este esen&ial. Cran&a AnGlia si Xer(ania )oGate 'n oa(eni 5la un loc ele nu(+r+ 69 999 999 de oa(eni adic+ !#999999 6999999 si respectiv 89999999Q suEer+ 'n Grade diEerite de proEunda de%)inare spiritual+ a secolului al <-I7 lea. =pania 'n ce o priveFte a ales (onolitis7(ul. Pentru ea pluralis(ul este dep+Fit lat7o cel pu&in ap+rat+ de schis(ele re%ultate din i%)'nda par&ial+ si din eFecul ReEor(ei Bisericii. Ceea ce c'FtiG+ pe ter(en scurt ea pl+teFte cu un pre& ridicat pe ter(en lunG. 3in !#8! p'n+ 'n !#8" totuFi 'i (erGe din plin lotul. lat7o deci Eerit+ de acea recrudescen&+ a r+%)oiului reliGios care aEectea%+ Europa cea nu(eroas+ 'nc+ din pri(ele decenii ale secolului al <-II7lea. 'ntr7adev+r la Eel ca 'n Peninsula =candinavic+ protestant+ !99o^9 'n eHtre(itatea nordic+ a Europei ea aleGe o alt+ (anier+ de a supravie&ui ca p+(int creFtin 'n! secolul Europei 'n transEor(are. 'n insulele )ritanice divi%+rile reliGioase Fi UiptaRpe dou+ Eronturi a Bisericii anGlicane s'nt 'n schi() o surs+ de EraGilitate. Cu at.it (ai (ult acest lucru este vala)il pentru Cran 7&a unde structurile r+%)oiului civil continu+ s+ la acea deEi(tiv+ de la AlalH1 2eDe7pn a 8"Q Fi ia victoria deplin+ a statului. Zn (o(entul se(n+rii Edictului de la Nan7es 5!? aprilie !["AQ nu(+r+( #A6 de )iserici A" . o A99 de "[> de )iserici `B dG pa(ilUP de se(inar 7R suElete La a U Ea este desEiin&at+ o data ol RU'leJitulrea Eort+re&ei R Roci diul Fi 'R8" octo()rie lR REen !R'' din posi)ilitdR . r 'J999 L -siRvU EcnPL// = ridice 'n (ai repede 4i P care avea a co(para)ila cu vGche creFtina (od 7 %iunea (asvvaR no IGRa pe 'n7 chelle ( !#; ai (ult decit vrta in tant+ a)ia cevR este pro )ilirol v treaGa .1 raOR'A5Z^9. ReliGie a (Rci te. opor&ie de N^0 .ns Reipi&nataQ \a Hca unei 1ran_e (aRoritate. RL !alonea%a Nit(e protestanta ( R*tellerault ?R tea ve-nie cu( si Ea; P succesive ale catolic7 Acolo Rtnpul neGocierii care narii Bisericii ( t !RR d !["> ceRRRRastaErontRi(plRt RRc oC apelor ta cea

conErunt+ri e reEa Bisericie '[?9 olului al Rn'esiune citita U iv+ cu 3eruHR7 7. reaio ei'uo 7U Ile cu(s ieK .M'!dt. si (ai ales BaRiEersRst'EEli a clau%ei re%er R tR c evand %icea secu_arGisericii '()r+&iFa cr 'nm(d de(nitar al BR a continuat Pi incident. I ]#89 vin+ 'ntr7un d ?!

"9 Acest (oE "! Educa&ia pri(it+ a E+cut din el un ti(id M$PBro7c+nos sclavul si(&urilor. Prins 'n nenu(+rate aventuri Galante destr+)+lat (etodic avar si studios dedat spre sE'rFitul vie&ii pe(ru liniFtirea conFtiin&ei ascetis(ului eroic a] ,ai7 cii ,+ria de AGreda Ciii p al I-7leu r. i'ost toat+ via&a Puc+ria anturaPului s+u. La ?! (artie Yi8! se produce o schi()are nota)il+. Nu o revolu&ie desiGur ci o reuFit+ >A a P+c+li&ilor o schi()are de echip+ Fi de orientare. Adev+rata revolu&ie 'n =pania se situea%+ 'nainteM ca toate revolu&iile epocii )aroce ea este reactiv+. 3e la (oartea lui Cilip al II7lea aristocra&ia tradi&ional+ de capa K e spada a luai nestinGherit+ Er'nele =paniei 'n ('inile sale. $ehnicienii proveni&i din clasa (iPlocie din acei Ictrados s'nt 'ndep+rta&i din Eunc&iile de r+spundere. Echipa contelui7duce de Blivares apar&ine aceluiaFi strat social ca si cea a ducelui de Lerna care Guvernea%+ 'n ti(pul lui Cilip al IlI7lea. 4i totuFiO 3on Xaspar Xu%(+n K Pi(entel Pu)era K -elasco K de $ovar conte de Blivares prin naFtere E+cut duce de =*n Lucar la ,aK or prin )un+voin&a reGelui se n+scuse la Ro(a 'n ![A> ca al treilea copil dintr7o Ea(ilie in7 Eluent+ (ai cur'nd andalu%+ dec't castiiian+ 'n perioada (isiunii tat+lui s+u pe l'nG+ =E'n7tul =caun. =tudent la !6 ani la universitatea din =ala(anca al c+rei rector va Ei la !> ani t'n+rul Xaspar sortit 'n acea vre(e unei cariere ecle%iastice este st+p'nul unei case particulare cuprin%'nd un intendent si 8! de servitori 'n ciuda sau poate datorit+ acestui luH %Go(otos Blivares si echipa sa nu apar&in totuFi celei (ai )une aristocra&ii. Ca(ilia este aGraviada vor Ei necesari %ece ani de eEorturi si alian&a unui ,onterreK pentru ca ea s+ atinG+ (+re&ia parveni&ilor din cea (ai 'nalt+ no)ili(e. "8 Acest (are senior andalu% va participa din plin la co(er&ul de anverGur+ al A(ericii. Este el oare repre%entantul proGresist al unei clase sterileO 3a desiGur. 3ar n7ar tre)ui s+ ne Gr+)i( s+ conEund+( Ea(ilia Blivares cu Heeren <-II @ co(itetul director Eor(at din !> (e()ri ai Co(paniei Indiilor Brientale @ sau cu Heeren <I< @ cel al Co(paniei Indiilor Bccidentale. ProEitul aici nu este creator. El nu se aEl+ la dispo%i&ia unui proces de produc&ie ci a unui divertis(ent. 3estina&ia lui este' Eastul Fi politica. Dece ani pentru a prinde p'rGhia (+re&iei sase ani pentru a cuceri spiritul prin&ului prin cele (ai Posnice (iPloace. Cilip al I-7lea nu se poate lipsi ca s+ Guverne%e Fi s+ tr+iasc+ de Blivares. Chiar Fi dup+ di%Gra&ia acestuia din !> ianuarie !#6? Fi dup+ (oarte 588 iulie !#6[Q u()ra lui Blivares supravie&uieFte 'n preaP(a reGelui: 3on Luis de Haro nepotul s+u 'i succede. Revolu&ia de palat din ?! (artie !#8! este )rutal+ s'nGele curGe. Cran&a lui Richelieu nu p+c+tuieFte prin eHces de tandre&e nici AnGlia lui Cro(Nell nici Blanda sinodului de la 3ordrecht. 3uritatea pe care o atri)uie Boris PorFnev urii de clas+ 'n desE+Furarea represiunii 'n Cran&a a r+scoalelor populare dinaintea Crondei aristocra&ia aElat+ la putere 'n Europa )aroc+ o aplic+ asupra ei 'ns+Fi Fi 'n conErunt+rile sale de partid. 3iEeren&a dintre Cran&a Fi =pania este de Grad nu de esen&+. =paniei 'i lipseFte o no)ili(e de ro)+ suEicient de avansat+ 'n procesul s+u de identiEicare cu statul pentru a o)&ine dreptul de (oFtenire asupra unor Eunc&ii i(portante prin inter(ediul unei leGi Pau7letteJ. C+r+ o clas+ de (aGistra&i ar Ei putut oare (onarhia din Cran&a s+ dep+sesc+ at't de uFor capcanele unei reGen&e 'ndelunGate 5octo()rie !#!9 @ (artie !#![QO Blivares este un Richelieu c+ruia i7au lipsit serviciile unei no)Ui(i de ro)+. "? APuns la putere Blivares atac+ pe (ai (ulte Eronturi. El se spriPin+ pe opinia pu)lic+ prin c'teva ini&iative spectaculoase. ,area adunare de stat provenit+ din Cortesurile convocate 'n !#8! Eai(oasa Zunta co(isia de IreEor(+ a (oravurilorJ se reuneFte 'n ianuarie !#8?. Pentru a se restitui tot ce era o)&inut prin (iPloace necinstite al+turi de evantaiul clasic de (+suri so(ptuare Fi (orali%atoare care se eFalonea%+ 'ncep'nd din !#8? eHist+ propunerea straniu de (odern+ de a se proceda la o inventariere a averii la intrarea Fi la ieFirea dintr7o sluP)+. 3incolo de invidie si de de(aGoGie iat+ o 'n&eleGere eHact+ a nevoii de Eunc&ionari inteGri aceast+ cvadratur+ a cercului din Europa (editeranean+. In (aterie Einanciar+ ur(ea%+ o recurGere pe Ea&+ la inEla&ie. 3up+ 89 de ani de sc+dere a pre&ului arGintului la 'nceput nu se 'nt'(pl+ ni(ic deEavora)il 'n !#8[ pre&urile no(inale aPunG din nou la nivelul din !#9!@!#9?. Pri7 (ul eEect const+ 'n dispari&ia 'ntre !#86 Fi !#8> a ano(aliei po%itive a salariilor eHaGerate. Este un eEect Eavora)il ce se r+sEr'nGe asupra claselor care orientea%+ opinia pu)lic+. Pro)le(a va Ei dac+ (ai poate eHista oprire. Cructele a(are ale inEla&iei se recoltea%+ (ai t'r%iu. $i(p de %ece ani contele7duce culeGe doar Eructe dulci. In dou+ privin&e cel pu&in el a c+utat esen&ialul E+r+ s+7! atinG+. Prin PraG(atica din !9 Ee)ruarie !#8? el a vrut li(it'nd o)stacolele leGate de statutul purit+&ii de s'nGe1 s+ Er'ne%e Euria antise(it+ care 'n(ul&ind

piedicile 'n calea descenden&ilor din evrei converti&i Eace s+ apese asupra =paniei o at(osEer+ de dela&iune co(pro(ite ascensiunea unei clase (iPlocii si 'ndep+rtea%+ peninsula de procesul de%volt+rii capitaliste. Contele7duce va reuFi doar s+ concentre%e '(potriva sa o ura care s7a (aniEestat 'n (o(entul di%Gra&iei. Unii G+sesc su) pana lui `uevedo o Eru(oas+ ilustrare literar+ 'n Hora de todos. "6 Andalu% dup+ tat+ castilian dup+ (a(+ leGat de A(erica prin aEaceri personale Bli7vares Ftie pe unde trece centrul de atrac&ie al I(periului prin aHa iar(aroacelor din Castilia -eciie $oledo =evilla Fi A(erica. Pr+)uFirea de(oGraEic+ a c'(piei castiliene denun&at+ 'n (od siste(atic de Cortesuri nu putea s+7i scape neo)servat+. Nici suprasarcina Eiscal+ care decurGe din acest Eapt. $re)uia deci s+ pun+ cap+t privileGiului Eiscal al reGiunilor periEerice ale =paniei 5PortuGalia Fi Coroana Ara7Gonuiui !"9 999 de a(8 8 6?9 999 de locuitori la 'nceputul secolului al <-II7leaQ. 3ar aceste 'nG+duin&e aveau totuFi valoarea lor. Ele asiGurau liniFtea acestor provincii (ai pu&in anGaPate 'n aventura i(perial+ (ascau unele e7Eecte ale conPuncturii deEavora)ile. Pentru a recuceri la nord Europa protestant+ se i(pune un nou eEort. Cidelitatea PortuGaliei la Eel ca Fi aceea a Coroanei Ara7Gonului re%ist+ cu pre&ul unor 'nlesniri Eiscale larGi. =+ ceri (ai (ult tot Castiliei 'nse(na s+ istoveFti i(periul. 3e unde Fi op&iunea lui Blivares: la nivelul anilor '89 s+ i(pun+ CoronillaM la nivelul anilor '?9 s+ i(pun+ PortuGalia. Procesul este pus 'n (iFcare prin convocarea Cortesurilor din AraGon la Bar)astro a celor din Catalonia la Lerida Fi a celor din Walencia la ,on%on. '(potrivire ranchiun+ un succes (ediocru. =+ i(pun+ PortuGalia. Ipote%a 'ncetea%+ s+ (ai Eie nechi)%uit+ dar opera&iunea este periculoas+. 3esiGur PortuGalia se de%volt+. 3up+ sE+r'(area din anii !["9 ea si7a recuperat pierderile orientale 'n A(erica spaniol+ si 'n Bra%ilia. 3ar !#?9 cade prost Fi deceniul al patrulea este neprielnic dup+ c+derea Br(u%ului dup+ atacul olande% inEructuos '(potriva Ba7hiei 5"@!9 (ai !#86 de PaFti 'n !#8[Q Fi atacul Eructuos asupra lui Perna()uco 5!#?9Q dup+ pierderea 'n %ece ani 5!#?9@!#69Q a Pu(+t+&ii nordice a Bra%iliei. C+derea portului YeciEe a constituit preteHtul unei (ari oEen7 "= sive Ua&iunile corn7 Br dn !#?9 i(periu l c PRa produc7tior cerute de nouc

79 Fl AlGarve.

R ReEor(ei catouc Eur9pel PRE! ede ( eEicacitatea si puterea alunec+ spre nord. ParadoHala solu&ie a R+%)oiului de trei%eci de ani se G+seFte la intersec&ia acestor Eor&e contradictorii. Europa catolic+ nu proEit+ pe deplin teritorial si GeoGraEic de reEor(a sa datorit+ cri%ei lu(ii (editeraneene dar si ReEor(a protestant+ nu Fi7a datorat ea oare i%olarea 'n secolul al <-l7lea unor cau^e analoaGe si opuseO Ceea ce se cuvine eHplicat este (ai cur'nd pacea nu r+%)oiul. R+%)oiul se aEl+ 'n ordinea natural+ a lucrurilor pacea nu. ParadoHul re%id+ (ai pu&in 'n v'lv+taia care a cuprins treptat Europa 'ntre !#!" si !5[88 suportat+ de contele7duce de Blivares cu aerul c+ o conduce cit 'n cei 89 de ani anteriori. Nu7i (isiunea noastr+ s+ eHpune( iar+Fi ciudatul concurs de '(prePur+ri de epui%are si de o)oseal+ care conduce valul de pace din !["A p'n+ 'n !#9". Este suEicient s+ Fti( c+ totul este paradoH Fi EraGilitate 'n paciEicarea din pri(ul deceniu al secolului al <-ll7lea. ParadoHul nu const+ 'n reluarea r+%)oiului pretutindeni c+tre !#89 ci 'n cei %ece ani de pace supli(entar+ pe care7i procur+ Europei apatia Cran&ei 'n ti(pul (inoratului lui Ludovic al <III7lea. ConPunctura contri)uie la aceasta. Cilip al II7lea a Eost tr+dat de plaEonarea resurselor a(ericane dup+ !["9 Cilip al III7lea @ de P pri(ele tendin&e contrare si de ciu(a care sE'sie centrul dens populat al Castiliei. Cei 89 de ani de pace dintre !#99 si !#89 corespund unei staGn+ri a econo(iei europene 'n epicentrul s+u i)eric. Ea d+ o lovitur+ (otorului politic si econo(ic al Europei 'ndea(n+ la concesie. A)andonarea Bceanului Indian 'n Eavoarea olande%ilor este suEicient+ pentru a satisEace dorin&ele nordului. Cea din&ii ruptur+ Provocat+ de conPunctur+ c+tre !#99 este pas7 n'c+ nucleul (editeranean al Europei este lo7-!t E+r+ ca avantaPul acordat nordului s+ Eie deoca(dat+ 'ndestul+tor pentru a7! 'nde(na la "> o preten&ie Generala de revi%uire a vechilor Grani&e de '(p+r&ire a RR (` este ra%)oid Cotitura conPunctura d(io nica pentru c+ av(&Pl (eGa pe hU ea =Gd

JRE ==r=RlR= o Aten&ie prospe7villa 5!#88@!97Z .h'^rnlui 'n Bra^.ilia aFa7ritate ;.RRRR?R de la olan7dar la Lisa)ona ieLUleZRadau vechilor centre c+ Eirul ^ R^RRRR'RRRR,.. -RJ R7Z=M ':R':0R .RRR>'.7Q 7RcEeR 'J.RRM !?. Xer(ania 'n ti(pul R)oiului de trei%eci de an printr7o nou+ aEir(are de Eor&+ :'n contrati(p cu lu(ea (editeranean+':7 U In Xer(ania 'ncordat+ de la '(p+r&irea 'nM lihn din !#9A@!#9" sc'nteia scap+r+ 'n Boe7 &nia. Coroan+ electiv+ la Eel ea UnGaria Boe(la s7a unit su) a(enin&area turceasc+ din ![8# cu I&inuturile patri(onialeJ ale Ha)s)urGilor $radi&iile nonconEor(iste au 'n Boe(ia o vechi(e de dou+ secole. Utraquis(ul Consisto7riului de Pos provenit din Co(pactat+! a Eost (ascat de ConEesiunea de la AuGs)urG. 3e c't+va vre(e no)ili(ea Ger(anic+ din '(prePuri(i era atras+ de un radicalis( reEor(at de inspira&ie calvin+. ConElictul esen&ial reliGios se 'nso&eFte totuFi cu un conElict politic. : ContraoEensiva catolic+ este anterioar+. Instituirea unei ierarhii catolice supuse Ea&+ de Ro(a anun&+ 'nc+ din .![[9 stoparea 'n I(periu a 'naint+rii luterane. La 'nceputul secolului al <-lI7lea catolicii nu repre%int+ deoca(dat+ 'n Boe(ia dec't o (inoritate activ+ si )oGat+ care incit+ @ =taat GeGeii =tanele @ puterea reGal+ catolic+ '(potriva =t+rilor vechea structur+ politic+ a trecutului punct de spriPin al (aPorit+&ii protestante. Puterea reGal+ se aEl+ 'n cri%+ Fi aceast+ cri%+ a Eost un Eactor Eavora)il al re%isten&ei protestante 'n !#9" ea o)&ine Garan&iile =crisorii de (aPes7tate. Re%isten&a protestant+ c'FtiG+ teren p'n+ la (oartea '(p+ratului RudolE 'n !#!?. 'ncepe contraoEensiva. ,oderat+ su) ,a7thias radical+ su) Ccrdtnand ea este aceea care declanFea%+ r+%)oiul. Cerdinand 'n v'rst+ de ?A de ani 'n !#!> este produsul perEect al unei ContrareEor(e de stil spaniol adic+ (ilitar+ (inu&ioas+ (etodic+ si concentrat+ 'n Purul persoanei sale. Cu consi(t+('ntul ducelui ! 3up+ Zan IIus Fi lunGul ur(at capcanei din r+%)oi civil care a Constan%n U6!"Q Biserica ceh+ t t'V_@J 1n UR'liQ printr7un tratat sole(n 5Co(pac7atal. printre alte privileGii '(p+rt+Fania su) cele tlou+ Eor(e 5utraquis(Q Fi acea orGani%are eclc%iaR7<ica $ IRMq= .consistoriul de PosJ 5N.a.Q. nu(it+ de hernia @ prin tratatul de la Bnate Cilip al Ill7lea renun&+ la drepturile sale @ se produce reGruparea &inuturilor patri(oniale Fi electiva ale Ha)s)urGilor din Austria. Bun+voin&+ din partea turcilor resurse procurate de )rusca de%voltare a (inelor de (ercur din Idria @ )a%ele s'nt )une. In iunie !#!> Cerdinand1 este ales reGe al Boe(iei 'n !#!A reGe al UnGariei iar la (oartea lui ,athias 589 (artie @ 8A auGust !#!"Q .'(p+rat. La Hro) este d+r'(at un te(plu. Construit ca ur(are a =crisorii de (aPestate el era si()olul proGreselor recente ale protestantis(ului. AGresiunea de la HEo) pune 'n (iFcare procedura prev+%ut+ 'n =crisoarea de (aPestate. RespinGerea ei const+ 'ntr7un decret copleFitor. La 8? (ai 7!#!7A ur(ea%+ IdeE enestrareaJ : ,a7rinit% =laNata si Ca)ricius consilieri cehi vinova&i de (odera&ie s'nt a%v'rli&i 'n Fan&urile Hradului de c+tre no)ilii parti%ani ai rupturii. B Gr+(ad+ de Erun%e veFtede le salvea%+ via&a In ochii Europei catolice 'nt'(plarea este un (iracol 'n aceast+ at(osEer+ Eiecare se str+duieFte s+ desciEre%e se(nele providen&ei. ,aPoritatea no)ili(ii protestante nu concepe un '(odus vivendi cu Cerdinand de =tKria. Ea a7nulea%+ aleGerea .din !#!> si 'l chea(+ la 8A auGust !#!" pe tron pe electorul palatin Cre7deric al -7lea Ginere al lui laco) al II7lea al AnGliei calvinist convins FeE al Uniunii EvanGhelice. Protestantis(ul ceh 'Fi schi&ea%+ astEel precis aEinit+&ile. No)ili(ea (i%ea%+ pe viitor dar se lipseFte pe (o(ent de Eor&a a7Elat+ la 'nde('n+ a Xer(aniei estice luterane. Boe(ia si Palatinatul s7au anGaPat ca( prea repede 'ntr7o co(plica&ie de te(ut. Provocatorii Gravitea%+ 'n Purul ,+rii Nordului. La BruHelles arhiducele Al)ert 'i s(ulGe lui Cilip al IlI7lea la [ noie()rie !#!" OU7pro)area s+ 'nceap+ opera&iuni (ilitare 'nv potriva Palatinatului 5anii !#!#@!#!>@!#!A oase din potriva aa conse(nea%+ la =evilla intr+ri Eructuoase A(ericaQ. !99 'n Blanda partidul calvinist dur ortodoHia Go(arianu a triu(Eat la 3ordrecht 5!? noie()rie !#!A @ " (ai !#!"Q 'n ti(p ce cille( Usselincas desE+Foar+ o ca(panie care va duce 'n !#8! o dat+ cu eHpirarea ar(isti&iului la Eondarea Co(paniei Indiilor Bccidentale. =e poate presupune c+ v'ntul de intransiGen&+ al calvinis(ului olande% ar Ei incitat no)ili(ea ceh+ s+ caute spriPin 'n vest iar Curtea de la BruHelles s+ Ei vrut s+ i7o ia 'nainte 'n ipote%a unui conElict inevita)il. A constr'nGe =pania ducelui de Ler(a prea neclintit (editeranean+ s+ reia r+%)oiul '(potriva Blandei @

pentru a deGaPa Anversul Fi a ruina A(sterda(ul prin Eor&a ar(atelor de uscat aFadar i(ediata Generali%are a conElictului )oe( a7cesta p+rea s+ Eie 'n (od evident (o)ilul lui Al)ert. 3ar Cran&a lui LuKnes st'nPenit+ de protestan&ii proprii (i%ea%+ pe conciliere. Pentru a7Fi c'FtiGa r+%)oiul s+u reliGios Cran&a catolic+ a lui Ludovic al <lII7lea contea%+ pe locali%area r+%)oiului reliGios al I(periului 'n Boe(ia. Aceasta este politica lui PuKsieuH si scopul (isiunii contelui de AnGoule(e puse 'n lu(in+ de -. L. $apie. Li(itarea r+%)oiului cvi du)la co(plicitate a =aHei strict luteran+ Fi a Cran&ei contrareEor(ate 'nsea(n+ 'nEr'n7 Gerea )oe(ilor clar totodat+ si scurtarea r+%)oiului datorit+ de%echili)rului paradoHal creat 'nc+ de la 'nceput de accidentul de la ,untele Al) @ distruGerea 'n c*teva ore a ar(atei 4i a no)ili(ii cehe 5A noie()rie !#89Q. Lipsit+ )rusc de 'ntreaGa sa no)ili(e Boe(ia nu (ai este dec't o %drean&+ 'n ('inile unui ina(ic (etodic 'ncepe un proces de catolici%are nest'nPenit de ni(ic 'n !#8> necatolicii tre)uie s+ a)Pure sau s+ plece. Condicile de cult &inute riGuros supraveGhea%+ eHecutarea. =c+derea popula&iei din acest (otiv este 'n Boe(ia de [[@#9\ 'n ,oravia de aproHi(a7??-o. Pierderea privileGiilor politice ur7 !9! a se7 ] (ea%+ de la sine .Cehii slnt ti(p de douE cole FterFi din. istoria Europei. I(ediat dup+ de%astrul de la ,untele Al) r+%)oiul Generali%at 'n i(periu n7ar Ei cu de7s*v'rFire inevita)il dac+ =pania ar Ei destul de puternic+ pentru a (en&ine partidul catolic 'n li(itele posi)ilului Fi ale nor(alului. Europ A calvinist+ sc'r)it+ de stupida tr+dare saHon+ este Gata s+ neGocie%e p+r+sirea cadrilaterului )oe( 'n schi()ul restituirii Palatinatului. =e schi&ea%+ ter(enii unei tran%ac&ii: cedarea continentului catolic pentru (area calvinist+. Cu( s+ opreFti procesul .o dat+ pornitO Blivares 'n orice ca% va 'ncerca. ,oFtenirea ducelui de Ler(a era Grea pentru AnGlia: pe de o parte inter(ina)ila neGociere a c+s+toriei prin&ului de calles cu o inEant+ ocuparea Palatinatului pe de alta. ,o(entul capital al tentativelor spaniole de atraGere a AnGliei se plasea%+ 'ntre !#!9 si !#!8 'n epoca Eavoritului XeorGe -illiers7Bucain7Gha( si a atotputernicului a()asador al =paniei Xondo(ar. Pe plan interior s'nt de conse(nat atenuarea controlului parla(entar 5!#!6@!#8!Q ap+rarea Ea&+ de Provinciile Unite a intereselor (ariti(e )ritanice ca o co(pensa&ie psiholoGic+ a reconcilierii cu =pania. 3ar schis(a 'ntre reGe si (aPoritatea acelei cPentrK ataFate solidarit+&ii protestant+ este proEund+. Londra 'nG+dui reGelui s+7! p+r+seasc+ pe Crederic al -7lea. Pacea de%aGreGarea Erontului protestant Fi pro)a)il pe ter(en lunG perspectivele opti(e ale ContrareEor(ei depind de atitudinea (oderat+ 'n pro)le(a Palatinatului laco) I (erGe p'n+ la a pro(ite 'n schi()ul electoratului aPutor (ilitar pentru '(p+&irea Provin7ciilor7Unite. ,ai (ult dec't at't n7a oEerit el oare 'n !#!A 'n chip odios preten&iilor devorante ale prieteniei spaniole (oartea (arelui calter RaleiGh 'nte(eietorul A(ericii enGle%e Glorie eli%.a)etan+ eHecutat 'n ur(a cu Europa n7ar putea !9! unei sentin&e din !#9? cincispre%ece ani (ai t'r%iu dup+ ce Eusese scos 'n !#!> clin $urn pentru a7i 'nG+dui s+ conduc+ eHpedi&ia victorioas+ din XuKanaO 3ar sesiunea parla(entar+ din !#8! de%v+luie a(ploarea de%)in+rii care aduce AnGlia la un pas de eHplo%ia unui r+%)oi civil laco) I nu poate neGocia 'n !#88 'n leG+tur+ cu Palatinatul nici c't 'n !#89. 'n cursul iernii anului !#88@!#8? procesul de Generali%are a r+%)oiului a Eost pus 'n (iFcare. Ruperea ar(isti&iului de 3oispre%ece Ani 5!#8!Q care E+cea s+ do(neasc+ din !#9" o pace nesiGur+ 'ntre =pania si Provinciile7Unite sl+)eFte po%i&ia spaniol+. 3ac+ luarea Br(u%ului de c+tre o Elot+ anGlo7olunde%o7per7san+ 'n !#88 este o lovitur+ sc+pat+ de su) controlul lui laco) I opera&iunile navale co()inate anGlo7olande%e clin Ee)ruarie !#8o 'n XolEul Persic opera&iuni care7i '(piedic+ pe portuGhe%i s+ ia locul persanilor s'nt voite Fi de =t+rile Xenerale si de Curte. La sEirsitul anului !#88 Cerdinand convoac+ o diet+ la ReGens)urG. Aici se hot+r+Fte la 8[ Ee)ruarie transEerul de(nit+&ii de principe elector cu titlu viaGer de la Crederic la ,aHi(ilian. =pania s7a opus la acest transEer. Pentru a7 ! '(piedica ar Ei tre)uit s+ recurG+ la a(enin&are Era (ai (ult dec't putea ea s+ Eac+. 'nd+r+tnicia )avare%ilor Fi a lui Cerdinand 'l anGaPase pe Blivares 'ntr7o conEruntare a Europei catolice cu Europa protestant+. Ireversi)ilul a Eost deter(inat de concursul ui(itor de '(prePur+ri care dintr7o dat+ '(potriva oric+rei loGici scoate 'n aEara luptei (aPoritatea protestant+ a I(periului. In I(periu '(p+ratul aserveFte Boe(ia Palatinatul este ocupat. Uniunea evanGhelic+ di%olvat+ neEericita ta)+r+ protestant+ scin7c'at+ E+r+ putin&a de a se ap+ra. Ca&+ de Provinciile7Unite s7ar %ice c+ s7a revenit la epoca lui Alessandro Carnese. Prea ocupat+ s+ reEac+ 'n Bceanul Atlantic ceea ce !9?

Co(pania Indiilor Brientale reuFise 'n Bceanul Indian Blanda a neGliPat uscatul 'ncre%+toare 'n Eor&a Xer(aniei protestante. Ar(ata spaniol+ din Clandra liniFtit+ dinspre sud de sl+)iciunea Erance%+ dinspre vest de tensiunile interne ale AnGliei =tuar&ilor dinspre est de pr+)uFirea Xer(aniei calviniste sus&inut+ la =evilla de prosperitatea leG+turilor cu A(erica din anii !#8?@!#86 Fi !#8# 'ncepe o ac&iune de cucerire a Xeneralit+&ii care cul(inea%+ 'n !#8[ prin luarea Bredei i(ortali%at+ de _-7l*%que%. Este o victorie liniFtit+ care ur(ata de o rec+p+tare a suElului si de un ulti( atac ar Ei dus la c+derea A(sterda(ului dac+ nu s7ar Ei produs r+sun+toarea lovitur+ a lui Piet HeKn la ,atan%as care 'n octo()rie !#8A a)ate spre Blanda arGintul Noii =p*nii destinat =evillei. =paniei i7au lipsit A9 de tone de arGint ca s+ c'stiGe r+%)oiul Fi pentru ca 'ntreaGa Xer(anie s+ Eie convertit+ de (isionarii 'nc+l&a&i 'n ci%(e ai lui callenstein. Pe (are tre)uie s+ aFtept+( Fapte ani pentru ca %ei&a Cortuna s+7si aleaG+ ta)+ra. Blanda s7a l+sat surprins+ pe uscat si AnGlia pe (are. laeo) I Fi Parla(entul s+u ur(+resc scopuri prea diEerite ne'ncrederea este prea proEund+ descuraParea de la (oartea Elisa7)etei prea total+ pentru ca r+%)oiul hot+r't de ta)+ra enGle%+ prin prin&ul Carol si Eavoritul s+u XeorGe -illiers chiar 'nainte de (oartea lui laco) l 5!#8[Q s+ constituie o a(enin&are adev+rat+. Cele "C de nave ale a(iralului ci()ledon sla) conduse nu i%)utesc s+ )loche%e cu eEicacitate 'n !#8[ Lisa)ona 'n ti(p ce de)arcarea a !9 999 de oa(eni la Pun7tal de Cadi% se soldea%+ cu un eFec. 3ac+ an7Glo7olandc%ii au Eost norocoFi 'n Ee)ruarie !#8[ 'n XolEul Persic 'n schi() eHpedi&ia o7lande%+ de la Bahia a eFuat total. Atlanticul hispano Fi lusitano7a(erican se sustraGe p'n* 'n !#8A puterilor din nord. ParadoHal toc(ai 'n sud 'n Italia 'n&'l' neste =pania lui Blivares cele (ai (ari diEiJ !96 cult+&i7 Pentru a7si (en&ine suElul recucerirea catolic+ a Xer(aniei tre)uie s+ conte%e pe tercio din ,ilan si pe arGintul din =evilla care urc+ de la Xenova Eolosind rocadele ha)s)ur7Gice prin GriPa B+ncii catolice din Xenova la AuGs)urG. 3ar 'ntr7o Italie devenit+ diEicil+ din pricina cri%ei Fi 'n cur'nd a ciu(ei Blivares 'nt'lncFte Cran&a. Cotitura politicii eHterne Erance%e o cotitur+ nu o re'ntoarcere este anterioar+ %ilei de luni 8" aprilie !#86 c'nd se produce a doua Fi deEinitiva intrare a lui Richelieu 'n consiliu. E anterioar+ si totodat+ ulterioar+. Ea 'ncepe 'ntre octo()rie !#88 Fi Ee)ruarie !#86 sau (ai cur'nd auGust !#86. In octo()rie !#88 tratatul de la ,ontpellier pune cap+t r+%)oiului protestant. Incendierile de te(ple din !#8! (asacrarea popula&iei din NeGrepe7lisse de c+tre ar(ata reGal+ co(andat+ de Conde de%v+luie o Cran&+ la diapa%onul ,untelui Al). In Consiliu se (aniEest+ Brulart si enerGia ver)al+ a lui La -ieuville. La ,adrid sosirea Cardinalului pe (aGistralele puterii este pri(it+ cu )un+voin&+. N+scut la " septe()rie ![A[ Richelieu1 este la ?" de ani cu doi ani (ai 'n v'rst+ dec't Blivares. Acest (arc senior episcop la 88 de ani 5!# aprilie !#9>Q orator din partea clerului la Adunarea =t+rilor din !#![ (e()ru eEe(er 'n e7 chipa Eavoritului @ valido @ Concini 58[ noie()rie !#!#@86 aprilie !#!>Q ap+r+tor recunoscut al intereselor reGinei7(a(+ ceea ce !7a aPutat s+ devin+ cardinal la [ septe()rie !#88 se pre%int+ la 'nceput drept o(ul partidului hispano7italian protePatul lui Berul7le1 4i al ,+riei de ,edicis. dRichelieu 'i las+ lui La -ieuville i(popularitatea re'ntoarcerii la politica alian&elor protestante 'n aceast+ perioad+ de preten&ii cres7c(de din partea ReEor(ei catolice si de conElicte 'ntre Cran&a catolic+ la nord si Cran&a do(inat+ de no)ili(ea protestant+ la sud: cenriette la Londra 'n locul InEantei tratatul !9[ de la Co(pieGne cu Blanda. Pentru preG+tirea condi&iilor psiholoGice el se EoloseFte de pa(Eletele lui Cancan! aceast+ i'or(* arhaic+ a presei1. =i(plu instru(entO 3e Eapt si Cran&a Fi Richelieu oscilea%+ 'ntre dou+ orient+ri pAd si)ile: cea preconi%at+ de Berulle si anu(e a7cordarea de aPutor =paniei ca s+ ter(ine recucerirea catolic+ a Xer(aniei pri(ul pas c+tre i%olarea poate c+tre eli(inarea Europei protestanteM acordarea de aPutor )araPului pro7 testant spre a se Puca astEel o Eest+ Ha)s)ur7Gilor. Richelieu se preEace c+ accept+ alian&ele protestante Fi pledea%+ cu succes cau%a catolicilor olande%i Fi enGle%i ca odinioar+ =pania. Pentru Blivares. (arele viraP Erance% este inEinit (ai Grav dec't ostilitatea deschis+ a AnGliei Fi Blandei. 3ar at't ti(p cit 'n Cran&a supravie&uieFte Un partid protestant Richelieu 'nir7adev+r e7%it+. Punctul de la care nu (ai eHist+ 'ntoarcere nu este! atins dec't 'n !#8". La 'nceput -altelina. ,area vale a Innu7?ui 'n &inut Gri%on este aHa o)liGatorie a leG+turilor do co(unica&ie 'ntre ,ilano Fi $Krol. pe de o parte precu( si dru(ul de uscat cel (ai scurt dintre Cran&a si $erraEer(a vene&ia7n+ pe de alta. 3ac+ dru(ul se aEl+ su) autoritatea locuitorilor s+i catolici -altelina arunc+ un pod 'ntre I(periu si )a%ele (ilitare si Einanciare ale =paniei 'n Italia. 3ac+ este st+7p'nit de LiGile Gri%one protestante dru(ul se deschide 'ntre Cran&a si -ene&ia Fi devine un diG al re%isten&ei Ea&+ de inEluen&a spaniola 'n Italia. B pri(+ (anF+ este c'stiGat+ de Blivares rapid la tratativele de la ,on%on 'n ianuarie !#8# cu pre&ul e drept al unui prodiGios eEort (ilitar si Einanciar pentru a astupa prin Xenova Lucea Par(a ,odena si $oscana )reFa s+pat+ de Cran&a 'n Italia spaniol+. =pania a ! Canonic la =aint7Xer(ain7l'AuHerrois cele)ru pa(Eletar al vre(ii sale a lost Eolosit ''7! aceFti ani critici de Richelieu 5N.a.Q.

!`# aliniat (ai (ult de !99 999 de oa(eni Fi si7a desE+Furat Galerele. =e cunoaFte pre&ul pl+tit pentru a o)&ine su) preteHtul li)erei treceri 'rtt'ietatea pe aHa nord7sud care asiGur+ leG+tura via Xenova Fi =evilla 'ntre eEortul (ilitar al '(p+ratului achi%itor al (ercurului din Idria necesar a(alGa(ului Fi valul 'n sc+dere al arGintului A(ericii. ,ult (ai Greu a Eost a doua oar+ 'ntre !#8A si !#?! 'n privin&a succesiunii ,antovei. 'n !#?> 'n sE'rFit tratatul de la ,ilano 5? septe()rieQ inversea%+ ter(enii echili)rului: -altelina este cedat+ LiGilor Gri%one adic+ unei autorit+&i Eavora)ile -ene&iei Fi Cran&ei. In !#?> .=pania a pierdut 'n Italia. Intre ,on%on Fi ,ilano trei eveni(ente au ac&ionat '(potriva lui Blivares: ,atan%as 5octo()rie !#8AQ 'nsea(n+ sE'r7situl controlului i)eric din =evilla asupra A7tlanticului. Produc&ia (inelor din A(erica descreFte Fi traversarea Atlanticului devine din ce 'n ce (ai ha%ardat+. Cucerind La Rochelle 58" octo()rie !#8AQ precu( si ,ontau)an 589 auGust !#8"Q dar (ai ales prin 'n&elepciunea p+cii deEinitive de la Alais1 58> iunie !#8"Q (arele cardinal a c'Fti7Gat r+%)oiul cu protestan&ii 'n Ea&a lui se ridic+ op&iunea: s+ aPute I(periul s+7si ter(ine r+%)oiul @ era ceea ce dorea clanul ,arillac @ ori s+ salve%e resturile Xer(aniei protestante si s+ st+vileasc+ =pania @ este (i%a eHtern+ a Dilei P+c+li&ilor1 5!9 noie()rie !#?9Q. 3in !#?! p'n+ la 'nEr'nGerea sa 5ianuarie !#6?Q Blivares G+seFte 'n calea sa trupul enor( al Cran&ei. 'ncep'nd cu anul !#8[ =pania se istoveFte din punct de vedere Einanciar ur('ndu7! pe '(p+rat 'n acel verita)il )utoi al 3anaidelor care este recucerirea Xer(aniei protestante. E2e cel pu&in trei ori '(p+ratul si Blivares s'nt victi(e ale succesului lor. 'n !#86 eHploatarea eHcesiv+ a victoriei contri)uie la cotitura 7 ran&ei si (ai direct la interven&ia dane%+. !9O 3ane(arca1 prelunGire scandinav+ a Xer(aniei luterane este proEund anGaPat+ 'n E'Fia de &+r( a Xer(aniei nordice si )altice. Controlului tradi&ional din =und 3ane(arca i !7a ad+uGat de cur'nd pe cel de la v+rsarea El7)ei si a ceserului iar va(ei de la HelsinGer U taHa de acostare de la Xlucastadt care ruinea%+ Ha()urGul. 3up+ Baltica ur(ea%+ ,+7 ' rea Nordului. $illK1 FeE valon al ar(atelor l i(periale Einan&ate 'n (are parte de =pania ' (+tur(du7i din dru(ul s+u pe BraunscrrNeiG si ,ansEeld neEerici&ii co(andan&i ai Xer(aniei protestante a(enin&+ cuceririle EraGile ale i(periului dane%. Invidios pe suede%ul Xustav AdolE iat+7! pe Christian al I-7lea devenit ap+r+tor al inelului =aHei inEerioare pe dru(ul care conduce Austria spre &+r(urile ,+rii Nordului. Pentru a7i Eace Ea&+ eHist+ arGintul spaniol si un (are General callenstein1. Blivares care vede totul a(plu (i%ea%+ pe callenstein. Acesta cucerind pe uscat controlul asupra ,+rii Baltice sec+tuieFte chiar de la i%vor )oG+&ia olande%+. 3ar 'n (o(entul 'n care do(ina&ia lusitanilor si hispano7a(ericanilor este spul)erat+ su) loviturile raidurilor lui Piet HeKn ideea de a s(ulGe printr7o )locad+ continental+ controlul asupra ,+rii Nordului din ('na c+r+uFilor (+rii devine atr+G+toare. callenstein nu (ai este pe (+sura '(p+ratului. Rivalitatea dintre cei doi (ari alia&i lipseFte coali&ia de cel (ai )un dintre Generalii s+i. $otuFi h+r&uit 'n 'utlanda Christian al I-7lea 'Fi recunoaFte 'nEr'nGerea la Lli)eca la > iunie !#8". A doua victorie este (ai co(plet+ dec't pri(a dar ca Fi aceea duce la intransiGen&+. Edictul de Restitu&ie revine la litera ConEesiunii de la AuGs)urG Fi are drept consecin&e transEerul a dou+ arhiepiscopate seculari%area a !8 episcopate si a nenu(+rate a)a&ii Fi ('n+stiri de diverse (+ri(i. Era prea repede. callenstein care reco(and+ (odera&ia a 'n&eles. Cu at't (ai (ult cu c't Cran&a dup+ La !9A Rochelle are ('inile li)ere. 3ar Richelieu si a()asadorul s+u la 3ieta de la ReGens)urG p+rintele Zoseph Ftiu s+ specule%e te(erile Xer(aniei catolice s+ o)&in+ (ai 'nt'i di%7Gra&ierea lui callenstein si s+ Eurni%e%e apoi victorioasei =uedii a lui Xustav Aclolt (iPloacele Einanciare pentru a prelua FtaEeta de la ca(pionul dane% epui%at 'n (o(entul 'n care lovitura de la ,atan%as si cri%a din !#8"@ !#?! a traEicului a(erican spre =evilla pun =pania 'ntr7 o situa&ie critic+. Xra)a eHcesiv+ a Edictului de Restitu&ie i%)'nda prea pu&in (odest+ r+pesc 'nc+ o dat+ (arii cruciade o victorie care pentru c+ a Eost prea %Go(otoas+0 a Eost si EraGil+. 3e la a doua victorie la al treilea asalt: =uedia un popor 'n plin av'nt o ar(at+ puternic+ un (are conduc+tor o tactic+ nou+M un o)iectiv econo(ic si unul reliGiosM a)ilitatea diplo(atic+ a Erance%ilor alian&a cu ruFii '(potriva Poloniei: str+vechiul vis al unei (are )alticu( devenit+ (are nostru(. Apoi o (etalurGie eHcelent+ 5(inereu suede% si tehnic+ Ger(an+Q o Eoarte )un+ artilerie o (are capacitate de (anevr+ pus+ 'n sluP)a unui ideal Eac din ar(ata suede%+ un instru(ent inco(para)il. B )a%+ =tettin este cucerit+ E+r+ lupt+ 5!#?9- Ur(ea%+ EulGer+7toarea ca(panie din !#?!. Reche(at $illK este )+tut la BreitenEeld 5!# septe()rie !#?!Q dup+ ce devastarea ,aGde)urGului a produs in spriPinul lui Xustav AdolE unirea s''nt+ a 'ntreGii Xer(anii protestante. $a)erele renane de iarn+ neliniFtesc Cran&a dar str+lucitoarea ca(panie din !#?8 se ter(in+ prin victoria suede%+ de la Liit%en 5!# septe()rie !#?8Q asupra lui callenstein cu pre&ul vie&ii reGelui. Ea este ur(at+ cur'nd de tr+darea st rnoartea lui callenstein asasinat din ordinul '(p+ratului 586 Ee)ruarie !#?6Q. Contrar oric+rei aFtept+ri al treilea asalt din partea =uediei s7a ter(inat cu a treia victorie pentru i(periali. ,ai

(ult dec't prece7 dentele ea este ins+ o victorie spaniol+ ulti(a tres+rire a arGintului s(uls provinciilor periEerice ale =paniei revenirea inEanteriei @ ter7cio @ din ,ilano prin -altelina su) co(anda Cardinalului7inEante. 'n !#?6 cu un an 'naintea Cran&ei =pania trece 'n I(periu de la r+%)oiul (ascat la r+%)oiul deschis '(p+ratul aElat la str'(toare nu (ai 'ncearc+ 'ntr7adev+r s+ salve%e aparen&ele. Ca(pania care cul(inea%+ prin lupta de la NordlinGen 5# septe()rie !#?6Q (+tur+ de ast+ dat+ ireversi)il Eor&ele protestante si suede^ e din I(periu. Pacea de la PraGa (archea%+ apoGeul recuceririi catolice. Un apoGeu care poate Ei (+surat prin i schi()area direc&iei: Blivares de&ine E rinele Fi tre)uie apreciat pentru neo)iFnuita (odera&ie de dup+ victorie. El aplic+ un divide ut i(pe7res 'n ur(a unui a)il distinGuo: )l'nde&e Ea&+ de luterani 5aplicarea Edictului de Restitu&ie este suspendat pentru patru%eci de aniQ aspri(e Ea&+ de calvinisti. Bariera ortodoHiei este deplasat+ acolo unde visau unii luterani s7o pun+. Ni(ic nu poate Ei (ai pri(ePdios pe ter(en lunG pentru ta)+ra protestant+. A treia victorie dar cu ce pre&] =upunerea aparent+ a acestei i(ense Xer(anii Golite ele oa(eni 5!9 999 999 in cur'nd > 999 999 Ea&+ de 89 999 999 la 'nceputQ spriPinit+ pe o Italie devorat+ de ciu(+ 'nsea(n+ oare o sporire a puteriiO 'ntre ti(p Cran&a de !> ori (ai nu(eroas+ dec't =uedia urc+ 'n pri(7plan. ,o(entul adev+rului este t'r%iu dar crud. 'n vre(e ce =pania s7a concentrat 'n titanica Reconquista a nordului Xer(aniei Richelieu si7a '(pins pionii pe Elancul descoperit al I(periului: anul !#?? este anul aproprierii i(per7 cepti)ile a Lorenei 5aneHarea 'n Eapt a episcopatelor aElate din ![[8 su) si(pl+ protec&ieM ocuparea 'n dou+ etape a Lorenei du7cale (ai 'nt'i a unor puncte de reper @ ,ar7sal Cler(ont7en7ArGonne =tenaK Za(et% @ apoi 'n totalitateM crearea Parla(entului din ,et%. ar(+ i(placa)il+ de ni(icire Puridica !!9 nu(irea unui intendent la NancK 5!#?6Qv Dons7de inEluen&+ se preci%ea%+ Fi in Alsacia. InM !#?? 4i !#?6 oraFele protestante RiquevvihrM. BouHviller Neuviller InGNiller 'i chea(+ pc7Erance%i pentru a sc+pa de i(periali iar =a7 verne Fi HaGuenau pentru a le sc+pa de sueV7de%i. La l noie()rie !#?6 oraFele ocupate *EE7suecle%i trec su) autoritate Erance%+ Col(ar7' c'teva %ile (ai tir%iu. Un iei de condo(iniu( se sta)ileFte intre Cran&a Fi Bernard de =aHa7cei(ar. 3up+ (oartea acestuia 5!#?"Q Cran&a st+p'neFte sinGur+. Liniile de co(unica&ie direct+ Eiind t+iate 'ntre Co(te si S+rile7de7Zos =pania 'Fi '(pinGe pionii pe arcul renan. Casus )elii de aici re%ult+: I . . . 'ntruc't n7a&i vrut s+7! eli)era&i pe ,Gr. arhiepiscop de $reves elector al =E'ntului I(periu care s7a pus su) o)l+duirea sa 5a reGelui Cran&eiQ atunci c'nd el n7o putea do)'ndi de la '(p+rat. . . I,aPestatea =a v+ declar+ c+ este hot+r't+ s+ anule%e cu ar(ele aceast+ oEens+ care 'i priveFte pe to&i Principii Ci'eFtin+t+&iiJ. Iat+ ce aEiFea%+ la BruHelles la !" (ai !#?[ su) Eerestrele Carclina7lului7InEantc Gentilo(ul Gascon Xratiollet cu toca pe cap Fi )astonul de crainic 'n (in+. precedat de o tro(pet+ care sun+ se(nalul Act de dou+ ori si()olic r+%)oiul este declarat chiar la BruHelles si Ea&+ de =pania dup+ unspre%ece ani de pace. Ca&+ de =pania nu Ea&+ de '(p+rat 3e (ini(is non curat prcietor. !#?#@!#69 aceFti ani ai adev+rului s'nt (ai 'nt'i ani de surpri%+. =pania lui Bl'vares eu ('inile li)ere dup+ victoria sa Ger(an+ 'Fi 'ntoarce Eor&ele cu eEicacitate Fi pro(pU7tudine c+tre Cran&a 'ncep'nd din !#?[ superioritatea (ilitar+ a =paniei r+)uEneFte in Clan7si 'n Lorena. I3eFi Ce%ar spunea c+ Eran7 dra cii5sicQ dou+ lucruri Ftiu arta (ilitar+ Fi cea a vor)irii Eru(oase (+rturisesc @ spune Ri7J( $esta(ent @ c+ n7a( putut 'n&c7pe ce te(ei li se atri)uie pri(a 'nsuFire av'nd 'n vedere c+ r+)darea la (unc+ si la le !!! !#?# 7HHu reuFeFte sa str(Ga Gintul a(erican sosita tit*ti (ai reduse (jEa$oal+ aceast* situa&ie disponi)il7 iod R Cor)u tuRR . Eelului. I(ruiKc7i.R dd se datorea%+ deopotriv+ unei GreFeli politie . Fi unei sl+)iciuni (ilitare. Cran&a a (i%at 'n !#?6 si !#?[ pe r+scoala S+inlor7de7Zos '(potriva =paniei. Clau%ele cunoscute ale tratatului Eranco7olande% din U Ee)ruarie !#?[ inversea%+ situa&ia. $otul sea(+n+ (ai curind cu M7o co()ina&ie care ar Eace din nordul S+rilor7de7Zos catolice o i(ens+ Xeneralitate. AFadar 2 al+turi de tercio se aEl+ )andele Nalonc (en&ionate 'n discursul Eune)ru al lui Bossuet. Chiar dac+ succesul lor la Cor)ie nu 'nsea(n+ (ai (ult dec't ceea ce este adic+ ulti(ul elan al puterii spaniole cu Fapte ani 'nainte de Rocroi e vor)a despre cu totul altceva decit despre conEruntarea a dou+ ar(ate. =uccese spaniole 'n !#?# succese Erance%e 'n !#?H Fi !#?": ceea ce contea%+ este enor(a tensiune a celor doi GiGan&i care se 'nErunt+. Ciecare aFteapt+ revolta hot+r'toare reEu%ul de a pl+ti de a suEeri Fi de a (uri al supuFilor celuilalt. Cor)ie (archea%+ doar 'n chip secundar o victorie de7o parte si o 'nEr'nGere de alta si 'n (ult (ai (are (+sur+ surpri%a Eurni%at+ de S+rile7de7Zos care reEu%+ s+ se revolte precu( si (area pat+ 'ntunecat+ a R+scoalei &+ranilor pe un sEert din sud7vestul Cran&ei care las+ Eronturile lipsite de

trupe si de )ani. B sEidare teri)il+ care se 'nEiGe ca un cui c+tre sud7est Fi c+tre ,ecliterana apare 'n !#?^U 4ti( rnai )ine ast+%i pe ce Eond de s+r+cie Fi de violen&+ insuEicient controlat+ se plasea%+ ( Prran&a lui Ludovic al <llI7lca. Aristocra&ia a c+rei rent+ este concurat+ de i(po%itul reGal eHercit+ un FantaP cu(plit asupra unui stat care s7ar putea identiEica perEect cu (aGistra&ii s+i dac+ aceFtia n7ar tr+i si ei clin renta seniorial+. Aici re%id+ si secretul acestei Cronde dinaintea Crondei: o anarhie relativ )ine st+7p'nit+ pe care aristocra&ia o EoloseFte ca pe a posi)ilitate de FantaP. Anul cel (ai dra(atic este !#?". A)ia s7a liniFtit sudul si nordul este atins de r+scoala 3escul&ilor din Rouen pin+ la Poitiers. 3in iulie p'n+ 'n octo()rie 'n ti(p ce teritorii i(portante clin Nor(andia BrctaGne LanGuedoe Provcnce Fi Poitou s'nt pierdute unele dup+ altele se tul)ur+ Avranches =aint7Leonard -ains Caen Rouen Barentin BaKeuH Cou7tances 3o(tront Calaise XavraK LisieuH iar altele ,ortain Poitiers Pontorson =aint7Za7(es =aint7 L# -ire 3oi CouGeres Rennes ,aineville ,aintillv Ch*tellerauit se r+scoal+. R+scoala 3escul&ilor de%v+luie )rusc )oala proEund+ a unei provincii cu Eai(a de a Ei )oGat+ Nor(andia 'n (o(entul 'n care Cran&a 'ncepe s+ alunece de7a lunGul aHei nord7vest @ sud7est a prosperit+&ii de odinioar+. Cau%+ sau eEect al pr+)uFirii econo(ice ciu(a a deschis dru(ul. Done de di%ident+ @ a( putea iGnora preceden&ele r+scoalei 3escul&ilor @ )r+%dau Nor(andia din anii '?9 ai secolului ca pustulele pielea )olnavilor de variol+. Unele parohii au tr+it 'n (od paradoHal (ai (ul&i ani i%olate de stat. Este un reGres o ruptur+ sau poate (ai si(plu un arhais(. Cea (ai Grav+ dintre r+%(eri&ele populare Erance%e dinaintea Crondei decurGe clin trei Eactori: hipertroEierea statului si inEla&ia preten&iilor sale 'n (o(entul de paroHis( al r+%)oiului europeanM schi()area conPuncturii (ondiale si 'n ceea ce priveFte Cran&a destr+(area echili)rului interior 'n ierarhia popula&iilor Fi a activit+&ilor. AGitata Cran&+ a 3es7 !!? cul&ilor este Cran&a cea )oGat+ din secolul a_ <-l7lea care 'ncepe s+ se ruine%e 'n secolul al <-II7lea Cran&a care a Eost protestant+ _. vest Fi la sud de o linie A))eville7,arsilia La 'nceput %one 'ntinse din &inutul nor(and Eor(ea%+ un Eront 'ntins. =eniorii nu s'nt (ai pu&in 'nd'rPi&i '(potriva Eiscului care '(pov+7r'nd &+ranii reduce taHele Fi arendele. Revolta 'ncepe ilu(inat+ de o pro)le(atic+ de diverGen&+ reGional+. Ea sE'rseste atunci c'nd ( aEar+ de cadrele corupte ale ar(atei re)ele ar(ata de suEerin&+ nota)ilii care pretind c+7l repre%int+ pe reGe Ea&+ de re)eli 'Fi dau sea(a de pri(ePdie. Lupt+ de clas+O La 'nceput nu poate la sE'rFit. Xassion discipolul str+lucitor al lui Xusta v AdolE protestant la Eel ca (aestrul s+u %dro)eFte 'n Eruntea ar(atei din Ar7tois ar(ata de suEerin&+ 'n vre(e ce cancelarul =eGuier la Rouen consolidea%+ Eidelitatea no)ili(ii de ro)+. Iat+ de ce r+scoala 3escul&ilor n+scut+ din aceeaFi conPunctur+ se deose)eFte proEund de r+scoalele din Catalonia Fi PortuGalia. I(periul spaniol trosneFte su) c'r(uirea iui Blivares din pricina sE'sierii proEunde 'ntre necesit+&i si resurse 'n perioadele de reGres de(oGraEic si de conPunctur+ diEicil+. Cran&a se clatin+ 'n Nor(anclia de un r+u analoG dar (ai pu&in proEund. -ictoria Erance%+ din !#6A si clin !#[" 'Fi are oriGinea 'n aceast+ diEeren&+ de Grad este o victorie 'n pustiul severului secol al <-II7lea. Nor(andia 'n !#?" este o Catalo7nie Erance%+ o Catalonie incapa)il+ s+ antrene%e reGatul 'ntr7un destin traGic pentru c+ dup+ ce a 'nceput ca un eveni(ent Grav revolta aproape a 'ntreGii societ+&i aEacerea se ter(in+ ca o si(pl+ Pacquerie un protest al s+racilor E+r+ &int+ E+r+ o orGani%are E+r+ speran&+. Revolta din Catalonia intr+ 'n seria r+scoalelor populare ale perioadei de cotitur+ a conPuncturii: o Nor(andie de %ece ori (ai (are 'ntr7o conPunctur+ identic+ dar cu structuri !!6 diEerite. -estul si sudul suGerea%+ Cran&a de odinioar+ caro s+r+ceFte. Catalonia este o provincie i%olat+ care (odelat+ de o prosperitate &+r+neasc+ (odest+ clar ro)ust+ reEu%+ s+ se lase sE+r'(at+ de Eiscalitatea i(perial+. ,o(entul de cotitur+ ce (archea%+ ridicarea periculoas+ a preten&iilor i(periale este chiar anul !#?[@!#?# anul r+%)oiului cu Cran&a. Paralelis(ul este perEect. 4esul 'n Cran&a se revolt+ (ai repede dar (ai superEicial. Catalonia cunoaFte 'nc+ de la sE'rFitul secolului al <WI7lea 'n stare ende(ic+ r+scoalele &+ranilor si descul&ilor ei ar(ata de suEerin&+ a )andi&ilor )andolers preteHt clin !#8# pentru instalarea pri(elor Garni%oane castiliene. 3e7a lunGul (arilor dru(uri se produc nu(eroase 'nc+ier+ri si se (aniEest+ cu predilec&ie atrac&ia c+tre violen&+. Principatul Eor(a tradi&ional+ de Guvern+7('nt a provinciei do(inat de aristocra&ia Eunciar+ nu reEu%+ r+%)oiul '(potriva Cran&eL 'n ti(pul asedierii oraFului =alces 'n Roussillon de c+tre trupele Erance%e principatul a ridicat din ini&iativa sa 8[ 999 p'n+ la ?9 999 de oa(eni. Catalonia loial+ 'n poEida insecurit+&ii R+scoalele populare 'n Cran&a 'naintea Crondei. dru(urilor sale 'n&eleGe s+7Fi asiGure sinGur+ ap+rarea Erontierei nordice. Ea nu7i poate suporta pe cei !9 999 de solda&i ai reGelui care pl+ti&i prost devastea%+ satele si c+tunele 5(a7siasQ. Aristocra&ia 5no)ili (aGistra&i Fi )urGhe%i de sea(+Q a sesi%at Pocul lui Blivares: su) preteHtul particip+rii la ap+rarea Cataloniei 'n spatele unui Eront )ine

st+p'nit s+ controle%e &inutul pentru a s(ulGe o contri)u&ie (ai su)stan&ial+ la cheltuielile i(periale co(une. Ca7 talonia se consider+ 'nFelat+ 'n loialitatea sa suEer+ de un co(pleH al 'ncercuirii. Ur(ea%+ o serie de incidente 'ntre vicereGele prea %elos si principat 'n leG+tur+ cu instalarea trupelor castiliene de ocupa&ie 'n ini(a unei &+ri a c+rei ar(at+ se aEl+ la Erontier+. Curturi violuri proEan+ri @ i(nul na&ional =eGadores @U =ecer+torii @ a re&inut la(enta&ia pe sca7 s+raciJM 6] =+r+cieM [. ,i%erie. nia acestora. $rei deputa&i ai Generalit+&ii s'nt 'nchiFi: la 88 (ai se produce pri(a 'ncercare de a7i eli)era. EEortul vine din partea satelor. La # iunie !#69 s+r)+toarea Corpus Christi oraFul se uneFte cu lucr+torii oGoarelor: I-isca la terni Aluira 'o (al Govcrn ,ui(n Do.s trui^dor.sJ! Autorit+&ile castiliene s'nt (aturate: vicereGele o(or't Audiencia 5tre)uie oare s+ scrie( Parla(entulOQ pus+ pe iuG+. Principatul surprins neliniFtit de o de(onstra&ie de Eor&+ a c+rei violen&+ 'i scap+ de su) control accept+ situa7 &ia pentru a neGocia de pe o po%i&ie solid+. C'nd &+ranii r+scula&i sau 3escul&ii 'i i%Gonesc s7a 'nt'(plat aceasta pe repre%entan&ii reGelui nu (ai r+('ne ni(ic. -icereGele odat+ alunGat vechiul Guvern reapare '(preun+ cu aparatul s+u eHecutiv si leGislativ 5Consiliul celor !99Q. 4tirea eveni(entelor aPunGe la ,adrid la !8 iunie. ='nt dou+ solu&ii: s+ se lase c'(p li)er principatuluiM s+ se acorde 'ncredere aristocra&iei catalane pentru ca aceasta s+ continue r+%)oiul '(potriva Cran&ei si s+ preia controlul asupra satelor. =au tratarea provinciei drept un &inut ina(ic cu eventual riscul unei r+sturn+ri a alian&elor. Ludovic al <III7lea conte de Barcelona deoarece 'n acea vre(e 'ntr7o &ar+ catolic+ nu se iau 'n considerare dec't solu&ii (onarhice iar clerul catalan este aproape 'n unani(itate 'n ta)+ra separatist+ dur+ se aEl+ cu ar(at+ Erance%+ la por&i. Un (o(ent de Fov+ial+ pe calea 'n&elepciunii si a neGocierii apoi )rusc Blivares aleGe Eor&a aFadar r+%)oiul. ReEleH de castilian co(porta(ent de cicloti(ie sau inEluen&a eHe(plului Erance%. A renun&a 'nsea(n+ a pierde la scaden&+. A %dro)i principatul 'nsea(n+ cu pre&ul unui risc enor( s+ o)&in+ o a('nare. ! $r+iasc+ oGorul ^ =+ piar+ tic+loasa c'r(uire ^ aa piar+ tr+d+torii 5I). sp*n. @ N. traci.Q. !!> Z4=c I La > dece()rie !#69 trupele spaniole cuceresc $ortosa prin surprindereM pri(a parte a opera&iunii este c'stiGat+M la 8# ianuarie !#6! 'ns+ ele suEer+ 'n Ea&a Barcelonei la EortiEica&iile din ,ontPuich din partea trupelor catalane si a 'nt+ririlor Erance%e o 'nEr'nGerc de%astruoas+. Ur(ea%+ un r+%)oi de paispre%ece ani 5!#69@!#[6Q la cap+tul c+ruia Catalonia ruinat+ reintra 'n unitatea i)erica cu privileGiile sale Garantate si cu duF(+niile.' sale (ocnite. La ,ontPuich Blivares a Pucat si a pierdut. R+scoala de la # iunie !#69 din %iua s+r)+torii Corpus Christi a (arcat c't se poate de )ine si''rsitul (arelui i(periu. Revolta Barcelonei este un eveni(ent lipsit ele pre(editare 'n schi() revolta PortuGaliei de la l dece()rie !#69 este un co(plot ur%it 'ndelunG Fi (inu&ios. Unirea! a Eost )ine pri(it+ p'n+ 'n !#99 Fi )alan&a avantaPelor o (en&ine si din !#99 pin+ 'n !#89. =uccesele 'n Bceanul Atlantic Fi c's7tiGurile clin Bra%ilia co(pensea%+ pierderile la est. 3up+ aceast+ dat+ aristocra&ia Eunciara devine iritat+ din pricina presiunii Eiscale care concurea%+ renta iar )urGhe%ia din Lisa)ona de sc+derea sosirilor de arGint la =evilla. Ele vor canali%a 'n cur'nd ne(ul&u(irea popular+ '(potriva statului castilian. Aceast+ ne(ul&u7 (ire se eHpri(+ su) Eor(a tradi&ional+ a sc)as7tianis(ului. ,odalitate lusitan+ a unui (esianis( popular proteiEor( se)astianis(ul datea%+ cel pu&in din ![?9 si a luat naFtere 'ntr7o at(osEer+ european+ ele ana)aptis(. '()oG+&it si preci%at prin (itul re'ntoarcerii reGelui =e7)asti*o care tre)uia s+ 'ndrepte toate lucrurile petrecute dup+ de%astrul de la Alca%arquivir 5Al7Yasr al Ya)irQ 5![>AQ el devia%+ dup+ !#89 'n sensul unui protest actual si concret. ! E vor)a despre unirea ceririi PortuGaliei de Cilip 5N. traciQ. !!A Unv La Eel ca 'n Catalonia si ca 'n Cran&a procesul este declanFat o dat+ cu trecerea de la r+%)oiul nedeclarat la r+%)oiul pe Ea&+. 'n !#?> la Evora casa unui colector prea %elos al noilor i(po%ite este incendiat+M tul)ur+rile se 'ntind 'n dou+ provincii AlentePo si AlGarve. Un Eel de co(itet director secret 5Eor(at desiGur din c'&iva clericiQ se(nea%+ procla(a&ii 'n nu(ele IUL ,anuelinho un s+rac cu duhul popular la Evora. Ur(ea%+ su) protec&ia in7 Eanteriei @ tercio @ o represiune dur+ cu nu(eroase eHecu&ii de suspec&i p'n+ la scrisoarea de iertare din 89 ianuarie !#?A. ZoEio ele BraGan%a cel din&ii proprietar si (are vasal al reGatului cu A9 999 de supuFi pe care7i poate (o)ili%a dintr7o dat+ supus (ultiplelor instan&e ale Xran%ilor Fi ale Cran&ei 5(isiunea =anta7PeQ 'n(ul&eFte la ,adrid dove%ile de Eidelitate 'n !#?" su) preteHtul recuceririi Bra%iliei olande%e Blivares solicit+ PortuGaliei un i(portant eEort (ilitar 'n schi()ul pro(isiunii de reEor(e. Pro(isiuni a()iGui ' se atri)uie contelui7clucc

proiectul de a ni(ici statul portuGhe% 'n acelaFi ti(p Blivares deFi )+nuitor du)lea%+ (i%a 'ncredin7&'nd lui BraGan%a atunci c'nd eEortul co(un 'n direc&ia Bra%iliei pare s+ Garante%e Eidelitatea &+rii 'ntreaGa co(and+ a trupelor portuGhe%e. Hot+r'rea este te(erar+. Ea vi%ea%+ s+ pre%inte ca vasal pe cel care este considerat de (ul&i portuGhe%i 'nc+ de pe acu( drept suveranul lor. Pe acest Eundal periculos survin eHe(plul Cataloniei 5iunie !#69Q si seria dq (+suri Eiscale Fi (ilitare s(ulse PortuGaliei pentru lupta '(potriva catalanilor. 3ucesa de BraGan%a o Xu%(*n verisoara lui Blivares )iruie ulti(ele e%it+ri ale ducelui. La l dece()rie !#69 spre di(inea&+ ur(ea%+ o (iFcare de ceasornic )ine uns. 3in Lisa)ona (iFcarea se '(pr+Ftie nu(ai patru Eort+re&e re%ist+. La ![ dece()rie ducele de BraGan%a este 'ncoronat su) nu(ele ele Zo+o al I-7lea. !!" EB6 ! se opreFte la certiEic*nd 'n )loc =e din R(pul. re dia(etral LPuOa . turiseFte F. R sltu &u + (isc+rii Fi totodat+ al J o Pe (ino7 eHecu&ii' si c'tcva aresta7 L RR Rrr(7 conduse uarie nu Eusee ;

patul unei neGocieri !> (ai ar(isti&iul Ge7 J )a%a V ' i 'n AEnca.

destin al portuGhe se pr+)uFeFte. Capitolul HI HEXE,BNIA CRANCEDT Un nou echili)ru Pr+)uFirea I(periului este un Eapt '(plinit 'n !#6!. Ur(ea%+ 'n schi() triu(Eul statelor 'n c+utarea echili)rului propriu Fi (ai ales triu(Eul Cran&ei. =che(atic 'n locul heGe(oniei i)erice apare heGe(onia Erance%+ ori (ai cuV r'nd o du)l+ heGe(onie. Pe uscat Cran&a (oFteneFte succesiunea la pu&in ti(p dup+ (oartea lui Richel'eu 5> dece()rie !#68Q. Consacrarea (ilitar+ o do)'ndeFte o dat+ cu victoria de la Rocroi 5!" (ai !#6?Q iar cea diplo(atic+ prin tratatele de la ,iinster 5pacea cest7Ealic+ @ 86 octo()rie !#6AQ si de la Pirinei 5> noie()rie !#["Q. Aceste victorii au Eost c's7tiGate de Cran&a nu at't pe c'(pul de lupt+ sau la (asa tratativelor c't prin eHploatarea i(pruden&elor co(ise. Ea 'Fi (o)ili%ea%+ ulti(ele resurse 'n !#?" =pania se n+ruie 'n !#69. ,o)ili%+rile Fi n+ruirile traduc lenta alunecare a unui centru de Greutate de la sud c+tre nord. Cran&a continental+ pri(eFte (oFtenirea continentalei Castilii. =uccesiunea atlantic+ a =paniei este trans(is+ (ai la nord. Cu [9 de ani 'n ur(+ la =evilla Erance% se spunea roc^ieDais locuitor al portului La Rochelle si()ol al unei Cr*nte prospere pe Bcean 'n epoca de 'nElorire a =e7villei. Un accident politic precipit+ evolu&ia !88 asediul. ,oFtenirea =paniei (ariti(e dec+%ute pe care Cran&a nu o poate do)'ndi ia dru(ul AnGliei dar nu(ai dup+ un lunG ocol prin Provinciile7Unite. C+derea lui Blivares corespunde Fi unui 'ndelunGat reGres enGle%. Intrarea 'n u()r+ a )ritanicilor dup+ str+lucitorul dar superEicialul 'nceput elisa)ethan repre%int+ una dintre cheile secolului al <-II7lea 'n politic+. Ea deter(in+ 'ntre altele apari&ia unei scurte heGe(onii olande%e. 3e la sE'rsitul secolului al <-I7lea p'n+ 'n Purul anilor '89 din secolul al <-II7lea ur(ea%+ la vest o lunG+ perioad+ de destindere si concesii. Echivalentul s+u se aEl+ 'n conPunctura pre&urilor si a activit+&ilor. =uccesiv pacea de la -ervins 5!["8Q pune cap+t conElictului Eranco7spaniol cea de la ,adrid 5!#96Q 'nchide o trei(e de secol de conElict anGlo7spaniol !#9# este (artorul 'ncheierii unui a7cord pe care trecerea ti(pului !7a de%v+luit dura)il 'ntre

Ha)s)urGii Austriei si I(periul turcesc !#9" este anul diEicilului ar(isti&iu de doispre%ece ani cu re)elii din nord. Nu (ai vor)i( de prilePurile de r+%)oi ratate. Epui%+rile unei nesE'rFite trei(i de secol pline de conElicte str'(torarea unei conPuncturi suEocante s'nt suEiciente pentru a de%ar(a veleit+&ile r+%)oinice. La Eel se petrec lucrurile Fi 'n interiorul statelor. 3esiGur ne(ul&u(irile se acu(ulea%+ 'n AnGlia su) do(nia pri(ului =tuart Provinciile7Unite v+d cu( se adun+ norii (arii Eurtuni de la 3ordrecht Cran&a suEer+ unele scutur+turi trec+toare cu prilePul conErunt+rilor arhaice dintre puterea reGal+ sl+)it+ aristocra&ia leGat+ de p+('nt si partidul protestant dar ce diEeren&+ dintre aceFti pri(i trei%eci de ani si ceilal&i trei%eci care ur(ea%+ .. . ConPunctura este 'ntunecat+ 'ntre !["9 Fi !#89. Un rest de prosperitate (ai scald+ Cran&a la nord de Loire AnGlia Provinciile7Unite Xer(ania Peninsula =candinavic+ %onele periEerice ale =paniei: 'n pri( !8? R=RIZ=ZPPRPRlaE''$ UUU YBBIR' U plan se aEl+ diEicult+&ile italiene si verita)ila i contrac&ie castilian+. La 'nceputul anilor '89 'n =pania aproape pretutindeni cu eHcep&ia p+r&ii controlate din Italia se aprinde o Elac+r+ eEe(er+ de prosperitate produc+toare de ilu%ii. Aceast+ scurt+ ascensiune este ur(at+ de o pr+)uFire catastroEal+. B pr+)uFire Eoarte rapid+ Fi Eoarte scurt+ 'n =pania (ai lent+ dar (ai lunG+ si continu+ c+tre nord. Acest decalaP este cau%a proEund+ a s'+r'(+rii deEinitive a I(periului spaniol el este eHplica&ia alunec+rii c+tre nord a centrului de Greutate al Europei 'n ordinea catastroEelor =pania precede Italia Xer(ania Cran&a. AnGlia (ai ales p'n+ 'n !#69 Pro7vinciile7Unite Eor(ea%+ un sector ad+postit 'n centrul unei Europe 'n cri%+ scurtul si paradoHalul (o(ent al =ecolului de aur olande%. RetraGerea AnGliei Revolu&ia enGle%+ 3ar (area Fans+ a Provinciilor7Unite a Blandei a A(sterda(ului o constituie apatiile AnGliei. C'nd vin Cro(Nell apoi Carol al !!7lea 'n euEoria de o clip+ a Restaura&iei iat+ c+ asupra A(sterda(ului si a Indiilor occidentale suEl+ t+iosul v'nt al pri(ului 5!#[8@!#[6Q Fi apoi al celui de7al doilea 5!##6@!##>Q r+%)oi anGlo7olande%. AFadar toc(ai aceast+ repliere enGle%+ tre)uie 'n&eleas+. 3in !#9? p'n+ 'n !#A" cu o aproHi(a&ie de cinci ani AnGlia se de%interesea%+ de continent. Ce 'nsea(n+ un ase(enea Eapt 'n ter(eni de drept constitu&ionalO La 'nceput dinastia sco&ian+. Iat+ reali%at+ unirea (ai 'nt'i dinastic+ 5!#9?Q apoi politic+ 5!>9>Q a AnGliei si a p+r&ii controlate din Irlanda cu =co&ia 'ncheierea inevita)ilei diversiuni sco&iene pe Erontiera r'ului $Need Fi a (un&ilor Cheviot este un atu eHcelent. $re)uie oare s+ ne (ir+( de replierea en7I Gle%+ sau (ult (ai (ult de anGaParea conti7 !87 nental+ a Elisa)etei si a lui Cro(NellO Replierea enGle%+ din secolul al <-II7lea (archea%+ o perioad+ Eructuoas+. Cu siGuran&+ AnGlia nu este cru&at+ vo( vedea de ti(pul rnohor't al conPuncturii econo(ice din secolul al <-II7 lea. Acest ti(p (ohor't @ ti(p (o7hor't nu prosperitate potrivit te%ei lui HuGh $revor Roper @ eHplic+ si pri(a revolu&ie. 3ar AnGlia poate =co&ia dac+ nu si Irlanda traversea%+ '(ult (ai )ine dec't oricare alt+ reGiune a continentului chiar si dec't Blanda vre(ea poso(orit+ a secolului al <-II7lea: nu(+rul locuitorilor este de 6 la 6 [ (ilioane c+tre !#99 si de # [ (ilioane c+tre !>[9. CreFterea tre)uie pus+ par&ial pe sea(a paciEic+rii Irlandei si alipirii =co&iei. Un (ilion si Pu(+tate 'de oa(eni 'n plus 'n ceva (ai (ult de un secol si Pu(+tate cu un sold (iGrator ridicat 'n Eavoarea A(ericii 'nsea(n+ o creFtere de cel pu&in 8[\. Este o situa&ie occidental+ unic+ 'n 'ntreaGa Europ+ clasic+. 3o(nia lui 'aco) I1 d+ coloratura sa secolului al <-II7lea enGle% 'n interior se consu(+ un (are eEort de (oderni%are a statului 'n linia $udorilor pentru a dota puterea central+ cu (iPloace eGale cu cele ale Cran&ei lui Henric al I-7lea. Noi clase (area )urGhe%ie londone%+ Fi (area no)ili(e sco&ian+ si enGle%+ 'n inevita)ila conEundare a intereselor lor cu cele ale statului spolia%+ averile si n+7ruiesc privileGiile (icii no)ili(i rurale: I ... 'n nordul S+rii Xalilor constat+ HuGh $revor Roper to&i (e()rii (icii no)ili(i se declarau 'n praGul ruinei 'n =taEEordshire circula %vonul c+ intre !#99 si !##9 Pu(+tate din p+7('nturi Euseser+ v'ndute. Cu p+('nturi ale (icii no)ili(i s+r+cite din nord contesa de =hreNs)urK si lordul cillia( HoNard au 'n%estrat no)ilele Ea(ilii pe care le7 au 'nte(e71at U 7. 3eclinul nu era locali%at el era General 'n 'ntreaGa AnGlieJ. I4i cine erau aceFti str+ini descriFi 'n chip de cu(p+r+tori de )unuri de la s+r+cit+ GentrKO tts Contele de Cora contesa de =hrevvs)urK Eiul s+u contele de 3evonshire lordul clllia( Ho7Nard Eunc&ionari Fi nota)ilit+&i ai Cur&iiM scriitorul =oa(e consilierul Craven consilierul Coarane Fir $ho(as ,iddleton Fir Arthur InGra( Fir Baptist Hicas neGustori )oGa&i Fi )ancheri Guverna(entali din CitK7ul Londrei. Este o oliGarhie de plutocra&i (etropolitani consilieri din Londra curteni de la chitehall adev+rate lipitori ale no)ililor si(pli Fi ale t'r7 GuFoarelor 'n ruin+ din provincie .. .J. ConElictul cu Parla(entul latent 'nainte de a Ei violent decurGe 'n cea (ai (are parte din aceast+ situa&ie.

Parla(entul cu (odul s+u arhaic de recrutare se descoper+ a Ei 'n secolul al <-II7lea purt+torul de cuv'nt al acestei GentrK lent erodat+ de 'nalta )urGhe%ie Fi de aristocra&ia centrali%atoare de la Curte. Parla(entul din secolele al <-I7 lea Fi al Y-II7lea Eor&+ a trecutului se opune Parla(entului din secolul al <-III7lea aElat 'n sluP)a Eor&elor de opresiune deci de evolu&ie. 3o(nia lui laco) I o prelunGeFte la 'nceput pe cea a Elisa)etci. In Eond nu 'n Eor(+. Cecil 5=alis)urKQ )+tr*nul consilier al Elisa)etei r+7('ne 'n Eunc&ie din !#9? p'n+ 'n !#!8. In !#!9 dat+ capital+ dup+ o discu&ie 'ndelunGat+ Curtea Fi Parla(entul cad de acord asupra r+scu(p+r+rii drepturilor Eeudale ale reGelui pentru su(a de 899 999 de lire sterline din i(po%itele asupra co(er&ului eHterior pas decisiv 'n acest stat (odern care se aGa&+ de Evul ,ediu c+tre o readaptare a Eiscalit+&ii. Este o perioad+ Eructuoas+. 3in !#!6 p'n+ 'n !#8! se produce ascensiunea lui XeorGe -illiers viitorul duce de BucainGha(. Continuitate deci pe plan interior Fi continuitate p'n+ la un anu(it punct pe plan reliGiosM 'n ciuda alian&elor protestante Fi a pruden&ei declara&iilor sale Elisa)eta (en&inuse cu hot+r're ReEor(a anGlican+ pe o cale de (iPloc @ ierarhie episcopalis( continuitate !8# cu trecutul @ E+r+ a ceda 'n privin&a principiilor esen&iale ale ReEor(ei. Ciica Ar(ei Bo7leKrt nu putea Ei )+nuit+ de papis( 'n poEida preEerin&elor ei episcopaliene. Ciului ,+riei =tuart i s7a cerut (ai (ult. =tuar&ii nu7Fi vor reveni niciodat+ de pe ur(a du)lului p+cat oriGinar al naFterii lor. Autorul lui Basilicon 3o7ron Fi al unui tratat de de(onoloGie elevul lui XeorGe Buchanan acest savant teoloG laic un 3uplessis7,ornaK al c+ii de (iPloc @ via (e7 dia U@U care procla(+ No )ishop no YinG unde nu eHist+ episcop nu eHist+ reGe este 'n Ee7iul s+u la Eel de 'ndep+rtat de ContrareEor(+ ca puritanii. Po%i&ia Bisericii AnGlicane 'nt'(7pin+ diEicult+&i pentru c+ 'n secolul al <-II7lea 'n AnGlia ca pretutindeni eHist+ o perioad+ de creFtere a apelor reliGioase. Acest secol Er+('ntat apare 'n AnGlia relativ pu&in s'nGeros. =u) laco) I conEruntarea dintre Church oE EnGland si puritani este de ordin disciplinar nu doctrinar. 3e altEel nu puritanii ci Biserica anGlican+ se 'nscrie 'n linia ortodoHiei EiHate de Calvin. Iar de partea ei se aEl+ verita)ile co(ori spirituale: PraKer Booa Fi YinG Za(es -ersion a Bi)liei de(n+ conte(poran+ a lui =haaespeare din Bthe'lo 5!#9?Q ReGele Lear 5!#9[Q ,ac)eth 5!#9#Q. ConEruntarea este la Eel de sever+ pentru o po%i&ie (ai 'nt'i 'n planul ordinii Fi apoi al eticului. Este o istorie (istiEicat+ pe care puritanii1 victi(e ciudate Fi c+l+i poten&iali au Ftiut s+ Fi7o 'nsuFeasc+ dup+ ce s7a consu(at. P+r+sirea se(nului crucii la ritualul )ote%ului a inelului la cere(onialul nun&ii purtarea Eacultativ+ a stiharului care nu a devenit 'nc+ Ilivrea de prostJ acestea s'nt punctele esen&iale ale unei opo%i&ii care nu pune 'n discu&ie ortodoHis(ul de ne'nEr*nt al Bisericii protestante anGlicane instituit prin leGe. =e Eac ironii e adev+rat p'n+ la di(ensiunile acelei Booa oE =ports 5!#86Q c'nd ciocnirea de idei trece din planul ritului 'n cel al eticului. Booa LE =ports este un r+spuns ne'nde('natic la !8> Booa oE the =a)ath al lui Bound. 3in alerGie la eHpresiile contrareEor(ate )a chiar si la cele tradi&ionale ale evlaviei creFtine (editeraneene puritanii vor redescoperi la 'nceputul secolului al <-II7lea ritualis(ul Eariseilor din ti(pul lui Hristos. Cea (ai ciudat+ dintre a7ceste resurGen&e este respectarea strict+ de oriGine evreiasc+ a repausului din a Faptea %i 'nlocuirea asce%elor corporale ale Evului ,ediu prin asce%a (oral+ a plictisului. Predi7 ' carea din a(von a doctrinei pl+cerilor nevinovate era considerat+ o GreFeal+ psiholoGic+. ,area asce%+ puritan+ a 'nceput eEectiv si du(inica trista r+('ne si 'n secolul al <<7lea ulti(a lor victorie. P+rin&ii pelerini si Eondatorii coloniilor de pe paralela 68 din A(erica au Eost i%Goni&i 'n anii '89 (ai (ult de cri%a econo(ic+ dec't de persecu&iile destul de ne'nse(nate ale Bisericii constituite. Ruptura dintre laco) I si Elisa)eta se situea%+ 'n planul politicii eHterne prin denun&area solidarit+&ii cu Europa protestant+. Este o tradi&ie s+ i se reproFe%e lui laco) I nu pacea cu =pania ci precipitarea unei neGocieri conduse pe Ea&+ Aceast+ pace co(pletat+ de concesii E+cute catolicilor este suEicient+ pentru a deter(ina i%)ucnirea scandalului. Cei (ult se poate vor)i despre o i(pruden&+ de vre(e ce 'nFiFi catolicii @ cei din AnGlia Fi din )a%ele recucerite ale S+rilor7de7Zos se vor Ei 'nFelat 'n aceast+ privin&+. Eroarea tradi&ional+ din partea catolicilor 'n leG+tur+ cu a7dev+rata natur+ a anGlo7catolicis(ului provine din Eaptul c+ o identitate de Gesturi Fi de Eor(e 'nso&eFte cea (ai proEund+ opo%i&ie 'n privin&a esen&ialului. 3e aici re%ult+ dialectica i(placa)il+ a i(pruden&elor catolice din !#96 a contra(+surilor din !#9[ Fi ne)unia terorist+. Co(plotul IPraEului de puFc+J 5!#9[Q ur%it de c+tre un Grup catolic terorist care vi%ea%+ ni(icirea si(ultan+ a reGelui a Ea(iliei reGale si a Parla(entului este un act ineHplica)il. El decurGe dintr7o deose)ire de apreciere 'n or7 !8A dinea valorilor sociale. Respectul protestant pentru societatea civil+ inter%ice recurGerea la tiranicid si a Eortiori atentatul or). Co(plotul Er'nea%+ o clip+ posi)ilit+&ile de apropiere dintre AnGlia protestant+ si Europa catolic+. Pentru ca s+ se FtearG+ i(presia peni)il+ a cri(inalului atentat ar Ei necesare Fi 'nainte si dup+ !#9" diEicult+&ile conPuncturale care 'ncordea%+ raporturile anGlo7olande%e. Apare din nou 'n politica eHtern+ ispita catolic+. =olia lui 3ieGo =ar(iento de Acuna conte de Xondo(ar deschide inter(ina)ila neGociere a c+s+toriei enGle%e. -or Ei

su)esti(ate concesiile reciproce pe care le presupunea un ase(enea aranPa(ent diEicult+&ile pe care tre)uia s+ le dep+Feasc+ =pania ducelui de Ler(a pentru a7! ur(a pe Xondo(ar. $ratativele se poart+ 'n Purul statutului catolicilor enGle%i. Xondo(ar '(p+rt+FeFte ilu%ia ReEuGiului catolic din S+rile7de7Zos spaniole. Pentru el enGle%ii s'nt catolici pe care doar tea(a 'i re&ine. =chi()area leGisla&iei 'nsea(n+ deci asiGurarea convertirii AnGliei. =crisorile lui Xondo(ar @ dac+ ar Ei sus&inut contrariul ar Ei Eost respinse @ 'nt+resc aceast+ vi%iune si(plist+ a ,adridului. Un Icatolicis(J pur tradi&ional este des 'nt'lnit 'n AnGlia secolului al <-I7leaM lipsit de o )a%+ doG(atic+ el se conEund+ cu ataFa(entul Ea&+ de vechile tradi&ii. CentriEuG 'n acest secol centrali%ator el este la Eel de departe si de catolicis(ul cu o puternic+ structur+ doG(atic+ al ContrareEor(ei Fi de ReEor(a anGlican+ sau protestant+. Lipsit de o structur+ doG(atic+ el este 'n'r'nt rapid de cri%a ruralei GentrK. Un catolicis( al ReEor(ei catolice se constituie eHtre( de (inoritar 'n AnGlia secolului al <-II7lea. Acest catolicis( de op&iune individual+ este de (are calitate. Ilu%ia const+ 'n a atri)ui calitatea acestui catolicis( tradi7 &ionalis(ului IcatolicJ al satelor din vest si din nord aElat 'n curs de dispari&ie. P'n+ la )+t+lia de la ,untele Al) oEerta enGle%+ se !8" suEoc+ 'n ur(a cererii spaniole (ereu (ai (inu&ioas+ 'n preten&iile sale 'n Eavoarea catolicilor enGle%i. A(intirea co(plotului IPraEului de puFc+J 'l 'ndea(n+ pe laco) I s+ Eie prudent. Principala sa concesie este eHecutarea lui 4ir calter RaleiGh 'n !#!A. Ur(ea%+ un salt 'nainte pe calea altor concesii 'n !#8? (ai ales 'n ti(pul Federii la Curtea =paniei a lui XeorGe -illiers Fi a prin&ului Carol venit s+ curte%e ca un si(plu student o inEant+ din hare( laco) I caut+ s+ cru&e AnGlia de un r+%)oi ideoloGic nereco(andat de conPunctura Fi interesul i(ediat care pe (are 'i opune pe enGle%i celor dou+ (ari co(panii olande%e 'n7tr7un cuv'nt s+ cu(pere printr7un Edict din Nantes dat 'n Eavoarea catolicilor enGle%i reinstalarea E+r+ v+rsare de s'nGe a electorului palatin pe (alurile Rinului. Blivares a dorit aceast+ politic+ de )un si(& tot at't c't si laco) I. 3ar el nu7i poate pl+ti pre&ul nici c't (onarhul enGle%. INoi ave( drept (aHi(+ de stat ca reGele =paniei s+ nu Eac+ niciodat+ r+%)oi '(p+ratuluiJ IE liae not to (arrK (K son Nith a portion oE (K dauGhter's tearsJ 5Nu doresc s+7(i 'nsor Eeciorul cu pre&ul lacri(ilor Eiicei (eleQ. Este de o parte si de alta ulti(ul cuv'nt sE'rFitul unui vis al unei epoci. 3u)lul deceniu al politicii de concesii este 'nchis ulti(a Fans+ de a c'rpi o aparen&+ de CreFtin+tate risipit+. C+ aceast+ politic+ de r+%)oi (erGe 'n sensul do7 rin&ei popoarelor este ne'ndoielnic. B (+rturiseFte pri(irea E+cut+ la Londra lui Carol si Eavoritului s+u. Laud viitorul arhiepiscop de Canter)urK scrie c+ ea s7a desE+Furat INith the Greatest eHpression oE PoK )K all sorts oE people that ever I saNJ 5Isu) se(nul celei (ai (ari )ucurii eHpri(ate de oa(eni din toate ranGurile aFa cu( n7a( (ai avut prilePul s+ v+d nicic'ndJQ. Atunci 'ncepe cu adev+rat 'ndelunGata perioad+ a sl+)iciunii enGle%e 'n cursul r+%)o7iului '(potriva =paniei care durea%+ E+r+ nici !?9 un re%ultat cinci ani AnGlia pri(eFte 'n (od paradoHal din partea corsarilor din 3unaerque (ai (ulte lovituri dec't le d+ ea si =pania contri)uie involuntar la victoria concuren tului olande%. =i (ai incoerent este r+%)oiul cu Cran&a: el anulea%+ avantaPul (ediocru ai c+s+toriei Erance%e Fi t'r+ste curios AnGlia al+turi de La Rochelle 'ntr7o situa&ie critic+. Ur(ea%+ o pace uFoar+ cu Cran&a 'n !#8" si una (ai diEicil+ cu =pania la ,adrid la [ noie()rie !#?9. Prin aceast+ Grav+ si de neiertat capitulare 'n ochii opiniei pu)lice protestante din AnGlia 'ncepe nesE'rsitul deceniu al c'r(uirii personale a lui Car ol I1. La Eel ca restul Europei AnGlia este atins+ poate (ai pu&in proEund de cri%a 'ndelunGat+. A &ine AnGlia 'n aEara r+%)oiului continental 'nsea(n+ a l+sa c'(p li)er (arilor transEor(+ri interne. Aceasta presupune 'nl+turarea parla(entului aFadar o (ai (ic+ presiune Eiscal+. In poEida acelui =hip ,oneK i(po%it ileGal 'n ti(p de pace si nevotat de Parla(ent si al tuturor incidentelor adunate cu GriP+ de o istorioGraEie 'n Eor(+ de instruc&ie civic+ cu eroii s+i anacronici te(erari si sordi%i apar&in'nd unei GentrK ruinate povara Eiscal+ a tiraniei este inEi(+ dac+ o co(par+( cu aceea din =pania sau Cran&a. 3in punct de vedere econo(ic su) tirania )ineE+c+toare a lui Carol I AnGlia a acu(ulat tot at'tea )oG+&ii c'te a distrus Cran&a su) (inisteriatul )+t+ios din ne7 cesitate al lui R'chelieu si chiar (ai (ulte )oG+&ii dec't vor reuFi s+ iroseasc+ r+%)oiul civil Repu)lica si Cro(Nell. AnGlia Ftie ce7i apar&ine @ si nu este (ul&u(it+ pentru c+ anGlo7catolicis(ul lui Laud dep+FeFte (+sura a ceea ce )urGhe%ia din Londra si GentrK din sate s'nt capa)ile s+ accepte @ dar AnGlia Ftie si (ai )ine la ce renun&+. Ea renun&+ s+ traG+ Eolos pe (are si pe uscat din u%ura si 'n cur'nd din destr+(area !?! =paniei. $ratatul de la ,adrid nu con&ine ni(ic reEeritor la Palatinat. El deschide drurnui recuceririi catolice a Xer(aniei Fi las+ altora GriPa de a atenua pri(ePdia =uediei si paradoHal Cran&ei. =7a re(arcat oare c+ ItiraniaJ se clatin+ dup+ %ece ani deasupra valurilor Greoaie ale conPuncturii din anii '?9 si 'n politica eHtern+O At't ti(p c't do(in+ )la%onul =paniei p'n+ 'n !#?> op&iunea lui Carol I pentru pace poate Ei PustiEicat+ ca o op&iune pentru un r+u (ai (ic. 3ar c'nd norocul 'Fi schi()+ ta)+ra reGretul prilePurilor pierdute suprapun'ndu7se peste structurile

revitali%ate ale ne(ul&u(irii situa&ia AnGliei devine alta. ReGretul prilePurilor pierdute se plasea%+ la nivelul (arii )urGhe%ii de aEaceri Eavora)il+ tiraniei structurile revitali%ate ale ne(ul&u(irii @ la nivelul (icii no)ili(i de &ar+ GentrK s+r+cite. RespinGerea noului PraKer Booa 'n =co&ia datea%+ din !#?>. Re%isten&a porneFte de la periEerie. EFecurile din pri(ul r+%)oi al episcopilor 5ale opera&iunilor care vi%ea%+ supunerea =co&ieiQ revolta co()inat+ Fi 'ntruc*tva contradictorie a &inuturilor de sus si de Pos HiGhlands Fi LoNlands un a(estec de r+scoal+ a I3escul&ilorJ Fi de Ir+%)oi reliGiosJ scot AnGlia din ad+postul s+u paradoHal 'n (iPlocul unei Europe incendiate Fi 'ns'nGerate. In consecin&+ dup+ co(pro(iterea echili)rului Einanciar procesul ini&iat de i(placa)ilul protest parla(entar arunc+ Insulele Britanice 'n haosul r+%)oiului civil. Ur(ea%+ punerea su) acu%a&ie a principalilor arti%ani ai reGi(ului conda(nat: =traE7Eord pl+teFte cu via&a la !8 (ai !#6! vechea sa tr+dare Ea&+ de cau%a parla(entar+M Laud FeEul reac&iunii anGlo7catolice 'n (o(entul a7Eir(+rii predestinarienilor pe continent 'ncearc+ o 'ntoarcere la spiritul secolului al <-I7lea. AnGlo7catolicis(ul lui Laud este eras(ian conte(poran cu Zohn Colet Fi $ho(as ,orus. A7cest anacronis( 'nsea(n+ o cri(+. $irania lu(inat+ a prietenilor reGelui a provocat di%i7 !?8 den&a arhaicei =co&ii a clanurilorM tirania oar)+ eHercitat+ de retroGrada GentrK cea rural+ st+7p'n+ a Parla(entului contri)uie '(preun+ cu conPunctura sever+ a anilor !#69@!#6! la incitarea revoltei din Irlanda 5!#6!Q. ,ustrarea cea (are 5toa(na anului !#6!Q 'l Eace pe reGe r+spun%+tor de i%)ucnirea unei (iFc+ri co(para)ile cu cea a I3escul&ilorJ si cea din Cata7lonia. Intre 6 Fi !9 ianuarie !#69 reGele pierde controlul asupra Londrei. Cavalerii '(potriva Capetelor rotunde @ lupta se desE+Foar+ pretutindeni. ,ult+ vre(e diEerit decalat cu dou+%eci de ani Ea&+ de paroHis(ul r+%)oaielor civile continentale r+%)oiul civil enGle% este la Eel de 'nd'rPit. $ensiuni reliGioase @ cele (ai evidente @ tensiuni sociale @ cele (ai discutate @ tensiuni reGionale ... 'n General se poate aEir(a c+ prestiGiul social si avantaPul nu(eric se aElau de partea Cavalerilor de unde si succesul reGelui 'n ti(pul pri(elor luni p'n+ la intrarea 'n lupt+ a ar(atei lui Cro(Nell1. B clas+ social+ ruinat+ 'ntreaGa (ic+ no)ili(e de la &ar+ 'Fi co(pensea%+ eFecul social prin ade%iunea la radicalis(ul puritan. ='nt cu( pretinde istorioGraEia tradi&ional+ prin $aN7neK oa(eni care n7au ni(ic de pierdut Fi nici totul de c'FtiGat. La 'nceput independen&ii s'nt niFte i%ola&i pentru care sacrele eHperien&e ale planta&iei a(ericane corespund sinGur+t+&ii Pan7 senisteM p'n+ 'n %iua 'n care un concurs 'n7tr7adev+r eHcep&ional de '(prePur+ri d+ a7cestei (inorit+&i 5! [ cel (ult 8\Q conducerea 'n stat. Radicalis(ul independent se alia%+ do7rain'ndu7! cu puritanis(ul calvinist tradi&ional anGlican loN church )aptist Fi pre%)iteri7an prin natura sa co()ativ 'n politic+ si 'n via&a social+. =uperioritatea (oral+ si tehnic+ a Coastelor de Cier r+stoarn+ 'n Eolosul partidului (inoritar 5Capetele RotundeQ raportul de Eor&e la ,arston ,oor 58 iulie !#66Q si Na7=e)K 5!6 iunie !#6[Q. ReGele este predat de sco&ieni la ?9 ianuarie !#6> Iv'ndut si cu( pa7 !?? r*tJ. 3eruta Cavalerilor deschide calea i(placa)ilei dialectici a oric+rei revolu&ii. Ur(ea%+ polari%area eHtre(+ p'n+ la punctul de ruptur+ ridicarea ar(atei '(potriva Parla(entului victoria (inorit+&ii independente eHe7 cutarea reGelui 5" Ee)ruarie !#6"Q dictatura Independen&ilor su) paravanul Parla(entului cel LunG @ Ru(p @ %dro)irea Fi i%olarea Irlandei catolice dup+ cucerirea 3roGhedei 5!#6"Q 'nso&it+ de eHecu&ii care r+%)un+ Eoarte t'r%iu (asacrele asupra (inorit+&ilor protestante din !#6!M 'n sE'rFit de la !? aprilie !#[? p'n+ la !? septe()rie !#[A dictatura lui Cro(7Nell. Co((onNealthul Fi (ai ales institu&ia Protectoratului 'nchid si deschid Ghili(elele din lunGa parante%+ enGle%+ care &ine din !#9? l p'n+ 'n !#"9. ] -in apoi Ghili(elele revenirii AnGliei pe P scena politicii interna&ionale. Actul de naviGa&ie1 5" octo()rie !#[!Q care re%erv+ dreptul : de a Eace co(er& (ariti( 'n porturile enGle%e P navelor su) pavilion enGle% sau su) pavilionul &+rii de unde provine (arEa transportat+ se inserea%+ 'n aceast+ tendin&+. Ce consecin&e nu i7au Eost atri)uite] Aplicat riGuros el ar Ei ruinat co(er&ul eHterior )ritanic. 3ar 'n Eine ar(ata lui Cro(Nell a re'n7nodat Eirul cu politica protestant+ a Elisa)e7 tei. Interven&ia enGle%+ 'n Clandra este desiGur decisiv+. 3ar ea are un caracter tardiv Fi li(itat. Interven&ia ur(ea%+ (arii opera&iuni coloniale care a luat calea (+rii 'n !#[6 si a dus 'n !#[[ E+r+ s+7si Ei atins scopul @ i%olarea Fi ocuparea ist(ului @ la cucerirea Za7(aic+i. Bpera&iunile lui Blaae din iarna anului !#[#@!#[> '(potriva &+r(urilor spaniole si a c+ilor de co(unica&ie i(periale 'n Bceanul Atlantic s'nt precise Fi eEicace. Util spriPinul acordat de enGle%i la 3unes 5iunie !#[AQ este r+spl+tit prin cedarea c+tre ei a 3unaerque7ului 'n a(intirea Calais7ului. Politica eHtern+ a lui Cro(Nell este si ea o politic+ arhaic+ !?6 E+cut+ din re(iniscen&e precu( 3raae si R+%)oiul de !99 de ani. $re)uie oare s+ plas+( 'n aceeaFi parante%+ pri(ul r+%)oi anGlo7olan7de% 5!#[8@!#[6QO E%it+( 'n a()ele ca%uri eHist+ un sinGur (o)il interesul i(ediat rupt de

orice conteHt ideoloGic. Provinciile Unite ale oranistilor @ partidul Ea(iliei de Brania1 este leGat de ele(entele predestinariene dureM pe plan eHtern politica sa este antispaniol+ prins+ 'n Pocul alian&elor protestante @ erau din (otive senti(entale Fi dinastice Eavora)ile =tuar&ilor ne'ncre%+tori Ea&+ de puritanis(ul independent. ParadoHal toc(ai Blanda cea paFnic+ sceptic+ Fi repu)lican+ (oFteneFte Eructul otr+vit al r+%)oiului enGle%. Este un r+%)oi aspru 5!#[8@ !#[6Q din care )eneEiciul principal revine PortuGaliei catolice. Cro(Nell a dat indirect lovitura de Gra&ie Bra%iliei olande%e (+turat+ la 8# ianuarie !#[6. 'nsea(n+ aceasta oare o sluPire a intereselor puterilor protestante sau o Goan+ dup+ prad+O Politica lui Cro(Nell (ai activ+ dec't cea a I$iranieiJ nu este (ai coerent+ dec't cea a =tuar&ilor. La activul s+u. se aEl+ o sinGur+ Eapt+ 'nse(nat+ @ cucerirea 'n proEun%i(e a Irlandei. Episodul Cro(Nell nu reali%ea%+ verita)ila 'ntoarcere a AnGliei pe continent. ParadoHul olande% Intrarea AnGliei 'n u()r+ nu ne l+(ureFte 'n ceea ce priveFte paradoHul olande%. Ea este cel (ult eHplicarea lui neGativ+ 'nlocuirea ,editeranei de c+tre Atlantic 'n ini(a unui siste( devenit planetar de co(unica&ii 'nceat+ dar ineHora)ila ascensiune a Europei spre nord plasea%+ un nou centru de Gravitate 'n apropierea Gurilor (arelui siste( Eluvial al ,+rii Nordului 'ntre Pu(+tatea sud7estic* a AnGliei pe de o parte si ansa()lul Bstende7Anvers Deelanda7 Blanda pe de alta ac&ionea%+ !?[ =$ de la sE'rsitul secolului al <-7lea p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-$II7lea o dialectic+ de echili)ru 'nt'ietatea a trecut din BruGes la Anvers din Anvers la Londra apoi din Londra la A(sterda( pentru a reveni la Londra. Pri(ele dou+ etape nu ne preocup+ dar ulti(ele dou+ da. ParadoHul olande% este paradoHul par&ial al unei (icro7 locali%+ri: do(ina&ia (ariti(+ ti(p de A9 de ani eHercitat+ de Elota Provinciilor sla) unite ale Deelandci Cri7 sei si Blandei i%)'nda coloniala a celor doi coloFi Co(pania Indiilor Brientale 5!#98Q si Co(pania Indiilor Bccidentale 5!#8!Q rolul de reEuGiu intelectual aEir(area aproape si(ultana pe plan spiritual a celui (ai intransiGent dintre creFtinis(ele (i%ericordiei si a celui (ai a)solut dintre ra&ionalis(ele anticreFtine E+r+ a o(ite i(portan&a de&inut+ 'n eHterior de repre%entan&ii unui stat a)ia eHistent un conGlo(erat r+u ci(entat de oraFe )urGuri Fi R Ist+riJ rivale lipsit de avantaPul de(oGraEic. M Provinciile Unite ilustrea%+ total dincolo de lu(ea (editeranean+ Fi dincolo de sE'rsitul secolului al <-I7lea Iora Eavora)il+ statelor (iPlociiJ despre care a vor)it at't de )ine Cer7' ] nand Braudel. Provinciile Unite1 s7au n+scut din r+scoala din ![>8 (ai direct si (ult (ai siGur din activitatea recuceritoare a ducelui de Par(a 5![>A@![A"Q sus&inut+ de conPunctura =paniei a(ericane de ac&iunea (ilitar+ dintre !["9 Fi !#9# a celui (ai 'n v'rst+ dintre Eiii $aciturnului (arele =tathouder ,auriciu de Nassau Eavori%at la 'nceput de dispersarea spaniol+ r7i (ai apoi de precocea pr+)uFire a conPuncturii (editeraneene U@ spaniol+ si a(erican+. =uc7 cesul neGocierii 5!#9#@!#9"Q care dup+ sta)ili%area Erontului 5!#9#Q duce 'n !#9" la '(p+r&irea pe )a%a neaFteptatei aHe est7vest a (arilor Eluvii re%ult+ din concentrarea unui co(pleH nesperat de '(prePur+ri. =epararea S+ri7lor7de7Zos care a Eost pro)le(a cea (ai i(portant+ a neGocierii consacr+ i%)'nda unei istorii !?# dra(atice recente asupra (oFtenirii dintr7un trecut 'ndep+rtat. 3in punct de vedere cultural Fi linGvistic cele !> provincii se Grupea%+ 'n trei ansa()luri. 3e o parte si de alta a Erontierei linGvistice clasice se 'ntinde &inu7 tul thiois la nord si cel Nallon la sud. 3ar dialectele Ela(ando7olande%e nu acoper+ 'n 'ntreGi(e Provinciile din. nord. XroninGen 3ren7te cea (ai (are parte din BveriPssel o parte din Xelderland vor)esc dialecte saHone. 3ialectele din (asivul EiEEel (uFc+ din partea oriental+ a 'ntinsei provincii a LuHe()urGului. 3in punct de vedere reliGios dup+ c'teva tentative luterane si ana)aptiste ReEor(a a venit din sud. La 'nceput de eHpresie Erance%+ ea acoper+ &inutul Nallon. ,ai t'r%iu s'nt atinse proEund oraFele Clan7drei din Pu(+tatea sudic+ Pu(+tatea dens populat+ si 'nt+rit+ din secolul al <-I7lea. Lovitura de Eor&+ din ![>8 aPunGe din (otive pur strateGice @ spatele protePat de (are ap+rarea asiGurat+ de diGuri Fi canale @ pe &+r(urile Deelandei Fi Blandei. Este ceea ce s7a nu(it ReEuGiul care (odelea%+ prin IreEor(a&iiJ veni&i din sud un Eront de (are protestant la sud 'n ti(p ce reGiunea de la nord si de la est Ea&+ de o linie ,aestricht Utrecht XroninGen ansa()lul 'ntre altele a &inuturilor saHone r+('ne 'n (aPoritate catolic+ 'nsuFi A(sterda(ul nu apar&ine pri(ei perioade a ReEuGiului li(itat (ai cu stricte&e 'n apropierea &+r(urilor. Acest catolicis( 'nt'r%iat este Eoarte diEerit de catolicis(ul reEor(at si conFtient din secolul al <-II7lea. El se aEir(+ ca un Eel de respect 'ntruc'tva supersti&ios Ea&+ de trecut ca o revenire la structurile sociale ar7 haice ca un reEu% al pre%entului. 3ivi%iunea reliGioas+ eHplic+ si (ai pu&in dec't divi%iunea linGvistic+ separarea celor !> provincii. Linia Jie desp+r&ire datorea%+ totul eveni(entului. Le la un Eront de (are 5![>8Q s7a trecut la un

Eront de uscat 5!#9#Q. Acesta din ur(+ este 1n secolul al <-II7lea prea recent pentru ca !?> s+ se poat+ i(pune. ReEleHele provinciei Blanda r+('n 'nc+ acelea ale unui ReEuGiu (ariti( S+rile7de7Zos relev+ 'n secolul al <-II7lea circa patru cri%e: !#9" !#!"@!#8! !#6A@!#[ol !#>8 Fi ceea ce constituie o pro)le(+ i(portant+ opo%i&ia ar(inieni^Go(arieni adep&ii (ustr+rii @ re(onstran&i @ Fi adversarii ei @ antire(onstran&i variant+ olande%+ a pro)le(ei centrale din secolul al <-II7lea. Aspectele : spirituale si pur teoloGice ale pro)le(ei 'Fi au locul 'n alt+ parte. 3ar 'n ele este i(plicat+ via&a 'n 'ntreGi(e. $aciturnul acest u(anist (are senior eras(ian a c+rui spiritualitate se concilia%+ cu trei Biserici succesive concepea S+rile7de7Zos 'n ter(eni de politic+. 3ar 'n secolele al <-I7lea si al <-II7lea politica trece pe l'n7G+ ceea ce este esen&ial. ReEuGiul din ![>8 s7a orGani%at 'n ter(eni de reliGie. $o&i cei pentru care eHpri(area li)er+ a credin&ei avea o i(portan&+ (ai (are dec't interesul i(ediat au c+utat ad+post spre nord. Cele Fapte provincii re)ele au Eost reorGani%ate 'n Purul unei (inorit+&i calviniste provenite din sud no)ili intransiGen&i Nalloni de li()+ Erance%+ huGheno&i1 sc+pa&i de Noaptea =E'ntului Bar7tolo(eu )urGhe%i din sudul Clandrei Fi din Anvers. I-iitoareaJ BelGie din Provinciile redevenite loiale este aproape deopotriv+ rodul unui ReEuGiu catolic 'n care indiEeren&ii si catolicii tradi&ionali s'nt do(ina&i de catolicis(ul orGani%at al ReEor(ei catolice. Catolic din U7trecht Zansenius este sea(+nul contrareEor7(atului Xo(ar apropiat Fi 'ndep+rtat. Cel din&ii paradoH ruptura dintre nordul protestant Fi sudul catolic este Eoarte proEund+ dar totuFi (ai pu&in total+ dec't apare ini&ial. La sud la 'nceputul secolului al <-II7lea supravie&uiesc Grupuri de protestan&i 'ntr7o a7parent+ supunere Ea&+ de catolicis(ul instituit. 'n sE'rsit catolicis(ul tradi&ional acoper+ 'n (are (+sur+ Fi 'nviorea%+ din nou catolicis(ul reEor(at al elitei. La nord destul de para7 !?A doHal cea (ai puternic+ dintre Bisericile reEor(ate ale Europei Hervoor(de Yera care a luat locul Xenevei 'n Eruntea calvinis(ului nu cuprinde 'n !#>8 (ai (ult de o trei(e dintre credincioFi. 4i totuFi (area adunare din !#[! i7a conEerit statutul de Biseric+ de stat. B trei(e dintre locuitorii Provinciilor din nord se unesc cu protestantis(ul sectar @ ana)aptisti (enoni&i adic+ spiritualiFti si Eun7da(entaiisti ai ReEor(ei anarhice si populare. Nu (ai voi')irn de )isericu&ele re(onstrante @ ar(inienii tolera&i @ Eor(+ ra&ionalist+ si li)eral+ a Hinui calvinis( a)andonat: pu&in nu(eroFi (e()rii lor care apar&in clasei IreGen&ilorJ au o (are inEluen&+. ,ai s'nt 89 999 de evrei 'n (aPoritate se7Eardi&iM aproHi(ativ o trei(e catolici paria tolera&i care Eor(ea%+ o (as+ co(pact+ la est si la sud si se insinuea%+ aproape pretutindeni 5#\ dintre edituri si li)r+rii s'nt 'n !#[9 chiar si la A(sterda( catoliceQ. Protestante 'n propor&ie de dou+ trei(i reEor(ate 'n propor&ie de o trei(e acestea s'nt S+rile7de7Zos din nord. 3ar 'n esen&+ totul este reEor(at Fi 'nsuFi catolicis(ul din pornire Eireasc+ )i7)licist sever de tendin&+ Paiisenist+ auGus7tinian su) raport teoloGic are un aer protestant. In poEida patriotis(ului lor ca( E+r+ vlaG+ a co(pro(isurilor i%)itoare de la -e7luNe Fi 'n provincia Utrecht 'n ti(pul (arilor inva%ii 5a ar(atei lui -an der BerGh 'n !#8" si a Erance%ilor 'n !#>8Q ni(ic nu dovedeFte c+ 'n nord catolicii nu pre'er+ li)eralis(ul uFor dispre&uitor al Guvernului reEor(at din &ara lor. Catolicis(ul auGustinian se de%volt+ aici (ai li)er dec't ar Eace7o su) protec&ia chi&i)uFar+ Fi priGonitoare a =paniei. 3in acest (otiv disputa intern+ din Hervoor(de Yera dep+FeFte cadrul Bisericii: ea este o disput+ ce priveFte un popor. Ar(inianis(ul repre%int+ 'n secolul al <-II7lea avatarul li)eral si ra&ionalist al unui Protestantis( critic Ea&+ de conclu%iile r+u Eor7 !?" ;h (ulate de altEel ale EvanGheliei unei ,'n7tuiri Gratuite 'n Ea&a preten&iilor unei Biserici restaurate cu corpul sau preo&esc provenit din (+runta clas+ (iPlocie cu puritanis(ul s+u i(pus cu ortodoHia sa Eer( conturat+. ln7tr7un cuv'nt criticii re(onstran&ii care cred c+ pot sEida noua )iseric+ 'n Eelul evanGhelicilor din pri(a Pu(+tate a secolului al <-I7lea aceFti critici ar(inieni 'n persoana c+rora shO convine a se sa'uta tradi&ional viitorul repre7 %int+ 'n realitate trecutul. Ei se leaG+ de pri(ele curente u(aniste de la 'nceputul pri(ei ReEor(e. AceFti protestan&i lipsi&i de entu%ias( s'nt totodat+ vechi protestan&i care suport+ Greu intransiGen&a de pro%elit Ar7 (inianis(ul^Go(aris(1 'nsea(n+ -echiul ReEuGiu devenit insipid datorit+ succesului e7cono(ic copleFit de Erontiera estic+ =e produce o opo%i&ie social+ reGen&ii Blandei pe de o parte constituie partidul ar(inianM no)ili(ea leGat+ de p+('nt din est acea (iddle classes si o (inoritate de )urGhe%i i(portan&i pro(ova&i de cur'nd pe de alt+ parte alc+tuiesc cadrele partidului Go(arian. Xo(ariene s'nt cele Fase provincii 'ntre care nu intr+ Blanda si (ai ales provinciile aGricole recent cucerite Go(arieni s'nt noii converti&i de dup+ !["9. Ar(inian+ este )urGhe%ia din oraFele de pe &+r(ul olande% cu eHcep&ia se(niEicativ+ a A(sterda(ului protestant (ai recent dec't Blanda din spatele dunelor. 3ra(a se preci%ea%+ 'ntre !#99 Fi !#9". $eoloG predestinarian la 'nceput Ar(inius1 raliat la sinerGis( ridic+ la doctrina cola)or+rii o(ului la ('ntuire isc+ la LeKda unde este (aGistru un scandal cu at't (ai

(are cu c't este considerat un transEuG. BrtodoHia calvinist+ este un con&inut viu t'r't de propria sa dialectic+. Ea tinde s+ FtearG+ se(nele de 'ntre)are s+ astupe spa&iile sale al)e. =us&in+toare p+ti(aF+ a Gloriei divine si a ni(icniciei o(ului @ de aici 'Fi traGe ea '(p+carea si Eor&a @ ortodoHia calvinist+ era !69 che(at+ deci s+ conceap+ predestinarea ca o (+rturie a Gloriei lui 3u(ne%eu. Neput'nd ad(ite participarea o(ului la ('ntuirea proprie ea nu putea sc+pa de aleGerea ar)itrar+. AleGerea ar)itrar+ Fi corolarul s+u repro)area po%itiv+ aPunGeau deci s+ se transEor(e 'n pro)e de ortodoHie. Ea u(ileFte o(ul Fi (ai ales o anu(it+ repre%entare despre dreptatea Fi iu)irea du(ne%eiasc+. Ar(inius are dreptate s+ denun&e adaosurile si r+st+l(+cirile din partea adversarilor s+i. AceFtia din ur(+ totuFi de7s+v'rFind cu st'nG+cie ediEiciul teoloGiei calviniste s'nt 'n linia unui siste( pe care Ar(inius 'l tr+dea%+ t+G+duindu7i de%voltarea din propria sa loGic+ 'n !#9[ este sesi%at sinodul din sudul Blandei. Patru ani 'naintea Ar(isti&iului po%i&iile se sta)ili%ea%+. Ele deter(in+ 'ntru totul politica. Pacea din !#9" este cu siGuran&+ la Eel de ar(inian+ pe c't este de Go7(arian+ reluarea ostilit+&ilor doispre%ece ani (ai t'r%iu 'n !#8!. '(potriva p+cii de co(pro(is aFadar de tr+dare opo%i&ia intern+ 'Fi aduce a(inte de pustiirile celor 8> de ani de r+%)oi 5![>" @ !#9#Q cu EluHurile si reEluHurile sale. Bpo%i&ia intern+ cu puternicele sale (inorit+&i catolice 'n7 tre&ine Elac+ra pro%elitis(ului. Pentru aceFti reEor(a&i de dat+ recent+ ralia&i la protestantis(ul dur de la sE'rFitul secolului al <-I7lea suEerin&ele siGuran&a celei (ai )une op&iuni se eHpri(+ si se dep+Fesc 'n eHperien&a individual+ Fi colectiv+ de a se si(&i purta&i c+tre )eneEiciul aleGerii Gratuite p'n+ la ar)itrar. 'n Blanda chiar 'n aceast+ &ar+ )oGat+ sinGura 'n care ar(inienii adic+ reEor(a&ii ostili Ea&+ de noua ortodoHie s'nt nu(eroFi cei care n7au ni(ic de pierdut cei (ici si cei (iPlocii tind spre partea neo7ortodoHiei. A(sterda(ul este contra7re(onstrant p'n+ 'n !#8>: a)ia atunci capitala econo(ic+ a Blandei Fi a Provinciilor7Unite trece 'n ta)+ra ar(inian+. Pri(ele convor)iri de pace datea%+ din !#9#. Blanda care se eHpri(+ prin (arele pen7 !6! sionar1 Blden)arneveldt de si(patie ar(inia7n+ este 'nclinat+ spre pace. 'n acelaFi (o(ent el lucrea%+ la apelul unui Grup de teoloGi ar7(inieni pentru 'ntrunirea unui sinod na&ional. Bp&iunile paciEiste Fi ar(iniene se conEund+ A accepta pacea 'nsea(n+ a7! lipsi pe =tatd7houder1 de victoria sa 'nsea(n+ a Puca pe cartea unei puteri centrale sla)e aFadar al unei conEedera&ii lipsite de vlaG+ do(inat+ de reGen&ii vechilor oraFe ar(iniene ale ReEuGiului. Care s'nt te(erile acestor oraFeO In sE'r7Fit ce au de c'stiGat (arii neGustori ai ReEuGiului olande% la o adunare a celor !> provincii care ar pune cap+t )locadei Anvers7uluiO Pu&in contea%+ c+ ,auriciu de Nassau Eiue $aciturnului Fi al Louisei de ColiGnK se 'ndreapt+ atunci deoca(dat+ prin tradi&ie Ea(ilial+ c+tre li)eralis(ul teoloGic al ar(inie7 nilor. Ca(iliile Brania7Nassau se aEl+ de partea r+%)oiului. Pacea suspend+ puterea lor (ilitar+ Fi centrali%atoare. La acest nivel dar nu(ai la acest nivel politica are 'nt'ietate asupra reliGiei. Neo7ortodoHia Go(arian+ persist+ cu hot+r*re 'n identiEicarea Ro(ei cu Anticristul tradi&ia u(anist+ ar(inian+ se 'ndep+rtea%+ sensi)il de aceast+ conEu%ie si(plist+. $eoloGia ar(inian+ include cu (ai (ult+ sl+)iciune o pace de co(pro(is cu =pania. 3up+ trei%eci Fi cinci de ani de lupte o)oseala e (are. ,ul&i se rese(nea%+ de epui%are cu o solu&ie pe care conFtiin&a lor o conda(n+ dar pe care suEletul o cere. Acesta este secretul succesului paradoHal al (inorit+&ii ar(iniene. 'n deEinitiv nu at't ar(inienii Eac pacea c't pacea 'i Eace pe ar(inieni. 'n aprilie !#9> a Eost 'ncheiat+ paciEicarea pe po%i&iile respective uti possidetis odat+ cu recunoaFterea co(peten&ei Puridice a celor Fapte provincii din nord. Crontierele li)ertatea cultului catolic posesiunile portuGhe%e desprinse de su) do(ina&ia i)eric+ la sE'rsitul secolului al <-I7lea de c+tre provinciile din nord @ iat+ (arile pro)le(e care tre)uiau s+ Eie de%)+tute '(7 potriva voin&ei lui ,auriciu de Nassau ar(isti&iul este s(uls de Puste&e pentru !8 ani 'n (artie !#9". Pri(a cri%+ la una dintre cotiturile dra(atice ale conPuncturii econo(ice contri)uie la plasarea 'n Eruntea nordului a ] clasei reGen&ilor ar(inieni din Blanda. Ea U reuFeFte s+ o)&in+ pacea Fi salvGardarea intereselor Co(paniei Indiilor Brientale 'ncuraPat+ de succes (inoritatea ar(inian+ 'Fi '(pinGe pionii 'nainte 'nc+ din !#!9 Zohannes Uten)oGaert aEir(+ superioritatea statului a7supra Bisericii. Pe ter(en lunG aEir(a&ia este pri(ePdioas+ dar pentru pre%ent este o a)ilitate tactic+ 'n (+sura 'n care 'n Blanda statul este ar(inian iar (aPoritatea corpului preo&esc Go(arian+. 'n !#!9 din nou o alt+ aGresiune 6# de pastori ai (inorit+&ii pu)lic+ Re7(onstrc(tiaM redactat+ 'n ter(eni (odera&i ea d+ nu(ele partidului. Aproape pretutindeni se produc 'nc+ier+ri la ora sluP)ei. ,ustrarea @ re(ontrance @ este co()+tut+ printr7o con7tra7(+sur+ @ contre7re(ontrance. Cei (ai (ul&i credincioFi incita&i de (aPoritatea corpului preo&esc 'n aGlo(erata provincie a B7landei care Grupea%+ Pu(+tate din popula&ia total+ a nordului tr+iesc senti(entul c+ au Eost p+c+li&i la care se adauG+ tea(a de tr+dare. ,asina&iuni %vonuri te(eri nu totdeauna Ealse toate acestea instaurea%+ 'n &ar+ o at(osEer+ 'n+)uFitoare. CraGilitatea Provinciilor sla) unite se de%v+luie 'n ti(p de pace. 3espre politic+ 'n ter(eni de reliGie.

Ar(inieni Fi Go(arieni Ne 'ndrept+( aFadar c+tre cotitura reliGioas+ politic+ intern+ Fi eHtern+ din anii !#!A@!#8!. Procesul este anGaPat 'n ur(a separatis(ului Provinciei Blanda la [ auGust !#!> Blden)arne7Keldt scoate ap+rarea oraFelor olande%e de su) inciden&a ar(atei 'n ca% de r+%)oi Eaptul echivalea%+ cu a preda &ara lipsit+ de ap+rare dus7!6? (anului. Unele provincii periEerice o parte din (inoritatea reGen&ilor Blandei ra(ura (oFtenitoare Fi cea (e%in+ a casei de Brania poporul (+runt Go(arian respinG ipocrita tiranie ar(inian+. 'n !#!A arestarea FeEilor partidului ar(inian o dat+ cu de%ar(area cercurilor separatiste convocarea unui (are conciliu na&ional sinodul de la 3ordrecht1 5!? noie()rie !#!A@" (ai !#!"Q (erG ('n+ 'n ('n+. S+rile7de7Zos particip+ la at(osEera creat+ 'n ur(a deEenestr+rii de la PraGa 58? (ai !#!AQ. Conda(nat la (oarte la !8 (ai !#!" Blden)arne7veldt este eHecutat a doua %i. C't despre teoloGii ar(inieni Uten)oGaert Xrotius pri(i&i ca niFte (artiri 'n Cran&a catolic+ ei vor (erGe s+ se(ene de7a lunGul Europei destr+(area a7Gnostic+. La A(sterda( '(potriva celor (ai vechi Ea(ilii care do(in+ autoritar prin consiliul directorial Heeren <-II Co(pania Indiilor Brientale se produce o nou+ (iFcare conEu%+ de ner+)dare. Unii eHpresioniFti parti%ani ai r+%7 )oiului (ariti( 'nd'rPit ai unei opere coloniale nu doar co(erciale convinFi 'n politic+ si 'n reliGie de pa(Eletele violente ale lui UsselincH sta)ilesc 'n !#!" contacte care duc 'n !#8! la constituirea Co(paniei Indiilor Bccidentale 'nte(eiat+ cu resurse superioare 'nc+ de la 'nceput Co(pania Indiilor Bccidentale condus+ de co(itetul Heeren <I< este Go(arian+ aFa cu( )+tr'na doa(n+ oriental+ este ar(inian+. cille( UsselincH 5![#>@ !#6>Q reEuGiat din An7vers calvinist predestinarian contra7re(on7strant intransiGent parti%an al unei coloni%+ri de popula&ii 'n A(erica Fi al r+%)oiului purtat E+r+ cru&are pe (are si pe uscat '(potriva =paniei este (aestrul spiritual al noii clase conduc+toare neerlande%e. Provinciile7Unite s'nt Eoarte pu&in preG+tite s+ 'nErunte acest r+%)oi pe care contra7re(on7stran&ii 'l accept+ cu )ucuria 'n suElet. Li)ertatea cultului catolic deschiderea portului =heldt adic+ ridicarea )locadei din Ea&a An7 E66 versului evacuarea Indiilor Brientale si Bccidentale acestea s'nt condi&iile =paniei. B re&ea eHtraordinar+7de contacte continu+ s+ reuneasc+ cele dou+ tronsoane separate ale celor !> provincii. ,oartea arhiducelui Al)ert lunGa si de(na c'r(uirc a Isa)ellei care a Ftiut s+ c'FtiGe respectul si draGostea supuFilor s+i nu '(piedic+ sudul s+7si piard+ u()ra de autono(ie pe care i7o d+duse aranPa(entul intern clin ![9A. Intre !#8! Fi !#8" 'n ti(p ce =pania cucereFte si p+strea%+ ce e (ai )un pr+pastia dintre nordul si sudul S+rilor7de7Zos se des+v'rseFte. In !#88 BcrGcn7op7Doo( a)ia scap+. Pe (are Co(pania Indiilor Bccidentale nu reuFeFte s+ se (en&in+ 'n Bahia 5!#8[Q si =pinola recucereFte Breda 'n !#8[. Nu(ai alian&a Erance%+ evit+ de%astrul 5!#86Q. 3up+ opt ani 'n !#8"@!#?9 norocul 'Fi 'ntoarce Ea&a. 'n vre(e ce noul =tathouder Cre7deric7Hcnri 5,auriciu de Nassau (urise 'n .!#8[Q 'ncepe s+ asedie%e BerGen7op7Doo( Henri -an den BerGh str+punGe Erontiera central+ ocup+ -eluNe iar (inorit+&ile catolice cola)orea%+ aproape pe Ea&+ cu noua putere. Crederic7Hcnd Fi Adunarea =t+rilor 'Fi p+strea%+ s*nGele rece. Bois7le73uc capitulea%+ la !6 septe()rie !#8". 3ar iat+7! pe Pleter HeKn ap+r'ncl cu cele A9 de tone de arGint capturate la ,atan%as. ,area salvea%+ uscatul 'n ulti(a clip+. ,atan%as anticip+ p+trunderea lui Xus7tav7AdolE. Co(pania Indiilor Bccidentale 'nte(eia%+ 'ntre !#?9 Fi !#?# Bra%ilia olande%+. ,aestricht cade 'n !#?8. $ac ar(ele au cuvin7tul diplo(a&ii. S+rPle7de7Zos s'nt 'n sud Eunda(ental )olnave pustiite ruinate atinse de recesiunea venit+ din sudul (editeranean. 3in !#?8 p'n+ 'n !#?6 =tatele Xenerale reunite pentru a potoli tul)ur+rile ini&ia%+ neGocieri pe care ,adridul ne'ndr+%nind s+ le '(piedice le tolerea%+ p'n+ la re'ntoarcerea victorioas+ a Cardinalului7inEante. 3in ,ilano la BruHelles Prin NorcllinGen aceast+ revenire a(inteFte ( : U _E '\ ] !6[ IGlorioasaJ 'ntoarcere a ducelui de Al)a din ur(+ cu #> de ani. NeGocierea 'ntre parteneri cu suEletul la Gur+ Fi eHtenua&i dovedeFte cel pu&in c+ de7acu( 'nainte ni(ic nu (ai poate u(ple pr+pastia care separ+ Pu(+t+&ile opuse ale S+rilor7de7Zos. $ratativele cu statele din sud s'nt a)andonate Fi se 'ncheie un tratat de alian&+ 'ntre Provinciile7 Unite si .Cran&a 5A (ai !#?[Q. 3up+ visurile de unitate apare dura realitate a tratatului de separare. ,i%eria a atins 'n sud apoGeul statul este ruinat p'n+ 'ntr7a7t't 'nc't nu poate asiGura Euneralii decente arhiducesei Isa)ella (oart+ 'n !#??. Pentru Erac&iunea aristocra&iei Eunciare st+p'n+ a sudului proiectele de separare constituie un o)iect de scandal. Ele eHplic+ deopotriv+ at't sosirea de 'nt+riri din partea Cardinalului7inEante roadele t'r%ii ale ulti(ei prosperit+&i ciclice a =evillei c't si 'nverFunarea '(potriva inva%iei Erance%e )andele Nallone de la Rocroi lupt'nd al+turi de tercio. Bp&iunile Go(ariene au dat roadele aFteptate. =u) ad(inistra&ia lui Zohan ,aurits de Nassau =ieGen Bra%ilia olande%+ procur+ aproHi(ativ a treia parte din^%ah+rul (ondial. 'n ti(p ce AnGlia se cuEund+ 'n anoni(at anii !#?>@!#[9 (archea%+ cea din&ii cul(e a puterii olande%e. Este o prosperitate care .se. adaptea%+ pentru ca s+ dure%e. Politica partidului contra7re(on7strant presupunea

i()oldul r+%)oiului eHtern. Provinciile Unite victorioase aliate ale unei Cr*nte care7si instalea%+ ta)erele la Barcelona si %dro)eFte tercio 'n )+t+lia de la Rocroi 'n vre(e ce PortuGalia o)osit+ s+ tot piard+ si revoltat+ tri(ite la HaGa o a()asad+ i(ploratoare pentru conciliere satisE+cute acu( de ruptura cu S+rile7de7Zos nu (ai si(t acest sti(ulent Eederator. R+%)oiul cost+ scu(p 'ntre !#?> si !#6? pre&ul anual (ediu al %ah+rului al) din Bra%ilia scade la A(sterda( de la 9 A[ Elorini la 9 66. ProEitul atlantic se pr+)uFeFte. 3iEeren&a dintre cli(atele conPunctu7 rale care per(iteau Provinciilor7Unite s+ Ei7 h6 !6# nan&e%e r+%)oiul E+r+ un eEort i(portant dis7 pare. Blanda este atins+:'de (area cri%+ atlan7 tic+. Pe (+sur+ ce 'in.JsE*rFit Cran&a 'nGhite Artois Clandra Hainaut. Mtc po&i 'ntre)a dac+ (ai este necesar s+ tai'7Fi (ai (ult ra(ura de7acu( 'nainte protectoareM a S+rilor7de7Zos spaniole. Ca&+ de deruta conPunetural+ a proEiturilor atlantice leGate' de eHpansionis(ul contra7re(oi$strant )eneEiciile din IncULle o7rientalc care ali(entea%+ partidul ar(inian constituie un sector relativ protePat. =ta)ilitatea a7proHi(ativ+ a cursului piperului co(pensea%+ 'n parte pr+)uFirea (irodeniilor1 propriu7%ise. Ur(ea%+ re'ntoarcerea: 'nM Eor&+ a repu)licanilor a reGen&ilor paciEiFti a 7re(onstran&ilor a7poi tensiunea dintre U7Crederic17Henri si Adunarea =t+rilor o'unde^;v destr+(area 'n !#66 a alian&ei cu Cran&a. B dat+ cu o)oseala @ re71 venirea p+cii. ,arele Gol al conPuncturii atlantice din !#66 precede Fi deter(in+ pacea de la ,unster din !#6A. Este un (o(ent de tea(+ de e%it+ri de re'ntoarcere la valorile 'orientale care s'nt valori siGure la Blanda (ariti(+ adept+ a p+cii pe uscat 'n Ea&a AnGliei care se cuEund+ 'n r+%)oiul civil a =p*n ieiM si a I(periului %dro)ite a Cran&ei sl+)ite 'tt'poEida victoriei de la Rocroi Blanda devine conFtient+ de destinul care7i st+ la 'nde('n+. 3up+ trei ani si Pu(+tate de neGocieri str'nse Provineiile7Unite )ine7cuv'ntatc de vechiul lot1 st+p'n (are putere interna&ional+ o)&in la7 ,unster 5tratat se(nat la ?9 ianuarie ratiEicat la ![ (ai !#6AQ eHact ceea ce doreau ca teritoriu 5Li()ourG 'n Purul lui ,aestricht teritoriile Xeneralit+&iiQ ceea ce tre)uie pentru .a continua suEocarea Anversului pentru a protePa Blanda E+r+ a '(pov+ra periculos (inoritatea catolic+ 5o trei(e 'ncep'nd din !#6A Fi de Un catolicis( dur revitali%at prin )oG+&iile: ContrareEor(ei inco(para)il cu catolicis(ul tradi&ional din Provinciile esticeQ totala li)ertate pe (are si consacrarea diplo(atic+ a unei recunoaFteri de Pure. !6> =(uls+ 'n ulti(a clip+ do c.+&re partidul ar7(inian reconstituit al reGen&ilor repu)licani pacea se i%)eFte de Grupurile Erustrate de r+%)oi. Blanda ar(inian+ (ai apropiat+ din punct de vedere teoloGic de anGlicanis(ul u(anist accept+ (ai uFor triu(Eul puritan dec't partidul oranist Go(arian. EHecu&ia din ianuarie !#6" a provocat 'n toate Provinciile7 Unite un curent unani( de de%apro)are. LeG+turile de Ea(ilie @ cilhel( al Il7lea este Ginerele lui Carol I @ tre%esc neliniFtea ultra7calviniFtilor care depl'nG 'n eHcesele puritanilor o pat+ a7dus+ cau%ei lor. Revolu&ia din AnGlia declanFea%+ 'n Provinciile7Unite (ecanis(ul de ruptur+. Blanda Eace s+ eFue%e in .eHtre(is o eHpedi&ie 'n =co&ia si 'n Irlanda acceptat+ de celelalte sase provincii oraniste. Lipsit de r+%)oiul s+u enGle% partidul oranist neGocia%+ cu ,a%arin o nou+ intrare a celor Fapte provincii 'n r+%)oiul cu S+rile7de7Zqs. ConPunctura ostil+ a Crondei nu cru&+ Provinciile7Unite. 3estinul e%it+ un an. =t+p'n al periEeriei cilhel( al Il7lea 'Fi i(pune prin Eor&+ autoritatea 'n iunie si 'n iulie !#[9 asupra 'nd+r+tnicei Blanda. In (o(entul 'n care Cronda olande%+ pare s+ se ter(ine prin victoria Gp(arian+ a celor cinci provincii con&hientale a Deelandei si a p+r&ii ultra7calvinis&e a claselor (iPlocii olande%e cilhel( al Il7lea (oare de variol+ 'n noie()rie. NeaFteptatul incident schi()+ cursul istoriei oEer+ pentru 88 de ani puterea deplin+ ur(aFilor spirituali ai lui Blden)ar7neveldt. Blanda reGen&ilor ReGen&ii Blandei sluPi&i 'nM cur'nd de Geniul Era&ilor de citt 5Zohan de citt1 'Fi asu(+ Eunc&iile de pensionar 'n !#?6Q conduc cu a)ilitate o politic+ sordid+ Fi (ioap+. Ei reEu%+ intrarea ConEedera&iei printre provinciile Xeneralit+&ii 'n vre(e ce suspiciunile 3eEor(ate s'nt poto7 !6A lite prin statutul de colonie acordat 'n !#[! pentru Hervo)r(de Yera. 3ar aceFti paciEiFti vor Ei 'n cur'nd conda(na&i la r+%)oi 'ncep'nd din !#[8 reGen&ii Blandei cred c+ pot relua E+r+ pri(ePdie r+%)oiul '(potriva PortuGaliei. Acesta le7a picat Greu. El 'nsea(n+ pierderea deEinitiv+ a Bra%iliei la $a)orda 58# ianuarie !#[6Q interesul le%at Eiind 'ntr7 adcv+r cel Go7(arian al Co(paniei Iridiilor Bccidentale. R+%)oiul cu enGle%ii 5!#[8@!#[6Q este o consecin&+ a Actului de naviGa&ie1. Intra&i 'n r+%)oi din interes reGen&ii 'l a)andonea%+ doi ani (ai t'r7%iu c'nd se de%v+luie c+ r+%)oiul cost+ (ai scu(p dec't pacea. AFadar este un 'nceput Eoarte r+u dar Zohan de citt redresea%+ situa&ia av'nd 'n vedere (ai ales c+ 'n nenorocirea General+ a econo(iei europene care7i atinGe pe to&i cei (ari (ica Bland+ repre%int+ un sector privileGiat. Zohan de citt veGhea%+ la ceea ce este esen&ial pacea din nord care readuce pacea 'n Baltica se 'ncheie Gra&ie 'ntruc'tva

escadrelor lui RuKter1 dar (+i cu sea(+ intereselor olande%e. =cania revenind suede%ilor echivalea%+ cu =undul deschis 'n Ea&+ c'stiGului la ad+post de costisitorul FantaP dane%. Blanda este privileGiat+ 'n ciuda 'nEr'nGc7rilor din al doilea r+%)oi cu enGle%ii 5!##6@ !##>Q ale c+rui cheltuieli provincia le acoper+ prin '(pru(uturi (ai (ult de Pu(+tate. Ea aPunGe s+7Fi n+ruiasc+ prin pierderea Noului7 A(sterda(1 do(eniul Co(paniei occidentale. 3ar ceea ce pierde la vest Blanda rec'FtiG+ la est. Re&eaua )*%elor se eHtinde. Instalarea lui Zan -an Rie)eeca la Cap la $a)le BaK controlea%+ accesul la Bceanul Indian. Bra adev+rului. Cotitura oranist+ EFecul din !##> este deopotriv+ revelator si Pentru EraGilitatea i(periului (ondial al unei provincii populate' de #>9 999 de suElete si 'n7 !6" l 7&s7 t 7Ee' l %estrat+ cu cele ![ 999 p'n+ la !# 999 de nave pe care i le atri)uie Col)ert. Al doilea avertis(ent este R+%)oiul de devolu&ie care 'nEiGe o pan+ Erance%+ 'n scutul protector al S+rilor7do7Zos. `astel RodriGo Guvernator la BruHelles 'n locul lui Alessandro Carnese ce dru( a Eost parcurs] 3ucele de Al)a se chea(+ acu( $u7renne sau Conde Fi este Erance^. A(enin&area Erance%+ '(pinGe Blanda c+tre pierderea unui r+%)oi pe care 'l c'stiGase. Pacea de la AiH7la7 Chapellc 5(ai !##AQ 'ncununea%+ cu un succes aparent 'ncheierea7 pripit+ a $riplei Alian&e 5ianuarie !##r Prov'(eiile7Unite AnGlia =uediaQ. Pentru 'nt'ia oar+ un Eront protestant al nordului se ridic+ 'n calea eHpansiunii Erance%e!. BrGolioasa (edalie din !##A poate chiar s+ procla(e: I3up+ ce i7au '(p+cat pe reGi au p+strat li)ertatea (+rilor au i(pus pacea prin Eor&a ar(elor si au sta)ilit ordinea 'n Europa =t+rile Xenerale ale Provinciilor7Unite din S+rile7cle7Zos au )+tut aceast+ (edalieJ. Reversul (edaliei preten&iile Erance%e din !##> anun&+ pentru cine poate s+ 'n&eleaG+ 'nceputul unei lupte p'n+ la (oarte. In !#>8 reGen&ii Blandei se G+sesc sinGuri 'n Ea&a celei (ai 7teri)ile a(enin&+ri inti(pi7nate vreodat+ dup+ Alessandro Carncsc. Bricare ar Ei )revetul de Geniu pe care7! acord+ =pi7no%a str'ns leGat de partidul repu)lican lui Zohan de citt or)irea (arelui pensionar 'nFelat de HuGues de Lionne 5]X>lQ apoi de Ar7naulcl de Po(por(e de%v+luie (ai cur'nd o (ediocritate Eavori%at+7 de Fans+. Principii AnGlia Cran&a intr+7'n r+%)oi ^.rostul Europei r+7 ('ne 'ntr7o neutralitate )inevoitoare Ea&+ de Cran&a lui Ludovic al <l-7lea si ostil+ Ea&+ de Repu)lic+. 7B GiGantic+ ar(at+ 5![9 999 de oa(eni atac+ la est de L LeGe Yoln si ,iinster o &ar+ de%ar(at+ de%)inat+ i%olat+ oEerit+ tuturor orGoliilor cu un Guvern lipsit de autoritate si rese(nat. =priPinite de (inorit+&ile catolice suspecte ar(atele lui $urenne Fi Conde cuceresc E+r+ lupt+ Xelderlancl Utrecht ![9 BveriPssel. Xuvernul reGen&ilor nu n+%uieFte 'nc+ de la 'nceput clec't s+ capitule%e. =t+rile Xenerale oEer+ la ![ iunie &inuturile Xeneralit+&ii. Ludovic al <l-7lea pretinde 'n plus o parte din Xelderland Fi 'nc+ si (ai u(ilitor ca odinioar+ Ciiip al I-7lea li)ertate pretutindeni pentru cultul catolic. IntransiGen&ei lui Ludovic al <l-7lea 'i r+spunde o tres+rire din ad'ncuri din partea celui (ai. dur a celui (ai IcalvinistJ dintre ReEuGii Deelanda: la 8 iulie un FeE t'n+rul cil7hel( de Brania1 este procla(at =tathouder al Deelandei la 6 iulie =tathouder al BlandeiM la A iulie c+pitan Fi a(iral General. Zohan de citt Eusese victi(a unui pri( atentat la 8! iunie. La 89 auGust el este (asacrat de o (ul&i(e Eurioas+. Cinci provincii erau invadate par&ial sau total. In spatele diGurilor deschise -echiul ReEuGiu se reorGani%ea%+. Prin curaPul poporului s+u prin iscusin&a (arinarilor ei co(anda&i de (arele RuKter Fi datorit+ Geniului prin&ului de Brania Blanda str+nepo&ilor Xolanilor (+rii re%ist+ sinGur+ '(potrivii tuturor suEer+ cu tenacitate Fi c'F7tiG+. 'n !#>? inva%ia Erance%+ este respins+ 'n ti(p ce 'n AnGlia se produce '(potriva =tu7artului procatolic aliatul lui Ludovic al <l-7lea reac&ia spontan+ a popula&iei protestante o reac&ie 'n conteHtul unui r+%)oi econo(ic (odern care 'nsea(n+ totodat+ si ulti(ul dintre r+%)oaiele reliGioase: nu avea el oare s+ declanFe%e 'n Cran&a procesul care a dus la draGonade si la RevocareO 'n Ee)ruarie !#>6 este se(nat+ pacea cu AnGlia. =inGur+ la 'nceput '(potriva Europei coali%at+ de c+tre Cran&a Blanda sE'rseFte acest r+%)oi 'n Eruntea Europei pentru pri(a dat+ coali%at+ '(7 potriva Cran&ei. Blanda a dep+Fit 'nGr'nGerea. -ictorioas+ ea nu =e va 'ncrede niciodat+ 'n victoria sa. In !#>> cilhel( o ia 'n c+s+torie pe ,arK ne7Poata. lui Carol I Eiica lui laco) =tuart (os7 ![! teriitorul catolic. Este ini&iat procesul care7! conduce doispre%ece ani (ai t'r%iu pe =tat)ou7der pe tronul AnGliei. Blanda se stinGe 'n entitatea Provinciilor (ariti(e. Intrarea 'n anoni(at a Provinciilor7Unite victorioase &ine de o serie 'ntreaG+ de Eactori: (+ri(ea pierderilor suEerite teritoriul pustiit pr+)uFirea creditelor orientaleM te%auri%area proEiturilor su) Eor(+ de arGint+rie de vesel+. BurGhe%ii o7landc%i sustraG din procesul de%volt+rii capitaliste la Eel ca Cran&a prin Eunc&ii o parte tot (ai (are din )eneEiciile lor. B te%auri%are deci care G'tuic posi)ilit+&ile de capitali%are.

Revenirea AnGliei Revenirea AnGliei se produce lent. 3up+ un an de e%it+ri prin interven&ia Erac&iunilor opuse ale ar(atei si succesul lui ,ona1 FeE al ar(atei =co&iei ataFat =tuar&ilor Carol1 al !!7lea intr+ 'n Londra la 8" (ai !##9. Restaura&ia la care aspir+ AnGlia a Eost Eacilitat+ de ospitalitatea prieteneasc+ a (+runtului popor al Provinciilor7Unite. =enti(entele Blandei repu)licane Ea&+ de eveni(entele din AnGlia constituie o eHcelent+ (+rturie despre acel consen.Eus (onarhic al Europei secolului al <-II7lea. Bp&iunile lui Carol al II7lea (ai cur'nd continentale dcc't insulare nu s'nt si cele ale paturilor conduc+toare din GentrK. Crac&iunea ruinat+ din GentrK cea rural+ care a provocat tul)ur+rile Eiind i%olat+ r+('n 'n linie doar (arii proprietari si neGustori perEect adapta&i la anoti(pul 'ndelunGat si neprietenos al conPuncturii din secolul al <-II7lea. -iitorii Nhi7Gi1 ap+r+tori 'nverFuna&i ai drepturilor Parla(entului si viitorii torK1 devota&i preroGativei reGale se 'n&eleG cel pu&in 'n dou+ privin&e: ataFa(entul Ea&+ de via (edia reliGioas+ a Bisericii na&ionale @ chiar dac+ ei nHP7i concep con&inutul ecle%ioloGic si doG(atic 'n acelaFi Eel @ necesitatea unei particip+ri la ![8 ela)orarea leGilor si la controlul Einanciar prin inter(ediul institu&iei arhaice a =t+rilor de tipul enGle% adic+ a Parla(entului conservator al privileGiilor claselor do(inante. Carol al II7lea voia s+ reduc+ aceste particularit+&i el visea%+ la o sincroni%are a AnGliei cu linia de evolu&ie a continentului. ,ult (ai pu&in credincios dec't tat+l si )unicul s+u Carol al II7lea este 'nclinat c+tre catolicis( pe care7! va '()r+&iFa pe patul de (oarte. Aceast+ si(patie se )a%ea%+ pe (otive sociale politice (ai (ult dec't pe o ade%iune proEund+ Ea&+ de dina(ica reliGioas+ a ReEor(ei catolice. Ea apar&ine a7celei voin&e a)ia conFtiente de reducere si de aliniere a AnGliei cu continentul care7! opune pe Carol al II7lea (arii (aPorit+&i a claselor conduc+toare din &ara sa. =pre deose)ire 'ns+ de tat+l s+u Carol al II7lea este tot nu(ai Eine&e Fi inteliGen&+. In plus AnGlia a 'ncercat a contraria virtu&ile reGi(ului (onarhic. 3e aceea conElictul latent care acoper+ ulti(ii 89 de ani ai do(niei nu deGenerea%+ niciodat+. La 'nceputul anilor '#9 Carol Er'nea%+ %elul unui Parla(ent reGalist Ea&+ de puritanii uneltitori '(potriva Bisericii si a reGelui. Puritanii vor Ei v+%u&i ridic'ndu7se '(preun+ cu anGlicanii din cea (ai hiGh church '(potriva (+surilor de toleran&+ care7i a(estec+ cu catolicii. Crontul protestant care va duce la revolu&ia din !#AA este sudat la 'nceputul anilor '>9 'n ti(pul r+%7 )oiului din Blanda 'ntr7adev+r totul este leGat. Carol al II7lea Fi7a oEerit la 3over 'n !#>9 alian&a '(potriva Blandei pentru un su)sidiu Erance% care7! pune la ad+post Ea&+ de revendic+rile Parla(entului s+u. Cel de al doilea r+%)oi cu Blanda 5!##6@!##>Q Eusese de o popularitate (ediocr+ (ai i(popular chiar dec't pacea de la Breda care schi()a 'n Eapt Noul7A(sterda( o)iectul unui interes indirect Fi 'ndep+rtat pentru avantaPul i(ediat 'n )e7 neEiciul Blandei al unei adapt+ri a Actului de naviGa&ie. Cu deose)ire ur't este cel de al trei7 ![? lea r+%)oi cu Blanda pe care7! precede si()olic 'n !#>! convertirea lui laco) prin&ul (oFtenitor la catolicis(. 3eclara&iei de indulGen&+ 5!#>8Q destinat+ s+ a)at+ aten&ia puritanilor de la r+%)oi acestei politici de Eront co(un al non7conEor(istilor protestan&i Fi catolici sortite eFecului Parla(entul 'i r+spunde prin Bill oE $est 5!#>?Q. Bricare titular al unei sluP)e civile sau (ilitare va tre)ui s+ se '(p+rt+Feasc+ potrivit ritului Bisericii AnGliei si s+ respinG+ prin Pur+('nt transsu)stan&ierea. 'ndreptat '(potriva catolicilor Fi 'n pri(ul r'nd '(potriva prin&ului (oFtenitor acest $est i(pune de(isia ducelui de Wora cel nuli destoinic o( de (arc al liotei )ritanice. El 'l 'nl+tur+ totodat+ pe cei (ai non7cohEor(isti dintre puritani care accept+ totuFi din %el anticatolic $esi7ul ci(ent anGlican al unei AnGlii protestante. Ni(ic de acu( 'nainte nu7' va (ai putea potoli ne'ncrederea. Nici pacea cu Blanda 5Ee)ruarie !#>6Q nici c+s+toria Eiicei (ai (ari a ducelui de Wora cu prea calvinistul =tathouder. In (o(entul 'n care 'n Cran&a 'ncepe persecu&ia deschis+ '(potriva protestan&ilor tracas+rile se a7Gravea%+ si 'n AnGlia 'n poEida reGelui din pricina opiniei Generale '(potriva catolicilor. Este cli(atul revoc+rii Edictului de la Nantcs. 'ncep'nd din !#A! Carol al !!7 lea Guvernea%+ din nou E+r+ Parla(ent cu su)sidiile lui Ludovic al <l-7lea. Co(plotul ,on(outh. eHecutarea c'torva NhiGi co(pro(iFi de(onstrea%+ la ce stare de tensiune s7a aPuns c'nd prin (oartea lui Carol al II7lca AnGlia protestant+ (oFteneFte un suveran catolic. 'n trei ani laco) al II17lea reGele catolic duce AnGlia 'n praGul revolu&iei: r+scoala =co&iei noua 3eclara&ie de indulGen&+ procesul episcopilor Fi achitarea lor triu(Eal+ 5!##>Q. P'n+ 'n %iua 'n care naFterea unui prin& de ca7les 588 iunie !#AAQ epui%ea%+ )rusc puterea de a r+)da. Pentru NhiGi Fi pentru (aPoritatea torK7lor eHist+ o sinGur+ solu&ie recurGerea la ![6 cHhel( de Brania Fi la ,arK spriPini&i de Blanda cea 'nt+rit+ prin reEuGiul protestan&ilor Erance%i. cilhel( de)arc+ la $or)aK la [ noie()rie !#AA. In dece()rie !#AA laco) EuGar este pri(it la =aint7Xer(ain. Aceasta este Xlo7 rioasa Revolu&ie Xlorious Revolution. Ea (archea%+ 'ntors+tura Eunda(ental+ a istoriei enGle%e. Bill oE RiGhts 5!? Ee)ruarie !#A"Q sta)ileFte Eunda(entele unui reGi( constitu&ional pe )a%+ de contract: drept constitu&ional un larG Eront protestant creat de Bill oE tolerance care se deschide 'n Ea&a di%iden&ilor 'nchi%'n7du7se 'n Ea&a catolicilor Fi a ra&ionalis(ului aGresiv 'nte(eierea 'n !#"6 a B+ncii AnGliei d+ statului enGle% posi)ilitatea s+ intervin+ eEicace pe

continent si dincolo de (+ri. A Eost 'ntoars+ o paGin+ (+rea&+. Pentru Cran&a este sE'rFitul unei heGe(onii Eacile. IXlorioasa Revolu&ieJ Xlorious Revolution este o consecin&+ dar (ai (ult dec't at't si o pro(isiune se(nul unui proces pornit ireversi)il. HeGe(onia enGle%+ pe care ea o anun&+ nu se va aEir(a necontestat+ dec't dup+ de(ararea econo(iei enGle%e aFadar la sE'rFitul secolului al <-III7lea si a)ia 'n !A![ aPunGe Europa s+ devin+ conFtient+ de orientarea sa )ritanic+. C'nd =pania trosneFte din toate 'ncheieturile Cran&a preia (oFtenirea o (oFtenire '(p+r&it+ cu puterile (ariti(e la 'nceput cu Blanda si partea Cran&ei era consistent+ apoi cu AnGlia si Pocul Cran&ei devine (ai diEicil. Recucerirea Europei centrale de la turci diaspora huGheno&ilor si revolu&ia enGle%+ '()oG+&esc Europa Fi sl+)esc Cran&a. He7 Ge(onia Eacil+ 5!#?9@!#A[Q heGe(onia disputat+ 5!#A[@!>!?Q heGe(onia '(p+r&it+ 5!>!?@ !>#?Q U@ aceasta este traiectoria etapei 'ndelunGate de heG(onie Erance%+. ![[ HeGe(onia Erance%+. =E'rFitul partidului ,arillac $otul 'ncepe odat+ cu %dro)irea succesiv+ a celor dou+ partide care se opun unei (onarhii ad(inistrative eEicace si centrali%ate: partidul protestant distrus 'n. !#8" si partidul )iGot 'n !#?9 Eor(e poiitico7reliGioase ale ReEor(ei protestante Fi ale ReEor(ei catolice. Bp&iunile anilor !#8A@!#?! s'nt hot+r'tnare si traGice. Popula&ia Cran&ei continu+ s+ cread+ 'n continuitatea (arelui plan din secolul al. <-I7lea. =ecolul al <-lI7lca nu (ai ini&ia%+ deEriF+ri Eacile ci valoriEic+ su) Eor(+ de pol7derc (laFtinile din Poitou. 'nceputul lui este plin de diEicult+&i: di(inuarea p+('nturilor disponi)ile ca ur(are a creFterii nu(+rului de oa(eni preten&iile tot (ai '(pov+r+toare ale noii no)ili(i proEund reGenerat+ 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-I7lea prin inva%ia neGustorilor Fi (aGistra&ilor 'nt+rirea statului. Este o situa&ie eHplo%iv+ care se (en&ine p'n+ la punc&iile produse de ciu(+ 5deceniul al patruleaQ si de Crond+ 5deceniul al FaseleaQ. In raport cu apatia anilor !##9@!#"9 tensiunile din !#89@!#[9 s'nt aproape un se(n de s+n+tate. 3in !#8? p'n+ 'n !#6> nu eHist+ aproape nici un an iar+ tul)ur+ri ur)ane cu o predilec&ie pentru Pu(+tatea sud7vestic+ a Cran&ei vechea Cran&+ )oGat+ Cran&a atins+ de reEor(a protestant+ Cran&a cea nu(eroas+ suEocat+ pe un spa&iu prea stri(t 'n ur(+torii cincispre%ece ani de dup+ !#6> tul)ur+rile ur)ane s'nt 'nso&ite de petele (ai (ult sau (ai pu&in 'ntinse ale r+scoalelor &+r+neFti. Aceast+ 'ndelunGat+ vre(e de tul)ur+ri (odalitate Erance%+ )ine spriPinit+ de o pri(+ Pu(+tate diEicil+ si Eructuoas+ a secolului al <-II7lea este consecin&a pe un Eront conPunctural 'ncordat a apari&iei )ruFte a unui stat preten&ios Fi puternic. Pre&ul instituirii (onarhiei ad(inistrative este ridicat. $in'nd 'ns+ sea(a de avan7 ![# taiele pe care le aduce nu este eHcesiv. Ponderea statului este consecin&a 'n parte a de7s+v'rsirii unit+&ii teritoriale a aEir(+rii unei Cr*nte (asive 'n centrul Europei occidentale. Richelieu intr+ 'n Consiliu1 'n !#86 dar a)ia 'n !#?9 devine cu adev+rat st+p'nul li)er s+7Fi i(pun+ 'n eHterior si 'n interior concep&ia ' sa de stat. El a pl+tit pre&ul. Pentru a %dro)i un partid protestant care Grupa 'nc+ aproape Pu(+tate din no)ili(ea Erance%+ 'i era necesar+ neutralitatea relativ+ a Ha)s)urGilor Fi spriPinul necondi&ionat al partidului )iGot. -ictoria lui I$enric al I-7lea Eusese cea a Erontului co(un protestan&i ^ oa(eni politici victoria lui Richelieu 'n !#8A@!#8" este cea a oa(enilor politici Fi a )iGo&ilor asupra protestan&ilor. 3rept reco(pens+ ,arillac este nu7 (it (areFal 5iunie !#8"Q. Este o potolire anticipat+. AceFti alia&i tactici !7au cre%ut 'n !#8> pe cardinal revenit 'n s'nul lor. R+%)oiul din LanGuedoc i7a E+cut s+ accepte la 'nceputul anului !#8" ascu&iFul antiha)s)urGic al politicii italiene. Pacea deEinitiv+ de la Alais 58? iunie !#8"Q 'i derutea%+. Continuarea politicii italiene 'n !#?9 'i revolt+ (oartea 58 octo()rie !#8"Q a (aestrului lor de G'ndire Berulle 'i de%ar(ea%+. Boala reGelui 5septe()rie !#?9Q decide partidul s+ ac&ione%e. La !9 noie()rie !#?9 el risc+ Fi pierde. Ddro)irea partidului )iGot dup+ cel protestant 'i 'nG+duie lui Richelieu s+ pro(ove%e nestinGherit pe plan eHtern politica anti7ha)s)urGic+ a I)unilor Erance%iJ Fi a protestan&ilor. 3eruta partidului )iGot este radical+. La !! noie()rie !#?9 ChateauneuE preia siGiliul de la ,ichel de ,arillac. ,areFalul Louis de ,arillac este la r'ndul s+u conda(nat. Brdinul se(nat 'n !8 este eHecutat la 8!M la !? (ai !#?! este constituit+ o co(isie care este apoi desEiin&at+ c+ci reGele &ine ca ,arillac s+ (oar+. EHecu&ia are loc 'n pia&a Xreve la !9 (ai !#?8. La 8A Ee)ruarie !#??^Pierre =eGuier Preia siGiliulM ridicat la de(nitatea de cance7 ![> iar 'n !" dece()rie !# ?[ el o p+strea%+ de drept p'n+ la (oartea sa din 8A ianuarie !#>8. =e7Guier si clientela sa repre%int+ continuitatea unui stat eHpansionist care a optat pentru %dro)irea re%isten&ei din interior a 'ncercuirii Fi a conEu%iei politice a ContrareEor(ei. 3es+v'rFireo teritoriala ReEor(a catolic+ este o pro)le(+ intern+ a Bisericilor si creFtinilor. Ea pierde dac+ se identiEic+ Eie cu un partid Eie cu un stat partidul ,arillac 'n Cran&a =pania 'n aEara Cran&ei. $eoloG (ediocru dotat (arele cardinal a denun&at a co()+tut si a sE+r'(at spre )inele Cran&ei Fi al ReEor(ei aceast+ (istiEicare. $otuFi arGu(entele partidului lui ,arillac nu s'nt ne'nse(nate. El este sensi)il la s+r+cia poporului la pri(ePdia pe care eHasperarea s+racilor din

oraFe Fi sate o poate provoca ordinii proEunde a societ+&ii creFtine @ 'n realitate el ap+r+ renta @ iar 'n eHterior dorea avantaPele i(ediate Fi concrete ale succeselor spaniole pentru cau%a catolic+. El c'nt+reste re%ervele ta)erei protestante se te(e de EraGilitatea victoriilor catolice. 4i totuFi pe ter(en lunG Richelieu are dreptate. Pentru viitorul apropiat hot+r'rile din !#?9 antrenea%+ 'ncep'nd din !#69 trecerea FtaEetei de la heGe(onia spaniol+ la heGe(onia Erance%+. 3in !#?9 p'n+ 'n !#?[ cu Eiecare %i Cran&a se anGaPea%+ tot (ai (ult 'n conElict 'ntre !#?[ Fi !#69 conEruntarea este total+ p'n+ 'n punctul de ruptur+. Cran&a evit+ pe pu&in 'n dou+ r'nduri catastroEa 'n !#?# Fi 'n !#?". In !#69 =pania se sE+r'(+. 3in !#69 p'n+ 'n !#6A Cran&a proEit+ pe 'ndelete de avantaPul s+u. 'ncepe atunci o re%isten&+ Ea&+ de Eaptul '(plinit care durea%+ paradoHal p'n+ 'n !#[". Cri%a de acu( 'nainte este General+. Nu (ai eHist+ deose)ire 'n Eavoarea cuiva nici sector Eerit. Cran&a nu se ![A (ai aEl+ pe o po%i&ie de Eor&+ pentru a traGe Eolos din succesul ei iar AnGlia intr+ pentru %ece ani 'ntr7o nesE'rsit+ vre(e de tul)ur+ri 'n !#6! si !#6? ea trece din nou destul de aproape de o Crond+ Generali%at+. In aceste condi&ii Rocroi 5!" (ai !#6?Q soseFte la (o(entul potrivit. 4i conElictul se prelunGeFte pin+ la tratativele din cestphalia 5!#6AQ care i%ol'nd =pania consacr+ eFecul recuceririi catolice 'n Xer(ania Fi E+r'(i&area politic+ a I(periului. 3ar (ult (ai i(portant+ dec't aceast+ E+r'(i&are politic+ @ pri(a condi&ie a heGe(oniei Erance%e @ este (area c+dere de(oGraEic+ din I(periu. Pe Elancul s+u estic Cran&a celor ![ 999 999 locuitori din !#6A presea%+ un I(periu du)lu ca supraEa&+ dar populat doar cu > 999 999 'n loc de 89 999 999 de suElete. $i(p de un secol Cran&a este lipsita de GriPi la est Eapt ce7i per(ite s+7Fi 'nt+reasc+ Erontierele eHpuse 'n detri(entul vechii (oFteniri )urGunde artera larG+ a co(unica&iilor spaniole din Europa central+. Acesta este ca%ul Lorenei1 si paradoHal al Alsaciei. Procesul de aneHare a Lorenei 'nceput 'n ![[8 nu se des+v'rseste decit 'n !>##. Lorena este (ai 'nt'i ciop'r&it+: 'n !#?8 @ aneHarea &inutului Cler(ontois 5Cler(ont7en7ArGonncQ si ocuparea episcopatului ,et% =te7naK Fi 3un7sur7,cuse 'n !#6!M tratatul din cestphalia 5!#6A recunoaFte aneHarea deEinitiv+ a acestor trei episcopateM din ![[8 Cran&a ocupa episcopatele -erdun $oul Fi oraFul ,et%. Episcopatul ,et% principat te(poral 5capital+ -ic7sur7=eilleQ neaneHat p'n+ 'n !#?8 r+('nea (e()ru de drept al =E'ntului I(periuM 'n !#[" la tratativele de la Pirinei aneHarea &inuturilor (eusiene cu ,ont(edK. a &inutului (o7scllan cu $hionville. In l RBI =iera (+reFte enclava $hionville Fi o E'Fie cie uscat per(ite sta)ilirea leG+turii 'n teritoriul reGal 'ntre -erdun si $vlet% Fi 'ntre ,et% si Alsacia. Politica uniEic+rilor @ aceste aneHiuni a)u%ive si unilaterale 'n ti(p de pace @.a o)&inut dup+ ![" AneHiuni Ert(cs%e 'l !!II $rei episcopate lE2. Lorena. pacea de la NiP(eGen re%ultate nu totdeauna conEir(ate. Lorena este pe de alt+ parte ocupat+ 'n a(+nun&i(e si siste(atic 'ntre !#?? si !##! apoi 'ntre !#>9 si !#"A. 3in !>?> p'n+ 'n !>## Eructuoasa ad(inistra&ie a lui Antoine ,artin de Chau(ont de la Xalai%iere dese(nat de reGele Cran&ei drept cancelar de Lorena su) do(nia no(inal+ a lui =tanislas Les%c%Kn7sai des+v'rseste tran%i&ia. ,ai paradoHal este ca%ul Alsaciei1. La 'nceput i(plantarea Erance%+ nu este dorit+. Ea devine ade(enitoare odat+ cu r+%)oiul. Ha)s7')urGii s'nt aici st+p'ni pe dou+ trei(i din &inut 'naintarea Erance%+ 'n Alsacia din !#?6 p'n+ 'n !#6A este ur(area unor .Garan&ii unui drept de protec&ie I(ai Eru(os (ai onora)il Fi (ai (+re& dec't toate celelalteJ 5Zean BodinQ: protec&ie '(potriva intransiGen&ei recuceritoare !#9 a Ha)s)urGilor 'ntr7un &inut protestant (ai (ult de o trei(e '(potriva violen&elor trupelor suede%e l+sate de capul lor la (oartea lui Xustav7AdolE. Este o protec&ie leGat+ de consi(&+(*ntul principilor si popula&iei. IIn ianuarie !#?6 contele de =al( (are decan al episcopatului =tras)ourG 'ns+rcinat cu ap+rarea oraFelor IIaGuen.au si =averne pred+ aceste oraFe co(anda(entului ar(atei Erance%e de supraveGhere (areFalul de La CorceJ. 5XeorGes LivetQ. IConEir(area din partea locuitorilorJ este cerut+ de (areFal. Cran&a care 'naintea%+ este cea a Edictului de la Nantes Fi a p+cii deEinitive de la Alais nu cea a Revoc+rii si este repre%entat+ de un (areFal ca de La Corcc (are no)il huGhenot. 4i apropierea a ac&ionat 'n Eavoarea protec&iei Erance%e '(p+ratul este departe I(periul este neliniFtitor si pentru protestan&i suspect. I$ratatele de protec&ieJ poart+ se(nul E+r'(i&+rii politice . . . =uveranitatea Erance%+ nu s7a deplasat 'n acelaFi (od din sudul c+tre nordul Alsaciei 'n Alsacia superioar+ Fi 'n =undGau vidul ad(inistrativ este co(plet: vechile c'r(uiri au disp+rut supravie&uiesc doar autorit+&ile su)alterne. Puterea Puridic+ si Einanciar+ a trecut 'n ('inile ocupan&ilor care 'Fi asu(+ si (en&inerea securit+&ii eHterne Fi ordinea pu)lic+ 'n teritoriile ocupate de ei suede%ii instalaser+ o orGani%are centrali%at+ la =tras)ourGM ea este t'r't+ de retraGerea trupelor lor. Cu toate veleit+&ile austriece de re%isten&+ autoritatea Erance%+ reuFeFte s+ se instale%e.

Alsacia Fi Lorena se unesc cel pu&in 'ntr7o privin&+. A('ndou+ particip+ la 'nceputul secolului al <-II7lea la EraGilitatea de(oGraEic+ a I(periului adic+ a unei lu(i )olnave epui%ate. Aderarea la unitatea Erance%+ repre%int+ un c'FtiG i(ediat. Lorena ca provincie relativ ocrotit+ de I(periu a pierdut 'ntre !#8[ Fi !##9 Pu(+tate din popula&ia sa 'n r+%)oaie inva%ii toa(ete epide(ii 'n anii de ciu(+ !#??@ l)?# care s'nt eHtraordinar de duri. Alsacia !#! unde protec&ia Erance%+ s7a (aniEestat (ai re7pecle Fi (ai )ine pare atins+ (ai pu&in proEund. ,ai (ult dec't Lorena Alsacia @ e de 'n&eles elanul ralierii sale ad'nci(ea patriotis(ului Erance% al locuitorilor s+i @ repre%int+ un sector de creFtere de(oGraEic+ eHcep&ional+ 'n secolul al <-lII7lea: de (ai )ine de dou+ ori aproape de trei 'n rit(ul Cataloniei Wa7lenciei provinciilor Eavori%ate ale AnGliei. La sEirFitul secolului al <-lI7lea s'nt 8E29 999 de locuitori "9 de ani (ai t'r%iu s'nt (ai (ult de #99 999. Cronda 'Fi deschide parante%a din !#6A p'n+ 'n !#?8 'n ciuda )+t+tliei de la Lens 589 auGust !#6AQ care conEir(+ succesul de la Rocroi. 'ntr7o Cran&+ aElat+ un (o(ent la ora =paniei din ur(+ cu %ece ani c'nd trupele spaniole s'nt la BordeauH Fi la Nantes iar cei (ai devota&i un =eGuier un =ullK un $urenne Fov+ie. Aceast+ Crond+1 pe care $alle(ant des ReauH o nu(ea Iun r+%)oiaFJ a Eost cea (ai Grea 'ncercare cea (ai (are pri(ePdie pe care a 'nEruntat7o Cran&a o .parante%+ Greu de 'nchis de se(i7)ar)arie de i%olare si deGradare social+. 3ar (arFul 'nainte re'ncepe. 3in !#[8 p'n+ In. !##A se consu(+ 'nGhi&irea treptat+ a Clan7drei si este asediat (etodic Cranche7Co(te. 3up+ doi ani de (anevre diplo(atice cele (ai (ari ale secolului se 'ncheie pacea de la Pi7rinei 'n lle de la ConEerence 5auGust7noie(7)rie !#["Q 'ntre Luis de Haro si ,a%arin1. Cran&a c'stiG+ Roussillon o parte din CerdaGne. $otodat+ din ur+ ascuns+ ea alipea =paniei Catalonia care nu uit+ Fi nu iart+. Cedarea oraFelor Avesnes Philippeville si ,arien)urG pre&ul de r+scu(p+rare @ pi(dcnor @ cas7tilian pentru prin&ul de Conde1 resta)ilit 'n toate Eunc&iile Fi )unurile sale este 'nceputul proEundei (+cin+ri a S+rilor7de7Zos. Cran&a (ai c'stiG+ aproape 'n 'ntreGi(e Artois Xra7veline si Bour)ourG la por&ile 3unaerque7ulut 5cedat enGle%ilor si r+scu(p+rat de Cran&a de !#8 la Carol al II7lea 'n !##8Q Eort+re&ele Hainau Fi altele din estul si din sudul LuHe()urGului $hionville 'n pri(ul r'nd pentru a co(pleta 'ncercuirea LoreneiM pentru viitor se prevede c+s+toria inEantei ,aria7$ere%a cu t'n+rul reGe de 88 de ani. Este o inEant+ suscepti)il+ s+ ur(e%e la tron @ 'ntruc't 'n =pania deoca(dat+ leGea salic+ nu eHist+ @7 E+r+ un risc a7parent din partea unui concurent )+r)at: inEantele Prospero a (urit Cerdinand este pe (oarte viitorul Carol al II7lea nu s7a n+scut 'nc+. InEanta renun&+ la drepturile sale prin7tr7un Ischi()J notiEicat 'n actul din > noie()rie !#[" care leaG+ si deci anulea%+ renun&area de plata i(posi)il+ a H(ei dote de(n+ de o inEant+ de [99 999 de scu%i de aur. 3in aceast+ situa&ie Ludovic al <l-7lea o)&ine la Londra 'n Italia contra nord7aEricani7lor Ea&+ de Europa recunoaFterea unei 'nt'ie7t+&i care nu7i va (ai Ei contestat+. ,ediocru este succesul R+%)oiului de 3e7volu&ie pl+nuit 'ndelunG Eavori%at de conElictul anGlo7olande% Fi de ciu(a care pustieFte sudul Fi estul AnGliei. Precedat+ de acea capodoper+ de rea7credin&+ care este I$ratatul despre drepturile ReGinei Prea CreFtine asupra diverselor =tate ale (onarhiei =panieiJ ar(ata Erance%+ 'ncepe 'n (ai !##> opera&iuni care sea(+n+ (ai (ult cu niFte (ari (anevre dec't cu un r+%)oi. Sin'nd sea(a de raportul de Eor&e si de avantaPul din start succesul este totuFi (+runt. =e cunoaFte aleGerea pe care a E+cut7o Ludovic al <l-7lca ia AiH7la7 Cha7pelle 58 (ai !##AQ: cedarea &inutului Cranche7Co(te d+r'(area Eort+re&elor lui Eruct veFted la a c+rui p+strare reGele este incitat de (ediatorii si adversarii s+i dar o)&inerea de c+tre Cran&a a oraFelor BerGues -eurne Ar(en7 tieres Courtrai ',enin Lille 3ouai $ournai Audenarde Ath Binche Charleroi '(preun+ cu &inuturile care depind de ele. Cu alte cuvinte S+rile7de7Zos spaniole au 'ncetat s+ (ai ElJ via)ile. ir7: 7h 7 U U U .7 7MEi U7 V 7 ' V ; H .7 'Z5 Eie !#? Anul !##A (archea%+ o 'ntors+tur+: 'n&eleGerea Eaptului c+ Ludovic al <l-7lea s7a Gr+)it s+ ocupe locul =paniei cu Cran&a. EFecul relativ de la AiH7la7Chapelle se datorea%+ Erontului puterilor protestante din nord '(potriva 'naint+rii Erance%e: AnGlia =uedia si (ai ales Blanda vi%at+ direct 'ntre !##A si !#>" 'ntors+tura se preci%ea%+ odat+ cu r+%)oiul din Blanda. Lider p'n+ (ai ieri al Europei protestante iat+ Cran&a acu( i%olat+ 'n Ea&a aceleiaFi Europe protestante ostile protectoare de acu( 'nainte 'n nu(ele echili)rului al vl+Guitelor state ha)s)urGice. R+%)oiul cu Blanda edi&ia a doua Eurni%ea%+ pri(a dintre coali&iile anti7Erance%e ulti(a Eiind cea de la caterloo. R+%)oiul se ter(in+ victorios pentru Cran&a 'n poEida i%ol+rii. El 'ns+ ar Ei Eost o catastroE+ E+r+ superioritatea tehnic+ a ar(atei Erance%e. Puternica ar(at+ pus+ pe picioare de cei doi Le $ellier condus+ 'nc+ o dat+ de $urenne si Conde nu a Eost tr+dat+ de spatele Erontului de unde periculoasa ilu%ie ideea a)surd+ c+ se putea re%ista si triu(Ea sinGur '(potriva tuturor la

nesE'rFit. $riu(Euri la NiP(eGen =aint7Xer(ain Fi Containe)leau 5auGust !#>A Ee)ruarie !#>" septe()rie !#>"Q. C+r+ (odiEic+ri teritoriale cu eHcep&ia celor dintre =pania cea dec+%ut+ si Cran&a victorioas+: c'stiGarea de ast+ dat+ a &inutului Cranche7Co(te si schi()area unei Erontiere Eier+struite pentru o Erontier+ linear+ solid+ avantaPoas+ la nord: Ca()resis o parte din Hainaut 5-alenciennes Bouchain Conde si ,au)euGeQ si restul &inutului Ariois 5Aire si =aint7B(erQ. Ar Ei tre)uit s+ se 'n&eleaG+. Aceste succese decurGeau din dou+ condi&ii EraGile: a()iGuitatea politicii enGle%e U@ reGele s(ulsese pacea de la cei c+rora el nu le ierta Eaptul de a7i Ei i(pus r+%)oiul r+%)oiul pe care el 'l dorea '(potriva Blandei Fi pe care AnGlia protestant+ reuFise s+7! Eac+ Cran&ei U@ si ulti(a v'l7 !#6 v+taie la est 'n Elancul I(periului a a(enin&+rii turceFti. Ludovic al <l-7lea antrenat de raportorii s+i se lansea%+ 'n episodul ICa(erelor de uniuneJ. I$ratatul despre drepturile ReGineiJ este o lovitur+ la scara Europei. In Alsacia reuniunile s'nt duse la )un sE'rsit 5!#>"Q prin Pur+('ntul prestat de 3ecapole act de supunere colectiv+ a celor %ece oraFe tradi&ional unite din !?[6 adic+ HaGuenau =elestat cis7sen)urG Landau Col(ar B)ernai YaKsers7)erG Yoshei( $urcahei( Fi ,unster. =tras7 )urGul este ocupat 'n septe()rie !#A!. Clau7sa Xennanis Xallia Cran&a este 'nchis+ Xer(anilor procla(+ (edalia co(e(orativ+. 3ar aiureaO Cu eHcep&ia Alsaciei opera ICa(erelor de reuniuneJ este distrus+ 'n !#A>. =+ l+s+( la o parte a(+nuntul esen&iale s'nt spiritul care7i ani(+ pe aGen&ii acestui i(perialis( Puridic Fi se(in&ele urii recoltate din !>9> p'n+ 'n !>9".' Constructorii statului 'n interior: raportorii Consiliului privat Arti%anii acestei opere (iG+loase care des+7v'rFeFte Cran&a 'n eHterior s'nt toc(ai cei care construiesc 'n interior (onarhia ad(inistrativ+. Una dintre Fansele Cran&ei din secolul al <-lI7lea Gra&ie cu(p+r+rii Eunc&iilor o constituie Eunc&ionarii s+i partea cea (ai )un+ a )urGhe%iei si o parte a no)ili(ii 'n interiorul acestei elite se aEl+ o alt+ elit+ un corp de avanGard+ eventual cel al raportorilor la Consiliul privat. 3in aceast+ cateGorie reGele 'Fi aleGe intenden&ii1 din ar(at+ Fi intenden&ii din provincii. AceFti raportori la Consiliul superior aEla&i 'n (isiune provi%orie 'n ar(at+ 'n %onele ocupate 'n noile provincii pe cale de eHpansiune 'n preaP(a parla(entului din P7-let% Fi a Ca(erelor de reuniune s'nt arti%a7 !#[ nil procesului de 'ntreGire teritorial+ a Cran&ei heGe(onice. Printre aceFti arti%ani 'nverFuna&i r+(aFi 'n ti()ra se nu(+r+ Nicolas de Cor)eron pus de cur'nd 'n lu(in+ de Roland ,ousnier tip repre%entativ al unui Grup de c'teva sute de raportori la Consiliul superior uniEicatori ai statului 'n+untru ca Fi 'n aEar+. Autor al unui tratat pu)licat 'n. !#"? prin devota(entul interesant al unui Ginere acest Cor)eron este Eiul cel (are al unui (odest (aGistrat locotenent particular la tri)unalul pre%idial din $roKes. 'naintarea (onarhiei Erance%e 'n direc&ia Lore7nei Fi Alsaciei 'i oEer+ lui Nicolas o Fans+ pe care el nu o scap+. ReGele are nevoie de oa(eni siGuri pentru a transEor(a ocuparea trec+toare 'n cucerire. Cei din nea(ul Cor)eron au pro)at 'n Cha(paGne 'n ti(p LiGii 'n ![A" Fi !["9 Eidelitatea lor (onarhic+. Iat+ Eaptul care7i aduce lui Nicolas Cor)eron nu(irea 'ntr7o Eunc&ie de consilier la Consiliul suveran din NancK nu(ire Gratuit+ ceea ce este o procedur+ neo)iFnuit+: (o)ilitatea social+ este (are 'n aceste &inuturi de Erontier+. 'n !#?6 Ludovic al <HI7lea transEor(+ ca(era suveran+ 'n parla(entul din ,et%. 3in nou E+r+ a scoate o l+scaie Ila # dece()rie !#?# reGele 'i decernea^.+ un )revet de consilier' de statJ. Cor)eron 'Fi descoper+ str+(oFi Fi7Fi (+reFte averea. =i 'n ti(p ce la 6 (artie !#6A ridic+ Eurcile sp'n%ur+torii pe un do(eniu do)'ndit de cur'nd cu o ne'ndurare co(para)il+ el rotunPeFte patri(oniul reGelui aFadar Cran&a 'n Lorena cea ocupat+ Fi ni(icit+ 'n ce (odO B (+rturisesc pledoariile pro7nuan&ate 'n Ea&a parla(entului din ,et% 'ntre !#?> Fi !#69 pu)licate de =ainte7,arthe 'n !#"?. Roland ,ousnier le7a re%u(at )ine con&inutul. E suEicient s+7! ur(+ri(. Pentru Cor)eron reGele s+u este cel (ai (are reGe de pe p+('ntJ. Prin&ii precu( ducii Charles si Crancois de Lorraine s'nt vasalii s+i 5aEir(a&ia este contesta)il+ 'ntruc't Lorena Eace parte din !## I(periuQ. ICa&+ de aceast+ &ar+ reGele poate 'ncepe prin a avea o politic+ de ocupa&ie si de protec&ie 'n acest ca% el tre)uie s+ respecte u%an&ele si o)iceiurile locale chiar dac+ nu s'nt conEor(e cu realitatea din reGat deoarece Eor&a si autoritatea u%an&ei sint at't de a)solute incit ea tine locul unei leGi puternice 'ntoc(ite dup+ opinia tuturor (aeFtrilor de drept. $otul se schi()+ c'nd reGele trece la aneHareJ. Cor)eron crede 'n aneHarea @ cucerirea este surs+ de drept @ ca ur(are a ra&iunii de stat. 3eFi se aEl+ deasupra leGii reGele este o7)liGat s+ i se supun+. $otuFi uneori via&a independen&a reGatului 'i i(pun reGelui Is+ p+stre%e edictele si s+ le revoceJ sau Is+ le potriveasc+!'. Acest ni(icitor al privileGiilor din provinciile de la Grani&+ ocupate a Eost un )un arhitect al &inuturilor Erance%e noi de la est al acelor &inuturi destinate 'ncep'nd cu Pu(+tatea secolului al <-IfI7lea s+7Fi asu(e un rol (otor din ce 'n ce (ai hot+r'tor 'n co(unitatea na&ional+.

Constructorii statului 'n interior: (iniFtrii 'nainte de aEir(area statului 'n eHterior a Eost nevoie de aEir(area lui 'n interior. 4i aici reG+si( Grupul raportorilor la Consiliul privat desiGur pentru a aEir(a pre%en&a reGelui pe l'nG+ ad(inistra&iile devotate 'ntruc't acestea erau recrutate potrivit principiilor de cu(p+rare a Eunc&iilor aFadar independente si 'ndep+rtate reGele a recurs 'nc+ din a dou+ Pu(+tate a secolului al <-I7lea la (isiunile te(porare ale raportorilor la Consiliul privat. Pentru a str'nGe din nou laolalt+ sE+r'(+turile LiGii 'lenric al I-7lea a utili%at (isiuni (ai 'ndelunGate (ai sta)ile (ai continui. Riche7 lieu a E+cut din aceste (isiuni resortul ad(inistra&iei1. Raportorii nu(i&i de reGe investi&i Gratuit de o co(isie Eac sinte%a a dou+ !#> JE:( siste(e aparent opuse 'n. realitate co(ple(entare. 3in aceFti Eunc&ionari care nu datorea%+ ni(ic ni(+nui 'n aEara reGelui Riche7lieu a E+cut instru(entul activ al unui stat e7Eicace. El a dotat ar(atele cu intenden&i de Einan&e 'ns+rcina&i s+ aprovi%ione%e trupele si s+ le ocroteasc+ '(potriva PaEurilor din partea Eurni%orilor. 3ar aceFti intenden&i s'nt 'n eGal+ (+sur+ intenden&i de poli&ie1 Fi de Pusti&ie. In interior Richelieu a 'n(ul&it EorEota raporto7 rilor. AceFti Ico(isari or'ndui&i de reGeJ cu post EiH la 'nceputul (inisteriatului lui ,a%a7rin 'n Eruntea Eiec+rei Generalit+&i concentrea%+ puterile Eac ordine si coordonea%+. Ei au (odelat Cran&a. 'n v'rEul anGrenaPelor co(pleHe si de acu( 'nainte )ine unse ale (onarniei ad(inistrative se aEl+ elita unei 'nalte )urGhe%ii pe cale de 'nno)ilare avanGarda dac+ vre( s+7i spune( astEel a corpului raportorilor. $rei clientele do(in+ 'ntrVo Pu(+tate de secol: clientela Ea(iliei =eGuier a Ea(iliei Col)ert Fi a Ea(iliei Le $ellier7Louvois. IPierre =eGuier apar&inea aceluiaFi Grup social scrie Rolancl ,ous7nier ca si consilierii de stat raportorii la Con7 siliul privat si intenden&iiJ. Ca(ilia =eGuier a dat reGelui un cancelar cinci pre%iden&i de parla(ent treispre%ece consilieri doi avoca&i Generali la Parla(entul din Paris Fapte raportori la Consiliul privat. 3in !#?? p'n+ 'n !#6# Pierre este dup+ cardinal cea din&ii nota)ilitate a statului. Parla(entul din Paris prin deputa&ii s+i Consiliul prin hot+r'rile sale i se adresea%+ cu ,onsieur la Eel ca prin&ilor de s'nGe. ReGele 'n edictele declara&iile Fi (esaPele sale 'l nu(eFte Iprea scu(pul si credinciosul cancelar al Cran&ei parla(entele din provincie si toate celelalte corpuri co(panii Fi indivi%i 'i dau titlul de ,onsenior. El devine )aron duce de -ille(or conte de XienJ. Lui 'i datorea%+ Richelieu 'n+)uFirea r+scoalei 3escul&ilor '(piedicarea Nor(andiei de a se transEor(a 'ntr7o Catalonie. Averea sa poate Ei e7 !#A valuat+ la 6 999 999 lire tournois adic+ de patru p'n+ la cinci ori (ai (ult dec't averea celor (ai )oGa&i pre%iden&i ai Parla(entului din Paris. =oarta Ea(iliei =eGuier nu a re%istat 'n Ea&a e%it+rilor din ti(pul Crondei. ,a%arin )iruitor dup+ !#[8 se spriPin+ pe o nou+ Genera&ie de (aGistra&i ,ichel le $ellier reorGani%ator al ar(atei HuGues de Lionne diplo(at a)il Nicolas Couquet (are specialist 'n (aterie de Einan&e IsupraintendentulJ vre(urilor de inEla&ie priceput s+ se strecoare printre =cKlla si CharK)da. Pilotul din ti(pul Eurtunii nu este neap+rat Fi c+pitanul din ti(pul c+l+toriilor lunGi. 3in tot personalul l+sat (oFtenire la (oartea sa de c+tre ,a%arin 5" (artie !##!Q t'7n+rului reGe Couquet este sinGurul care capotea%+. Ludovic al <l-7lea 'i va preEera o alta dintre creaturile sale cea (ai aproape prin oriGinea sa de neGustori(ea (+runt+ Zean7Baptiste Col)ert1. Acest Eiu de neGustor post+var din Rei(s si7a E+cut Fcoala sluPindu7! pe ,a%arin. La c+derea lui Couquet la care el a uneltit Col)ert este E+r+ a avea si titlul ti(p de 88 de ani principalul (inistru1 al lui Ludovic al <l-7lea suEletul (arii transEor(+ri ad(inistrative Erance%e a (onarhiei. Lui Col)ert i se datorea%+ cBl)ertis(ul adic+ o (odalitate industrial+ si leGiEerat+ a (ercantilis(ului1 r+spunsul Erance% la ti(pul e7cono(ic (ohor't al anilor !##9@!#A9. 'i vor Ei eHaGerate Fi coeren&a Fi eEicacitatea. ,ai i(7 portant+ este instalarea cu adev+rat deEinitiv+ a puternicei (aFini care pentru o lunG+ perioad+ Eace din (onarhia Erance%+ cea (ai eEicace dintre (onarhiile -echiului ReGi(. ,ai (ult dec't o politic+ econo(ic+ Col)ert 'nsea(n+ o (aFin+ ad(inistrativ+ care aspir+ la tot chiar Fi 'n do(eniul econo(ic. Iat+ ulti(ele sesiuni eHtraordinare &inute de parla(entele devotate reGelui ca acela din AuverGne 5!##[Q care a i(pus autoritatea Eunc&ionarilor reGelui 'n ad'ncul ,asivului Central uniEicarea !#" econo(ic+ si Eiscal+ activitatea leGislativ+ intens+ din ulti(ii ani ai deceniului Fapte. UniEicarea co(pletea%+ 'n (od Eericit opera schi&at+ prin (arile ordonan&e din secolul al <-I7lea. Iat+ perEec&ionarea hot+r'toare a st+7 rii civile1 prin trecerea de la eHe(plarul unic la reGistrul du)lu stipulat 'n ordonan&a din !##> iat+ (area anchet+ care pune 'nc+ din !##6 )a%ele vinei statistici descriptive siste(atice a reGelui. 3e ase(enea Brdonan&a din !##6 5cE. Bertrand XilleQ: ea preci%ea%+ spre Eolosul intenden&ilor necesitatea h+r&ilor )une cu divi%iunile ad(inistrative: ecle%iastice (ilitare Pudiciare Einanciare 'ntoc(eFte un inventar al inEluen&ei institu&iilor Fi a oa(enilor. A)ordea%+ si do(eniul CoroaneiM resursele principale activitatea locuitorilor Fi capacitatea lor de eHploatare a &inutului de%voltarea co(er&ului (ariti( a industriei privileGiile care eventual tre)uie s+ Eie

distri)uite r'urile naviGa)ile sau pu&ind Ei transEor(ate 'n r'uri naviGa)ile i(portan&a lucr+rilor care tre)uie eEectuate: herGheliile de cai (oneda Eals+. Brdonan&a din !##6 propune pentru reali%area acestor h+r&i vin interval de patru p'n+ la cinci luni. ,ult (ai (ult dec't (e(oriile asupra pro)le(elor Einanciare asupra co(er&ului din Cran&a dec't consiliile lui Col)ert la =eiGnelaK sau dec't coresponden&a pe care Lavisse a sis7te(ati%at7o 'n oEerta lui Col)ert circulara din !##6 datat+ de Es(onin (archea%+ )ine de o (anier+ concret+ (area cotitur+ a construirii 'n Cran&a a celei (ai puternice Fi (ai eEicace (aFini ad(inistrative din Europa clasic+. Ea se va perEec&iona pe parcurs. Aparatul statistic din !##6 este de%voltat adaptat si actuali%at 'n 5!>86Q BrrK 5!>?9Q din nou BrrK 'n !>6[ Bertin 5!>#9Q AverdK 5!>#6Q Necaer 5!>A9Q Eurni%ea%+ Paloanele 'n do(eniul construirii unui instru(ent statistic prin care Cran&a se plasa la sE'rFitul -echiului ReGi( la eGalitate cu AnGlia. 1Vhn Col)ert nu 'nsea(n+ doar un o( ci o echip+ o Ea(ilie o clientel+. Al+turi si aproape de el se G+sesc Col)ert de CroissK apoi Col)ert de $orcK la AEacerile EHterne Col)ert de $erron =eiGnelaK la ,arin+ p'n+ 'n !#"9 N. 3es(a7 rets 'n postul7cheie de Controlor General. Al+turi si 'n concuren&+ cu dinastia Ea(iliei Col)ert se aEl+ cea a Ea(iliei Le $ellier orGani%atorii celei (ai puternice ar(ate per(anente din Europa clasic+. Cancelarul Le $ellier '(preun+ cu ,a%arin Couquet si Lionne este unul dintre cei patru st'lpi ai 'naltului Consiliu din !##! o putere construit+ pe ruina Ea(iliei =eGuier. 3in a doua Genera&ie personaPul cel (ai i(portant este Louvois1. Bar)e7%ieuH din a treia Genera&ie cu toate 'nsuFirile sale este un astru 'n declin. 'ntre clanul Col)ert si clanul Le $ellier chiar dac+ ele apar&in aceluiaFi strat social Col)ert ceva (ai aproape ini&ial de neGus7tori(e eHist+ nu at't o opo%i&ie c't o nuan&+. Col)ert este un I)un Erance%J. Ura sa pentru Blanda &ine de ranchiuna din draGoste este o Gelo%ie 'n Ea&a (odelului. Chiar dac+ a contri)uit la inversarea alian&elor din !#>9 el r+('ne o(ul alian&elor protestante. Col)ert a crescut 'n siste(ul lui ,a%arin. El optea%+ pentru IPacea BisericiiJ si pentru aplicarea strict+ dar loial+ Ea&+ de protestan&i a Edictului din Nantes. C't despre Le $eilier acesta p+strea%+ un Eond de adept poc+it al LiGii. Punctul cul(inant al vie&ii lui Louvois trece prin Revocare 5!A octo()rie !#A[Q. IPartidulJ iese %dro)it clin 'ncercarea de Eor&+ a anilor !#8#@!#8". 'n !#?9 ReEor(a catolic+ este pe cale s+ schi()e con&inutul 4i 'nE+&iFarea )isericii tradi&ionale. Ea 'i con7.R Erac&ia unei noi tinere&i Fi o credin&+ reG+sit+ 'n cuv'ntul 3o(nului. No)ili(ea protestant+ se converteFte la catolicis( 'ntre !#?9 4! !#A9. ReliGie a (icii no)ili(i ReliGia Pretinsa ReEor(at+ de acu( 'ncolo nu(it+ su) 9 tor(+ prescurtat+ ReliGie Pretins+ devine re7 !>! liGie de neGustori. Convertirea lui $urenne 58? octo()rie !##AQ (archea%+ (o(entul de cotitur+. No)ili(ea protestant+ Erance%+ a descoperit dep+Firea dialectic+ a opo%i&iilor sale 'n catolicis(ul ReEor(ei catolice Erance%e au7Gustinian 'n pro)le(a Gra&iei divine arnaldian 'n (oral+ Fi Gallican 'n raporturile cu Ro(a. $ransEor(area sectar+ a revolu&iei puritane 'n AnGlia a rupt 'n chip periculos protestantis(ul Erance% de o Biseric+ AnGlican+ Church oE EnGland puternic+ tutelar+ prietenoas+ si protectoare. Cu siGuran&+ Eidelitatea (onarhic+ eHe(plar+ 'n vre(ea Crondei a adus protestantis(ului Erance% ulti(ele sale %ile Eru(oase 'n a doua Pu(+tate a 'ndelunGatului (inisteriat al lui ,a%arin 'n ti(p ce i(pasul Cor(ularului1 arunca discordia 'n Biserica Cran&ei. I(plantarea protestant+ reuFise s+ se reconstitviie 'n cea (ai (are parte. I-+ roG s+ crede&i scria chiar ,a%arin c+tre =inodul Bisericilor reEor(ate din !#[" c+ a( o (are pre&uire pentru du(neavoastr+ care s'nte&i at't de )uni Fi de credincioFi sluPitori ai reGeluiJ. 3in acest (otiv politica co(isarilor instaurata 'n aprilie !##! la cererea Adun+rilor Clerului apare la 'nceput ca o re'ntoarcere a politicii de contraGreutate la po%i&ia strict+ Fi hot+7r't+ din ulti(ii paispre%ece ani ai do(niei lui Ludovic al <lII7lea. ,aestrul Bernard consilier la pre%idialul! din Be%iers 'ntr7o carte che(at+ s+ inspire ac&iunea aGen&ilor puterii EVc7 plication de l'edit de Nantes par Ies autres edits de paciEication et arrets de reGle(ent deEineFte o politic+ de aplicare a Edictului la nevoie: aceast+ politic+ triu(E+ odat+ cu 'ntors+tura diplo(atic+ a r+%)oiului din Blanda 'n7 cepe lunGa suEocare a protestantis(ului Erance% (inat de lipsa de viGoare a no)ili(ii sale care vitea%+ 'n alte '(prePur+ri Ftiuse s+7! ! Instan&+ de apel a tri)unalelor o)iFnuite instituit+ 'n ![[8 Fi ocup'ndu7se de litiGiile de (ai (ica i(portan&+ 5N. trad.Q. !>8 apere atac*nd. -a Ei suEicient s+7i (arc+( etapele. Ni(icirea )isericilorM distruGerea structurilor sinodale @ ceea ce conda(n+ protestantis(ul Erance% la un conGreGa&ionalis( eEectiv @ instituirea casei de convertire a lui Pellisson 5n+scut 'n !#86 (ort 'n de%n+dePde 'n !#"?Q care Einan&at+ de reGe nu dep+FeFte cadrul unui pro%elitis( de calitate (ediocr+M neutrali%area ac&iunii eEicace asupra s+racilor din partea diaconiei Bisericilor reEor(ate. IListele ore%entate periodic reGelui cuprindeau la sE'r7Fitul

anului !#A8 [A e?9 de nu(e si pentru su(e relativ inEi(e: 'n 3auphine (edia era de > # Eranci pe cap de o( 'n Aunis de !8 #9J. Este 'nvinuit+ structura Ea(ilial+ copiii s'nt incita&i '(potriva p+rin&ilor. 3ar 'nainte de !#>" 'n conElictul Cran&ei cu Europa protestant+ nu se produce ni(ic hot+r'tor. ConPunctura pu&in Eavora)il+ dar nu catastroEal+ a a7nilor '#9 '>9 apoi 'A9 'ntre&ine tensiunile 'ntre o (inoritate structurat+ tot (ai (ult 'n Purul unei elite econo(ice cu accesul )locat la Eunc&ii Fi popula&ia catolic+. ,ult ti(p privileGiat+ soarta (inorit+&ii huGhenote se alinia%+ 'ntre !#>8 Fi !#>" la o (edie european+ ridicat+. Condi&iile se schi()+ de la o provincie chiar de la o seniorie la alta: personalitatea unui intendent sau a unui senior puternic raportul (ai presus de orice dintre nu(+rul adep&ilor Fi (oFtenirea istoriei. ,arile ini&iative s'nt luate pe plan local. Ele provin din 'ncord+ri reGionale 'nveninate de conPunctur+ din %elul vreunui intendent con7vertitor. $re)uie oare s+ ne (ir+( c'nd vede( ac&ion'nd iar+Fi recidiv'nd 'n secolul al <-lI7 lea vechile discordii ale Ir+%)oiului civilJO N+scocitorul draGonadelor este un ,arillac c'(pul de eHperien&+ (untosul Poitou 'n !#A9 _ersailles7ul inEor(at apro)+ re%ultatele nu 4i Procedeele c'nd s'nt cunoscute cele (ai Focante dintre ele. Ur(ea%+ o suspendare a lor te(porar+ pentru a neGocia 'ntr7un Eel oare7 t>? care o solu&ie Erance%+ chiar henrician+ 'n conteHtul conElictului cu papa. ,area 'ncercare i(placa)il+ Fi General+ 'ncepe 'n !#A8 ___ cli(atul de Pu)ila&ie creat de ridicarea asediului -ienei 5!8 septe()rie !#A?Q Fi de 'ncoronarea lui laco) al !!7lea 58? aprilie !#A?Q. In at(osEera din vara si din toa(na anului !#A[ edictul1 din Containe)leau poate s+ apari aproape li)eral: . INu(i&ii din R.P.R. 5ReliGii Pretins+ ReEor(at+Q: vor Ei 'nG+dui&i astept'nd ca 3u(ne%eu sa7i lu(ine%e la Eel ca pe ceilal&i s+ locuiasc+ 'n oraFele Fi 'n locurile reGatului nostru... si s+7FlMcontinue aici neGo&ul si s+ se )ucure de. )unurile lor E+r+ a putea Ei nici tul)ura&i Fi nici st'nPeni&i su) preteHtul nu(itei R.P.R. cu condi&ia de a nu practica nicicu( nici de a se aduna su) preteHtul de ruG+ciuni sau de cult al %isei reliGiiJ. IEste un ulti( scrupul al reGeluiO B curs+O B ipocri%ieO B concesie E+cut+ li)eralilorOJ Preocuparea pentru opinia interna&ional+ IGriPa de a evita e(iGra&ia celor 'nc+p+&'na&iJO Poate nu cu )un+ Ftiin&+ dar 'n realitate este cea (ai odioas+ dintre . capcane. ReGii catolici l+saser+ supuFilor lor evrei 'n !6"8 aleGerea 'ntre )ote% si plecare. Cilip al III7lea 'i i%Gonise 'n !#9" pe (orisci d'ndu7le posi)ilitatea teoretic+ s+ ia cu ei contravaloarea a Pu(+tate din )unurile lor. Iat+ 'n schi() articolul < al edictului: inter%icerea p+r+sirii reGatului Isu) pedeapsa tri(iterii la Galere pentru )+r)a&i Fi pierderea li)ert+&ii si a averii pentru Ee(eiJ. Cor(ula Einal+ Ivor Ei 'nG+dui&i . . .J nu repre%int+ dec't o 'ncercare (ediocr+ de PustiEicare. Ur(ea%+ apoi 'n !#A# cea ce este de neiertat: draGonadele la '(p+rt+Fanie. Pre%en&a real+ ritos aEir(at+ Eusese (otivul de scandal si totodat+ (otivul de Eascina&ie pentru (ul&i dintre cei atraFi de catolicis(ul ContrareEor(ei 'nainte de a Ei Eost '(pinFi c+tre el de interes sau de tea(+ 'n leG+tur+ cu aceast+ noua 'ncercare la care este supus+ recenta lor cre7 !>6 din&a noii catolici nu vor putea c+dea la 'nvoiala. 3e%n+dePdea lui Pellison datea%+ din !#A#. Constr'nFi s+ ia parte la '(p+rt+Fanii p'n7G+rite noii catolici 'Fi a(intesc de anaEura 3u(ne%eul de coc+J din copil+ria lorM descoper+ '(preuna cu Zurieu se(nul repro)+rii po%itive 'n p+catul co(is '(potriva spiritului de pretinsa lor convertire 'n lu(ina eveni(entelor si(pl+ aposta%ie. 3e%n+dePdea nu conduce la i(posi)ila c+in&+. Nu eHist+ nici o alt+ ieFire dec't respinGerea 'n )loc si ura. Cardinalul Le Ca(us si c'&iva PanseniFti au Eost sinGurii care 'n euEoria $e 3eu(7 urilor Fi7au dat sea(a: IR+splata p+catului este (oartea...J. In conteHtul Cran&ei pre(atur decres7tini%ate 'n stadiul rural dra(a din !#A# repre%int+ (area oriGinalitate a ca%ului Erance%. La c'te suElete se ridic+ oare ReEuGiul a7ceast+ e(iGra&ie pe care edictul de la Containe7)leau pretindea c+ o stopea%+O Pentru perioada celor doi ani de cea (ai intens+ 'ncordare e(iGra&ia nu dep+FeFte cu (ult !99 999. 3ac+ se totali%ea%+ soldurile (iGratoare din !#>" p'n+ 'n !>99 8[9 999 repre%int+ cu siGuran&+ un (ini(u(. 4i heGe(onia continu+ de7a lunGul 'ntreGului secol al <-III7lea p'n+ la edictul de toleran&+ din !>A> care inversea%+ tendin&a. ! 8 p'n+ la ! ?\ din popula&ia Erance%a dar elita unei elite a cincea poate a patra parte din poten&ialul co(ercial Fi industrial al Cran&ei e(iGrea%+. Este o )oG+&ie u(ana care contri)uie 'ntr7o propor&ie deloc neGliPa)il+ la crearea condi&iilor preala)ile pentru ..decolareaJ unor larGi sectoare din econo(ia &+rilor nordice din AnGlia p'n+ 'n Xer(ania r+s+ritean+ din Blanda p'n+ 'n &+rile scandinave. 3ar ReEuGiul nu se 'ndreapt+ eHclusiv spre nord. Au )eneEiciat de el Fi Italia chiar [! =pania. 3ac+ locuitorii din Allaire din a7Propierea lui :La Rochelle reEuGia&i la Cadi% au reuFit s+ concilie%e du)la lor Eidelitate Ea&+ de credin&+ Fi Ea&+ de &ara lor o parte din Re7 !>[ iuGiul dinspre nord 'n schi() ReEuGiul din Blanda (ai ales contri)uie la universalis(ul Erance% al Europei lu(inilor Fi la re%istentO 'nd'rPit+ Ea&+ de politica lui Ludovic al <l-7lea'. Pentru Cran&a vre(urile uFoare au trecut. 'ntoarcerea Europei c+tre est Europa s7a n+scut 'n secolul al <-III7lea d(7tr7o CreFtin+tate (utilat+. B+t+lia de la ,o7hacs 5![8"Q 'ncheie un

proces declanFat 'n secolul al <l-7lea care duce la i%olarea Europei occidentale 'nchi%'ndu7i accesul la (are. Pe cele ? 999 999 de a(8 care7i r+('n eHist+ un sinGur tropis(: din -ene&ia Cloren&a Xenova prin =evilla Lisa)ona vestul Cran&ei c+tre Blanda si AnGlia. Aceast+ Europ+ lipsit+ de ad'nci(e aElat+ 'n 'ntreGi(e pe &+r(uri ocup+ 'nc+ de pe acu( 8 [99 999 de a(8 'n A(erica aPunGe pe coastele AEricii Fi intr+ 'n contact cu aproape 8[9 999 999 de oa(eni pe &+r(urile Asiei )+tute de (uson. Aceasta este (oFtenirea secolului al <-I7lea. =ecolul al <-II7lea caut+ 'n interiorul (arii Ihalasocra&ii a Bccidentului 'ndep+rtat creFtin noi po%i&ii de echili)ru: Erance%ii enGle%ii iau locul i)ericilor s'nt transportate (ai (ulte )oG+&ii are loc un volu( de neGo& ceva (ai i(portant Grani&ele de peste (+ri ale I(periului se deplasea%+ uFor. 3in !#89 p'n+ iu !#"9 nu s7a produs ni(ic esen&ial. $re)uie oare s+ procla(+( INi(ic nou pe Erontul de vestJO =+ Ei( (ai circu(spec&i. La vest se produce o eHpansiune 'n proEun%i(ea unui spa&iu aproape 'nchis 'n spatele unei IErontiereJ1 care se (iFc+ prudent. Pentru o Genera&ie 'ntreaG+ dra(a se aEl+ la est. 3up+ despresurarea -ienei 5!8 septe()rie !#A[Q Europa central+ 'Fi schi()+ ta)+ra. =t+p'ni ai &+r(urilor ,+rii NeGre Fi ai ,*ni de A%ov '(pinG'ndu7si de7a lunGul Europ9! !># pivotul (asiv al arhaicului lor i(periu de uscat turcii 'ntrerupeau leG+turile 'ntre CreFtin+tatea latin+ si o lu(e slav+1 'nvinG+toarea asupra no(a%ilor din stepe. Istoriile na&ionale au ascuns (ult ti(p realitatea acestor ani ho7t*r'tori din cuprinsul Europei dun+rene deschise tuturor p+trunderea stepei si p+durii slave 'n istoria atlantic+ a Europei. In pri(7plan dd Ucraina. 3up+ o Pu(+tate de secol de lupte necru&+toare su) ire%isti)ila presiune a IErontiereiJ ca%ace 'n poEida Eaptelor de ar(e eroice ale ar(atelor de ocupa&ie polone%e 'ntre !#6A si !#"# Ucraina si Bielorusia 'Fi Eac intrarea 'n istoria rus+. ,area eHpansiune a Rusiei c+tre est datea%+ din a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea. Presiunea Erontului de coloni%are rusesc se eHercit+ 'ntre !#[9 si !>[9 de7a lunGul unui aH orientat aproHi(ativ de la nord nord7est c+tre sud sud7vest. Petru cel ,are 1 &arul7occidental &arul7(arinar &arul7de7pe7&+r( 'ncarnea%+ eHpresia politic+ a acestui tropis( Eunda(ental de coloni%are intern+ a p+('ntului rusesc. In ti(p ce Austria (+rF+luieFte spre est Rusia1 'naintea%+ spre sud. In 'ntreaGa Europ+ central+ si r+s+ritean+ lu(iniFurile se l+rGesc p+durile si stepele se retraG. B populare 'n nuclee pierdute 'ntre i(ense no (an's lands o)iecte de litiGiu E+r+ sens si E+r+ sE'rFit Eace loc unei populari (ult (ai pu&in dense evident dec't 'n vest dar 'n Eine per(anent+. I(ediat dup+ )+t+lia de la Yahlen)erG 'ncepe un r+%)oi 5!#A?@!#""Q care 'napoia%+ Europei ?99 999 de a(8 de p+('nt su) ad(inistra&ie austriac+. I&i vine ca( prea repede 'n (inte saltul =paniei creFtine i(ediat dup* lupta de Las Navas de $olosa 5!888Q. In !#A# ducele de Lorena @ este pre%ent tot I(periul @ cucereFte (area cetate a Bu7dei. ,orosini 'n nu(ele -ene&iei reia atacul asupra ,oreei. In !#A" Gra&ie acelor A(useurs oa(enii lui Brandt Fi $i((er(ann 'nrola&i dup+ (oda occidental+ Petru cel ,are devin+ !>> st+p'nul unei Rusii 'n (arF c+tre sud c+tre (are Fi vest @ dou+ ra(uri ale (iFc+rii 'n cleFte 'n centrul Europei care sE+r'(+ 'n pro7cesul de ocupare ne'ntrerupt+ a teritoriului s+u i(periile coloniale pustii deci arhaice alo $urciei Fi Poloniei. La !! septe()rie !#9> prin&ul EuGeniu1 'ncheie pe podul ele la Denta cucerirea reGatului UnGariei pentru Ha)s)urGi. Petru cei ,are FterGe 'n !#A# 'nErinGerea sa din !#"[ ocup+ A%ovul Fi continu+ ncst'nPenit cucerirea in (laFtinile de pe &+r(ul )altic a InGriei pe care =uedia pretinde c+ o controlea%+ E+r+ s+ Eac+ ceva 'n aceast+ privin&+. In !#"]Q tratatul de la CarloNit% consacra pri(a destr+(are a I(periului Bto(an. Europa clasic+ do)'ndeFte o di(ensiune continental+. B o)&ine (ai 'nt'i Austria norocoas+ la acest sE'rFit al secolului al <-H7lea. =u) do(nia lui Leopold I1 5!#[A@!>9[Q eHtinderea statelor austriece este de ordinul a [9\. In !>!A tratatul de la PassaroNit% d+ pentru o scurt+ perioad+ Austriei odat+ cu BelGradul Banatul $i(iFoarei o parte din Sara Ro(*neasc+ Fi din =er)ia. Cau%ele proEunde ale a7cestei redres+ri spectaculoase se alia 'n $urcia 1 'n pr+pastia care se ad'nceFtc 'ntre rit(ul de de%voltare a )a%inului oriental al Z,e7diteranei Fi Europa atlantic+M ele se aEl+ de ase(enea si 'n I(periu. Xer(ania cea pustiit+ 'nsea(n+ Xer(ania central+ Fi Xer(ania de nord. Nucleul Ger(anic alpestru Fi prealpestru relativ ad+postit eli)erat de presiunea care '' '(piedica spre nord a copleFit podiFul ceh sl+)it si a ci(entat aproHi(ativa unitate a arcului sudic al posesiunilor austriece. Leopold I s7a str+duit s+ 'ndeplineasc+ aceast+ sarcin+ El a cu(p+rat Bppeln Fi Rati)or de la Polonia a (oFtenit $irolul a potolit aristocra&ia UnGariei austriece 5(asacrul de la EperPesQ si7a 'n%estrat statele cu o ar(at+ per(anent+ 0 'nt+rit o Grea Eiscalitate indirect+. Austria a >A! avut si ea (iniFtrii s+i de stirpea lui Louvois si Col')ert. 'nceputurile redres+rii austriece au contri)uit la provocarea acelui disperat atac turcesc ter(inat la Yahlen)erG. Unitatea Europei clasice se constituie astEel din su(a acestor

evolu&ii converGente. Nu este suEicient s+ cucereFti tre)uie s+ transEor(i si s+ uniEici. UnGaria1 turceasc+ nu era (usul(an+ era a7ristocratic+ si Eeudal+. I(periul turcesc a Eost un eHtraordinar p+str+tor al Evului ,ediu. =tatul austriac conte(poran c+tre !#"9 cu secolul al <-I7lea din Cran&a d+ de o UnGarie conte(poran+ cu secolul al <H7 lea occidental. Re%ult+ de aici revolte si represiuni. 3iEicila asi(ilare a UnGariei eli)erate adic+ dra(atica ei aducere 'n pre%ent nu s7a E+cut E+r+ ciocniri si diversiunea (aGhiar+ este un Eactor deloc neGliPa)il care a Eerit Cran&a de o 'nEr'n7Gere %dro)itoare 'n r+%)oiul de succesiune la tronul =paniei 'n UnGaria =lovacia si Rute7nia i%)ucnesc 'n !>9? tul)ur+ri &+r+neFti dup+ toate aparen&ele de conPunctur+. Leopold G+seFte 'n Ea&a lui no)ili(ea solidar+ cu &+ranii. =itua&ia este si(ilar+ cu aceea a lui Cilip al I-7lea 'n Catalonia nu cu aceea a lui Ludovic al <HI7lea Ea&+ de 3escul&i 'n !#?". Lui losiE I 5!>9[@!>!!Q 'i vor tre)ui ani pentru a 'nn+7)usi desprin%'nd7o de &+r+ni(e revolta GroEilor conduFi de R*aoc%i. Captul s7a '(plinit 'n !>!!. Prins+ la suci Fi la est Austria nu renun&+ la Europa occidental+. Ea se spriPin+ pe Italia 4i7Fi Eace visuri 'n leG+tur+ cu =pania. $otuFi ea renun&+ par&ial la I(periu astEel 'nc't 'n Xer(ania protestant+ cea devastat+ se Eor(ea%+ o putere Fi ea Ili(itroE+J inGenioas+ 'n a atraGe oa(eni Fi 'n a &ese un covor ne'ntrerupt de ocupare a p+('ntului str+)+t'nd p+duri (laFtini si c'(pii 'n paraGin+ (area ne)uloas+ Hohen%ollern care se r+sp'ndeFte clin 7)randen)urG1 de7a lunGul 'ntreGii Xer(anii centrale. Bpera ,arelui Elector 5!#69@!#AAQ u%ea%+ sporirea popula&iei calviniste si consti7 !>" tuirea unei ar(ate puternice. Ar(ata sa 'Fi d+ (+sura la Cehr)ellin 5!#>[Q '(potriva suede%ilor. =u) Crederic I1 5!#AA@!>!?Q electorul s(ulGe '(p+ratului cop+rtaF la succesiunea tronului =paniei titlul reGal 'ncoronarea la YoniGs)erG la !A ianuarie !>9! a pri(ului reGe al Prusiei nu este un eveni(ent de neluat 'n sea(+ 'ntr7o perEect+ continuitate cu (ai (ult+ violen&+ si (ai pu&in+ Eine&e Cro7deric7cilhel( I1 ReGele7serGent 5!>!?@!>69Q continu+ opera ,arelui Elector sus&inut de creFterea de(oGraEic+ a Xer(aniei protestante aElat+ 'n plin+ Ea%+ de recuperare. Cu cei 8 999 999 de supuFi ReGele7serGent aPunGe s+ alinie%e 'n !>69 A? 999 de oa(eni aproape tot at't c't alinia%+ '(p+ratul care do(neFte din UnGaria p'n+ 'n =icilia peste 86 999 999 de suElete Fi peste at'tea state. =e 'n&eleGe c+ Crederic al'll7lea1 5!>69@!>AAQ i%Gonind7o pe ,aria7$ere%a din =ile%ia 5dece()rie !>69 @ aprilie !>6!Q a deEinitivat cantonarea util+ a Austriei 'n aEara I(periului. Este 'n deEinitiv o opera&iune Eericit+ pentru Europa deoarece ea pune Austria 'n sluP)a esen&ialului reinteGrarea )a%inului dun+rean (en&inut 'n hi)ernare su) turci 'n curentele atlantice ale istoriei europene. Rusia lui Petru cel ,are. LiGa de la AuGs)urG Ei =uccesiunea la tronul =paniei Pentru Europa (area pro)le(+ este desiGur. Rusia. La sE'rFitul secolului al <-II7lea clup+ victoria asa7nu(i&ilor A(useurs 5!#A"Q cotitura decisiv+ se des+v'rFeFte. Prin ArhanGhelsa Fi =anat7Peters)urG1 al c+rui nu(e cu consonan&e olande%e Fi arhitectur+ servil i(itat+ dup+ (odele occidentale echivalea%+ cu o (ie de drapele v'nturile Europei atlantice str+punG (arele trup al p+durii si al stepei. ='nt !! !A9 ea !8 (ilioane la 'nceputul secolului al <-III7lea Fi o eHpansiune de(oGraEic+ ire%isti)il+ 'n aceast+ lu(e care este deschis+ 'n 'ntreGi(e toat+ o IErontier+J E+r+ Eoa(e de p+('nt unde nu(ai oa(enii @ i%ola&i s+raci risipi&i U@ lipsesc. Aceast+ Rusie 'ndep+rtat+ c'nt+r'eFte 'nc+ de pe acu( de la 'nceputul secolului al <-III7lea c't 'ntreaGa Italie .5!? 999 999 de suElete 'n !>99Q. 3eschiderea cu toporul a Eerestrelor c+tre (are i(pactul produs de (oravurile occidentale 'nlocuirea vechii no)ili(i rurale cu o no)ili(e de sluP)aFi toate acestea nu se produc E+r+ nu(eroase ciocniri Fi v+rs+ri de s'nGe. Iat+ de ce do(nia lui Petru cel ,are este su) o (are splendoare de P'a&ad+ 'n realitate o haotic+ o )rutal+ dar Eructuoas+ vre(e de tul)ur+ri. Rusia cunoscuse tul)ur+rile i%ol+rii de acu( 'nainte ea traversea%+ o vre(e a tul)ur+rilor iscate de co(unicare Fi de Goana dup+ sincroni%are. Un rit( insuporta)il de transEor(+ri provoac+ cea din&ii revolt+ a reGi(ului pri(ePdioasa r+scoal+ a streli&ilor1 corpul cel (ai tra7clnional al ar(atei 'n u()r+ se aEl+ =oEia vareviciul )oierii a(enin&a&i to&i cei ce ur+sc echipa de prieteni str+ini ai &arului acea Ne7(e&aaia =lo)oda adversar+ a Yre(linului. R+scoala i%)ucneFte 'n lipsa &arului plecat 'n c+l+torie de inEor(are 5!#"AQ. Ea este la Eel ca toate celelalte care ur(ea%+ 'nnccat+ 'n s'nGe. 'n !#"" Petru cel ,are atac+ 'nE+&iFarea Rusiei tradi&ionale costu(ul )ar)aM su) aparen&e Erivole se ascunde Eondul pro)le(ei. ReEor(a par&ial+ a calendarului ves(inte dup+ (oda ne(&easc+ sau unGureasc+ tutunul @ este i(7 plicat+ o 'ntreaG+ societate. 3e aici re%ult+ divi%+rile proEunde ale ortodoHiei (inate de Za Pu(+tatea secolului de schis(a -echii Credin&eM supri(area Patriarhatului si 'nlocuirea sa cu un =E'nt =inod do(esticit p'lp'irea sectar+ (aniEest+rile reliGioase ale tul)ur+rii conFtiin&elor Fi ale reEu%ului acestei revolu&ii )rutale pe care o i(pune &arul de sus 'ntr7o !A!

(anier+ incoerent+ 'ntreGul reGi( este astEel (arcat de proEe&iile apocaliptice ale -echilor CredincioFi care 'l asea(+n+ pe Petru cel ,are cu Antichristul. 3up+ ?# de ani este dep+Fit un pro(ontoriu. -ictoria asupra lui Carol al <II7lea la Poltava 5A iulie !>9"Q asiGur+ per(anen&a Eerestrei )altice recunoscut+ la NKstaclt 'n !>8!. Cu ce pre&O 3in !>99 p'n+ 'n !>9" 899 999 de adul&i s'nt lua&i Inu(ai pentru serviciul ar(atei E+r+ a (ai socoti alte diverse Eunc&iiJ. Pierderile u(ane s'nt evaluate la !99 999 ac. oa(eni. Lucr+rile de la =anat7Peters)urG au E+cut aproape tot at'tea victi(e. Pierderile s'nt sensi)il eGale cu pierderile Erance%e la o popula&ie (ai (ic+. 'ntre !>99 Fi !>9" Rusia a cunoscut tipul s+u de r+%)oi de succesiune. ] 3ar pre&ul pl+tit pentru aceast+ occiclenta7li%arc pripit+ se aEl+ 'n alt+ parte este indirect si v+t+(+tor: consolidarea io)+Giei 'n Ru7 i sia central+. Este pre&ul rupturii cu o)iceiurile ancestrale pl+tit aristocra&iei rurale un (iPloc de a controla Fi de a E rina che(area ire%isti)il+ a coloniilor de pionieri IErontieraJ esen&ial ucrainean+ din secolul al <-III7lea 'nainte ele IErontieraJ esen&ial si)eriana din secolul al <l<7lea o evolu&ie opus+ Ea&+ de cea a Europei occidentale pe care totuFi Petru cel ,are voia cu pasiune s7o i(ite. Poate c+ 'n do(eniul social este (ai Greu s+ recupere%i dec't 'n do(eniul politic si econo(ic. Rusia lu(ea slav+ din ad'ncurile continentului i%olat+ datorit+ avatarului (onGol Fi t+tar Fi7a ini&iat procesul de sincroni%are 'n se7 colui al <-II7lea. Un sinGur lucru are i(portan&+ Erontiera Rucrainean+ aneHea%+ i(placa)il+ (arele sud. Nu este departe (o(entul 'n care tropis(ul orientat spre sud al Rusiei se va i%)i de tropis(ul orientat spre Brient al Austriei devenit+ dun+rean+. Pe ter(en lunG ceea ce contea%+ este intrarea Rusiei 'n istoria european+ Este o Rusie (enit+ s+ Eie 'n Elancul estic al !A8 Europei un Eel de =tate Unite orientale cu # =i)erie la r+s+rit ele Urali ase(+n+toare cu (arele vest de dincolo de ,un&ii Appalasi. =e cunoaFte sE'rFitul traGic al reGi(ului haosul 'nGro%itor care ur(ea%+ succesiunea la tron intrat+ 'n ('inile G+r%ii Ecaterina ,en7siaov scurta reac&ie tradi&ionalist+ su) do(nia lui Petru al II7lea 5!>8>@!>?9Q petrov7nis(ul )rutal al Annei ='nGeroasa 5!>?9@!>69Q tradi&ionalis(ul lu(inat al Elisa)etei 5!>6!@ !>#8Q occidentalis(ul Ecaterinei a Il7a. Este dra(a de%volt+rilor ineGale si a e'cc7telor unei sincroni%+ri Gr+)ite. =e(n de arhais( eveni(entele politice s'nt si (ai Grave la est. Eveni(entele politice de la vest trans(it prin presiuni su)tile (odiEic+rile echili)rului 'n (asele din est: ponderea sporit+ a Austriei r+scoala din UnGaria intrarea 'n scen+ Ua Prusiei Fi a Rusiei. HeGe(onia Erance%+ decurGea din dou+ ansa()luri de Eactori 'n esen&+ Greutatea speciEic+ a Cran&ei se 'nte(eia pe superioritatea nu(+rului de oa(eni si pe superioritatea tehnicii si G'ndirii. Cu tot eHodul spre ReEuGiul oEerit de S+rile de Zos cu toate catastroEele din !#"?@'l#"6 si din !>9" si 'n poEida unei '()+tr'niri a popula&iei 'nceput+ ca( devre(e Greutatea speciEic+ a Cran&ei se (en&ine din !#A[ p'n+ 'n !>![. 3ar dincolo de o 'nt'ietate inevita)il+ vre(ea heGe(oniei se sE'rscste cu concursul paradoHal al '(prePur+rilor care o aduseser+. Cran&a sinGur+ p'n+ (ai ieri 'ntr7o Europ+ pustie tre)uie s+ ia 'n considera&ie doi Eactori noi Austria si AnGlia. Eli)erat+ ele presiunea oto(an+. Austria se aEl+ 'ntr7un proces ele a)sor)ire a Europei dun+rene. -a tre)ui s+ se '(part+ cu ea (oFtenirea Ha)s)ur7Gilor din =pania. Este un echili)ru Greu de G+sit. El cost+ 7[ de ani de r+%)oaie aproape ne'ntrerupte. 7 artaPul .care se reali%ea%+ la Utrecht este che7 !A? (at s+ traverse%e prin liniile sale Generale Europa clasic+ p'n+ 'n ti(pul revolu&iilor. 3ac+ n7ar Ei Eost diversiunea (ariti(+ Cran&a ar Ei p+strat 'ntreaGa Europ+ spaniol+ adic+ S+7rile7de7Zos Fi Italia. Reintrarea 'n scen+ a AnGliei i(ediat dup+ Xlorious Revolution a '(piedicat o astEel de situa&ie. Ea a '(piedicat de ase(enea ca 'n !>!9@!>!! Ha)s)urGii s+ traG+ Eolos de pde ur(a victoriilor lor i__ UnGaria Fi s+ adauGe =pania si poate A(erica la %+loaGele Ela(ande si italiene pe care ea le re&inuse. Cele dou+ eveni(ente politice ale secolului de cea (ai (are i(portan&+ se situea%+ 'n !#A? Fi 'n !#A" la un interval de (ai pu&in sase ani. Revocarea Edictului de la Nantes opera&iune renta)il+ pe plan interna&ional c'nd laco) al II7lea se preG+teFte 'n Ee)ruarie !#A[ s+7i ur(e%e lui Carol al II7lea devine un handicap '(pov+r+tor la suirea patron a lui cilhel( de Brania. Ea 'i s(ulGe Cran&ei li)ertatea de (anevr+ E+r+ a7i aduce 'n schi() spriPinul Europei catolice. Politica uniEic+rilor a provocat Eor(area liGii de la AuGs)urG 5!#A#Q. AleGerea contestat+ de la Yoln @ ea 'i opune 'n Eruntea (arelui electorat ecle%iastic pe candidatul reGelui celui al I(periului U@ declanFea%+ procesul de conEruntare 'n ti(p ce unirea celor dou+ puteri (ariti(e conda(n+ Cran&a la un conElict de te(ut pe dou+ Eronturi. Pentru pri(a oar+ Cran&a cu adev+rat sinGur+ E+r+ nici o alian&+ arc 'n Ea&a ei coali%at+ 'ntreaGa Europ+.

Cran&a iese ui(itor de )ine din aceast+ 'ncercare datorit+ (arii superiorit+&i a ar(atei sale 'nt+rite cu trupe nereGulate. La avantaPul co(unica&iilor interioare se adauG+ disensiunile adversarului avantaPul diversiunii irlande%e si (aGhiare. In spatele EortiEica&iilor lui -au)an si al Palatinatului transEor(at 'n pustiu reGatul este inaccesi)il. 3e la Cleurus 5!#"9Q la =teinaerque 5!#"8Q Fi NeerNinden 5!#"?Q de la =taEEarde 5!#"9Q la La ,arsaille !?6 5!#"?Q ar(atele Erance%e s'nt 'n avantaP si duc r+%)oiul 'n aEara Grani&elor. Cu pre&ul 'ns+ al unui reGres pe (ure. In !#A" Fi !#"9 controlul (+rii este Erance%. In7cep'nd cu )+t+lia de la La HouGue 5!#"8Q cu tot Geniul lui $ourville 1 el este anGlo7olande%. Cran&a se reEuGia%+ 'n eHpedi&ia corsar+ ar(a celor sla)iM ea provoac+ puterilor (ariti(e pierderi care contri)uie la su)(inarea voin&ei lor de a 'nvinGe. Ponderea Erontierei terestre nu7i va 'nG+dui s+ redo)'ndeasc+ do(ina&ia 'n larGul (+rii Fi iat+ conda(nat+ pe ter(en lunG econo(ia colonial+ a Cran&ei (ariti(e. =i''r7Fitul heGe(oniei spaniole 'nsea(n+ ,atan%as (ai (ult dec't Rocroi sE'rFitul heGe(oniei Erance%e 'n poEida )+t+liilor de la Cleurus Ne7erNinden La ,arsaille 'nsea(n+ 3uGuaK7 $rouin1 Fi Zean Bart1 'n locul lui $ourville. Pacea de la RKsNica 5!#">Q este o pace al)+ (ai cur'nd de aFteptare. Iar Ludovic al <l-7lea care a istovit sinGur o Europ+ coali%at+ Fi a 'nvins renun&'nd la uniEic+rile riscante @ )revet t'r%iu de (odera&ie @ apare 'n po%i&ie de Eor&+ ca s+ reGle(ente%e c't (ai )ine succesiunea la tronul =paniei. Intre !#"> si !>99 'n ti(p ce ulti(ul Ha)7s)urG1 de pe tronul =paniei aGoni%ea%+ se succed proiecte Fi tratate de partaP p'n+ la tratatul de la Londra din (artie !>99. ![ 999 999 de supuFi 'n Europa !8 999 999 'n A(erica patru cinci(i 'nc+ din produc&ia (ondial+ de arGint @ a7&i 'nsuFi resturile epui%ate ale I(periului lui Blivares 'nsea(n+ s+7&i asiGuri do(ina&ia 'n lu(e. Pentru puterile (ariti(e 'n lipsa posi)ilit+&ii de a G+si un (oFtenitor care s+ nu Eie nici '(p+ratul nici reGele Cran&ei 5prin&ul elector al Bavariei 'ntrunea condi&iile dar el (oare la 'nceputul anului !#""Q cea (ai )un+ solu&ie este '(p+r&irea. Ludovic al <l-7lea se ralia%+ la ea. 3ar nici '(p+ratul nici curtea =paniei nu o vor. 4i este paradoHal c+ toc(ai la Curtea =paniei se desE+Foar+ cea (ai (are aEacere diplo7 !A[ (atic+ a secolului 'ntr7o Castilie care a aPuns pe Eundul pr+pastie] si al c+rei orGoliu colectiv dictea%+ ter(enii ui(itorului testa(ent. 'ntreaGa (oFtenire este oEerit+ unuia sinGur: la 'nceput unui Bour)on 1 (ai apoi unui Ha)7 s)urG clin -iena cu stricta separare a Coroanelor. ParadoHal+ t+rie a o)iFnuin&ei unei lunGi convie&uiri Castilia reEu%+ prin clasele sale conduc+toare s+ ia 'n considerare pierderea unul I(periu care o striveFte 'n Europa. $esta(entul i7a Eost co(unicat lui Ludovic al <l-7lea la " noie()rie !>99. Ur(ea%+ o aFteptare 'ncordat+ si de%)ateri p+ti(aFe si o Eals+ alternativ+: pentru Consiliu aleGerea nu este posi)il+ dec't 'ntre un r+%)oi si altul pentru c+ '(p+ratul a reEu%at tratativele de '(p+r&ire si pentru c+ tratatul de la Londra 'ncheiat cu puterile (ariti(e este anterior $esta(entului care Eapt nou asiGur+ separarea celor dou+ Coroane. Acceptarea $esta(entului va aduce )+tr'nului reGe cel pu&in ataFa(entul 'nEl+c+rat al Castiliei. $rupele nereGulate de &+rani din Cran&a Fi nestr+(utata Eidelitate a popula&iei Castiliei s'nt Eactorii care la sE'r7situl dra(ei vor salva cele dou+ (ari puteri de la pr+pastie. 3ac+ Ludovic al <l-7lea a co(is erori a7cestea au Eost dup+ nu 'nainte. 3ar Cran&a apusean+ dornic+ de A(erica !7a '(pins c+tre ele: Gra)a de a pune 'n stare de ap+rare S+rile7dc7Zos '()ul%eala (aluinilor pe ,area =udului prin noul dru( al Capului Horn activitatea 'ncurcat+ a coloniilor1 co(erciale Erance%e la Cad'i% Fi 'n 'ntreaGa =panie st'nG+cie care pare s+ (en&in+ drepturile ducelui de An7Pou Cilip al -7lea1 la Coroana Cran&ei. RecunoaFterea Gr+)it+ a pretendentului =tuart 5septe()rie !>9!Q este o insult+ adus+ AnGliei protestante. 3ar nu ea repre%int+ casus )elii. In acest (o(ent r+ul este '(plinit. ,ai r+7('ne de dat cel (ult un r+spuns la alian&a pe cale s+ se 'nnoade 'ntre puterile (ariti(e Fi. I(periu. !A[ In Bceanul Atlantic Carrera spaniol+ este sE+r'(at+. LarGul (+rii apar&ine enGle%ilor arGintul Galioanelor se pierde la -iGo Xi)rai7tarul este cucerit prin surprindere 'n !>96 leG+turile cu A(erica s'nt asiGurate doar de corsarii din =aint ,alo ceea ce tre%eFte suspiciunile p+r&ii spaniole. =pania periEeric+ la Eel de hot+r't arhiducist+ pe c't este Castilia Eilipist+ se aEl+ prins+ 'n cleFte 'ntre corpurile eHpedi&ionale ina(ice din PortuGalia p'n+ 'n Catalonia. Italia Eiind pierdut+ rapid iar Cran&a istovit+ de r+%)oiul inter(ina)il iat+ si ap+rarea =paniei este 'n cur'nd a(enin&at+ $otuFi trupele nereGulate 'nt+resc ar(ata Eort+re&ele lui -au)an care cad una c'te una si'*7r'(+ clintii adversarului Castilia Eace din trupul s+u un %id 'n Purul reGelui pe care si !7a dat pentru c+ al&ii au vrut s+ i7! s(ulG+ si cu aPutorul Erance% la -illaviciosa 5!>!9Q Cilip1 iese deEinitiv 'nvinG+tor 'n sE'rsit (oartea lui losiE I 'n !>!! 'l Eace pe arhiduce '(p+rat si reGe (ai pri(ePdios pentru puterile (ariti(e dec't Cran&a cea sl+)it+ separat+ de o =panie redus+ la A(erica si la Peninsul+. Era si ti(pul c+ci E+r+ 'ncr'ncenarea duF(+noas+ a olande%ilor 5spre a7Fi lua revanFa pentru r+%)oiul din. !#>8@!#>? Fi pentru draGonadeQ care cereau i(posi)ilul 5r+%)oi al Erance%ilor '(7

potriva lui Cilip al -7leaQ Cran&a ar Ei capitulat la sE'rsitul Groa%nicei ierni din !>9". R+%)oiul de succesiune la tronul =paniei dinastic 'n aparen&+ a Eost pri(ul r+%)oi na&ional din Europa. El a avut (+re&ia si 'nverFunarea unui ase(enea r+%)oi. 3i%Gra&ierea lui ,arl)orouGh 1 Eierul de lance al partidului chiG 'nd'rPit '(potriva Cran&ei retraGerea enGle%ilor din lupt+ 'nG+duie lui -illars s+ dePoace la 3enain 5!>!8Q planurile prin&ului EuGen. 3e la Utrecht la Rastadt 5!>!?@!>!6Q cel (ai lunG anoti(p diplo(atic al Europei clasice dup+ pacea din cestphalia va pune )a%ele teritoriale ale Europei secolului al <-III7lea. !A> Capitolul I- HEXE,BNIA f,PTRSEA Adapt+ri. In c+utarea unor noi echili)re 3e la tratativele preli(inare de la Londra 5A octo()rie !>!!Q p'n+ la tratatul de la Barriere su) Guvernarea 'nc+ de pe acu( 'n Cran&a a PieGentului au Eost se(nate 'ntre puterile europene !6 conven&ii. Echili)rul care decurGe de pe ur(a lor traversea%+ 'n linii Generale 'ntreGul secol al <-lII7lea. =7a alir(at ca( pripit c+ tratatele de la Utrecht (arcau alunecarea de la heGe(onia Erance%+ c+tre heGe(onia enGle%+ lat+ un Eapt care este vala)il nu(ai Eoarte aproHi(ativ. Cran&a nu(+r+ 'n Purul lui !>?9 89 999 999 de locuitori iar Insulele )ritanice # 999 999. Locae1 ar Ei un necunoscut pe continent E+r+ Eru(oasa traducere a lui CosteM In pri(a parte a secolului al <-lII7lea Cran&a reuFeFte s+7si taie peste (+ri o parte (ai 'nEloritoare dec't AnGlia o parte pe care ea o pierde 'n deceniul al Faselea iar venitul )ritanic pe cap de locuitor nu dep+FeFte dec't cu ![@89\ venitul (ediu al celei (ai Eavori%ate na&iuni de pe continent Cran&a. Atunci s+ nu Ei( prea eHpeditivi. AnGlia NhiG+ a pri(ului XeorGe nu si7a p+strat tot avantaPul pe care i7! d+duse Fansa din !>!! aFa cu( nici Cran&a lui Ludovic al <l-7lea nu reuFise s+ se (en&in+ pe po%i&iile ha%ardate ale urri7 !AA Eic+rilor. Pri(a parte a secolului al <-IlI7lea 'nsea(n+ nu at't o Pu(+tate de secol de heGe(onie enGle%+ c't o Pu(+tate de secol de heGe(onie '(p+r&it+. Cran&a c'stiG+ partea leului pe continentM AnGlia @ (area si dup+ o lupt+ 'ndelunGat+ (ult ti(p indecis+ i(ensele )eneEicii ale co(er&ului peste (+ri st+7p'nirea A(ericilor IErontiereJ. Intr7un cuv'nt AnGliei 'i revine viitorul iar Cran&ei ceea ce a (ai r+(as dintr7un pre%ent Eru(os. ,ai 'nt'i Garan&ia reciproc+ a ordinii succesiunilor la tronurile europene. Pentru Cran&a @ recunoaFterea succesiunii protestante 'n AnGlia 'ntre Cran&a si =pania @ 'nreGistrarea sole(n+ a renun&+rilor. ReGentul 'n ce7! priveFte este p+r&i^anul lor 'n aceeaFi (+sur+ ca reGele din casa de Hanovra Fi Parla(entul NhiG. C't despre separarea celor dou+ Coroane ea nu '(piedic+ opera 'n proEun%i(e a personalului Erance% al lui Cilip al -7lea. Cilip al -7lea o)&ine Indiile Fi peninsula di(inuat+ E+r+ Xi)raltar si ,enorca: Cran&a @ Erontierele p+cii de la RKsNicaM '(p+ratul @ S+rile7de7Zos si Italia spaniol+ cu eHcep&ia =iciliei cedat+ Pie(ontului 'ntre cei doi uriaFi continentali 5popula&ia conEedera&iei i(periale dep+FeFte cu aproHi(ativ ? 999 999 popula&ia Erance%+ totuFi (ai )oGat+ Fi (ai o(oGen+Q se aEl+ ecranul protector al I)arierelorJ. 3e concep&ie olande%+ Generali%at+ si transEor(at+ de enGle%i siste(ul )arierelor a Eost constituit din ,area Nordului p'n+ 'n ,un&ii Apenini 'n %onele destinate s+ Eie locuri de conEruntare 'ntre Bour)oni si Ha)s)urGi: S+rile7de7Zos Italia &inuturile renane. IPa%a lor a Eost 'ncredin&at+ puterilor de a doua (+ri(e prea sla)e pentru ca ele s7o poat+ asiGura E+r+ concursul AnGlieiJ. APust+rile 'n A(erica de nord nu s'nt dec't de a(+nunt GolEul Fi str'(toarea Hudson A7cadia $erranova =aint7 Cristophe ... un contencios vechi reGle(entat potrivit voin&ei AnGliei. Ni(ic (ai (ult. ,area aEacere 'nsea(n+ !A" A(erica cea populat+M ea r+('ne spaniol+ dar din punct de vedere econo(ic scap+ de su) controlul =paniei prin asiento prin nava avi7 ] tori%at+ U@ aceast+ enor(+ nav+ cu 'nc+rc+tura (ereu re'nnoit+ pe care enGle%ii o pot tri(ite l 'n Eiecare an 'n porturile A(ericii spaniole @ prin privileGiile co(ercialeM 'ns+Fi peninsula este prins+ str'ns 'n leG+turile tariEelor. AnGlia a o)&inut 'n A(erica aceast+ po%i&ie superioar+ pe care Erance%ii o c'stiGaser+ din !>9! p'n+ 'n !>!8 'n vre(ea lui ReK nuestro a)udo!. indiile Castiliei l+sate su) autoritatea politica Ua =paniei s'nt plasate su) condo((ionul econo(ic al Europei (ariti(e 'n Eruntea acestui condo(iniu( se aEl+ AnGlia co(ercial+ nu E+r+ a pri(i lovituri nu E+r+ a i se opune re%isten&+ din partea ad(inistra&iei spaniole. A7 i ceasta p'n+ 'n !>>9. 'n acel (o(ent =pania. i ren+scut+ va 'n&eleGe s+ recoloni%e%e 'n contul s+u Indiile Castiliei. La cap+tul acestui eEort tlr%iu dar eEicace se aEl+ Independen&a. 3in !>![ p'n+ 'n !>>9 trei puteri su)(inea%+ din plin =pania 'n eHploatarea econo(ic+ a Indiilor Castiliei: Cran&a 'ndeo)Fte pri(a la Cadi%. 3ac+ po%i&ia enGle%ilor 'n interiorul (onopolului este uFor inEerioar+ celei a Erance%ilor ea este 'n schi() cu A9\ predo(inant+ 'n IneGo&ul la cap+tul suli&eiJ 'n co(er&ul interlop 'n po%i&ia a treia se aEl+ olande%ii. AFadar 'ntre !>![ Fi !>>9 A(erica spaniol+ are patru (etropole econo(ice. AnGlia vine 'n Erunte Cran&a destul de aproape 'n po%i&ia a doua olande%ii (ult 'n ur(+ spaniolii 'n Eruntea plutonului de la coad+ 'naintea portuGhe%ilor Genove%ilor hansea&ilor si a nordicilor. Captul nu este 'nscris 'n tratate dar re%ult+ din practica lor. =i 'ntruc't

A(erica spaniol+ r+('ne (arca aEacere vo( (+sura conco(i7! ReGele )unicul nostru eHpresie aEectuoas+ pe care spaniolii identi'ic(du7se cu Cilip al -7lea. tl7n+rul lor reGe o 'ntre)uin&au 'n (od curent 'ntre 7U ISI H nentru a7! dese(na pe Ludovic al !>9! si !>![ pentru <l-7lea 5N. aut.Q. !"9 tent Fi a(ploarea Fi li(itele heGe(oniei enGle%e. La Eel cu( pe continent Cran&a tre)uie s+ &in+ cont 'n (od special de AnGlia pe (are si 'n aEara Europei AnGlia tre)uie s+ &in+ cont 'n (od special de Cran&a. Cu at't (ai (ult cu c't secolul al <-llI7lea este departe de a Ei do(inat uniEor( de rivalitatea Eranco7enGle%+. 'n&eleGerea de la Utrecht se deschide chiar asupra unei curioase coali&ii Eranco7enGle%e tre)uie oare s7o nu(i( coali7 &ia celor avu&iO ,otivele dinastice pentru o ase(enea coali&ie suit evidente. ReGentul se te(e de Cilip al -7lea sinGurul o)stacol care 'l separ+ de tron 'n ca%ul (or&ii verosi(ile a t'n+rului Ludovic al <-7lea. XeorGe I si (a7 Poritatea NhiG+ din Parla(ent tr+iesc su) a7(enin&area de)arc+rilor iaco)ite din !>![@ !>!# prad+ di%identei latente a acelor HiGh7lans din =co&ia si din Irlanda catolic+. Cilip d'Brleans1 'i suspectea%+ pe tri(iFii lui Cilip al -7 lea. ReGentul ap+r+ cu at't (ai (ult st+tu quo7ul cu c't Ftie c+ Cran&a este epui%at+ si c+ tratatul de la Utrecht 'l 'nl+tur+ pe )+tr'nul duce de AnPou de la Coroana Cran&ei. Pentru Cilip al -7lea '(pins de Elisa)eta Carnese a doua lui so&ie Fi de Al)eroni va7lhloVu_ s+u un &el este precu(p+nitor: s+ readuc+ Italia 'ntr7un raport de dependen&+ Ea&+ de =pania. Acest anacronic vis n+%uia totodat+ s+ reclo)'ndeasc+ centrul =paniei (editeraneene proEund r+nite de ruptura unit+&ii hispanice din lu(ea (editeranean+ occidental+. 3u7)ois 'n Cran&a =tanhope 'n AnGlia Al)eroni 'n =pania au Eost instru(entele acestei paradoHale si eEe(ere r+sturn+ri a alian&elor. 3e la 'n&eleGerea Eranco7enGle%+ 5iulie !>9#Q prin ad+uGarea Blandei se trece la o tripl+ alian&+ 5ianuarie !>!>Q si (ai paradoHal+ pentru (en&inerea st+tu quo7ului. C'nd =pania prea Gr+)it+ intervine cu Eor&a (ilitar+ 'n str'(toarea =iciliei nu nu(ai c+ Elota sa reconstituit+ cu (ari cheltuieli este distrus+ la Passaro de a(iralul BKnG 5!! auGust !>!AQ !"! dar pentru a o constrinGe7 s+ se supun+ $ripla Alian&+ devine Cvadrupla Alian&+ prin ralierea '(p+ratului. 3up+ descoperirea conspira&iei lui Cella(are '(potriva ReGentului 5Gra&ie arest+rii la Poitiers la [ dece()rie !>!A a a)atelui Porto CarreroQ trupele Erance%e trec la ocuparea punitiv+ a oraFelor =*n =e)astian 5!" auGust !>!"Q si UrGcl 58? octo()rie !>!"Q. Anul !>89 pro)ea%+ soliditatea echili)rului de la Utrecht. Ncapole i(perial redo)'ndeFte =i7 cilia 'n schi()ul =ardiniei co(pensa&ie interioar+ dar apropiat+ de Casa de =avoia. In si''rsit la Par(a Fi 'n $oscana se conturea%+ 'n Purul lui 3on Carlos schi&a unei Italii )our7)oniene. ConGresul de la Ca()rai paciEicase EuropaM Cran&a 'Fi salva alian&a cu AnGlia si 'nt+rea unitatea dinastic+ dintre ea si =pania. InEanta Anna7,aria Eiica lui Cilip al -7lca si a Eli7sa)etei Carnese crescut+ la -ersailles constituia veriGa sla)+ a acestei co()ina&ii a)ile. ,oartea ReGentului si (inisteriatul ducelui de Bour)on co(pro(it acest ediEiciu. Pentru ra&iuni de politic+ intern+ Bour)on o tri(ite 'napoi cu Grosol+nie pe (icu&a inEant+ Fi 'l insoar+ pe Ludovic al <-7lea cu ,+ria Les%7c%Knsaa Eiica dePa (atur+ a unui reGe EantoF+ al Poloniei. Captul va 'nG+dui cel pu&in asiGurarea unei pro(pte descenden&e iui Ludovic al <-7lea adolescent. I7au tre)uit patru ani lunGi cardinalului CleurK 1 preceptorul (inistru ai lui Ludovic al <-7lea pentru a resta)ili prietenia Eranco7spaniol+ 5!>8"Q. R+%)oiul de succesiune la tronul Poloniei per(ite Cran&ei s+ c'stiGe intr7un ti(p nu prea lunG si E+r+ a provoca interven&ia AnGliei Lorena. Pentru ulti(a dat+. 3e acu( 'ncolo rivalitatea co(ercial+ si colonial+ Eranco7)ritanic+ adic+ rivalit+&ile econo(ice se vor i(pune 'n Pocul Cur&ilor reGale. 3ar nu aneHarea a ceea ce r+(+sese din Lorena independent+ si nici atitudinea Erance%+ !"8 'n pro)le(a succesiunii la U tronul Austriei ci rivalitatea (ariti(+ Fi co(ercial+ Eranco7en7Gle%+ sE+r'(+ politica de 'n&eleGere pe care ReGentul =tanhope 3u)ois CleurK Fi calpole 9 E+cuser+ s+ prevale%e cu (ai (ult sau (ai pu&in noroc. 3in !>?9 rit(ul de de%voltare a Cran&ei neliniFteFte Londra. ConPunctura Cran&ei continentale (ai (ult ti(p Fov+itoare se redresea%+ )rusc si contri)uie la aceast+ (u7 ta&ie. Lovit+ cu duritate la sE'rFitul R+%)oiului de =uccesiune la tronul =paniei econo(ia (ariti(+ Erance%+ reEace terenul pierdut 'n centrul dra(ei se aEl+ 'nc+ o dat+ nu(ai esen&ialul: dreptul pentru AnGlia de eHploatare direct+ E+r+ participare la cheltuielile A(ericii spaniole. =outh 4ea Co(panK '(potriva lui Cilip al -7lea calpole dep+Fit cri%a ciclic+ 5!>?"@!>69Q care atinGe econo(ia enGle%+ . . . si 'n locul =paniei sinGure AnGlia G+seFte Cran&a 5!>69Q al+turi de M aliata ei latin+ pe Erance%ii din Cadi% atac'nd neGo&ul interlop. Niciodat+ AnGlia nu Eusese 'ntr7o situa&ie at't de rea. Pentru puterile (ariti(e continentale este o Fans+ dac+ evit+ ispita ac&iunii individuale s+ o dep+Feasc+ 'n ceea ce e (ai i(portant. Atunci intervine succesiunea la tronul

Austriei. La interval de 69 de ani 'ntre ele cele dou+ (ari pro)le(e de succesiune vor tul)ura pacea si echili)rul Europei. losiE ! 5!>9[@!>!!Q nu avea dec't Eiice Fi Carol al -l7lea 5!>!!@!>69Q reGele =paniei catalanilor t'n+rul s+u Erate la Eel. B reGle(entare sta)ilit+ 'n !>9? de Leopold 5!##A@!>9[Q 3ispo%i&ia leopoldin+ prev+%use ca%ul si stipulase nor(al c+ succesiunea ar ur(a s+ revin+ Eiicelor lui losiE. Carol al -l7lea a (odiEicat acest ordin prin =anc&iunea praG(atic+1 din !>!? si si7a cheltuit via&a pentru a i(pune 'n interiorul Fi 'n eHteriorul statelor sale acest (are act politic de unchi r+u Fi de tat+ a)u%iv. Intr7o ase(enea conEedera&ie lipsit+ de viGoare 'n care leG+tura dinastic+ este sinGurul liant al I(periului aceast+ (anier+ de a ac&iona !"? 'n poEida lipsei sale de. .eleGan&+ se PustiEic+. RectiEicarea PraG(aticei costase 'nc+ de pe acu( scu(p cel pu&in in aparen&a: cedarea ReGatului Neapolelui .Fi a =iciliei 'n schi()ul Par(ei 'n !>?A si pierderea unei p+r&i din Sara Ro(*neasc+ Fi din =er)ia 'n !>?". ,utilarea din !>?A sacriEicarea sudului Italiei pentru nordul ei 'ntruc't concentra I(periul 'n Purul lui 'nsuFi era (ai cur'nd )eneEic+M (ai Grav+ era 'nEr'nGerea 'n.: Ea&a turcilor pentru ca ea p+rea s+ pun+ su) se(nul 'ntre)+rii o parte dintre consecin&ele victoriei de la Yah7len)erG. 3e%orGani%area Einan&elor Fi a ar(atei totul era pe dos de. cu( ar Ei tre)uit s+ Eie la 89 octo()rie !>69 pentru a da via&+ unei colec&ii i(presionante de petice de h'rtie. Cran&a privise cu prea (ult+ iritare reconstituirea 'n preaP(a 3un+rii a unei (ari puteri continentale pentru ca s+ re%iste la tenta&ia nechi)%uit+ de a sacriEica (area 'n Eavoarea uscatului. R+%)oiul are trei Ea%e: succesul coali&iei anti7austriece dup+ atacul precipitat al lui Cre7deric al II7lea1 'n =ile%ia 5dece()rie !>69Q care cul(inea%+ la PraGa unde p+trund 'n noie()rie !>6! Chevert Fi ,auriciu de =aHaM tr+darea lui Crederic al II6ea si redresarea austriecilor care aPunG 'n (o(entul cul(inant al acesteia la por&ile Alsaciei 5!>6[QM i(placa)ila revenire a Cran&ei aproape sinGur+ de la )+t+lia de la ContenoK 5!>6[Q p'n+ la c+derea oraFului BerGen7op7Doo( 5!# septe()rie !>6>Q Fi la asediul de la ,aestricht 5!>6AQ. 'n pri(+vara anului !>6A avansurile ,+riei $ere%a1 si victoriile lui ,auriciu de =aHa E+ceau din Cran&a dictatorul Europei. Pri(a lovitur+ de teatru @ Cran&a optea%+ pentru 'n&eleGerea direct+ cu AnGlia. Este o (+rturie despre eHisten&a unei heGe(onii du)le. A doua lovitur+ de teatru @ (odera&ia. lui Ludovic al <-7lea 'n realitate pentru Cran&a neGocierea unei po%i&ii puternice pe uscat 'n schi(7 !"6 )ul unei po%i&ii puternice a enGle%ilor pe (are si 'n provinciile de peste (+ri. I$ratatul de la AiH7la7Chapelle este cel pu&in 'n aparen&+ un tratat E+r+ 'nvinG+tori si E+r+ 'nvinFi. AnGlia restituie Cran&ei insula Cap7Breton @ Louis)urG @ 'n schi()ul ,a7drasului. Cran&a 'Fi a)andonea%+ cuceririle S+7rile7de7 Zos =avoia NisaM =pania renun&+ la revendic+rile sale din !>?". Austria d+ 'napoi evident 'n Italia ced'nd o parte din &inutul (ilane% si Par(a dar o)&ine Garantarea statelor Ha)s)urGilor cu eHcep&ia =ile%ieiJ . . . Acest tratat s7a spus nu este dec't un ar(isti&iu pentru c+ el resta)ileFte pe (are o situa&ie de nesuportat 'nc+ din !>?". C+utarea unui nou echili)ru pe uscat a distras aten&ia de la ceea ce era esen&ial c+utarea unui nou echili)ru pe (are si peste (+ri. Alian&a Eran7co7spaniol+ este sl+)it+ si pe continent se caut+ un siste( de alian&e. $ensiunea deceniului care 'ncepe 'n !>[9 prelunGeFte dra(a anilor '?"@ '69. ConEruntarea (ariti(+ Fi colonial+ trece printr7o Ea%+ de paroHis(. Un conElict i%)ucneFte 'n valea Eluviului Bhio 'ntre IErontieraJ pionier+ anGlo7saHon+ si %ona de trecere pentru Eranco7canadieni 'n&ep+turi de ac chiar la (arGinea i(periului spaniol proGrese eHponen&iale 'n Indii cu 3u7pleiH ale politicii de ocupa&ie teritorial+ ale protectoratului Co(paniei Erance%e. ConFtient+ c+ este pe cale s+ piard+ pacea AnGlia atac+ 'n !>[[ prin du)la lovitur+ de Eor&+ a lui Bos7caNen 5pe )ancul din $erra7NovaQ si a lui Braddoca 5'n Ea&a Eortului 3uquesne pe ,o7nanGahelaQ. In c'teva s+pt+('ni 5noie()rie !>[[Q aproape trei sute de nave Erance%e de co(er& s'nt capturate pe toate (+rile echiva7l'nd cu o pierdere de ? 999 999 livre # 999 (arinari ![99 de solda&i. La 8! dece()rie !>[[ Guvernul Erance% lansea%+ un ulti(atu( pentru a recla(a restituirea. La !9 ianuarie !>[# r+spunsul neGativ al enGle%ilor transEor(+ sta7 !"[ rea de r+%)oi 'n Eapt 'n stare de r+%)oi 'n drept. =e Ftie cu( se ter(in+ toate acestea Fapte ani (ai t'r%iu 5auGust !>#8 @ Ee)ruarie !>#?Q prin instituirea pe (are a heGe(oniei indiscuta)ile a AnGliei. $otuFi la 'nceput ruptura alian&ei austro7enGle%e oEerea Cran&ei o situa&ie Eavora)il+ pentru a se concentra pe (aro. Era oare posi)il s+ nu (earG+ (ai departeO =+ nu recurG+ la santaParea casei de Hanovra s+ nu pre'nt'(pine printr7un aPutor activ oEerit ,+riei $ere%a pri(ePdia reedit+rii conPuncturii din !>6?O 'ntr7adev+r handicapul Geopolitic al anGaP+rii Erance%e pe continent este una dintre cheile succesului AnGliei insulare. Puterea ar(atei prusiene Geniul (ilitar al lui Crederic cel. ,are %elul necru&+tor al lui Pitt eEicacitatea su)sidiilor enGle%e sinusoida i(previ%i)il+ a interven&iilor de%ordonate ale t'n+ruluiM GiGant rus repre%int+ accidentul acestei structuri. :3e altEel victoria enGle%+ era (eritat+. Ea decurGe dintr7un a7vans proEund 'n privin&a esen&ialului.

=uperioritatea enGle%a Avans econo(ic avans tehnic o Eluiditate eHcep&ional+ a structurilor sociale avans care a crescut 'n poEida unei situa&ii politice la 'nceput (ediocre. ... : _ '. Xenialul co(pro(is din !#A" reali%ase o trecere dialectic+ de la continuitatea dinastic+ tradi&ionala credin&+ Ea&+ de principe )a%+ a statului (odern la teoria contractului lansat+ de Locae dup+ consu(area Eaptului 'n !#"9. Ruptura se situea%+ (*i t'r%iu 'a ti(pul dureroasei tensiuni a anilor !>!6@!>!# la (oartea reGinei Ana 5l auGust !>!6Q cu prilePul aleGerii dinastiei :de Ha'novra. $orii lui BolinG)roae (erseser+ prea departe 'ntre !>!! 7si !>!6: dup+ opinia protes7 !"# tant+ loGica anali%elor lor 'i conduseser+ p'n+ la reconcilierea anGlo7Erance%+. Era o dep+Fire a li(itei tolera)ilului. $ratatul de co(er& (ai ales este )locat 'n (o(entul 'n care tensiunile ciclice si reconversiunea econo(iei de r+%)oi 'Fi acu(ulea%+ eEectele. 3e aici re%ult+ violen&a r+sturn+rii care ur(ea%+ (or&ii celei de a doua Eiice a lui laco) al II7 lea =tuart. Co(itetul reGen&ilor 'l procla(+ reGe pe electorul de HanovraM XeorGe I 'Fi Eace intrarea la Londra la 89 septe()rie !>!6. =ecolul al <-IlI7lea este aproape 'n 'ntreGi(e 'n AnGlia un secol NhiG. ,aPoritatea poporului en7 Gle% se '(pac+ Greu cu intru%iunea unei dinastii str+ine. 3in aceast+ pricin+ institu&iile politice enGle%e evoluea%+ (ai repede c+tre un reGi( de ca)inet i(propriu nu(it parla(entar. Revolta din !>![@!>!# de(onstrea%+ di(ensiunea neliniFtii chiar dac+ ar r+('ne destul de strict li(itat+ 'n co(itatele HiGh7lands =trath(ore Fi 'n c'teva districte din nordul AnGliei. La pasivul dinastiei hanovrie7ne se 'nscrie 'nt'r%ierea provocat+ ader+rii Britanici celtice a =co&iei si Irlandei. =tatutul teritorial al Insulelor )ritanice se 'nte(eia%+ pe acel Covenant din !>9> pentru =co&ia si pe tratatul de Ia Li(erica din !#"! pentru Irlanda dar di%identa 'n spirit a co(itatului HiGhlands si a patru cinci(i din Irlanda catolic+ eHploatat+ 'ntr7o propor&ie de cinci Fe7si(i de o clas+ de latiEundiari protestan&i a)7senteiFti suGru(at+ de Eisc si de va(+ str+)ate 'ntreG secolul. Cu posi)ilit+&ile oEerite ina(icului continental de o2 diversiune 'n nord Fi 'n vest aceast+ EraGilitate structural+ a AnGliei hanovriene: nu a 'nse(nat oare 'n cele din ur(+ un Eactor Eavora)ilO Ea a repre%entat o sEidare care' a E+cut din puterea Elotei )ritanice o chestiune '7U de via&+ sau de (oarte contra)alansat+ este adev+rat de o)liGa&ia unei politici active pe continent si de o anGaPare uneori costisitoare pentru (en&inerea echili)rului. @ :..:UM :.:U . .: : !"> Evic&iunea reGelui este '(plinit+ 'nc+ din pri(ii ani ai do(niei lui XeorGe I 5!>!6@!>8>Q. Partidul torilor ap+r+tor al preroGativei reGale ai continuit+&ii Bisericii oEiciale partidul torilor Eor&+ vie si constructiv+ a unei AnGlii europene Fi sincroni%at+ cu (odelele continentului torii suspecta&i 'n parte ne'nte(eiat 'n parte cu dreptate de si(patie iaco)in+ s'nt 'ndep+rta&i de la putere 'n eHclusivul proEit al NhiGilor. $irnp de o Pu(+tate de secol AnGlia se aEl+ ne'ntrerupt 'ntre ('inile partidului adept al speciEicului )ritanic. chiGii protestan&i sectari de )un+ voie parti%ani ai schis(ei @ 3issent @ chiar c'nd s'nt anGlicani sau indiEeren&i alc+tuiesc (inoritatea (icii no7)ili(i @ GentrK @ de &ar+ Fi cvasitotalitatea (arelui co(er& a Einan&ei @ (oneKed inte7rest @ repre%int+ 'n (are estul Ea&+ de vest si nord. Ralierea lor la Hanovrieni din ur+ pentru =tuar&i nu i7a convertit la ideea preroGativei reGale. Ei 'l ur(ea%+ pe reGele de Hanovra cu condi&ia ca acesta s+ renun&e la a participa la c'r(uirea AnGliei. Procesul de evic&iune a Eost condus p'n+ la cap+t su) (inisteriatul lui =tanhope. ReGele se retraGe 'n u()r+ 'n schi()ul creFterii teritoriale 5prin Bre(en Fi -erdenQ o)&inute de AnGlia pentru electoratul Ger(an. El nu (ai pre%idea%+ dec't Consiliul privat pri(eFte o list+ de cau%e civile 'n ti(p ce ca)inetul Guvernea%+ 'n nu(ele dar si 'n a)sen&a sa. XeorGe I nu 'n&eleGe li()a enGle%+ si XeorGe al II7lea 5!>8> @!>#9Q nu o vor)eFte. 'n aceast+ revolu&ie reali%at+ E+r+ %Go(ot dou+ (ari EiGuri do(in+ politica enGle%+. Ro7)ert calpole1 un to7rK aPuns la putere din octo()rie !>![ p'n+ 'n aprilie !>8! si din !>8! p'n+ 'n !>68 Gentilo( de &ar+ si()oli%ea%+ pri(atul de%volt+rii econo(ice dispre&ul Ea&+ de politic+ Fi de cultur+ ce (archea%+ proEund o AnGlie preG+tind 'n liniFte 'ndep+rtatele condi&ii ale decol+rii .V taae oE E @ unei revolu&ii econo(ice c+reia ni(eni nu7i poate !=A prevedea nici (o(entul declanF+rii nici a(ploarea. ReGi(ul calpole 'nsea(n+ recurGerea siste(atic+ la corup&ie ca (iPloc de Guver7n+('nt 'nt'ietatea Ca)inetului asupra Parla(entului (en&inerea supersti&ioas+ a unui siste( electoral de%adaptat sla)a repre%entativi7tate a unui parla(ent care se li(itea%+ la interesele esen&iale pro(ovate de GentrK i(plicat+ treptat 'n revolu&ia aGricol+ precu( si de diEeritele cercuri din (oneKed interest. XentrK este ocupat+ cu '(preP(uirea c'(piilor deschise cu crearea de p+Funi cu eHproprierea Fi strivirea (icilor Gospod+rii &+r+neFti independente. 3atorit+ unor (iPloace de credit puternice 5si()oli%ate de Generali%area ti(purie a scontului 'nc+ de la 'nceputul secolului al <-II7lea si de 'nte(eierea B+ncii1 AnGliei 'n !#"6Q (oneKed interest din porturi o)&ine a7vantaPe 'nspre vest 'n i(periul spaniol 'nspre est 'n direc&ia Indiei Fi (ai ales a Chinei 'n vre(e ce 'ndep+rtata A(eric+ se de%volt+ 'nc+ 'n continuarea av'ntului din secolul al <-II7lea. Aceast+ AnGlie nu este nici ea Eerit+ de Eascina&ia creditului. Cri%a Co(paniei ,+rii =udului Fi de%astrul )ulelor @ )u))les spune si(patic li()a enGle%+ @ adic+ al h'rtiei E+r+ acoperire e(ise de =outh 4ea Co(panK constituie (odalitatea enGle%+ a unei cri%e

europene Fi (ondiale asociate 'n Cran&a de nu(ele lui LaN. 'n AnGlia ea nu are aceleaFi consecin&e psiholoGice catastroEale ca 'n Cran&a pentru c+ aici structurile creditului s'nt 'nc+ de pe acu( superioare EraGilelor structuri Eran7 ce%e. calpole 'nsea(n+ de ase(enea 'n aEar+ de relativa de%anGaPare Ea&+ de reGele de Ha7novra )una 'n&eleGere cu Cran&a adic+ acceptarea 'n&eleapt+ a heGe(oniei '(p+r&ite. A doua (are EiGur+ a politicii enGle%e este )rutalul i(perialist la Eel de intransiGent Ea&+ de reGele de Hanovra Fi Ea&+ de Cran&a pre(ierul cillia( Pitt1 viitorul lord Chatha( 5!>9A@!>>AQ 'nvinG+torul Cran&ei 'n ti(pul r+%)oiului de > ani. $recerea de la calpole la !"" Pitt nu se(niEic+ nicicu( o revolu&ie. Arn'n7doi proveni&i din aceeaFi clas+ social+ repre%int+ aceleaFi interese dar 'ntr7o at(osEer+ total diEerit+. Realitatea este c+ la (iPlocul secolului al <-III7lea AnGlia care7Fi ia av'nt devansea%+ tot (ai (ult rit(ul continentului. AnGlia lui calpole este AnGlia ReGen&ei evocat+ de HoGarth1 aceea a lui Pitt este AnGlia 3eFtept+rii lui cesleK care anticipea%+ Xeniul creFtinis(ului 'ntr7un (o(ent c'nd Cran&a se opreFte la ora Enciclopediei. ReGen&a 'n Cran&a 'nsea(n+ cri%a periculoas+ a (arii (onarhii ad(inistrative ea 'Fi de(onstrea%+ dep+Find toate aFtept+rile soliditatea re(arca)il+. Nici contraoEensiva Pan7senist+ nici conspira&ia lui Cella(are nici arhaica tentativ+ de polisinodie la instiGarea prietenilor lui =aint7=i(on1 nu a(enin&+ (ult ti(p sau proEund opera ,arelui ReGe pentru c+ ReGentul 'Fi redo)'ndeFte st+p'nirea de sine pentru c+ ea este )ine sluPit+ de 3u)ois Fi (ai ales pentru c+ t'n+rul reGe Ludovic al <-7lea ieFind cu )ine din copil+rie evit+ pentru Cran&a si pentru Europa un r+%)oi de succesiune necru&+tor. Cran&a ReGen&ei particip+ la Ee)ra activit+&ii (ariti(e din anii !>!>@!>89. Acest puseu care nu este dec't un Eals av'nt aduce 'n Cran&a inteliGenta dar pri(ePdioasa eHperien&+ a lui LaN1. 3e la Co(pania Bccidentului p'n+ la Co(pania din Indii de la coloni%area Louisianei la o GiGantic+ opera&iune de credit care tinde s+ pro(ove%e dintr7o dat+ Cran&a chiar 'naintea AnGliei 'n privin&a h'r7tiei7(oned+ 5trei (iliarde 'n h'rtie pentru o Pu(+tate de (iliard 'n nu(erarQ E+r+ o preG+tire psiholoGic+ E+r+ o cultur+ econo(ic+ totul se aEl+ 'ntr7o conPunctur+ nehot+r't+. Nic+ieri 'n Europa de%astrul 5Ee)ruarie7iulie ?>89Q nu a Eost at't de General si de Grav. 3up+ c'&iva ani de tul)ur+ri proEunde sta)ili%area ducelui de Bour)on din !>8# asiGura Cran&ei dou+ secole de echili)ru (onetar 'ntrerupt+ doar un 899 (o(ent de eHperien&a revolu&ionar+ a asiGnatelor. 3up+ lunGul si paFnicul (inisteriat al lui CleurK 5!>8#@!>6?Q care corespunde Guvern+rii lui calpole 'n AnGlia (onarhia ad(inistrativ+ tr+ieFte din elanul propriu. 3ar su) BrrK ,achault d'Arnouville d'Ar7Genson Cran&a este (ai cur'nd ad(inistrat+ dec't Guvernat+. LunGile serii consulare (e(oriile si rapoartele intenden&ilor 'nt+rirea st+rii civile enor(ul eEort de inEor(are statistic+ din partea Controlului General de(onstrea%+ c+ 'n poEida sl+)iciunilor lui Ludovic al <-7lea a e%it+rilor si a(antelor sale destinul Cran&ei este pre%idat de un Guvern preocupat de )inele pu)lic un Guvern eEicace pe care nu7! parali%ea%+ nici Cronda parla(entar+ nici revolta (ocnit+ a celor privileGia&i. La 'nceputul deceniului al Faptelea reEluHul turcesc este un Eapt consu(at. Europa s7a (+rit 'n centru cu 'ntreaGa (asivitate a noului i(periu al Ha)s)urGilor. Rusia s7a sudat pe (are Fi pe uscat de versantul atlantic Gra&ie Erontului de avanGard+ al Ucrainei. Peste (+ri A(erica european+ s7a '()oG+&it cu Bra%ilia central+ iar Erontul pionier anGlo7 saHon atinGe (un&ii AppalaFi 'n ti(p ce India Fi China s'nt antrenate 'nc+ dinainte 'n (uta&ia unui co(er& de anverGur+ cu direc&ie )ritanic+. C+tre !>#9 ti(pul i%ol+rii Eructuoase este 'ncheiat Fi anu(e deEinitiv 'ncheiat. Europa se preG+teFte cu adev+rat s+ ias+ din Europa. Ea se preG+teFte s+ 'ncerce aventura unei (ari civili%a&ii unice care va Ei esen&ial european+. Adic+ trecerea de la plural la sinGular. Partea a doua 3URA$T LUNXT 4l CI-ILIDASIE ,A$ERIALT 7+i B lu(e (aterial+ sta)il+ I id B lu(e (atenaiu sv;R..d $rei Genera&ii o Pu(+tate de (iliard de destine o(eneFti asupra c+rora s'nte( at't. de ineGali si cit priveFte esen&ialul at't de pu&in inEor(a&i. .. Un ase(enea su)iect se ap+r+ P prin (asivitatea sa. -o( opta deci 'n cunoF7 tin&+ de cau%+ s+7i tras+( c'teva direc&ii. ,er7G'nd pe Eirul eveni(entelor 'n cadrul tradi&ional al statelor care se 'nt+resc Fi caut+ i s+ reali%e%e 'ntre ele un echili)ru co(plicat totul ne7a ap+rut drept schi()are dra(+ rup7 tur+M 'n scurGerea ti(pului tr+it de destinul anoni( totul pare ne(iFcat. Aceasta 'n&rHidt 2 cadrul @ Fi cu at't (ai pu&in condi&iile vie&ii P (ateriale @ nu se schi()+ radical din ?#89 ' p'n+ 'n !>#9. Crontierele Europei se eHtind si eHtinderea lor contri)uie la ilu%ia unei (uta&ii 'n privin&a nu(+rului de oa(eni interiorul palatelor evoluea%+ costu(ul de la Curte si cel de la oraF se schi()+ dar &+ranii se nasc (+n'nc+ suEer+ se c+s+toresc

(uncesc iu)esc 'Fi petrec anii copil+riei Fi (or 'n !>#9 aproape la Eel ca 'n !#89. Poate cel (ult 'n Bccident s'nt ceva (ai pu&in s+raci ceva (ai pu&in supuFi pri(ePdiilor cu o durat+ a vie&ii 'n (edie 'ntruc'tva (ai (are dec't 'n !#89. EHist+ o iner&ie a lucrurilor. $oc(ai aceast+ iner&ie a( dori s7o (+sur+(. `vili%a&ia Europei clasice se EuriFea%+ 'n cadrul ne(iFc+tor al unei Eoarte vechi civili%a&ii (ateriale. Ea a Eost proEund (odelat+ 'n ti(pul Evului ,ediu revolu&ionar din secolele al <H7lea si al <llI7lea. =+ nu ne 'nFel+( civili%a&ia (aterial+ a Europei clasice str+)ate 'ntr7un sinGur Fuvoi cele Fapte opt secole care duc 'n vest de la (arile deEriF+ri de la eHplo%ia de7 (oGraEic+ din secolele <I@<III la prerevolu&ia aGricol+ si industrial+ de la sE'rFitul secolului al <-III7lea si Pu(+tatea secolului al <l<7lea. Europa clasic+ a '()un+t+&it cadrul (aterial al civili%a&iei sale !7a (odiEicat dar nu !7a creat. 'n esen&+ el repre%int+ (oFtenirea unui trecut Eoarte 'ndelunGat. 896 Capitolul =PASIUL. NU,TRUL BA,ENILBR =pa&iul Europei clasice nu este un spa&iu 'nchis 'n vestul Cran&ei p+duroase landele se deEriFea%+ aproape pretutindeni la 'nceputul (inisteriatului lui Col)ert Fi (ai ales 'nce7p'nd din !>[9. Iat+ polderele din Blanda eHe(7 plul (laFtinilor din Poitou 'n Cran&a acele dcspo)lados din. valea E)rului si din =ierra ,orena 'n =pania. $otuFi 'n General se (en&ine o linie de de(arca&ie care taie Europa 'n dou+ de la Lii)eca la Ciu(e. Ea duce aproHi(ativ de7a lunGul El)ei a =ude&ilor 'nconPoar+ Boe(ia dar eHclude =lovacia turceasc+ p'n+ la s''rFitul secolului al <-II7lea Austria Fi UnGaria creFtin+ dinainte de !#A? apoi doar UnGaria de cur'nd recucerit+ i(ediat dup+ Yahlen)erG. La vest se 'ntinde o lu(e 'nchis+ sau aproape 'nchis+: dincolo de linia care (+rGineFte t+r'(ul asa7%is incult1 p+('nturile care 'ncep s+ Eie cultivate do)'ndite ici si colo 5(ai (ulte 'n secolul al <-lIVlea dec't 'n secolul al <-lII7lea 'n Provence (ai (ulte 'n secolul al <-III7lea dec't 'n secolul al <-II7lea 'n Cran&a dintre =o((e Fi LoaraQ s'nt lovite de leGea dur+ a randa(entelor descresc'nde Eor(ulat+ pe )a%a eHe(plului enGle% de Ricardo tn secolul al <-III7lea si de coriEeii su()rei teorii a rentei la 'nceputul secolului al Yl<7lesu 89[ La est se 'ntinde o lu(e deschis+ din punct de vedere Ei%ic cu IErontiereJ1 in sensul pe care7! d+ cuv'ntului istorioGraEia a(erican+. Unele %one periEerice din Ucraina anticipea%+ 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-HI7lea vestul a(erican dinaintea introducerii c+ilor Eerate. Xer(ania r+s+ritean+ Polonia '(p+durit+ Rusie apar&in acestei lu(i IErontier+'' 'ni7)uc+t+&ite cu o popula&ie 'n nuclee i%olate pres+rate prin codrul i(ens t+iat de lu(iniFuri ce pot Ei 'nc+ pentru ti(p (ai lunG sau (ai scurt eHtinse dup+ voie. Ca&+ de lu(ea vestului european 'nc+ de pe acu( aproape 'n 'ntreGi(e 'nchis+ din punct de vedere GeoGraEic: la est se desE+Foar+ o lu(e deoca(dat+ larG deschis+. E incontesta)il c+ 'nchiderea GeoGraEic+ a constituit o provocare constructiv+ dar eEectele ei se Eac si(&ite a)ia dup+ !>[9. A7ceast+ opo%i&ie d+ pro)a)il cheia liniei de(oGraEice a Europei clasice: o cur)+ uFor ascendent+ la est diEicil cresc+toare la vest. -+%ut+ din perspectiva secolului al <<7lea si dintr7o perspectiv+ Erance%+ Europa clasic+ se plasea%+ pe un palier sla) cresc+tor al nu(+rului de oa(eni nicidecu( staGnant sau descresc'nd aFa cu( s7a Generali%at ca( 'n Gra)+ din citeva EraG(ente ale cur)ei Erance%e: civili%a&ia Europei clasice constituie o i%)'nd+ prea (are 'n istoria u(an+ ca s+ nu Ei Eost 'nso&ita de o anu(it+ creFtere a nu(+rului de oa(eni. Realitatea de(oGraEic+ re%ult+ din su(a alGe)ric+ a (icro7voin&elor. Ni(ic nu eHpri(+ (ai proEund o atitudine General+ 'n Ea&a vie&ii. Un popor incapa)il s+ asiGure schi()ul de Genera&ii este un popor incapa)il s+ cree%e. =ursele istoriei statistice Istoricul secolului al <-II7lea Fi al pri(ei Pu(+t+&i al celui de al <-III7lea este (ai pu&in de%ar(at dec't istoricul epocilor anterioare pentru evaluarea su(ei alGe)rice a acestor (icro7 89# voin&e. Civili%a&ia Europei clasice @ ea este (artora apari&iei 'ntre altele a erudi&iei Ftiin&iEice de la =aint7CKran la )enedictinii1 de la =aint7,aur @ 'nsea(n+ de ase(enea trecerea i(percepti)il+ sector dup+ sector de la perioada antestatistic+ la perioada prestatistic+ Fi 'n cele din ur(+ protostatistic+. Istoria Eor(+ de cunoaFtere (ediat+ 'Fi 'nte(eia%+ esen&ialul din de(ersurile sale pe (+rturii conFtiente pe care le eHa(inea%+ critic. Evident de ![ ani arheoloGia satelor disp+rute EotoGraEierea aerian+ a aFe%+rilor p+r+site per(it s+ distinGe( u()ra unei lu(i ale c+rei ur(e scrise au Eost distruse ori n7au eHistat niciodat+. Pute( s+ ne eHers+( 'n a evalua consisten&a ocup+rii p+('ntului str+)+t'nd arheoloGia satelor disp+rute. Este o tehnic+ care d+ re%ultate precise pentru Evul ,ediu r+s+ritean @ un Ev ,ediu pe care istoricii ruFi 'l prelunGesc PustiEicat p'n+ la suirea pe tron a lui Petru cel ,are conte(poranul Europei clasice U@ dar a7ceast+ a)ordare r+('ne aproHi(ativ+ c'nd nu se spriPin+ pe (+rturia p+strat+ 'n scris de actorii Fi (artorii trecutului. Cea (ai veche statistic+1 'ncepe cu Eacultatea de a socoti aplicat+ la social. Nu(+rarea oa(enilor este conte(poran+ cu 'nceputurile erei istoriceM p+catul pe care 3u(ne%eu 'l pedepseFte prin ciu(+ 'n cartea lui =a(uel 5II =a(uel

<<I-Q nu(+rarea la 'nceputul (isterului creFtin al 'ncarn+rii 5Luca II !Q nu(+rarea 'n Purul lui ![99 de lien%os (eHicani pe podiFurile nahuatl din Anahuac de quipous quechuas c+tre ![?9 (+rturie si (ai pre&ioas+ despre o statistic+ anterioar+ scrisului... Aceast+ arheoloGie a celei (ai vechi ciEre sociale nu tre)uie s+ Eac+ neo)servat+ realitatea concret+. EHist+ trei )orne 'n ti(p pentru istoria de(oGraEic+: secolul al <l-7lea sE'rFitul celui de al <-I7 lea si 'nceputul secolului ai <-lI7lea 'ntret+ierea secolelor al <-III7lea Fi al <l<7lea. EHist+ dou+ a)ord+ri ale nu(+rului de oa(eni pentru o cunoaFtere Ftiin&iEica 89> 7 7B` @ sau eventual cal7a popula&iei nu(+rarea R R(+rarea apro7 culul la un (o(ent dat dup+ nturile de Hi(ativ+ pe vetre pna / r de la GE'rd 'nceput 5=pania !>A> lRran& d R contad Fitul secolului al <-III ea R RR )ilitate %ilnica de intr+rid Fi nt este rDf*sR ;erJrinPg sa G Eicil de ('nuit. Recens+('n'uri=e Recens+('nturile si nu(+r+rile oa(enilor aco7 per+ cu o re&ea str'ns+ la vest spa&iul Europei M clasice. 'n Erunte prin vechi(e si preci%ie se plasea%+ 'ncep'nd din !?A9 Italia )ine 'n&eleas+ de Zulius Beloch. Este o reco(pens+ dreapt+ pentru o superioritate Glo)al+ 'n ordinea civili%a&iei 'n Xer(ania pri(ele ta)louri statistice Eoarte par&iale se eFalonea%+ 'ntre !?[9 Fi ![99. 'n Prusia nu s7a reali%at ni(ic Eunda(ental 'nainte de do(nia lui Crederic cel ,are 'n !>69 !>6> Fi (ai ales 'n !>>6 o dat+ cu pri(a 'ncercare de statistic+ retrospectiv+: ta)loul popula&iei electoratului 'n Eunc&ie de patru date reper !#!> !#A? !>69 si' !>>6. Pentru Xer(ania occidental+ punctul de plecare este 'n General (ai vechi dar proGresul r+('ne (ai pu&in not+rilor 'n secolul al <-III7lea. Elve&ia su) unGhi statistic este un EraG(ent din I(periu cu o situa&ie privileGiat+ pentru Xeneva 'n Austria precocitatea const+ 'n perEec&iune. ,ai 'naintate s'nt AnGlia S+rile7de7Zos si Provinciile Unite. 3isparit+&i eHist+ la i)erici: Catalonia este aproape italian+M 'n contrast PortuGalia se aEl+ 'n 'n7t'r%iere. =tatistica din Castilia r+sEr'nGe superioritatea =ecolului de Aur de%orGani%area ad(inistrativ+ din secolul al <-II7lea si reorGani%area ad(inistrativ+ din cel de7al <-III7lea. Pri(ul recens+('nt (odern pentru ansa()lul 89A =paniei tre)uie 'nreGistrat 'n !>A> la activul ad(inistra&iei lu(inate a lui Clorida)lanca. 'n sE'rFit Cran&a -echiului ReGi( nu constituie un teren de preEerat 'nc+ o dat+ nu neGliPen&a vechii ad(inistra&ii tre)uie incri(inat+ ci proasta conservare a arhivelor Erance%e Fi (arile distruGeri ale Revolu&iei. 3e7a lunGul secolului al <-II7lea eHist+ o serie 'ntreaG+ de nu(+r+ri pe vetre si cap de locuitor dar care nu acoper+ niciodat+ totalitatea reGatului Fi al c+rui ta)lou statistic r+('ne 'nc+ s+ Eie 'ntoc(it. Pri(ele 'ncerc+ri siste(atice de re7 77PBPULASIA PRINCIPALELBR REXIUNI EURBPEI =I PBPULASIILE i l CHINEDT 4l A,ERICANT RR. :O:R'$t:iRE P l l P !$ 'U Popula&ia principalelor reGiuni ale Europei. cens+('nturi pe cap de locuitor tre)uie puse pe sea(a lui -au)an. 3ar pentru a7si aplica (etoda lui -au)an 'i lipsea spriPinul ad(inistra&iei 'n Eapt utili%+rile care i7au Eost date la sE'rFitul secolului al <-II7lea s'nt ti7 (ide Fi li(itate. B nu(+rare General+ a Eost eEectuat+ 'n !#"6. ,area anchet+ din Generalitate 'n Generalitate din !#"> reia eHtin%'nd7o pe cea din !##6. 3ep+Find cu (ult cadrul de(oGraEic ea 'ns+Fi este reluat+ co(pletat+ a7 dus+ la %i de (ai (ulte ori 'n cursul secolului al <-III7lea cuprin%'nd @ aproHi(ativ (ateria unui (are recens+('nt (odern (inus ela)orarea Einal+ 'n vederea pu)lic+rii. In a7ceast+ const+ 'ntreaGa diEeren&+ Ea&+ de recen7s+('ntul orGani%at destul de (ediocru 'n !A9!. =tatistica oEicial+ Erance%+ din secolul al <-III7lea r+('ne conEiden&ial+ ea repre%int+ vin instru(ent de conducere ad(inistrativ+ eHpus Grelelor 'ncerc+ri prin care trec arhivele -echiului ReGi( 'n ti(pul re(anierilor (inisteriale ale Revolu&iei. 3iEu%area re%ultatelor @ nu neap+rat a celor (ai eHacte ci a acelora pe care le poseda Controlul General 'n )irourile sale @ apar&ine ini&iativei particulare. =7a 'nt'(plat ca europenii din aEara Europei s+ procede%e la o inventariere atent+ a popula&iilor din teritoriile cucerite. Acesta este ca%ul A(ericii. Cei !9 999 999 de locuitori ai A(ericii spaniole s'nt 'n ansa()lu la Eel de )ine nu(+ra&i ca Fi Erance%ii lui Ludovic al <l-7lea sau ca spaniolii lui Cilip al I-7lea. Europa nu este sinGura privileGiat+ 'n direc&ia statisticii. Popula&ia Zaponiei!! este la Eel de )ine cunoscut+ cea a Chinei chiar Fi (ai )ine 'n anu(ite epoci dec't popula&ia Europei. Popula&ia Zaponiei era evaluat+ la aproHi(ativ # 999 999 de locuitori la 'nceputul secolului al <lII7lea. 3e la sE'rFitul secolului al <-II7lea p'n+ 'n epoca ,ei P i ea se sta)ili%ea%+ 'ntre 8[ si 8> 999 999. Perioadele de Eoa(ete si

(althusianis(ul avort+rilor si inEanticide7 8!9 lor (en&in nivelul unei popula&ii insulare la ad+post de r+%)oaie 5AKanori BaasaaiQ. Pri(ul recens+('nt chine% Eace parte dintre (arile reEor(e ad(inistrative ale '(p+ratului din dinastia ,inG $ai7tsu 5!?#9@!?"AQ cu ReGistrele Gal)ene. La scara unui continent @ cu #9 999 999 de oa(eni recen%a&i @ China1 '(p+ra&ilor ,inG aPunGe la sEirFitul secolului al <l-7lea la eGalitate cu -ene&ia si =icilia. Este o popula&ie staGnant+ chiar pu&in cres7c'nd* p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-II7lea. $re)uie s+ aFtept+( anul !>># diEicult+&ile a7 li(entare din anii '>9 pentru ca o preEacere ad(inistrativ+ s+ plase%e din nou statistica de(oGraEic+ chine%+ pe )a%e (oderne. 3in !#A9 p'n+ 'n !>"9 de la !89 la !?9999999 rata de creFtere a popula&iei chine%e aElat+ din nou 'n (iFcare se alinia%+ la aceea a =paniei (editeraneene a -alenciei si Cataloniei a Xer(aniei orientale Fi a AnGliei 'n anu(ite privin&e panta este chiar (ai a)rupt+ 'n. China. =tarea civil+ veche EHista 'ns+ un punct 'n privin&a c+ruia CreFtin+tatea 'Fi (en&ine avantaPul @U avantaPul docu(entului scris si al Eolosirii lui statistica (o)il+ a naFterilor si (or&ii oa(enilor: calea reGal+ a reGistrelor parohiale. ,arile teHte care eHtind la di(ensiunile statelor teritoriale 'nreGistr+rile p'n+ atunci sporadice ale )ote%urilor 'n(or('nt+rilor c+s+toriilor 5ordonan&a lui Cro(Nell din -illers7Cotterets din Blois deci%ia conciliului de la $rento Edictul per7 petuuQ datea%+ cel (ult din secolul al <-I7lea. Sin'nd sea(a de re%isten&ele de starea de conservare a arhivelor de Fov+ielile 'nceputului (arile serii continui nu 'ncep 'nainte de secolul al <-II7lea iar ansa()lul teritoriului na&ional nu se poate acoperi 'n nici un ca% (a(te de sE'rsitul secolului al <-II7lea si de 'nceputul celui de7al <-III7lea. 8!! Ca%ul Erance% repre%int+ un ca% (ediu. 3in lips+ de spa&iu ne vo( (+rGini la el. Pri(ele reGistre Erance%e 'n sud datea%+ de la sE'rFitul secolului al <l-7lea Fi (ai pu&in eHcep&ional din secolul al <-7lea. ='nt si(ple reGistre de socoteli ale daniilor pri(ite si ale taHelor percepute de cler cu prilePul )ote%urilor c+s+toriilor si 'n(or('nt+rilor. 'n secolul al <-I7lea intervine reGele. Patru teHte Eunda(entale orGani%ea%+ institu&ia: ordonan&a din -illers7Cotterets din auGust ![?" ordonan&a din Blois din (ai ![>" ordonan&a din aprilie !##> declara&ia reGal+ din " aprilie !>?#. Realitatea a precedat teHtele nor(ative Eaptul este evident 'n secolul al <-I7lea. -illers7Cotterets li(ita o)liGa&ia 'nreGistr+rii la )ote%uri si nu(ai la decesele clericilor titulari ai unui )eneEiciu. Pretutindeni unde au Eost &inute reGistre au Eost p+strate cele trei acte. Brdonan&a lui Col)ert din !##> stipulea%+ tinerea reGistrelor 'n eHe(plar du)lu declara&ia din !>?# i(pune &inerea a dou+ reGistre instituite ca un oriGinal du)lu avantaP cert pentru studierea proGreselor alEa)eti%+rii satelor. =tarea civil+ (odern+ adic+ starea civil+ care a7coper+ eEicace totalitatea reGatului datea%+ 'n Cran&a ca at'tea alte realit+&i (oderne din ti(pul (inisteriatului lui Col)ert. ,odul de Eolosire ou e Pierre Xou)ert dup+ c'teva e%it+ri ,ichel CleurK si Louis HenrK acu( %ece ani au preci%at o (etod+ de Eolosire a acestor reGistre pe care sute de istorici din toat+ Europa au ur7(at7o. ReGistrele parohiale au 'ncetat s+ (ai Eie IGloata ador(it+J a vechilor arhive. Ele r+('n cea (ai )un+ si aproape unica surs+ de docu(entare pentru istoria celor u(ili. 3ou+ sute de (ilioane de oa(eni ai Europei clasice n7au l+sat din vie&ile lor &esute din pu&in+ )ucurie (ulte neEericiri un strop de 8!8 speran&+ Fi cel (ai des o (are ilu%ie alte ur(e dec't cele trei (en&iuniM ele rea(intesc (o(entele cele (ai sole(ne ale vie&ii lor. Aceste reGistre s'nt o surs+ pentru istoria de(oGraEic+ de )un+ sea(+ dar si (ai (ult s'nt o surs+ pentru istoria total+ de 'ndat+ ce le7ai citit cu aten&ia pe care docu(entele o (erit+ si ai supus toate inEor(a&iile con&inute la (ultiplicatorul de cunoFtin&e al anali%ei statistice seriale. 3ocu(entul leGislativ ordonan&a praG(atica (+rturisesc voin&a conFtient+ a principelui dorin&a colectiv+ a Adun+rii =t+rilor schi&ea%+ cur)a n+%uin&elor. Raportul intendentului la Curte aranPea%+ uneori un adev+r accepta)il. Nici un docu(ent nu de&ine )una credin&+ a reGistrului parohial acest reGistru de pre%entare care conse(nea%+ clipa. 3e la (iPlocul secolului al <-II7lea 'ntreaGa Europ+ occidental+ a se(nat de (ai (ulte ori 'n reGistru: actori pentru c+s+toriiM p+rin&i si (artori pentru )ote%uri si decese. $o&i cei care au Eost capa)ili s7o Eac+M de la si(pl+ cruce p'n+ la paraEa Eer(+ a Eunc&ionarului trec'nd prin Ga(a diEicil+ a se(n+turilor desenate (ulate conduse. ReGistrul parohial este cel care ne per(ite s+ ur(+ri( de7a lunGul Europei cea (ai (are victorie poate a Europei clasice aceea care con&ine 'n ea toate celelalte victorii victoria alEa)eti%+rii. S+rile calviniste protestante reEor(ate la 'nceput &+rile catolice atinse de (odalitatea Erance%+ a ReEor(ei catolice un secol (ai t'r%iu Fi (ai pu&in siste(atic celelalte Eoarte i(perEect si Eoarte tardiv au parcurs 'ntre sE'rFitul secolului al <-I7lea 5ReEor(a calvinist+Q si 'nceputul secolului al <-II7lea pe de o parte 'ntre Pu(+tatea secolului al <-II7lea si sE'rFitul secolului al <-III7lea 5Cran&aQ pe de alta dru(ul alEa)eti%+rii pentru >9 @A9\ din clasa (asculin+ adult+ si pentru ?9@69o^9 din Ee(ei. 3e%orGani%area de c+tre Revolu&ie a

'nv+&+('ntului1 pri(ar din Cran&a reorGani%area sa eHtre( de lent+ la un nivel superior de eEicacitate 'n 8!? cursul secolului al <l<7lea prePudec+&ile Fi propaGanda oEicial+ au esto(pat 'n secolul al <l<7lea a(intirea acestei (ari victorii de odinioar+. 4i pentru c+ vechea stare civil+ si din Europa protestant+ Fi din Europa catolic+ 'nreGistrea%+ )ote%ul Fi nu naFterea adic+ taina unirii copilului cu 3u(ne%eu studiul seriilor de )ote%uri Fi (ai ales al intervalelor totdeauna Eoarte scurte 'ntre naFtere si sE'nta cere(onie Eace posi)ile sond+ri proEunde 'n acest do(eniu (o)il al sensi)ilit+&ii Fi repre%ent+rii reliGioase a (aselor u(ane. Este un docu(ent (asiv pentru cercetarea sensi)ilit+&ii Fi cu at't (ai (ult pentru cercetarea su) raport cantitativ a structurilor socio7proEesionale. 3ar reGistrul parohial 'nsea(n+ (ai 'nt'i un instru(ent pentru o de(oGraEie reGresiv+ @ aceast+ Ftiin&+ a nu(+rului de oa(eni Fi a r+sp'ndirii vie&ii o(eneFti. Ast+%i vre(ea 'ndoielilor a trecut. La 'nceputul instituirii nu este eHclus+ o 'nreGistrare inco(plet+ a (ortalit+&ii dar noi ave( posi)ilitatea s+ o descoperi( Fi s+7i atenu+( consecin&ele de altEel li(itate. Bricare ar Ei (isterul acestor vie&i rete%ate durerea (ereu re'nnoit+ Fi eEortul risipit al (a(elor copiii u(El+ ciEra natalit+&ii E+r+ nici un eEect asupra sinGurului indice capital coeEicientul reproduc&iei nete. Pentru a aPunGe la ansa()lul coordonatelor E+r+ diEicultate nu este suEicient+ nu(+rarea chiar eHtins+ la colectivit+&i 'ntinse. ='nt de preEerat c'teva eFantioane reduse pe )a%a c+rora vo( putea trece la reconstituirea Ea(iliilor. =pre a Ei condus+ cu succes reconstituirea presupune o Eoarte (are sta)ilitate a Grupurilor Ea(iliale. =la)+ n+dePde deci s+ reuFi( 'n oraF. =atele le cunoaFte( (ai )ine 'n aEara unor ca%uri de eHcep&ie 'n privin&a Grupurilor privileGiate @ pairii Cran&ei (area )urGhe%ie Geneve%+ @ de(oGraEia a )eneEiciat de eEortul heraldicii Fi al GenealoGiei. In leG+tur+ cu (asa &+r+neasc+ 5A[@"9\ din popula&ia 8!6 Europei clasiceM propor&ia nu scade p'n+ 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-IIl7lea nici 'n unele %one privileGiate precu( AnGlia sau Provinciile7UniteQ o)&ine( cu pre&ul unor (ari eEorturi si pentru o popula&ie Eoarte sta)il+ 5deplas+rile sporesc si st'nPencsc (unca 'nce7p'nd din !>?9@!>69Q o)&ine( 'n (od curent un eFantion recontituit eGal cu un sEert cu o trei(e chiar din totalul Ea(iliilor unei parohii. Principala cau%+ a eFecului const+ 'n o)liGa&ia ele a cunoaFte cu preci%ie durata Eiec+rei c+s+torii. $ineri cercet+tori nor(an%i au '()un+t+&it de cur'nd tehnicile clasice Eolosind conco(itent cu condicile parohiale docu(ente co(ple(entare: reGistre de continGente pentru (arinari condici de )iruri pentru sate. $eoria General+ a de(oGraEiei vechi Pe ase(enea )a%e docu(entare se poate construi cu 'ndr+%neal+. Unii nu s7au dat 'n l+turi s7o Eac+. $eoria ca ipote%+ de lucru se u%ea%+ repede. Recent s7a reali%at o destul de )un+ inventariere. 4i pentru c+ de(oGraEia aPunGe la esen&+ pentru c+ ea decurGe din cel (ai inti( dintre Gesturi pentru c+ ea este (otivat+ printr7o atitudine General+ 'n Ea&a vie&ii orice teorie Glo)al+ de de(oGraEie istoric+ poart+ (+rturie despre cei care o construiesc Fi prin eHtensiune despre cei care o Eolosesc drept un instru(ent de 'n&eleGere si cercetare. =upravie&uieFte Fi ast+%i 'n )unele c+r&i de odinioar+ si 'n (ai pu&in )unele c+r&i de a%i ceea ce aF nu(i cu pl+cere sche(a (ecanicist+ a de(oGraEiei tradi&ionale. Ea poart+ si acu( r+spunderea pentru #9@>9o^9 dintre inEor(a&iile noastre. B vo( lua ca )a%+ istoric+ de plecare pentru a o '()oG+&i si dep+Fi. Popula&iile -echiului ReGi( iGnor+ leGile )ioloGiei. Ele s'nt la Eel de de%ar(ate 'n Ea&a 8![ vie&ii ca si7n Ea&a (or&ii. In aceste condi&ii 'ntreaGa via&+ seHual+ 'n aEara unor accidente aPunGe la procrea&ie. Ce(eile dau naFtere a7proape at'tor copii c't le per(ite natura. Pe (arGinea unor eHe(ple cele)re cel al Ea(iliei Arnauld al celor %ece cincispre%ece chiar dou+%eci de copii ai unei (ari doa(ne din lu(ea (aGistra&ilor pari%ieni '(preun+ cu cel al Ea(iliei lui Zohann =e)astian Bach se va scrie adPectivul I(ediuJ. Cincispre%ece naFteri dou+spre%ece decese la v'rste EraGede. 4i iat+ cu pre&ul c'tei risipe este asiGurat coeEicientul de reproducere. Coa(ete r+%)oaie celi)atul ecle%iastic Er'nea%+ Genero%itatea naturii. A)surditate] Aceast+ repre%entare pueril+ nu provine dintr7o cunoaFtere inti(+ si dintr7o 'n&eleGere si(patetic+. Ea este tri)utar+ unei serii inconFtiente de Pudec+&i de valoare. ,ai 'nt'i ea se deEineFte 'n raport cu o realitate incontesta)il+ dar posterioar+: revolu&ia de(oGraEic+ din secolul al <l<7lca european reducerea (ortalit+&ii datorit+ proGreselor (edicinei1 Fi a7(eliorarea nivelului de trai la 'nceput aFadar (uta&ia nu(+rului apoi reducerea natalit+&ii cu varianta ca%ului Erance% care a conse(nat o sc+dere aproape si(ultan+ a celor doi Eactori. A( sta)ilit de cur'nd c+ 'n unele ca%uri sc+derea natalit+&ii 'n c'teva sectoare GeoGraEice li(itate a precedat sc+derea (ortalit+&ii. Cran&a a Eost deci Erustrat+ de )eneEica revolu&ie a nu(+rului. Ea a a)ordat revolu&ia industrial+ cu (entalitatea ti(orat+ a unei na&iuni pre(atur senile potrivit i(aGinii unei pira(ide a v'rstelor u(Elate de%astruos la v'rE su)&iate la )a%+. 3up+ revolu&ia de(oGraEic+ se o)serv+ noul echili)ru astenic al Ea(iliei cu doi7trei copiiM 'nainte echili)rul pletoric al de(oGraEiei tradi&ionale. Aceast+ sche(+ General+ (aschea%+ aproape tot at'tea realit+&i c'te de%v+luie. Ea este po%itivist+ (ecanicist+

(althusian+ (ic )ur7 8!# Ghe%+ (utilea%+ co(pleHa realitate u(an+ pe patul procustian al unui ori%ont (ental (ediocru. Ea se plasea%+ la nivelul (iPloacelor nu al repre%ent+rilor al (odalit+&ilor de a ac&iona nu al (odalit+&ilor de a t'i. Ea presupune c+ o(ul dintr7un trecut apropiat avea aceleaFi inten&ii dar (ult (ai pu&ine posi)ilit+&i s+ le reali%e%e. Aceast+ sche(+ iGnor+ (ai 'nt'i un 'ntreG ciclu de(oGraEic. ReEu%ul voluntar al vie&ii restric&ia voluntar+ a naFterilor nu repre%int+ inven&ii ale secolului al <l<7lea european. $oate societ+&ile chiar Fi cele (ai pri(itive au p+truns de la 'nceput (odestele secrete. Revolu&ia (althusian+ nu este dec't cu totul secundar o revolu&ie a (iPloacelor 7@ acestea n7au lipsit 'n (od real niciodat+ U@ ea este o revolu&ie a voin&elor. -echiul ReGi( su) unGhi de(oGraEic nu repre%int+ a)sen&a posi)ilit+&ilor ci o a)sen&+ a (otivelor. B cuEundare 'n docu(ente si o de(istiEi7care a revolu&iei de(oGraEice din secolul al <l<7lea readus+ la propor&iile nor(ale ale (e77 diocrit+&ii sale intrinsece per(ite desprinderea unei teorii (ai pu&in )i%are asupra de(oGraEiei vechi. EHist+ (ai 'nt'i o pluralitate de co(porta(ente o de(oGraEie a celor care do(in+ Fi o de(oGraEie a celor care s'nt do(ina&i. Acest adev+r se i(pune eviden&ei 'n cuceririle Europei de peste (+ri 'n A(erica (ultirasial+ din secolele al <-I7lea al <-II7lea Fi al <-lII7lea. Natalitatea celor )oGa&i Fi puternici este (ai Generoas+ dec't cea a s+racilor: aceasta este pri(a reGul+ 'n -echiul ReGi(.! Ca(iliile de dou+%eci de copii aceste eHcep&ii )ioloGice se 'nt'lnesc la nivelul unor Bach Fi . ! Raportul lui -. Y. WatsounsaK pre%entat Co(isiei Interna&ionale de 3e(oGraEie Istoric+ de la ConGresul de la -iena din auGust !"#[ de(onstrea%+ p+strarea acestei structuri tradi&ionale 'n Rusia &+r+neasc+ de la sE'rFitul secolului al <l<7lea 5N. aut.Q. 8!> Arnauld 'n (od eHcep&ional la nivelul principiilor dar nicic'nd la cel al u(ililor. Cel (ai vechi se(n prevestitor al revolu&iei (althu7siene se situea%+ la 'nt'lnirea dintre secolul al <-II7lea si al <-III7lea 'n Cran&a si Ui Xeneva c'nd Ea(iliile pairilor Cran&ei 5opt copii 'n secolul al <-II7leaQ si din (area )urGhe%ie din Xeneva 'ncetea%+ s+ Eie (ai nu(eroase 'n (edie dec't cele ale &+ranilor. In7cep'nd din !>69 si !>[9 ele s'nt chiar (ult (ai reduse la Eel cu( trecerea de la (althu7sianis(ul Eeroce al anilor '?9 la echili)rul anilor '69 din secolul al <<7 lea 'n A(erica si 'n Europa occidental+ a Eost (arcat+ de o (iFcare invers+ de creFterea Ea(iliilor cadrelor superioare si ale conduc+torilor 'n raport cu straturile inEerioare ale societ+&ii ale intelectualilor 'n raport cu cele ale (uncitorilor. A7ceast+ (iFcare de(onstrea%+ li(pede c+ pro)le(a se reEer+ la nivelul (otivelor nu la cel al (iPloacelor. Revolu&ia (althusian+ 'n Cran&a 'nsea(n+ alinierea proGresiv+ Fi din aEara econo(icului c+tre !>[9 a (otiva&iilor ducilor Fi pairilor la (otiva&iile &+ranilor din Nor(andia Fi din BerrK. Natalitatea Eoarte ridicat+ a celor do(ina&i 'n secolul al <-II7lea 5'n (edie opt copiiQ se eHplic+ prin v'rsta (arital+ a Ee(eilor 5!A aniQ si prin contri)u&ia la al+ptare a doicilor provenind din straturile inEerioare ale popula&iei. Intr7adev+r se Ftie c+ al+ptarea are 'ntr7un nu(+r considera)il de ca%uri drept consecin&+ o sterilitate provi%orie a Ee(eii care al+ptea%+. Eli)erate de aceast+ Grea o)liGa&ie natural+ Ee(eile din aristocra&ie s'nt (ai proliEice dec't Ee(eile clin popor. Re%ult+ do aici o reducere 'n durat+ si o creFtere 'n nu(+r a intervalelor dintre naFteri. Cra&ii de lapte s'nt o caracteristic+ a civili%a&iei. Co7al+pt+rile &es peste ranGuri si clase sociale solidarit+&i u(ane. Un ,a%arin1 este Erate de lapte cu un Colon na si iat+ pri(ul pas al unei ascensiuni care via =ala(anca se des+v'rseFtc 'n c+s+toria (or7 8!? Gartatic+ a Ipra(atiei din =iciliaJ cu Eiica lui. Cilip al I-7lea si v+duva lui Ludovic al <HI7lea. Cra&i de lapte 'nsea(n+ 'ndr+%ni( s+ scrie( (o)ilitate social+. =upranatalitatea celor do(inan&i a Eost (ult ti(p neutrali%at+ de a(ploarea celi)atului ecle%iastic Ee(inin si de pierderile provocate de r+%)oaie 'n AnGlia anGaParea (e%inilor 'n aEacerile (arelui co(er& colonial evit+ creFterea eHcesiv+ cu toat+ a)sen&a celi)atului ecle%iastic si a (odicit+&ii pierderilor de r+%)oi 'n Cran&a echili)rul vechii de(oGraEii s7a rupt (ai cu sea(+ la sE'rsitul secolului al <-II7lea datorit+ pe de o parte unei aplic+ri stricte a dreptului 'nt'iului n+scut Fi a pierderii ranGului no)iliar 'n ur(a eHercit+rii unei proEesii di(inu+rii pe de alta a celi7 )atului ecle%iasctic Ee(inin o dat+ cu reEluHul 'nc+ din !#>9@!#"9 al Eervorilor reliGioaso din ti(pul ReEor(ei catolice precu( Fi reducerii tri)utului de s'nGe no)iliar prin reorGani%area ar(atei pe tiparul dese(nat de Lou7vois. Atunci cu 'ncepere din !#A9@!#"9 c'7teva sectoare Eoarte restr'nse ale 'naltei aristocra&ii Erance%e 'Fi asu(+ o orientare (althu7sian+ care treptat va conta(ina 'ntr7un secol Fi Pu(+tate toate straturile societ+&ii. Ceno(enul nu 'ncepe s+ ai)+ un adev+rat caracter de (as+ chiar 'n Cran&a dec't la (iPlocul secolului al <-III7lea. Ca&+ de de(oGraEia celor do(inan&i tre)uie s+ ne reEeri( si la de(oGraEia celor do(ina&i adic+ la atitudinea (aselor rurale cele (ai nu(eroase Fi (ai )ine cunoscute.

Procre+ri. NaFteri Pute( prelua '()oG+&ind7o cu nuan&e reGionale sche(a pe care a 'ntoc(it7o Pierre Xou7 Pentru satele din &inutul Beauvaisis. C+s+toria este respectat+: coeEicien&ii de ne7leGiti(itate s'nt sc+%u&i 'n perioada Europei 8!" clasice: 'n Pur de 9 [\ 'n Beauvaisis de 9 ?0^9 UU p'n+ la 9 6\ 'n AnPou niciodat+ (ai (ult P de 9 [\ 'n 'ntreG LanGuedocul din. secolul al <-III7lea. CoeEicientul din Crulai 'n Perche atinGe ! 6;^9Q cel din Port7en7 Bessin cu popula&ia sa de (arinari 8 [9^9 dar din 3ouvres7la73elivrance la 6 a( de &+r(ul (+rii 'n c'(pia Caen aPunGe la l 6L^o iar 'n $roarn 'ntr7o %on+ 'nver%it+ la cap+tul podiFului de calcar din &inutul AuGe acelaFi coeEicient a7tinGe ciEra de ?L^9. 'n str'ns+ corela&ie cu coeEicientul de neleGiti(itate superiori Ea&+ de (edie se aEl+ propor&iile (ai ridicate de intervale protoGenesice (ai (ici de opt luni. Bricare ar Ei a(plitudinea acestor nuan&e ele nu s'nt dec't nuan&e. NaFterile neleGiti(e au loc 'n oraF. Cercet+rile statistice asupra oraFului Paris aceast+ statistic+ retrospectiv+ clin secolul al <l<7lea 5!A8?Q pu)licat+ 'nainte de distruGerea de c+tre Co(un+ a vechii st+ri civile d+ nu(+rvil copiilor G+si&i cu 'ncepere din !#A9. 3e la >\ propor&ia se ridic+ rapid la !9;^9 apoi la ?9\ la sE'rsitul secolului al <-III7lea Eapt ce presupune un coeEicient superior ele naFteri neleGiti(e. C+rui Eapt tre)uie s+7i i(put+( aceast+ creFtereO Coa)it+rilor trec+toare concu)inaPului sta)il 5(ai a7les din !>[9 cu( o dovedeFte reparti&ia pe cartiereQ dar 'n pri(ul r'nd valului de tinere Eete i%Gonite c+tre (arile oraFe de restric&iile (oraleM Fuvoiului de Eete vinovate si reEluHului traGic al Icopiilor n+scu&i din p+catJ plasa&i 'n satele 'n care au Eost concepu&i. 3intre copiii acestei natalit+&i neleGiti(e dup+ cu( arat+ studiile statistice reEeritoare la sE'rsitul secolului al <-III7lea la v'rsta de reproducere aPunG 'n cele din ur(+ su) !9El^o7AstEel cel pu&in c't priveFte Europa occidental+ "Ao^9 dintre naFteri Fi "" [;^9 dintre naFterile utile s'nt naFteri leGiti(e. -aria&iile propor&iilor de naFteri neleGiti(e s'nt Fi ele la Eel de pre&ioase pentru 'n&eleGerea atitudinilor 'n sate o)serv+( contur'ndu7se o tensiune 889 'ntre openPield (ai respectuos Ea&+ de (orala seHual+ si reGiunea de p+dure tolerant+ 'n chip Eiresc. Constr'nGcrea (oral+ care se eHercit+ aici asupra Eetelor (a(e este de a7se(enea (ai redus+ ceea ce contri)uie la o (ai (are sinceritate a surselor de docu(entare deci la eHaGerarea a)aterii aparente. E adev+rat c+ ne G+si( 'n pre%en&a a dou+ tipuri de naFteri neleGiti(e. ,ai 'nt'i 'n pre%en&a acelora care re%ult+ din inti(it+&ile pre7nup&iale dep+Fite din plin 'ntre )+ie&i si Eete din aceeaFi cateGorie de v'rst+. Ca%ul este do(inant 'n c'(pie. Bisericile au dus 'n secolul al <-II7 lea o lupt+ victorioas+ '(potriva acestor inti(it+&i. EHist+ pu&in+ 'ndurare pentru acest Gen de p+cat 'n %onele de p+dure 'n schi() do(in+ un alt tip de neleGiti(i7tate (ai i(portant+ si (ai )ine preci%at+ @ drepturile pe care Fi le iau cu Eor&a st+p'nii asupra servitoarelor. Pentru acest Gen de p+cat se (aniEest+ (ai (ult+ indulGen&+. C't despre plasarea 'n ti(p se presupune o di(inuare de7a lunGul secolului al <-II7lea cu o creFtere la sE'rFitul secolului al <-III7lea -ede( astEel schi&'ndu7se unul dintre aspectele teoriei care ne pare capa)il+ s+ eHplice avansul (althusian Erance%. ReEor(a catolic+ din Cran&a @ ac&iunea sa asupra elitei atinGe punctul cul(inant c+tre !#?9 iar asupra (ul7 &i(ii prin inter(ediul clerului nou provenit din se(inarele reEor(ate cu 'ncepere din !#A9 Fi p'n+ 'n Purul lui !>89 @!>?9 @ conduce 'n at(osEera riGorist+ a teoloGiei (orale arnal7diene c+tre o (ai )un+ controlare a ii)iclo7ului. Perioada Europei clasice constituie o parante%+ riGorist+ 'ntre Evul ,ediu t'r%iu Fi RenaFtere pe de o parte si a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea pe de alta nu nu(ai la nivelul elitelor ci Fi (ult (ai se(niEicativ la nivelul (aselor. C'nd (arile ape spirituale se retraG o)iFnuin&ele de st+p'nire a si(&urilor se p+strea%+.' 88! 3in ReEor(a catolic+ r.+('ne un ascetis( practic. -ia&a lui va Ei dur+. ReEor(a catolic+ la Eel ca ReEor(a puritan+ a (utilat 'n plus o parte dintre eHalt+rile Ealice ale culturii tradi&ionale. C'nd survine 'n cursul .secolului al <-III7lea o (odiEicare proEund+ a (otiva&iilor @ sacriEicarea )ucuriei de a tr+i 'n Eavoarea o)&inerii ilu%orii a unui avantaP (aterial @ aceste (otiva&ii noi vor G+si spriPinul unei asce%e. EHcesiva constr'nGere a seHului se va r+sEr'nGe asupra darului vie&ii acesta G+7sindu7se el 'nsuFi co(pro(is datorit+ pl+cerii indisocia)ile a actului Generator. Asce%a prea eHclusiv seHual+ va Ei contri)uit la tul)urarea (otiva&iilor tradi&ionale Eurni%'nd totodat+ noilor (otiva&ii un procedeu. ,althusianis(ul lui coitus interruptus este astEel nepotul eHaGer+rilor ascetice ale celor dou+ reEor(e laici%ate ale Bisericii. Nup&ialitatea este General+ dar t'r%ie. Celi)atul Ee(inin se 'nt'lneFte Eoarte rar 'n clasele populare spre deose)ire de ceea ce se petrece 'n v'rt'ul ierarhiei sociale. ,onahis(ul i Ee(inin este practic inter%is celor u(ili. 3i7 Eicult+&ile (ateriale s'nt (ulte iar atrac&ia (odest+. EHist+ pu&ine IEete )+tr'neJ chiar si v+duvele 'nainte de ?9 de ani G+sesc uFor pretenden&i. ,ortalitatea Ee(inin+ crescut+ leGat+ de pri(ePdiile pri(ei naFteri asociat+ cu eEectele nu totdeauna neutrali%ate la 'nceputul adolescen&ei ale (asculinit+&ii naFterilor tind s+ ad'nceasc+ 'ntre 8[ si ?9 de ani un uFor deEicit al popula&iei Ee(inine. ProliEicitatea Eaniiliilor a acelor Ea(ilii din Europa clasic+ doar pu&in sau deloc (althu7siene este evident

deter(inat+ ele v'rsta la care se c+s+toresc Eetele de s''rsitul perioadei IEertileJ de intervalele proto si interGe7nesice de 'n sE'rsit durata c+s+toriei. Aceasta proliEicitate este (ai (ic+ dec't s7a pretins (ai (ic+ dec't 'n r'ndul celor do(inan&i. Raportul dintre c+s+torie^naFteri scade de la sE'r7situl secolului al <-Il7lea p'n+ la sE'rsitul se7 888 colului. al <-III7lea 'n (od curent 'n Cran&a de la [ la 6 chiar si (ai Pos. 3ar raportul calculat (ult (ai .serios pe un eFantion de UEa(ilii co(plet reconstituite se (en&ine pentru centrul Cran&ei pu&in su) # unit+&i. Ceva peste sase @ popula&ia creste rapid ceva su) cinci @ ea este staGnant+ chiar 'n sc+dere. Puternic cresc+toare este popula&ia din Xer(ania AnGlia =pania (editeranean+ din o parte a sudului Cran&ei 'n secolul al <-III7lea. =ecolul al <-I7lea este (ai proliEic 'n Cran&a dec't secolul al <-II7lea. Popula&ia este staGnant+ 'ntre =o((e si Loara su) do(nia per7 sonal+ a lui Ludovic al <l-7lea 'n Nor(an7dia dup+ !>[9 Cecunditatea Ea(iliilor &+r+neFti din Europa clasic+ nu este 'ntru totul o constant+. Ea este o varia)il+ cu o a(plitudine sla)+. La nivelul superior se alia natalitatea do(inan&ilor sau cea a 'ndep+rtatelor colonii pioniere din prelunGirile peste (+ri ale Europei aElat+ 'n proces de eHplo%ie planetar+: cei A ?" copii de Ea(ilii co(plet reconstituite de Zacques Henripin pe eFantionul studiat de el din popula&ia canadian+ de la 'nceputul secolului al <-III7lea. La nivelul inEerior se aEl+ c'teva sectoare din Cran&a 'ntre Loara si =o((e din Nor(andia . . . din Castilia sau din S+rile7de7Zos. $ipul Fi (edia natalit+&ii se aEl+ pu&in su) sase unit+&i ti(p de un secol Fi Pu(+tate. Chiar de sla)+ a(plitudine varia&iile Eecundit+&ii s'nt (ult (ai pu&in spectaculoase dar deter(in+ (ult (ai proEund dec't varia&iile (ortalit+&ii respira&ia 'n voie a popula&iei din ti(pul Europei clasice. 3ar ele s'nt (ai Greu de sesi%at. 3in acest (otiv rareori ne7a( aventurat p'n+ aici s+ Io evoc+(. Cu at't (ai r+u. 3in cele patru sectoare care deter(in+ Eecunditatea potrivit (odelului de(oGraEic ai Europei clasice unul cel pu&in @ cercet+rile actuale 'ncep s7o de(onstre%e @ repre%int+ o varia)ilitate de o ui(itoare plasticitate. =ca7 88? den&a Eecundit+&ii leGiti(e 'n Ea(iliile noastre reconstituite se situea%+ pu&in dup+ v'rsta de 69 de ani. NaFterile dup+ 69 de ani 5v'rsta (a(eiQ s'nt paradoHal (ai rare la aceste popula&ii presupuse ca( prea repede total ne7(althusiene dedt la popula&iile noastre europene de la Pu(+tatea secolului al <<Vlea puternic dedate di(potriv+ practicilor anticoncep&ionale: I... la ![8 de Ee(ei din Auneuil apar&in'nd unor Ea(ilii co(plete (ai (ult de =o-o au devenit (a(e pentru ulti(a oar+ 'ntre v'rsta de ?> si 6# de aniM v'rsta nodal+ !A. Cecunditatea este aceeaFi cu v'rsta (edie 6! de aniJ scrie Pierre Xou)ert. =ute de reconstituiri de %ece ani au dat acestor r'nduri Eor&a unei leGi. 'ntre !#[9 Fi !>[9 se poate considera c+ ea constituie una dintre constantele cele (ai riGide ale Eecundit+&ii leGiti(e din ti(pul Europei clasice. 3uce( lips+ de studii la Eel ele nu(eroase asupra unor eFantioane de Ea(ilii aristocratice si )urGhe%e. Ceea ce se 'ntrevede pledea%+ suEicient 'n Eavoarea sc+derii cu circa un an a (ediei si a (odului ulti(ei naFteri la cei do(inan&i 'n poEida eHe(plului Gene7 89 8[ ?9 ?[ 69 6[ ![ 8[ ?[ ![ 8[ ?[ rt !! ] l -fR=$A LZA CT=T$BRIE I7a c+s+torie 0i ,edia 8#.[@'Z777777$$V ]] 'l l'All l $CC$ ' a l i. PE76 7 =ECSIUNI 3E [ U REPAR$IDAREA CE,EILBR 3UPT NU,TRUL CBPULBRdNA=CUZI IN B 7A@ 89786777777777778[V8" 77777A@(.R^.7i777777777IC.$`71r@@ ^n.^.^ @r@@@R J''1' l ? [ ?9 89 8[ !?[ 7Z CECUN3I$A$E LEXI$I,A ngtgCgC? NA4$tRl l PE & CA,Il.il l PE sec$IUNi -/ -IR?$E

i !>#9 ..Canada7 _ $roarrvR Vinaintrdel>#Cf =BC ?99 rl. !99 !9 !8 !6 ![ !" Y 8" ?[ ?" 6[ 6" CA=A$BRII 3E=CTCU$E Prin (oartea Ee(ei'r !9ddd89 ?9 69 [9 7Prin (oartea @ )+r)atului PRBCEN$AZUL CT=T$BRIILBR BE=EACU$E > !9 89 ?9 AB [9 Ani de c+s+torie . 7 An't de c+s+torie 7 ve% unde 'nc+ 'nainte de !>99 v'rsta (edie a Ee(eilor la ulti(a lor naFtere nu atinGea 69 de ani. 3ar nu repre%int+ oare Xeneva 'nainte de !>99 Gestul precursor al unui (al7thusianis( latentO AtinGe( astEel cu deGetul o realitate proEund+ a acestei u(anit+&i conco(itent apropiat+ si 'ndep+rtat+: ti(puria u%ur+ a trupurilor. Ea ar aduce dup+ sine o apari&ie ti(purie a (enopau%ei. U%ura trupurilor. 3ar Fi o o)oseal+ a si(&urilor. Pierro Xou)ert nota dePa potrivit acestei ipote%e: I . . . v'rsta ulti(ei naFteri este cu siGuran&+ (ai sc+%ut+ dec't adev+ratul sE'rFit al perioadei de EertilitateJ. Crecven&a avorturilor spontane dup+ v'rsta de patru%eci de ani sc+derea rapid+ a activit+&ii seHuale a cuplului Eavori%at+ 'n straturile superioare ale societ+&ii de o (oral+ reliGioas+ care eHalt+ ascetis(ul castit+&ii iat+ oricu( ar Ei un pri( pas i(percepti)il c+tre (althusianis(ul lui coitu.s interruptuEi. Al doilea Eactor repre%int+ o constant+ oarecu( (ai pu&in riGid+: durata c+s+toriei. ='nt nu(eroase c+s+toriile E+r'(ate 'nainte de sE'r7situl Eertilit+&ii Ee(inine utile. Este un Eactor capital deoarece dup+ trei%eci de ani. v+duvele '(pov+rate de copii se rec+s+toresc Greu. E7Hist+ o corela&ie str'ns+ 'ntre durata (edie a c+s+toriilor si indicele de (ortalitate la adul&i. La Fes se 'nreGistrea%+ a supra(ortalitate Ee(inin+ 'n pri(ii doi ani ai c+s+toriei si o su7 pra(ortalitate (asculin+ dup+ aceea. ReGiunile (ariti(e Eac eHcep&ie. La Port7en7Bessin nu(+rul c+s+toriilor desE+cute prin (oartea )+r)atului este totdeauna (ai (are oricare ar Ei durata c+s+toriei chiar Eapt si(pto(atic 7 si 'n cursul pri(ilor cinci ani perioad+ nor(al+ de supra(ortalitate la naFtere. $otuFi la Port7en7 Bessin unde condi&iile datorate pri(ePdiilor (+rii s'nt deose)it de severe (aPoritatea c+s+toriilor s'nt desE+cute prin deces dup+ doispre%ece ani pentru dou+ trei(i din 88# .)+r)a&i 'n. asta const+ eHcep&ia si o trei(e din Ee(ei. Acest (odel este vala)il p'n+ c+tre !>?9@!>69. 3up+ aceast+ dat+ 'n c'teva locuri privileGiate se o)serv+ o prelunGire a c+s+toriilor suscepti)il+ s+ anihile%e par&ial eEectele anticoncep&ionale ale practicilor (al7 thusiene. Al treilea Eactor de o sla)+ plasticitate 'l constituie intervalele proto Fi interGenesice. In (edie s'nt !# luni: !8 pentru intervalul dintre data c+s+toriei si pri(a naFtere 86 p'n+ la 8# de luni 'ntre toate naFterile ulterioare E+r+ o prelunGire i(portant+ c+tre sE'rFitul vie&ii conPuGale 'nainte de Pu(+tatea secolului al <-III7lea. 3e aici provine surpri%a unora acu( %ece ani c'nd u Eost sta)ilit acest adev+r pe atunci revolu&ionar. Erau nevoi&i s+ recunoasc+ o anu(it+ 'n&elepciune natural+. =+ atri)ui aceast+ 'n&elepciune unui (althusia7nis( latent 'nse(na s+ renun&i la caracterul neaFteptat al revolu&iei de(oGraEice de la 'ntret+ierea secolului al <-III7lea cu al <l<7lea. Ci%ioloGia perioadelor de al+ptare 'ndelunGat+ a per(is re%olvarea acestei contradic&ii aparente. Cu toate acestea nu este a)solut siGur c+ sterilitatea perioadelor de al+ptare eHplic+ total cu( s7a cre%ut 'n ur(+ cu patru sau cinci ani intervalele (edii de 8# de luni. Acestea s'nt datele pe care le 'nt'lni( cel (ai a7desea pentru perioada Europei clasice. 3e la Pu(+tatea secolului al <-III7lea se produc transEor(+ri (ari. 'nainte de aceast+ dat+ intervalele interGenesice varia%+ (ai pu&in 'n ti(p dec't 'n spa&iu. EHist+ o constant+ a in7 tervalelor (edii 'n acelaFi loc 'ntre !#[9 si !>[9. 'n Purul (ediei de !# p'n+ la 8# de luni sta)ilite de Xou)ert s'nt di(potriv+ diEeren&e Eoarte aprecia)ile 'ntre &inuturile (ai proliEice cu intervale (edii (ai scurte 5Bre7taGne Xer(ania dup+ R+%)oiul de trei%eci ele ani Canada cu intervalul (ediu cel (ai sc+%ut 8? ? luni dup+ HenripinQ Fi &inuturile pu7Un proliEice cu intervale (edii (ai lunGi

88> 5`uercK 'n sud potrivit =tudiilor lui Pierre -al(arK si 'ntr7o parte din sud7vest cu intervale de la 8A la ?9 de luni o parte din N)r7(andiaQ. B plasticitate de cinci luni d+ pentru o Ea(ilie co(plet+ un Poc de aproape dou+ unit+&i aFa 'nc't intervalul interGenesic schi&ea%+ 'n cuprinsul Europei clasice o GeoGraEie a proliEicit+&ii pe care istoria statistic+ pionier+ de acu( %ece ani nu o )+nuia. Ii tre)uia o cheie capital+. Este o cheie insuEicient cunoscut+O 'n starea actual+ a cunoFtin&elor nu. Cheia este dat+ de v'rsta (edie a Ee(eilor la c+s+torie. Aici survine surpri%a. ,edia la 8# de ani intervalul la 8? de luni 'n &inutul Beau7vaisis despre care vor)eFte Pierre Xou)ert. A7proape pretutindeni 'n Nor(andia ave( ciEre superioare. #8\ dintre Eete 'n Port7en7Bessin se c+s+toresc dup+ 8[ de ani Fi (edia dep+FeFte 8> de ani. I=ensul cuv'ntului )+trin a evoluat (ult: dac+ Arnolphe la 6? de ani era un )+r)at trecut Ee(eile de 6? de ani scrie Eoarte a(a)il Pierre Xou)ert erau adesea Ee(ei )+tr'neJ. 3ac+ ,arianne Fi -aiere a( Ei ispiti&i s+ a7d+uG+( au !A ani Eaptul eHplic+ st'nG+cia lor. Buna 3orina care are 8A este (ai pu&in naiv+. Ea str'nGe %estre ca s+ se (+rite. 3e unde Fi aplo()ul replicilor sale. La I=7acoperi sinul cela c+ nu pot s+7l privesc!' r+spunsul este (uFc+tor: IAtunci ca( sla) de 'nGer s'nte&i la 'ncerc+ri 3ar (ie at't de lesne nu7(i las+ Gur+ ap+ 3in creFtet la picioare Gol nap de7ai sta aici D+u pielea +u(itale dac+ (i7ar da EurniciJ.'1 'ntre servitoarea din co(edie si pri(a a(ore%+ eHist+ (ai (ult dec't o )arier+ de clas+: o )arier+ de v'rsta (+ri(ea celor dou+ v'rste ! ,oliere $artuEEe. $raducere de A. $o(a 'n $eatru editura Univers BucureFti !">? p. #9. 88A (edii la 'ncheierea c+s+toriei v'rsta celor do(inan&i Fi v'rsta celor do(ina&i. B alt+ caracteristic+ v'rsta )+r)atului la c+s+torie este a7desea uFor inEerioar+ celei a Ee(eii 'n (ediile populare. ,arile diEern&e de v'rsta 'n Eavoarea )+r)atului s'nt una dintre caracteristicile c+s+toriei celor do(inan&i. Chiar &in'nd sea(a de sterilitatea Erecvent+ a adolescen&ilor structura v'rstei de c+s+torie su) -echiul ReGi( risipeFte 'n (edie Fase si Fapte ani de via&+ conPuGal+ posi)il+. -'rsta la (+ritiF a Eetelor este adev+rata ar(+ anticoncep&ional+ a Europei clasice. 3e la un reGi( la altul unele diEeren&e i(portante deter(in+ 'n )un+ parte ineGalit+&ile proliEicit+&ii dar (ai ales v'rsta la (+ritiF repre%int+ prin eHcelen&+ varia)ila7ti(p. Ni(ic nu este (ai sensi)il la conPunctur+ ca v'rsta de c+s+torie 'n vre(urile Grele c+s+toriile s'nt t'r%ii. In vre(urile uFoare c+s+toriile s'nt ti(purii. La ur(a ur(ei asta 'nsea(n+ unul7doi copii 'n plus sau 'n (inus. $oate studiile au de(onstrat dup+ Henripin c+ v'rsta la c+s+torie era cheia proliEicit+&ii 'n vechea structur+ de(oGraEic+. Acestea s'nt ele(entele (otrice ale proliEicit+&ii celor s+raci 'n Europa clasic+ si 'n prelunGirile sale de peste (+ri de la 'nceputul secolului al <-H7lea p'n+ la (iPlocul secolului al <-lII7lca. Nu se cuvine oare s+ a7d+uG+( la acest ta)lou o ulti(+ chestiuneO 'n pre%en&a intervalelor interGenesice 'n Eunc&ie de ranGul naFterilor din (ai (ulte sectoare nor(ande ni s7a i(pus Eor(ularea ipote%ei unui (althusianis( ti(id a unui (althusia7nis( diEu% 'nte(eiat pe coitus interruptus si avorturi provocate 'n c'teva %one li(itate ale satelor europene pe (+sur+ ce co)or'( 'n ti(p. Revolu&ia (althusian+ 'nsea(n+ 'n esen&+ trecerea de la eHcep&ie la reGul+. 3e doi sau trei ani a( scos din nou si deEinitiv proliEicitatea d ( inventarul de constante ale vechii de(oGraEii. 3ar dac+ Eecunditatea 'ncetea%+ s+ (ai 88" Eie un para(etru pentru a redeveni o varia)il+ cu at't (ai (ult aFa stau lucrurile 'n privin&a (ortalit+&ii. ,ortalitatea inEantil+ B dina(ic+ eHpri(at+ 'n Goluri 'n catastroEe o dina(ic+ deter(inat+ de Focurile (ortalit+&ii aceasta a Eost de(oGraEia de p'n+ acu( Fase ani. Este un adev+r dep+Fit dar totuFi un adev+r. Pierre Xou)ert care (ai (ult dec't oricine a contri)uit la constituirea (odelului clasic putea scrie cu dreptate despre &+ranii .s+i din 3eauvaisis din 'ndelunGatul secol al <-II7lea: ICinci copii a( putea G'ndi 'nsea(n+ (ult (ai (ult clec't tre)uia pentru a asiGura 'nlocuirea p+rin&ilor a celor ? p'n+ la 6\ cupluri sterile si pro)a)il si cel al celi)atarilor . . . Adev+rata pro)le(+ nu era de a aduce (ul&i copii pe lu(e ci de a7i p+%i ele a7i t'r' la (aturitate de a7i 'ndru(a p'n+ 'n (o(entul 'n care vor putea Fi ei la r'ndul lor s+ 'nte(eie%e cupluri Eertile. Pro)le(a at't de Grav+ a (ortalit+&ii inEantile1 Fi Puvenile va per(ite a)ordarea 'n sE'rsit a pro)le(ei schi()ului de Genera&ii care ar putea Eurni%a cheile cele (ai siGure Fi a( putea spune secretul structurilor de(oGraEice de tip vechiJ. Este un secret c+utat (ai (ult 'n (oarte dec't 'n via&+. EHe(plele lui Pierre Xou)ert s'nt 'ntr7adev+r Eoarte Grave. La Auneuil din !##[ p'n+ 'n !>?[ (ortalitatea inEantil+ 59@! anQ este de 8A AhK9M de la l la 6 ani @ de !6 [L^oM de la [ la " ani @ de ? A0^9M de la !9 la !" ani @ de 6o^9. 3intre cei >! 89^9 supravie&uitori la un an aPunG la 89 de ani (ai pu&ini de Pu(+tate 6A "\M 41 (ai r+('nc s+ evoc+( ca%ul =aint7Laurent7des7EauH din care (ai (ult de

Pu(+tate se aEl+ 'n &inutul =oloGne Fi care d+ pentru pri(a Pu(+tate a secolului al <-III7lea un proccn7 8?9 ta P de supravie&uitori la l an de #> 6h2^9 Fi de ?# #L^o la 89 de ani. : Listele lui 3uvillard care se aplic+ Cran&ei de la sE'rFitul secolului al <-III7lea 5!>>9@ !>A9Q s'nt evident sensi)il (ai Generoase: ># >[o^o supravie&uitori la l an [9 8?0^9 la 89 de ani. $oate cercet+rile pe care le7a( condus dau re%ultate (ai conEor(e cu eHtrapolarea 'ntr7un trecut 'ndep+rtat a listelor lui 3uvillard dec't cu ciErele lui Pierre Xou)ert. Pierre Xou)ert a schi&at pentru Europa clasic+ o nuan&+ trist+ o nuan&+ sever+ de (or)iditate ridicat+. Aceste eHe(ple s'nt dup+ o7pinia (ea (inoritare si procentaPele de #9@ #[\ de supravie&uitori la 89 de ani n7au Eost ieFite din co(un. ='nt &inuturi prielnice Fi epoci prielnice. Aplica&i la 'ntreaGa Europ+ clasic+ coeEicien&ii lui Pierre Xou)ert ar da i(aGinea unei popula&ii 'n sc+dere. 3in !#89 p'n+ 'n !>[9 popula&ia Europei creste 'ns+ cu ?9 @ 69\. 'n interiorul Europei clasice eHista deci al+turarea unor celule u(ane aElate 'n declin Fi a unor celule u(ane proliEice. EHist+ o PuHtapunere a contrariilor 'n spa&iu o succesiune a contrariilor 'n ti(p dar su(a alGe)ric+ a acestor evolu&ii conturea%+ totuFi pentru ansa()lul Europei dintre !#99 si !>#9 o interesant+ cur)+ lunG+ 'ndrept'ndu7se 'ncet dar cu siGuran&+ 'n sus. C+s+toria P Un anu(it nu(+r de tr+s+turi constante se reG+sesc de7a lunGul 'ntreGii Europe. EHist+ astEel R o evolu&ie se%onier+ a 'ncheierii de c+s+torii )ine (arcat+ un Gol de c+s+torii 'n ti(pul Postului Pastelul Goluri secundare din Postul Cr+ciunului pretutindeni 'n &+rile catolice Fi 'n cele E+r+ 'ndoial+ ortodoHe esto(pate c'nd se i(plantea%+ tradi&ia reEor(at+ dar E+r+ a desEiin&a total Eoarte vechile o)iFnuin&e (oFtenite dintr7un trecut eHtre( 8?! de 'ndep+rtatM creFterea (aHi(+ 'n ti(pul pri(+verii Fi al verii 5(ai iunie iulieQ al toa(nei 5noie()rieQ si al iernii 5Ee)ruarieQ. Cur)a este deter(inat+ de ti(pul li)er l+sat de interdic&iile reliGioase de r+Ga%urile dintre (uncile c'(pului 5dintre cosit si seceriF perioadu ur(+toare de dup+ seceriF pau%a de iarn+Q de creFterea se%onier+ a activit+&ii seHuale 5(ai iunie iulieQ. Henripin a sta)ilit o corela&ie incontesta)il+ pentru Canada de la Ponc&iuniR secolelor al <-II7lea Fi al <-III7lea ' 'ntre te(peratur+ si rit(ul procre+rilor un rit( decalat cu o lun+ 'ntreaG+ 'n raport cu cel din !". =tructura de(oGraEic+: anoti(purile. nordul Cran&ei din pricina decalaPului dintre lucr+rile aGricole: un apoGeu 'nainte de seceriF 'n auGust un Gol 'n septe()rie datorit+ intensei activit+&i se%oniere. C+s+toria a aPuns s+ suEere la 'ncepui ui secolului al <-II7lea 'n Europa clasic+ o si(pliEicare care a sc+pat p'n+ 'n pre%ent tuturor istoricilor o si(pliEicare sau (ai eHact o dra(ati%areM supri(area loGodnelor. ,icFo7r'ndu7se perioadele de loGodn+ au aPuns pe punctul de a dispare aproape total 'n secolul al <-lII7lea. Nu (ai eHist+ nici o (en&iune special+ 'n reGistru ci doar o si(pl+ alu%ie !C,A,I!A=BN3 PBR$7EN7 BE==IN!![=>7 !>?9Q ' _ ^ N v. K l 7 7

3ECE=E ?99 8[9 8 6 -fm=$A IN LUNI 'n Eor(ula de c+s+torie. La A(Erevillc o co(un+ nor(and+ (+runt+ 'ntre Brne Fi 3ives din !>?" p'n+ 'n !>6A A" 6o^9 dintre' loGodne au Eost cele)rate cu trei %ile 'naintea c+s+toriei. 3in !>[> p'n+ 'n !>#> #6 8\ dintre loGodne au avut loc 'n aPun 8[ 8\ cu dou+ %ile 'nainte. LoGodnele Idup+ canoanele BisericiiJ cu schi()ul sole(n de E+G+duieli cu Eor(ula de 'ncheiere a c+s+toriei dar la viitor loGodnele )inecuv'ntate de )iseric+ Fi trecute 'n reGistrul parohial sint pe cale. de dispari&ie. Ele aPunG s+ se deGrade%e 'n secolul al <-III7lea si nu (ai d+inuiesc dec't ca o si(pl+ a(intire ca un ritual lipsit de sens. In secolul al <-lI7lea supravie&uieFte de Eoarte (ulte ori o (en&iune independent+ despre loGodne verita)ile cele)rate cu unu doi sau trei arii 'nainte de c+s+torie. B Fans+ docu(entar+ eHploatat+ cu a)ilitate la $roarn la hotarele dintre c'(pia din Caen Fi &inutul AuGe a per(is ur(+rirea cu eHactitate a cur)ei de deGradare a loGodnelor reliGioase de la Pu(+tatea secolului al <-II7lea p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-III7lea.

Ce este de spusO Nu se poate r+spunde dec't ('nuind ipote%a. =7a E+cut un pri( pas c+tre o laici%are a vie&ii practice a cuplului s7a produs o reac&ie '(potriva preten&iilor tot (ai (ari clin secolul al <-I7lca p'n+ la 'nceputul secolului al <-III7lea ale unei (orale seHuale ascetice. LoGodnele dispar dar nu Fi E+G+duiala tacit+ nu Fi 'n&eleGerea virtual+ a Ea(iliilor Fi a viitoarelor cupluri. A( putea vor)i si acu( de E+G+duiala de IloGodnica de la &ar+J! E+G+duit+ 'n loc de loGodnicii Pura&i din Evul ,ediu creFtin. ='nt E+G+duieli lipsite de sole(nitate care pot Ei retrase E+r+ paGu)+ o punere la 'ncercare a Eer(it+&ii inten&iilor Fi intereselor. C+s+toria 'ncepe printr7o perioad+ ! Alu%ie la ta)loul lui Xreu%c intitulat LoGodnica de la &ar+ 5N. trad.Q. 8?6 de apropiere laic+ la ad+post de privirea devenit+ prea sever+ a Bisericii. ,ai 'nt'i din co(oditate. In (+sura 'n care o teoloGie practic+ riGuroas+ a c+s+toriei a (odelat proGresiv dreptul canonic E+G+duiala pentru viitor a Eost aliniat+ la E+G+duiala pentru pre%ent. Pentru a ap+ra E+G+duiala de viitoare c+s+torie a loGodnicilor dreptul canonic @ reGistrele parohiale nor(ande ne7au Eurni%at adesea dove%i 'n acest sens 7@ a ridicat un %id de procedur+ Fi Eiscalitate doar cu ceva (ai pu&in 'nalt dec't %idul c+s+toriei. 3ar situa&ia opus+O =itua&ia opus+ a eHistat a supravie&uit se pare 'n r+s+ritul Europei Fi pro)a)il si 'n Castilia unde clerul tun+ si EulGer+ 'n secolul al <-III7lea '(potriva r+(+Fi&elor vinovate de p+G'nisrn din ceea ce se poate dese(na cu un ter(en destul de 'nG+duitor inti(itatea prenup&ial+. Ciecare &inut (+runt Eiecare Grup social are tradi&ia sa nescris+. Bspitalitatea (edieval+ Ea&+ de (usaEirul 'n trecere pe la castel co(port+ pentru Eetele tinere din Ea(ilie o)liGa&ii tul)ur+toare 'n secolul al <-III7lea 'ntre senior Fi vasali supravie&uiesc 'nc+ ur(e aproape tot7 deauna destul de anodine din vechile drepturi (ai pu&in si()olice. In aceast+ privin&+ Nunta lui CiGaro aduce (+rturia unei Eor(e destul de curioase de reac&ie seniorial+. =u) riGuroasa carapace a noii leGi (orale o Eoarte veche civili%a&ie (ai 'nG+duitoare cu cerin&ele instinctului sE'rseste prin a se desco(pune. A7ceast+ evolu&ie va contri)ui la Golirea de vechiul lor con&inut a perioadelor de loGodn+. LoGodnele proEane vor preceda c+s+toria @ (uta&ie dra(atic+ Fi )rusc+. Co(edia clasic+ 4i spai(a pe care ea o (aschea%+ 'n Ea&a (arelui neprev+%ut care pre%idea%+ (ai (ult ca odinioar+ Eor(area cuplului traduce poate a7ceast+ evolu&ie. BrGoliul p'ndeste Grupul cu( uI PodeFte Fi pe individ la sE'rFitul oric+rui ;ortM acest orGoliu eroic al secolului al H7lea clasic care 'ncearc+ s+ supun+ si (ai 8?[ (ult instinctul Ea&+ de leGe vechea ordine natural+ Ea&+ de etic Fi7a dep+Fit poate 'n uneZe privin&e &inta. =ecolul al <-H7lea clasic este 'n ordinea (oravurilor (arele poate sinGurul secol revolu&ionar 'n raport cu civili%a&ia tra7 di&ional+ secolul iconoclast prin eHcelen&+. Ei va reali%a astEel 'n (od paradoHal una dintre condi&iile revolu&iei (althusiene. In ceea ce priveFte procre+rile rit(ul se%onier era (ult (ai evident dec't 'n %ilele noastre. Atenuarea ciclului se%onier apare o7dat+ cu Generali%area practicilor anticoncep&ionale odat+ cu o via&a (ai )linda si cu creFterea conEortului 'n &+rile cu ierni reci. 'ntre perioada de v'rE a procre+rilor din iunie7iu7lie Fi Golul din toa(n+ 5'n octo()rie sc+derea te(peraturii si epui%+rile 'n ur(a seceriFuluiQ evolu&ia a(plitudinii indic+ 'n (od nor(al o 'nPu(+t+&ir+ 5a(plitudinea nu dep+FeFte !9\ 'n raport cu %ilele noastreQ 'n interiorul uscatului o sc+dere de trei ori c'nd rit(ul (+rii se suprapune peste cel al anoti(purilor. ,oartea 3ac+ via&a r+('ne (arcat+ de rit(ul anoti(purilor cu at't (ai (ult acest lucru este vala)il pentru (oarte. In Europa industrial+ si ur)an+ a secolului al <<7lea o atenuare a Eluctua&iei se%oniere si interanuale este un se(n al reculului (or&ii eHoGene. EHoGen+ 'n 89o^o din ca%uri 'n =tatele Unite sau 'n =uedh (ortalitatea are acest caracter 'n secolul al <-H7lea 'n propor&ie de aproape "> sau "A'^o7,edicina (odern+ nu a ad+uGat 'nc+ nici o E+r'(+ vie&ii u(aneM se (oare la "9 de ani la &ar+ 'n secolul al <-II7lea Fi Contenelle1 si Las Casas Fi (ul&i al&ii atest+ lonGevitatea eH7 cep&ional+ a unora din clasa do(inant+. 3ar 3escartes la [6 de ani ar Ei Eost salvat cu trei inPec&ii de penicilin+. 4ansele de a (uri de )+tr'ne&e s'nt inEi(e 'ntr7un trvip sl+)it de 8?# ti(puriuM aceast+ lu(e Eoarte t'n+r+ poate respecta E+r+ nici un risc )+tr'ne&ea. Ea nu este dec't un accident Eericit 'n aEara a(plitudinii Eluctua&ia dup+ anoti(puri a deceselor arat+ cu totul diEerit Ea&+ de %ilele noastre. ='nt dou+ perioade de v'rE: una de iarn+ @ ea se (en&ine si 'n %ilele noastre @ pentru (ortalitatea 'n r'ndul )+tr'nilor si adul&ilor @ si o perioad+ de var+ pentru (ortalitatea inEantil+: enterocoli'e di(inuarea al+pt+rii 'n perioada o)oselilor seceriFului o (as+ (ai nu(eroas+ de noi7n+scu&i datorit+ nu(+rului (aHi( de naFteri din Ee)ruarie7 aprilie. 3in iulie p'n+ 'n septe()rie cu o cul(inare 'n auGust ur(ea%+ (arele si sinistrul (asacru al inocen&ilor. La Port7en7Bessin perioada de v'rE din septe(7)rie7octo()rie suprapune enterocolitele noilor n+scu&i Fi (arile EluHuri uciG+toare de (arinari din ti(pul echinoHului. Perioada din ti(pul iernii r+pune 'n casele insuEicient 'nc+l%ite Fi adul&i si )+tr'ni. Este )anala ir.oarte pul(onar+.

Un studiu te(einic al celor dou+ perioade de v'rE ne 'nG+duie s+ clas+( diEerite epoci Fi &+ri. B relativ+ atenuare a (ortalit+&ii din ti(pul verii poate Ei considerat+ ca un se(n de de%voltare si de conEort. ,oartea pentru cei (ai (ul&i este desiGur eHoGen+ (ai ales (oartea din ti(pul verii care7Fi coseFte Gr'ul 'nc+ 'nver%it dar este o (oarte o)iFnuit+. Lucrurile se schi()+ c'nd e vor)a de (area epide(ie. A peste Ea(ine et )ello li)era nos 3o(ine. Ciu(a @ reGistrele au oarecu( tendin&a s+ dese(ne%e su) acest cuv'nt orice (oarte epide(ic+ de o anu(it+ a(plitudine a r+sp'ndirii. Nu toate epide(iile1 s'nt de ciu(+. -ariola care este pe Pu(+tate epide(ic+ pe Pu(+tate ende(ic+ si care desEiGurea%+ 53anton ,ira)eau ,7(e de ,erteuil din LeG+turile pri(ePdioaseQ or7 )eFte Fi ucide 5Ludovic al <-7lea 'n !>>6 victi(+ a lu)ricit+&ii anturaPului s+uQ. =ecolul al <-III7lea 'ncepe prin a o '()l'n%i. 3e la 8?> 'nceputul secolului al <-III7lea varioli%area1 care ne vine din China aceast+ ar(+ periculoas+ cu dou+ t+iFuri 'ncepe s+ protePe%e (arile Fi )oGatele popula&ii de la Cur&ile reGale Fi din oraFe 'nainte ca Zenner s+ descopere 'n natur+ solu&ia perEect+. B alt+ )oal+ (ai cur'nd ende(ic+ dec't epide(ic+ i(pune popula&iilor si rurale si ur)ane tri)uturi Grele: Ee)rele tiEoide si paratiEoide. Ele se constituie 'n pl+ci de (ai (ulte sute de ailo(etri p+tra&i Fi pe (ai (ul&i ani. %ece cincispre%ece. LeGate de scurGerea lenta a apelor u%ate caro conta(inea%+ Eructe si ali(ente ele pot sl+)i o reGiune p'n+ 'n punctul de a7i co(pro(ite pentru o perioad+ 'ndelunGat+ prosperitatea econo(ic+. Ce)rele tiEoide si paratiEoide au contri)uit @ 'n orice ca% au intrat 'n7tr7un co(pleH cau%al @ 'ncep'nd din anul !>#9 la 'ntreruperea a vuitului unor reGiuni 'ntreGi din vestul Cran&ei. Ele par leGate de ano(alii cli(atice sau (icrocli(atice de eHcese de u(iditate 'n reGiuni 'n (od nor(al u(ede. BrGani%area 'nc+ e()rionar+ a (arilor state a Eost i(presionat+ ele ele. Curtea de la -ersailles a cerut (edici si (edica(ente. U7nui BouEEeK 'n Generalitatea Alen&on i se datorea%+ rapoarte interesante din ulti(ii ani ai deceniului opt al secolului al <-III7lea. Aceste epide(ii tiEice din secolul al <-III7lea @ le cunoaFte( (ai )ine dec't pe cele din secolu] al <-II7lea datorit+ unei (ai )une i(plant+ri (edicale @ s'nt Greu de disociat de un teren intestinal neEavora)il. =+racii conta(inai i de ali(entele v+t+(+toare 'ntre&in Eaune para%ite destul de i(presionante. 3ovad+ c+ un (e()ru al Acade(iei de (edicin+ precu( BouEEeK se 'nFeal+ asupra lorM inEluen&at de prePudec+&ile )olnavilor s+i si de eHEolierea epiteliului intestinal el atri)uie vier(ilor o (or)iditate eHcep&ional de cu(plit+ la scara unei Generalit+&i: Io epide(ie de vier(iJM se(ioloGia )olii la distan&+ de dou+ secole per(ite identiEicarea unei Ee)re paratiEoide. 8?A -in apoi erup&iile care lovesc vara din Ea(ilia prost deli(itat+ a I)olilor ruPeolanteJ EriGurile (iliareJ care pot Ei asi(ilate cu s'carlatinele in anu(ite ca%uri chiar conEundate cu Ec)rele tiEoide si paratiEoide. ,alaria este (area )oal+ ende(ic+ a reGiunilor (l+Ftinoase. Ea (aschea%+ (area Ea(ilie a EriGurilor ter&e cvarte care atinG o parte i(7 portant+ a popula&iei europene. In Cran&a (alaria este 'n pri(ul r'nd r+spun%+toare pentru (ortalitatea eHcesiv+ din unele reGiuni 'ntinse: =oloGne 5a( v+%ut c+ aici coeEicientul net de reproducere nu atinGea l 'n secolul al <-II7leaQ Landes din XasconiaM ea pustieFte cel pu&in o trei(e din Italia @ !7a i(o)ili%at pe Cesar BorGia la (oartea tat+lui s+u @ La7tiu( c'(pia Cadului 'n pri(ul r'ndM ea repre%int+ plaGa =paniei periEerice de c'ncl au proGresat ore%+riile (ai ales la -alencia. In secolul al <-Ill7lea (or)iditatea pe care o antrenea%+ acestea co(pensea%+ 'n spiritul (iniFtrilor lu(ina&i avantaPele cultiv+rii ore%ului pe scar+ larG+. ,alaria este plaGa nordului Xer(aniei si a Poloniei @Lituaniei o7rientale. CriGurile nu 'nGro%esc. Ele (ai (ult epui%ea%+ dec't ucid. Cele dou+ spai(e ale Bccidentului au Eost lepra Fi ciu(a )u)onic+ sau pul(onar+. Europa clasic+ se te(e 'nc+ de ciu(+ asupra c+reia E+r+ s+7Fi dea sca(a este pe cale s+ c'stiGe una dintre (arile )+t+lii ale istoriei. 3ar pentru c+ victoria '(potriva leprei este (ai veche Erica de ea nu (ai este dec't o Eric+ istoric+. =''rFitul ieprei LepraJ acest str+vechi ElaGel 'nEloritor 'n 'ntreG sudul si estul )a%inului ,editeranei cunoscuse o eHpansiune eHtraordinar+ 'n secolele a. <lIVlea 4i al <III6ea' 'n ePLca 'n care Bc7cidentul creFtin se acoper+ conco(itent cu 8?" lepro%erii Fi cu (antia al)+ a )isericilor. Este oare o eHpansiune autentic+O =au o (ai )un+ orGani%are a ap+r+rii Fi a iGienei pu)lice 'n acest du)lu (are secol al 'n(ul&irii nu(+rului de oa(eni aFadar al tuturor (+re&iilor Fi al tuturor 'ndr+%nelilorO Este o dovad+ c+ s7a leGat eHaGerat dup+ ,ichelet eHplo%ia leprei 'n secolele al <ll7lea Fi al <lll7lea de (area (uta&ie a schi()urilor indisocia)ile din ti(pul cruciadelor. Li()a este )oGat+ 'n ter(eni care dese(nea%+ teri)ila )oal+. Iat+ c'&iva nu(ai 'n li()a Erance%+: ladre lepreuH (esian si caGol cu variantele din LanGuedoc Ga)et aGot Gahe'. crestia Gesitain. ,edicina (edieval+ cunoaFte perEect r+ul. -incent de Beauvais care serici 'n secolul al <lll7lea si al c+rui =peculu( tna7Pus este considerat 'n praGul epocii de care ne ocup+( de(n de so(ptuoasa edi&ie a lui 3ouais 5patru volu(e in EolioQ i7a dat o descriere clinic+ din care un (edic (odern nu tre)uie s+ (odiEice nici (+car un r'nd. P'n+ 'n !#86 Ftiin&a nu (ai E+cuse nici un proGres 'n privin&a leprei. Este adev+rat c+ ea atinsese cu

-incent de Beauvais un ase(enea Grad de perEec&iune 'nc't nu se vede ce s7ar (ai Ei putut ad+uGi' 'nainte de o)servarea Fi recunoaFterea la (icroscop a )acilului lui Hansen. 5In leG+tur+ cu acest su)iect a se vedea Eru(osul studiu al doctorului Charles PetouraudQ. 3ac+ Ftiin&a asupra leprei staGnea%+ 'n secolul al <-II7lea cau%a este c+ )oala a Eost 'nvins+ 'n Bccident E+r+ ar(e cu( va Ei Fi ciu(a. 3esiGur lepra re%ista sporadic la sE'r7Fitul secolului al <-I7lea 'n %orii perioadei noastre. 3ar 'ntre sE'rsitul secolului al <-I7lea si 'nceputul celui de al <-II7lea ea aPunGe practic sJ+ dispar+. Cuv'ntul continu+ s+ 'nsp+i7rn'nte dar lucrul a devenit at't de rar 'nc't asist+( la o inversare Eunda(ental+ a psiholoGiei colective 'n Ea&a )olii 'n ti(pul 'ntreGului Ev ,ediu Fi chiar 'n secolul al <-I7lea pentru a evita Groa%a lepro%eriei care arunc+ o(ul din lu(e 'n inEernul celei (ai 'nsp+i('n7 869 t+toare Fi (ai dureroase dintre 'ncerc+ri )olnavul disi(ulea%+. ,isiunea (edicilor este du)l+: s+ distinG+ adev+rata )oal+ a lui Hansen 5un -incent de Beauvais era a( v+%ut preG+tit din punct de vedere tehnic s7o Eac+Q de alte der(ato%e croniceM s+7! distinG+ Fi (ai ales s+7! detecte%e pe )olnavul care se ascunde Fi si(ulea%+ pentru a7Fi (asca si(pto(ele: )olnavul care Ftie c+ este aFteptat acolo va si(ula durerea pentru a 'ncerca s+ ascund+ aneste%ie7 rea tendonului lui Ahile. La 'ntret+ierea secolelor al <-I7lea si al <-II7lea cli(atul s7a schi()at. Lepro%eriile acoper+ Europa cu o (aGniEic+ re&ea de asisten&+ insuEicient utili%at+ care7i Eascinea%+ pe cerFetori inepui%a)ila ar(at+ a vaGa)on%ilor a neEerici&ilor i%Goni&i de Eoa(e a delincven&ilor h+r&ui&i de o Pusti&ie represiv+ cu cru%i(e. ,edicii tre)uie s+7i 'ndep+rte%e pe EalFii leproFi si(ulatori care se rese(nea%+ cu uFurin&+ s+ Eie considera&i paria : cu condi&ia s+ Eie hr+ni&i E+r+ s+ Eac+ ni(ic. : =cos 'n aEara lu(ii (ort 'n via&+ leprosul este E+r+ s+ vrea un Eel de c+luG+r. B lepro%erie poate Ei considerat+ ca o adev+rat+ colonie (onastic+. Nu se poate oare vor)i pentru secolul al <-II7lea despre si()olica de%a(or7ti%are a unui tip special dEe )unuri ale BisericiiO Pro)le(a este de a cur+&a lepro%eriile de leproFii EalFi Fi de a reintroduce' 'n circuit o (as+ considera)il+ de )unuri care dup+ ce 'i vor Ei ispitit pe s+raci s'rit 'nh+&ate spre Eolosul celor )oGa&i. '' ' : 'ntors+tura s7a produs pu&in dup+ ![[9 'n Cran&a si 'n 'ntreaGa Europ+ occidental+ Fi ceva (ai t'r%iu 'n est. 'n Cran&a Fapte ordonan&e se str+duiesc din ![6? p'n+ 'n !#!8 s+7i eli(ine. In !#8# 5prin co(isia Eor(at+ 'n (ai din 3a7vid Fi Zust LaiGneau (edici si un chirurGQ la7ProFii EalFi s'nt i%Goni&i .'nc+ din ti(pul lui Richelieu eHista un eEort de%orGani%are Fi eEicacitate Co(isia 3avid Fi Zust LaiGneau este 86! (+rit+ @ iat+ un Eapt care anun&+ GiGantica oper+ a (edicilor de ciu(+. Nu(eroFi leproFi EalFi au Eost scoFi din lepro%erii. Cei care au r+(as au Eost poate trata&i (ai )ine. Co(isia LaiGneau (archea%+ cu claritate 'n linii (ari 'n !#?9 'n Cran&a Fi 'n 'ntreaGa Europ+ occidental+ sE'rFitul leprei. Xolit+ de )olnavii EalFi lepro%eriile au re%istat. A tre)uit s+ se aFtepte 'n Cran&a Guvernarea personal+ adic+ Guvernarea lui Col)ert pentru ca opera 'ntreprins+ su) Richelieu s+ Eie ter(inat+: desEiin&area lepro%eriilor orientarea )unurilor acestora c+tre spitalele Hotels73ieu si ,aisons73ieu. Cinci edicte1 (archea%+ 'n Cran&a acest eEort de restituire: dece()rie !#>8 (artie !#>6 aprilie !#># septe()rie !#A8 si (artie !#"?. La L von nu (ai eHist+ nici o lepro%erie 'n !#"#. AstEel dispare 'n %orii secolului al <-III7lea o parte din Evul ,ediu. 3ar pro)le(a dispari&iei leprei r+('ne intact+. ='nt de avansat cel (ult c'teva ipote%e. Ciclul )olii. Relansat+ prin inter(ediul cruciadelor virulen&a noilor i(plant+ri se va e7pui%a de la sine dup+ cinci secole odat+ cu o (ai )un+ re%isten&+ a orGanis(ului la contaGiune cu transEor(+rile ali(enta&iei1 si Eantastica revolu&ie a ruE+rici de corp. =e produce o '()un+t+&ire 'n poEida unor Focuri a conPuncturii ali(entare. 3ar )acilul lui Hansen pare s+ Ei dat 'napoi (ai ales 'n Ea&a concuren&ei altor )oli: siEilisul 'nEloritor 'n secolul al <-I7lea atacat 'n cur'nd cu (ercur si @ de ce nuO @ de v+rul s+u pri(ar )acilul lui Yoch care i se opune. Aproape neo)servat 'n Evul ,ediu su) o alt+ Eor(+ dec't tu(orile reci scroEulele atacul de tu)erculo%+ se de%volt+ si 'n secolul al <-III7 lea odat+ cu ano(alia neGativ+ a te(peraturii tu)erculo%a a7tac+ din ce 'n ce (ai (ult c+ile respiratorii &esutul pul(onar. 3in studiile pe care le7a( condus asupra Nor(andiei pare s+ se desprind+ pentru 'ntreGul secol al <-III7 lea o consolidare a terenurilor Eavora)ile tu)erculo%ei. In 868 ele tre)uie desciErate pe viitor toate (aniEest+rile (or)ide 'n sE'rsit Fi asta 'n pri(ul r'nd spai(a produs+ de lepr+ Fi priceperea (edicilor au 'nvins )oala. Priceperea (edicilorO 'nainte de cunoaFterea sulEona&ilorO 3a 'n (+sura 'n care de la -incent Bcauvais p'n+ la elevii lui A()roise Pare diaGnosticul este inEaili)il Fi este ur(at de odioasa seGreGa&ieM si de aceast+ Eor(+ si (ai radical+ pe care o repre%int+ (arile (asacre din secolul al <l-7lea din toat+ Europa 'nainte chiar de apari&ia (arilor si eEicacelor state teritoriale CreFtin+tatea s7a ap+rat '(potriva unui r+u i(placa)il. In secolul al <-II7lea o proEilaHie (ai Pudicioas+ a distrus ulti(ele vestiGii ale unei )oli pe cale de dispari&ie.

Ciu(a In ti(p ce 'n !#?9 ulti(ele ur(e i(portante de lepr+ par s+ dispar+ din Europa occidental+ din !#86 p'n+ 'n !#?" 'n str'ns+ leG+tur+ cu i(ensele a(estecuri de popula&ie ale R+%)oiului de trei%eci de ani o eHtraordinar+ revenire a ciu(ei )u)onice pustieFte Europa. 3up+ !#69 )oala este sporadic+ iar dup+ !#>9 ea pare din ce 'n ce (ai locali%at+. Cu(plita ciu(+ din ,arsilia din !>89 (archea%+ sE'rFitul unei perioade sau (ai eHact 'nceputul alteia 'n (+sura 'n care Eoarte violent+ )oala este i%olat+ 'n Provence. 3in secolul al <-III7lea Cran&a @ Fi '(preun+ cu ea AnGlia si Blanda @ alc+tuiesc un sector ad+postit. Bine caracteri%at+ ciu(a1 este atestat+ aproape pretutindeni 'n Cran&a 'ntre !#8[ si !#69. 3ocu(entele )cauvaisiene vor)esc 'n (od curent despre l 899 l [99 8 999 de Iciu(a&iJ 'ntr7un oraF cu !8 999 p'n+ la ![999 de locuitori. Ciu(ei 'i s'nt deci atri)uite ciEre (ari. I'nGro%i&i de caracterul EulGer+tor al )olii locuitorii clin A(iens avansau ciEre de necre%ut: 8[ 999 de decese 'n !#?8 86? ?9 999 'n !#AA (ai (ul&i locuitori dec't nu(+ra (arele : oraF picardJ. ILa -illiers7=aint7BarthelernKP sat (odest cu aproHi(ativ >99 de suElete ciu(a (en&ionat+ ca atare Eace [9 de victi(e 'n ti(pul celor trei luni din vara a7nului !#8[ adic+ de A p'n+ la !9 ori ciEra tri(estrial+ (edieM apoi eEectele ei au disp+rut aproape co(plet odat+ cu venirea toa(nei si aproape ni(eni n7a (ai (urit 'n lunile care au ur(at..7.J. In Cran&a FiM 'n &+rile reci ale Europei de nord ciu(a a Eost 'n secolul al <-II7lea o )oal+ care loveFte (ai ales vara IFi ale c+rei eEecte s'nt practic anihilate de pri(ele %ile EriGuroaseM o)serva&iile (edicale din secolul al <-II7lea notea%+ de altEel acest caracter se%onier: a(or&it+ 'n ti(pul iernii )oala poate s+ se tre%easc+ Fi s+ loveasc+ Fi 'n vara ur(+toare. Ea loveFte cu o rapiditate 'nGro%itoare si7si sporeFte victi(ele printre care copiii s'nt Eoarte 'nu(eroFiJ. Raportat+ la un tri(estru sau la' un! se(estru o epide(ie de ciu(+ 'n secolul al <-II7lea se (archea%+ 'n (od o)iFnuit printr7o creFtere a nivelului (ediu al (ortalit+&ii'de trei patru Fase sau %ece ori. 'n Cran&a secolului al <-II7lea )rutalitatea atacului este eGalat+ cu rapiditatea lui. ,ul&i ani dup+ apoGeul (ortalit+&ii se schi&ea%+ un Gol su) cur)a deceselor. I,oartea scrie Pierre Xou)ert odat+ ce a trecut ciu(a 'Fi ia un Eel de vacan&+ 'ntruc't cle(entele cele (ai EraGile ale popula&iei au Eost eli(inate de cur'nd cu cru%i(eJ. Captul acesta eHplic+ de ce epide7 (iile t'r%ii de7ciu(+ precu( aceea din !##A venit+ din nord U si Eoarte activ+ la A(iens (ai ales 'n partea septentrional+ din Beauvaisis nu tul)ur+ deloc Icur)ele parohiale lunGiJ. Pe o cur)+ parohial+ lunG+ (or&ii de ciu(+ oarecu( anticipa&i nu au o pondere prea (are. AceeaFi o)serva&ie este vala)il+ 'n secolul al <-III7lea potrivit lui Rene Baehrel pentru sudul Cran&ei: I,archi%ul de ChastelluH o)serv+ 'n !>>[ :reEerindu7se la d'EHpillK: Pier7 866 derile prilePuite 'n Provence de Eai(oasa ciu(+ din !>89 sint dePa reparate si -oltaire 'l ironi%a: 3a de vecini. AFa s+ Ei Eost oareO I(ediat ce vor Ei Eost ridicate )arierele )+ie&i Fi Eete din '(prePuri(i s+ Ei alerGat pentru a se c+s+tori la Auriol la AiH sau ,arsiliaO ,ai verosi(il este c+ plaGa s7a cicatri%at rapid de7oarcece 'n poEida a ceea ce s7a scris ea nu a Eost proEund+. 3e altEel coi care au (urit 'n !>89 n7ar Ei Eost oare disp+ru&i 'n !>88O 'n Cran&a 'nc+ din secolul al <-II7lea ciu(a este o )oal+ care7si pierde tot (ai (ult aplo()ul. Lucrurile nu stau la Eel 'n toat+ Europa. In centru 'n AnGlia Blanda si Cran&a eHist+ o %on+ relativ ad+postit+. In sud si 'n est di(potriv+ se aEl+ o Europ+ periEeric+ Iciu(at+J adic+ arhaic+ 'n est ciu(a este leGat+ str'ns de r+%)oi @ R+%)oiul de trei%eci de ani !#89@!#[9 'n I(periu recucerirea Europei centrale de la turci dup+ !#"9 'n Europa dun+rean+. La sud 'n Italia Fi =pania @ doar pe alocuri @ ciu(a a Eost 'n secolul al <-I7lea aFa cu( a Eost 'n secolele al <l-7lea si al <-7lea 'n 'ntreaGa Europ+ un Eeno(en istoric de pri(a (+ri(e. In Italia epide(iile din anii '89 Fi '?9 leGate inti( de 'ncetinirea vie&ii econo(ice Fi de a(estecurile de popula&ii din ti(pul R+%)oiului de trei%eci de ani s'nt cele. din&ii r+spun%+toare pentru contra7EluHul Eoarte accentuat al popula&iei: o sc+dere a popula&iei cu l >8" 999 de locuitori de ordinul a !6\ dac+ 'l ur(+( pe Zulius Belloch care aduce din nou popula&ia italian+ 'n !#[9 la un nivel inEerior 5!! [6? 999Q Ea&+ de nivelul din ![[9 5!! ["! 999Q 4i Ea&+ de cel din !#99 5!?8>8999Q. 3ar sc+derea este (ai ales Eoarte ineGal+. In vre(e ee insulele protePate de i%olarea lor 5=icilia =ardinia RCorsicaQ Fi Eerite de a(estecul popula&iilor R din ti(pul r+%)oiului nu cunosc dec't o 'ncetinire a creFterii nu(+rului de locuitori 5l Ro? 999 'n ![[9 l #8[999 'n !#99 l >9! 999 ( I#o9Q peninsula este destul de aEectat+ @ un 86[ R'r J 67.7:7t' 'J reGres de ordinul a !9\ de la # 8?[ 999 de suElete 'n !#99 la [ [#> 999 'n !#[9 de ase(enea dup+ BelochQ 'n ti(p ce catastroEa se concentrea%+ 'n c'(pia Paclului cea str'ns leGat+ de I(periu si de Er+('nt+rile Europei prins+ 'ntre Eocurile 'ncruciFate ale celor dou+ curente de ciu(+ ciu(a care urc+ pe calea (ariti(+ din ,editerana central+ releu al (arelui centru de r+sp'iidire India Fi ciu(a care c+l+toreFte pe Pos Fi c+lare de7a lunGul (arilor c'(pii o7 rientale. Cu la -ene&ia si ,ilano un sector atins 'n (od special. Cu [ 6!8 999 de suElete 'n !#99 si 6 8"[ 999 'n

!#[9 aFadar cu o sc+dere de 88\ Italia de nord se reG+seFte 'n !#[9 cu a)ia !9\ deasupra nivelului din ![[9 56 >6# 999 de locuitoriQ. Unealta acestei (or&i s+ spune( a acestei aPust+ri a popula&iei la resursele di(inuate de recesiunea econo(ic+ pe ter(en lunG a Eost ciu(a. Nu(+rul celor care au (urit 'n =pania de ciu(+ 'n !["" sau 'n !#98 n7a Eost 'nlocuit inteGral 'nainte de !>[9 sau !>>9. Ciu(a nu a a)andonat niciodat+ p+('ntul penisulei. Ea tipare cu reGularitate 'n porturi. 3in pri(ii ani ai secolului al <-I7lea 'n cursul c+rora Andalu%ia a Eost lovit+ crunt ciu(a a (arcat o a)sen&+ 'ndelunGat+. CreFterea popula&iei 'n secolul al <-I7lea decurGe 'n parte din acest so(n lunG un so(n care nu a eHclus uneori deFtept+ri Eoarte scurte. Ciu(a eHplodea%+ la sE'rsitul secolului al <-I7lea: ![A9 ![A"@!["8. -ine episodul (aPor lunGa serie neaGr+ din !["# p'n+ 'n !#98 care taie 'n dou+ istoria =paniei. $i(p de sase ani )oala nu cedea%+ 'ntr7un loc dcc't pentru a ataca 'ntr7altul nu cedea%+ un (o(ent de7c't pentru a lovi si (ai puternic sase luni (ai t'r%iu 'n acelaFi loc. Potrivit unor aprecieri ea ar Ei di(inuat popula&ia =paniei 'n #9 de ani din !["9 p'n+ 'n !#[9 la # [ (iloane de locuitoriM potrivit altora de la " la # (ilioane. Adev+rat+ ciu(+ (edieval+ ciu(a din !["#@!#98 care pustieFte peninsula Eace posi)il+ (+sura7 86# rea diEeren&ei care o separ+ de ciu(ele 'nc+ de pe acu( (oderne ale secolului al <WII7lea Erance%. Contri)u&ia eveni(entului este decisiv+ 'ntr7o evolu&ie. =pania %on+ arhaic+ %on+ 'ncercat+: nu se poate (ini(ali%a a(ploarea Fi i(portan&a e7He(plului =paniei de7a lunGul secolului al <-II7lea. =+ reveni( la ciu(a din !["#@!#98. Ea este Eapt aproape unic 'n istoria (editeranean+ a =paniei o ciu(+ nordic+. Ea s7a r+s7p'ndit din Cordiliera Canta)ric+. =7a re(arcat oare c+ eHact 'n acelaFi (o(ent ciu(a lovea cu o deose)it+ severitate &+r(urile nor(andeO Pierre Xouhier ne oEer+ o (+rturie pentru Port7en7Bessin unde 'n anul !["> (or >" de persoane adic+ de patru ori (ai (ul&i dec't 'n7tr7un an nor(al Eapt care plasea%+ (o(entul ele v'rE din !["> pe locul al doilea i(ediat 'n ur(a anilor !#8[@!#8# si (ult 'naintea lui !>A? pentru (or)iditatea de ciu(+ raportat+ la o perioad+ 'ndelunGat+ de dou+ secole. 3e unde ipote%a: violen&a eHtraordinar+ si locali%area 'n interiorul uscatului a ciu(ei i)erice provine desiGur din conPunctura econo(ic+ dar 'n plus si din itinerarul de inEiltrare neo)iFnuit al ciu(ei. 3eprins+ si relativ i(uni%at+ Ea&+ de epide(iile de ciu(+ venite din sud =pania avea s+ suco()e 'n Ea&a atacului unei ciu(e din nord. 3in Cordiliera Canta)ric+ @ =antander Eiindu7i epicentru BiscaKa Navarra Calicia s'nt ui(itor de cru&ate @ )oala )locat+ la vest se 'nd'rPcFte spre sud 'n direc&ia centrului nervos al peninsulei 'n podiFul (untos al Castiliei -echi o vre(e 'nc+ )oGat. In Ee)ruarie !["" este atins+ =eGovia. Brice lor(+ de via&+ social+ este i(ediat suspendat+. Aceast+ ciu(+ din nord pe p+('ntul din sud nu respect+ ar(isti&iul de iarn+. CriGul si u(iditatea lipsesc. Potrivit unei surse Generoase 'n aprecieri la =eGovia s7ar Ei conse(nat !8999 Le (or&i cu un (aHi(u( 'n iulie si auGust. 86> 3up+ Cordiliera Canta)ric+ 'n !["" 'ntreaGa Castilie a Eost pustiit+. Andalu%ia este lovit+ cu 'nt'r%iere din !["" de un Ger(en care a pierdut dePa ceva din virulen&+. Cele A 999 de decese din =evilla 'ntr7un oraF de peste !99 999 de locuitori poart+ (+rturia unui cataclis( de violen&+ (edie inco(para)il cu cel care a de%articulat Castilia. 4i pentru c+ totui se leaG+ se 'n&eleGe de ce co(er&ul =evillei 'Fi reia (arFul ascendent dup+ !#9[ 'ntr7.i scurt+ perioad+ de prosperitate suEocant+ c+reia 'i lipseFte de7acu( 'nainte spriPinul solid al unei Castilii active si nu(eroase. Pentru aceFti sase ani este re%ona)il s+ evalua( pierderile directe datorate eHclusiv ciu(ei la [99 999 de (or&i raporta&i la o popula&ie 'n Castilia de ordinul a # [99 999 de locuitori. 3up+ un ase(enea soc ciu(a 'Fi ia r+(as )un. 'ntre !#8" Fi !#?! ea apare din nou 'n (ai (ulte locuri 'ntr7o perioad+ i(portant+ pentru italieni Fi Erance%i 'n poEida acestui du7te7vino al trupelor 'n Italia ea nu 'nsea(n+ cine Ftie ce. Ciu(a din perioada clasic+ este o ciu(+ de port. Consulii Erance%i clin a doua Pu(+tate a secolului al <-II7 lea se(nalea%+ 'n porturile de la sud de =pania din Canare si ,adeira riscurile de ciu(+ 'n (edie o dat+ la cinci ani: un risc (+runt de cele (ai (ulte ori o Eo)ie a ciu(ei (ai cur'nd dec't o ciu(+. B carantin+ riGuroas+ c*teva (+suri de i%olare arderea (+rEurilor suspecte si se scap+ cu c'teva sute de victi(e Fi cu o (are spai(+. Ciu(a din !#?> de la ,alaGa este (ult (ai rea o ciu(+ din Brient pe care Eundalul (untos al oraFului reuFeFte s7o striveasc+ 'ntre %iduri si (are. Cu totul altEel se petrec lucrurile 'ntre !#6> si !#[8. Ca a(ploare Fi durat+ accidentul clin !#6> este co(para)il cu cel din !["#. 3ar nu (ai este pustiit+ aceeaFi =panie iar r+ul nu are aceeaFi oriGine 'n !["# nordul si i(portantul centru r+('n dup+ trecerea lui distruse Fi Golite de oa(eni 'n !#6> iat+ s'nt lovite Levan7 86? tul (editeranean total cru&at 'nainte Fi sudul andalu% sla) atins pri(a oar+. Este o ciu(+ clasic+ sosit+ din )a%inul oriental al ,edite7ranei si poate c+ s7a 'nt'(plat astEel deoarece ea nu se ca&+r+'chiar at't de uFor pe podiF pentru a se

instala aici ca 'n !["#@!#98 c'nd venea pe dru(ul insolit al nordului. 3in iunie !#6> p'n+ 'n aprilie !#6A %ece luni E+r+ r+Ga% 7nu(ai 'n oraFul -alencia s'nt !# >A" de decese. ,+suri enerGice de ordine reuFesc s+ li(ite%e )oala pentru c+ 'n total 'n 'ntreGul &inut al -alenciei nu s'nt nu(+ra&i (ai (ul&i de ?9 999 de (or&iM )locat+ pe uscat )oala nu se r+sp'ndeste din aceast+ pricin+ (ai pu&in pe (are. La sE'rsitul lui !#6> este lovit Alicante la eHtre(itatea sudic+ a &inutului -alencia 5de la sE'rsitul lui !#6> p'n+ la sE'rsitul lui !#6AQ. In (i%era ,urcia ElaGelul se propaG+ 'ntr7o at(osEer+ de(n+ de anul !?6AM nu(ai 'n dioce%a ,urcia ar Ei (urit 69 999 de oa(eni printre care episcopul si cvasi7to7talitatea clerului ca o aspr+ isp+Fire a unui devota(ent neclintit pentru cau%a ciu(a&ilor. Apoi )oala p+trunde spre interior 'ndru(at+ de natur+ Fi de oa(eni. Xranada este ocrotit+ de ecranul i(pun+tor al =ierrei Nevada Castilia este ap+rat+ de viGilen&a unei Eoarte )une ad(inistra&ii )ine pl+tite pentru a Fti c't o cost+ s+ se lase surprins+ si de vidul u(an al acelor despo)lados 5pustiuri p'n+ la coloni%area din secolul al <-III7leaQ clin =ierra ,o7rena. Boala este astEel a)+tut+ asupra Andalu%iei. $ri)utul pl+tit de Andalu%ia a Eost de ast+ dat+ enor(. Interiorul Fi &+r(ul. Cei 69 999 de (or&i i(posi)ili atri)ui&i oraFului ,alaGa s'nt un se(n de pierdere a (in&ii. La Zero% de la Crontera un alt cliFeu tradi&ional Fi poate reEleH al unui adev+r cu(plit iar)a ne spune cronica creFte 'n pia&a (are. =evilla cunoaFte ln !#6" 'ncep'nd clin (artie cel (ai teri)il cataclis( din istoria sa. 3atorit+ unei neGliPen&e vinovate ce tre)uie plasat+ pe i(aGinea 86" de Eond a conPuncturii de%astruoase. =evilla s7a i%olat de uscat E+r+ a 'ndr+%ni s+ se i%ole%e de (are. Intrarea 'n =evilla 'n continuare cel (ai (are oraF din peninsul+ a unor stoEe conta(inate si a unor c+l+tori conta(ina&i de7 clanFea%+ catastroEa. Anii !#6"@!#[9 (archea%+ 'n istoria =cvi7llei1 cea (ai i(portant+ dintre cotituri: #9 999 de (or&i din !!9 999 p'n+ la !89 999 de locuitori. I(ediat dup+ cataclis( =evilla va recupera destul de repede o parte din popula&ia sa nu(ai o parte adic+ p'n+ la A9 999@"9 999 de locuitori. Acest nu(+r nu va Ei dep+Fit 'nainte de sE'rsitul secolului al <l<7 lea. 3ar a7cestia s'nt al&i oa(eni e(iGran&i din Andalu%ia si (ai ales din Cordiliera Canta)ric+ cru&at+ 'n !#6"@ !#[9. 3up+ !#[9 =evilla nu (ai este =evilla. Un alt oraF 'i u%urp+ nu(ele nu si titlurile E+r+ posi)ilitatea de a pretinde (oFtenirea de capital+ econo(ic+ (ondial+ deposedat 'n cur'nd de Cadi%1 de controlul asupra co(er&ului cu A(erica dep+Fit de ,adrid 'n ierarhia prestiGiului intelectual 'n interiorul peninsulei. B )un+ si ro)ust+ capital+ provincial+ @ aceasta este =evilla cea nou+ la ieFirea din nenorocire. 3in =evilla )oala se r+sp'ndeste 'n 'ntreaGa Andalu%ie de Pos. ='nt lovite la Eel de cu(plit Cordo)a Fi '(prePuri(ile saleM la Eel se petrec lucrurile Fi 'n vechea Coroan+ a AraGo7nului. 'n !#[!M ascensiunea spre nord continua p'n+ 'n )a%inul pirinean. DaraGo%a Huosca Laspuna si Ceresa au cunoscut la poalele Phi7neilor sc+deri ale popula&iei de [9\. A(or&it+ )oala va reveni si 'n !#[# Fi 'n !#[A 'n c'teva puncte li(itate. A(ploarea pustiirilor 'n Catalonia si 'n spatele &inutului araGone% se eHplic+ prin inciden&a r+%)oiului. Ciu(a din !#[! va Ei contri)uit s+ %dro)easc+ re%isten&a Cataloniei s+ Eacilite%e victoria lui Cilip al I-7lea si s+ i%ole%e Principatul de aPutorul Erance%. Ciu(a de la =evilla este un Eactor do(inant al istoriei eco7 8[9 no(iceM ciu(a de la Barcelona este un. (are personaP al istorici politice. 'n Roussillon ciu(a Golind &inutul de Eoarte pu&in nu(eroasa lui popula&ie 5aproHi(ativ ?[ 999 de locuitoriQ Eavori%ea%+ aneHiunea Erance%+ a unui &inut 'n parte pustiu care va Ei repopulat prin i(iGran&i din ,asivul Central Fi din LanGuedoc. In A(purd+n spatele eHpedi&iei Erance%e este t+iat. Boala se propaG+ si 'n Baleare Fi printr7o (iFcare de re'ntoarcere spre est c+tre =ardinia Fi Neapole. 3eFi ciu(a din !#6>@U !#[8 si7a desE+Furat de%astrele 'ntr7un spa&iu (ai re'str'ns Fi (ai cu sea(+ (ai pu&in populat 'n partea periEeric+ (editeranean+ cru&at+ la 'nceputul secolului pierderile suEerite pot Ei evaluate ca Eiind la acelaFi nivel 5(ini(u( [99 999Q ca la 'nceputul secolului. In raport cu o popula&ie i)eric+ total+ (icForat+ nu(eric pierderile din !#6>@!#[8 s'nt propor&ional chiar (ai (ari dec't 'n !["8@!#98 "0 'I 'n loc de #"^". Ulti(a perioad+ i(portant+ de ciu(+ din istoria =paniei se situea%+ 'n cursul nesE'rsi7tului deceniu dintre !#># Fi !#A[. Este un lunG si capital deceniu al tuturor adapt+rilor. Poate c+ toc(ai 'n punctul cul(inant al nenorocirilor se preG+tesc prin severa asanare (onetar+ din !#A9 unele dintre condi&iile 'ndelunGatei redres+ri a peninsulei ale c+rei se(ne nu s'nt deEel percepti)ile 'nainte de Pu(+tatea secolului al <-III7lea. ,ai pu&in crud+ dar de o durat+ (ai (are ciu(a din !#>#@ !#A[ apar&ine tipului clasic Fi nor(al al unei epide(ii (editeraneene. CartaGena 'n !#># Port Eiind a Eost pri(ul oraF lovit la Pu(+tatea lui iunie. Cu toate (+surile luate ,urcia 4i Elche s'nt atinse rapid. Ce a 'nse(nat ElaGelul clin !#>#@!#>>O Ceva (ai (ult+ disci7Plin+ !7ar Ei putut G'tui. Consulii Erance%i cel Pu&in pretind acest lucru aceiaFi consuli care se plinG cur&ii de la -ersailles' c'nd se pune pro)le(a s+ se ard+ din (otive sanitare unele 8[! (+rEuri apar&in'nd supuFilor Erance%i. -alen7cia nu se pl'nGe si ea 'n iulie !#>> de o)stacolele puse 'n calea

co(er&ului s+uO 3in nou %ona (untoas+ a Andalu%iei este lovit+ relativ severM reGatul Xranada cru&at 'n !#6"@!#[9 pl+teFte un tri)ut enor( Andalu%ia de Pos di(potriv+ nu a Eost lovit+ cu duritate. =e va Ei p+strat cu(va de la o epide(ie la alta un Eel de i(unitate dura)il+O I(unit+&i verita)ile s'nt diEicil de conceput de7a lunGul unui sEert de secol poate doar o (ai (are pruden&+ 'n a(intirea unei )oli resi(&ite cu(plit. Epide(ia (archea%+ 'n !#A9 si !#A! o oarecare staGnare 'nainte de a porni iar Fi (ai virulent+ 'ntr7o alt+ direc&ie 'ncep'nd din !#A8 Fi !#A? ea )'ntuie iar+Fi spre Levant dar si c+tre interior 'ntr7o )un+ parte din La ,ancha si Estra(adura. Aceast+ 'naintare c+tre nordul si centrul &+rii tre)uie pus+ 'h leG+tur+ cu recoltele proaste din anii !#A8 Fi !#A? Fi cu starea de su)ali(enta&ie a unei p+r&i a popula&iei. ,ai 'ndelunGat+ dar (ai pu&in crud+ epide(ia din !#>#@!#A[ a costat peninsula potrivit evalu+rilor ponderate ale lui Antonio 3o(inGue% Brti% aproHi(ativ 8[9 999 de suElete ceea ce conduce la un total (ini( de l 8[9 999 de (or&i pentru cele trei (ari epide(ii spaniole de ciu(+ din secolul al <-II7lea. Pute( e%ita 'n EiHarea unui punct Einal 'n istoria epide(ioloGiei Europei (oderne 'n Eunc&ie de orientarea c+tre sectorul Eerit sau c+tre sectorul eHpus. Cotitura se plasea%+ dup+.anul !#A[ sau 'nainte de !>89. In Cran&a sector Eerit epide(iile din !#86 si din !#?" se 'nrudesc (ai (ult cu tipul diEu% Fi dePa atenuat al epide(iei spaniole din !#>#@ !#A[ dec't cu v'l7v+t+ile teri)ile din !#99@!#[9 'n =pania .Fi !#?9@!#?[ 'n. Italia de nord. 'ncep'nd din !##[ reGele care preia FtaEeta inven&iei .carita)ile a ReEor(ei catolice @ 'n acest do(eniu 8[8 printre at'tca altele ea poart+ nu(ele =i(&ului -incent de Paul1 @ reuFeFte s+ E+r'(i&e%e r+ul cu aPutorul corpului de (edici de ciu(+ al i(placa)ilei dar )eneEicei autorit+&i a intenden&ilor. In aEara i%ol+rii '(potriva ciu(ei nu se poate Eace ni(ic. I%olarea ciu(ei este una dintre cele (ai (ari victorii ale Europei clasice. 'n =pania %on+ arhaic+ %on+ eHpus+ nu (ai eHist+ nici o epide(ie (are de ciu(+ dup+ !#A[M doar atacuri locali%ate 'n porturi dar pe care o carantin+ sever+ reuFeFte s+ le restr'n7G+. Anul !>9" an cu(plit 'n =pania ca si 'n Cran&a (ai (uet dec't an de epide(ie este un an de Eoa(ete 'nainte de !A99 nu se (ai petrece ni(ic la scar+ (are. BriGinar+ din ,aroc epide(ia din ,aroc Eace > 999 de victi(e la Cadi% Fi ?9 999 'n provincia =evilla. Epide(ia din !A99 care a(inteFte prin intensitatea sa ciu(a din ,arsilia a putut Ei i%olat+ 'n poEida violen&ei sale 'n spa&iul restr'ns al Andalu%iei de Pos la Eel ca ciu(a din ,arsilia 'n sudul Proven&ei. =ecolul al <-III7lea spaniol cunoaFte e drept o alt+ 'ncercare leGat+ de de%voltarea culturilor iriGate Fi care ne tri(ite cu G'ndul (utatis (utandis la recrudescen&ele paratiEice din Cran&a -echiului ReGi( @ cu(plitele valuri epide(ice de (alarie clin anii !>A6@!>A> Fi !>"9@!>"8. 3ac+ d+( cre%are unor autori li F7ar putea i(puta [99 999 de (or&i 'n Fapte ani etalonul de (+ri(e al ciu(ei de la Pu(+tatea secolului al <-II7lea dar la o popula&ie du)l+ de peste !9 999 999 de locuitori. 3a 'n privin&a ciu(ei Evul ,ediu se opreFte la !#A[. 3ovada o pri(i( 'n !>99: acea victorie na&ional+ sau (ai corect spus acea victorie european+ asupra ciu(ei din ,arsilia. In !>89 la ,arsilia R s+ lu+( )ine sea(a la acest lucru s(t reali%ate toate condi&iile pentru ca eveni(entul s+ se transEor(e 'ntr7un cataclis( planetar. -iolen&a )olii caracterul neaFteptat al 8[? atacului conPunctura deplora)il+ la sE'rFitul unei 'ndelunGate Ea%e B. -a Ei 'n cel (ai )un ca% ca 'n !#?9O Nu datorit+ unei 'n&eleGeri i(ediate a pri(ePdiei Fi unei discipline li)er consi(&ite. Eveni(entul se (+soar+ (ai )ine la Ca7di%. Consulul PartKet 5AN AE B$ 88[ EL 8>8Q scrie Consiliului la ![ septe()rie !>89. Con&inutul scrisorii a Eost considerat destul de Grav pentru ca aceasta s+ Eie 'ncredin&at+ cu( arat+ o not+ (arGinal+ ,onseniorului ReGent!. !>89: raporturile dintre Cilip de Brleans si Cilip al -7lea s'nt detesta)ile. Br su) preteHtul ciu(ei de la ,arsilia la Cadi% se va lua o (+sur+ care 'n ur(+ cu ?[ de ani ar Ei E+cut s+ vor)easc+ praEul de puFc+ iar 'n alte '(prePur+ri 'n secolul al <-III7lea s+ curG+ valuri de cerneal+. PartKet re(ite 'ntr7adev+r teHtul unei dispo%i&ii a ReGelui Catolic din 8" auGust cunoscut+ la Cadi% la [ septe()rieM la Cadi% 'n capitala european+ a co(er&ului cu A(erica unde interesele Erance%e precu(p+nesc de departe asupra intereselor spaniole si celor ale Blandei si AnGliei. Este o dispo%i&ie Iprin care ,aPestatea =a Catolic+ adopta (+surile care tre)uie luate 'n porturile statelor sale pentru a '(piedica propaGarea c+tre ele a ciu(ei despre care se %voneFte c+ )'ntuie la ,arsilia. In acest scop se vor sta(pila Fi 'nreGistra i(ediat toate (+rEurile care vor Ei socotite c+ au sosit at't din ,arsilia c't si din alte porturi (editeraneene 'naintea acestor veFti nepl+cute Fi care vor Ei descoperite 'n depo%itele si 'n casele ele co(er& Fi la neGustorii din acest departa(ent astEel 'nc't dac+ de7acu( 'ncolo se vor introduce altele pe calea apei sau altEel acestea s+ nu poat+ Ei conEundate cu cele dinainte.J Aceast+ dispo%i&ie a dat prilePul inspect+rii la Port7=ainte7 ,arie a tuturor tartanelor Erance%e. Este o (+sur+ ne(ai'nt'lnit+ ! Ceea ce este cu totul neo)iFnuit pentru L si(pl+ scrisoare de consul 5N. aut.Q. 8[6 contrar+ unei tradi&ii de dou+ ori secular+ literei ca Fi spiritului tratatelor. Pentru (ult (ai pu&in 'n Ea&a unui pericol de ciu(+ (ult (ai evident 'n cursul do(niei precedente Guvernul Erance% apelase la ulti(ele recursuri si autorit+&ile din Cadi% capitulaser+ rapid. 3ar 'n septe()rie !>89O 3esiGur PartKet s7a pl'ns dd nici nu era de aFteptat s+ Eie altEel

@ Guvernatorului Idiaque%. I3ar (i7a eHplicat 5Guvernatorul Idiaque%Q c+ aceste inspec&ii erau conEor(e acu( cu siGuran&a pu)lic+ 'ntruc't el avea 'nFtiin&+ri ne'ndoielnice c+ aceste tartane a)ordau 'n larGul (+rii navele venind din Porturile Proven&ei a c+ror intrare era inter%is+ Fi c+ eHistau te(eri c+ ele ar Ei pri(it (+rEuri pentru a le introduce dup+ aceea 'n aceste &inuturiJ. ='nt aici trei nout+&i capitale: luHul si eEicacitatea (+surilor 'ntreprinse @ va Ei aPutat la aceasta poate Fi o anu(it+ ostilitate '(potriva Cran&eiM conclu%ia lui PartKet dia(etral opus+ celei a tuturor predecesorilor s+i 5i)id. EL 8>?Q: I3rept ur(are (i se pare c+ tre)uie s+ ave( r+)dareJ 'n sE'rFit du)la (en&iune (arGinal+ care cuprinde hot+r'rea celor (ai 'nalte instan&e Erance%e: I3e trans(is ,onseniorului ReGent. =e pare c+ nu tre)uie s+ se insiste asupra acestui Eapt. Apro) deci%ia ConsiliuluiJ. 'n cursul lunilor care ur(ea%+ ciu(a din ,arsilia va Ei preteHtul 'n =pania pentru o serie 'ntreaG+ de (+suri E+&iF ostile Cran&ei . . . Cit+ vre(e va Ei i(plicat+ ciu(a din ,arsilia protestele Erance%e vor Ei (arcate (ereu cu du)lul siGiliu al unei curtoa%ii neo)iFnuite si al unei r+)d+ri Eoarte 'ndelunGate. ='nt eventual condi&iile care anticipea%+ cu !69 de ani orGani%area Crucii RoFii interna&ionale. d 'ntr7o pri(+ etap+ 'n secolul al <-II7lea Pri(atul interesului de s+n+tate pu)lic+ 'n&eleGerea lui s7a i(pus '(potriva intereselor Particulare 'n cadrul statului 5'n Cran&a Fi 'n AnGlia 'naintea Europei periEericeQ 'n !>89 Pri(atul s+n+t+&ii pu)lice s7a i(pus Fi 'n aEara 8[[ statului pe planul raporturilor interna&ionale aPunG'ndu7se la iGnorarea tratatului din Piri7nei. Ase(enea iGnor+ri (archea%+ adev+rate revolu&ii dintre acelea care 'Fi Eac loc E+r+ %Go(ot 'n conFtiin&a popoarelor. 3e(oGraEie Fi cri%+ 3e(oGraEia secolului al <-lI7lea ne7a ap+rut poate eHcesiv o de(oGraEie discontinu+ deter(inat+ de varia&iile (ult ti(p repercutate din 8[ 'n 8[ de ani (ecanis(ul )ine cunoscut 'n Cran&a secolului al <<7lea al Genera&iilor r+rite E+r'(i&ate de (oartea epide(ic+ sau do (oartea ciclic+. Este preEera)il s+ spune( Ide (oartea epide(ic+ Fi (oartea ciclic+J deoarece dina(ica proEund+ a de(oGraEiei vechi ca si cea a de(oGraEiei actuale r+('ne do(inat+ 'n continuare (ai (ult de intr+ri adic+ de pulsa&iile puternice ale natalit+&ii dec't de pulsa&iile catastroEice ale (or&ii. Zean ,euvret odinioar+ Pierre Xou)ert de cur'nd au trasat un (odel aproape perEect pentru a dese(na Focurile caracteristice (or&ii cri%a de(oGraEic+ de tip vechi. Econo(ia Europei (oderne @ se aEir(+ (ereu ur('ndu7! pe Ernest La)rousse @ este o econo(ie deter(inat+ de un sector aGricol do(inant Fi strict ali(entar: A[ p'n+ la "9\ dintre oa(enii ocupa&i pe oGoare cu o produc&ie 'n propor&ie de A9\ ali(entar+ asiGur+ (ai pu&in anevoios dec't s7a scris de o)icei hrana a ![\ (aHi(u( a 89;^o @ cu pre&ul c'tor sacriEicii Fi o)stacole pe ter(en lunG 'n calea de%volt+rii ca 'n =pania @ dintre IsecundariiJ Fi Iter&iariiJ si la nevoie dintre inactivii -echiului ReGi( 'n Eond o ra(iEica&ie politic+ ad(inistrativ+ Fi cultural+ a Iter&iarilorJ din %ilele noastre. Econo(ia este 'ncordat+ la eHtre( 'n cadrul ei n7ar putea eHista cri%e de supraproduc&ie a unor sectoare. =inGurele cri%e s'nt de su)produc&ie 'n sectorul ali(entar do(i7 8[# nant cel al cerealelor. 3in pricina insuEicientei re%ervelor ele i(plic+ echili)rul )ioloGic al popula&iilor 'n acest sens se cuvine s+ pune( pro)le(a @ s7o pune( nu s7o re%olv+( dd a Unei GeoGraEii a Eoa(ei1 'n Europa clasic+ EHist+ o Europ+ lovit+ de o Eoa(ete epide7 (Pc+ dd un sert+o al secolului al <-II7lea a( spune G'ndindu7ne la Nordeste de Zosue de Castro @ Fi o Europ+ a Eoa(etei ende(ice cu accese epide(ice. EHist+ o Europ+ a )ur&ilor Goale accidental Fi o Europ+ a )ur&ilor pline cu o hran+ proast+. Ceea ce nu eHclude accidentul. =tudiile E+cute recent la 'nde(nul lui Cernand Braudel arat+ c+ Europa (odern+ nu apar&ine 'n 'ntreGi(e do(eniului caren&elor si al (alnutri&iei. AnGlia Blanda s'nt re(arca)il de )ine hr+nite. Cran&a este hr+nit+ sa7 tisE+c+tor 'n propor&ie de A9\7 4i de ast+ dat+ la eHtre(it+&i 'ntr7o europ+ periEeric+ la est Fi la sud 'n unele por&iuni 'n =pania (onFtrilor se plasea%+ @ o (+rturisesc -ela%que% Fi ,urillo @do(eniul Eoa(ei ende(ice inEinit (ai pri(ePdioase dec't Eoa(ea epide(ic+ prin care este lovit+ ti(p de sase luni unul sau doi ani o popula&ie hr+nit+ nor(al. Aceast+ constatare preala)il+ per(ite re%olvarea uneia dintre contradic&iile de care s7au lovit Genera&ii de istorici. Cri%a ciclic+ de tip vechi1 ca s+ relu+( Eor(ula devenit+ clasic+ de la Ernest La)rousse provocat+ de un accident (eteoroloGic de o anu(it+ a(ploare este 'n General din (otive (eteoroloGice decenal+: eHist+ un deEicit i(portant al produc&iei a7Gricole do(inante @ cerealele planiEica)ilc @ la Eiecare Fapte sau opt ani. Independent de Eoa(ea pe care cri%a ciclic+ o antrenea%+ 'n sectoarele s+race ale popula&iei eHist+ Fi epide(ii care7i lovesc pe cei )ine hr+ni&i. In (edie la Eiecare 8[@?9 de ani 'n ti(pul unei cri%e ciclice din trei se produce o 'nt'lnire a toa(etei cu epide(ia. 4i iat+ catastroEa. Epi7cie(ule de ciu(+ din ![">@!#9? si din !#6>@ I)R din =pania apar&in acestui tip. Chiar si 8[> ciu(a din !#>#@!#A[ este 'ncep'nd din iarna anului !#A8@!#A? relansat+ 'n podiFul Castiliei de o)iFnuitul accident ciclic.

Co(pleHul econo(ico7de(oGrat'ic al cri%ei de tip vechi (erit+ s+ ne opri( asupra lui. Pri(ul punct reculul 'nc+ din secolul al <-II7lea al cri%elor pur epide(ice. Ele lovesc pustiesc dar de la E+r*(i&area ciu(ei o)&inut+ 'n Cran&a si 'n Europa cea prosper+ 'nc+ din pri(a Pu(+tate a secolului al <-II7lea 'n =pania Fi 'n Europa (ai pu&in prosper+ din !#A[ epide(iile devastea%+ un teritoriu li(itat re(arc'ndu7se 'n cel (ai r+u ca% la scara unei provincii 'n (od nor(al la nivelul unui &inut (+runt Fi niciodat+ la ansa()lul unui (are stat teritorial. Al doilea punct @ cri%a ciclic+ nu antrenea%+ ipso Eacto catastroEa prevestit+ si tr*()i&at+ dou+ secole (ai t'r%iu de istorioGraEia de'odinioar+. Anii !#8#@!#8> !#6? !#>> !#A6 nu se eviden&ia%+ prin ni(ic pe lista ele pre&uri cerealiere la Paris. Al treilea punct @ catastroEa nu devine na&ional+ dec't dac+ eHist+ suprapunere si 'n7t'lnireO Pierre Xou)ert s7a ar+tat deose)it de sensi)il 'n privin&a acestui ulti( aspect. Lec&iile sale s'nt vala)ile pentru trei sEerturi din supraEa&a Cran&ei cu eHcep&ia doar a coastei (editeraneene iar (odelul s+u se aplic+ 'n (are 'ntreGii Europe clasice. Nu(ai )olile contaGioase scrie Pierre Xou)ert s'nt total incapa)ile s+ eHplice (ortalitatea ridicat+ care caracteri%ea%+ structura de(oGraEic+ dinainte de !>6[. ,arile si co(pleHele cri%e de(oGraEice de tip vechi nu s'nt datorate unor epide(ii i%olate catastroEale ci (ult (ai (ult perioadelor de s+r+cie de Eoa(ete cri%elor econo(ice de tip vechi su) aspectul lor cel (ai Grav Fi (ai hot+r*tor: cri%ele sociale de ali(ente1 ... 'n Cran&a astEel de cri%e de(oGraEice Eoarte a(ple se produc 'n Purul lui !#?9 'ntre !#6A si !#[? 'n !##! 8[? !##8 !#"?@!#"6 !>9"@!>!9 !>6!@!>68. A7ceste' date s'nt identice cu datele (arilor cri%e econo(ice declanFate de o creFtere considera)il+ ciclic+ a pre&ului GriuluiJ. 'n leG+tur+ cu aceast+ pro)le(+ ur(ea%+ un IeHe(plu realJ de(n de cele (ai Eru(oase paGini ale unei antoloGii de istorioGraEie Erance%+: IIat+ la Beauvais parohia =aint7Etien7ne 'n !#"? o Ea(ilie: Zean Cocu &es+tor nevasta lui Fi cele trei Eiice toate patru Eilatoare deoarece (e%ina are dePa " ani. Ca(ilia c'stiG+ PRBXRE=ELE $N-ASA,lN$ULUI LA $RBARN . !>99 . !>69 !>"]Q 897 Cri%a 5A B C 3 Q 8!. ProGresele 'nv+&+(*ntului. !9A soli pe s+pt+('n+ dar ea consu(+ cel pu&in >9 de livre de p'ine. Cu p'ine neaGr+ a [ )ani livra eHisten&a este asiGurat+. Cu p'ine de 8 soli apoi de ?9 ?8 ?6 de )ani @ cu( a Eost 'n !#6" !#[6 !##8 !#"6 !>!9 @ apare (i%eria. Cri%a aGricol+ aGrav'ndu7se aproape totdeauna 5Fi cu siGuran&+ 'n !#"?Q printr7o cri%+ (anuEacturier+ (unca aPunGe s+ lipseasc+ Fi deci salariul. Ba(enii 'ndur+ priva&iuni pot apela la cei c'&iva )ani puFi de7o parte pen7 tru %ile neGreM a(anetea%+M 'n cur'nd 'ncep s+ consu(e o hran+ de%Gust+toare p'ine de t+7r'&e ur%ici Eierte )oa)e stricate (+runtaie de ani(ale adunate din Ea&a a)atoarelorM su) diverse Eor(e r+ul aGrav'ndu7se ur(ea%+ str'(7 torarea s+r+cia Eoa(ea EriGurile v+t+(+toare si uciG+toare. Ca(ilia s7a 'nscris la Biroul =+racilor 'n dece()rie !#"?. In (artie !#"6. (oare (e%inaM 'n (ai Eata cea (are si tat+l. 3intr7o Ea(ilie 'n (od special Eericit+ pentru c+ lucrau to&i r+('n o v+duv+ si o orEan+. 3in cau%a pre&ului p'iniiJ. Aceast+ Eru(oas+ paGin+ (erita s+ Eie citat+. $otuFi ar Ei riscant s+ ne l+s+( Eura&i de e(o&ie. 3ra(a Ea(iliei Cocu din Beauvais nu este at't de si(pl+ Fi nici at't de General+. Nu eHistau oare la Beauvais distri)uiri de (erinde pentru cei s+raciO Pierre Xou)ert a calculat ra&iile: ele dep+Fesc 'n chip sensi)il ra&iile ta)erelor 'n ti(p de r+%)oi si ale popula&iilor din oraFele cel (ai Greu 'ncercate 'n !"66. ,oartea nu este de inani&ie pur+ ci (ediat+ de releul epide(ic. -a tre)ui deci s+ a7d'nci( lucrurile (ai (ult 'n direc&ia )olii. In sE'rFit Zean Cocu &es+tor este un o( dintr7un oraF Beauvais 'n (od eHcep&ional nes+n+tos din pricina diEicult+&ilor de drenaP si a apelor poluate 'n chip Eiresc. AFadar n7ar tre)ui s+ eHtrapol+( ca%ul &es+torului din Beauvais la ansa()lul popula&iei &+r+neFti. PluGarii culeG+torii de Easole )a chiar Fi o parte dintre (uncitorii %ilieri @ (icii lucr+tori de pe oGoare @ nu se l+sau 8#9 at't de uFor s+ (oar+ de Eoa(e. Pe &+r( nu se (oare niciodat+ de Eoa(e datorit+ pescuitului1 cu .undi&a. Nu se (oare de Eoa(e sau doar Eoarte rar 'n %onele de tuE+riFuri (ai pu&in )oGate dec't c'(piile nu se (oare uFor de Eoa(e de7a lunGul p+durilor 'n structura econo(ic+ Fi social+ a Cran&ei [9 p'n+ la #9\ din popula&ie cel pu&in se aEl+ la ad+post de 'nEo(etare. In =pania riscul apas+ asupra a >9 p'n+ la A9o^o din popula&ie iar sectorul Eerit de Eoa(ete socotind Fi Genero%itatea anarhic+ a clerului nu dep+FeFte 89 p'n+ la ?9\. =ectorul Eerit de Eoa(ete prin structura sa pare sa dep+Feasc+ 'n AnGlia Fi 'n Blanda cei #9\ din Cran&a pentru a atinGe >[ Fi A9\7 La acest punct totuFi ar tre)ui dup+ cercet+ri r+)d+toare s+ 'ntoc(i( harta riscului social de a (uri de Eoa(e de la cei A9\ de locuitori ai Europei s+race Fi periEerice din sud Fi poate clin est 5OQ p'n+ la cei 89\ din reGiunile Europei privileGiate acelea ale condi&iilor reali%ate cu perseveren&+ de viitoarea (uta&ie a de%volt+rii. Picrre Xou)ert 'n cercetarea sa consacrat+ oraFului Beauvais a de(onstrat nedreptatea (or&ii ciclice. Este suEicient s+ co(pari 'n ti(p de cri%+ parohiile 'ndestulate cartierul sluP)aFilor Fi cel al &es+torilor: I'n !#"? . . . 'n Beauvais au (urit ? 999 de persoane: un nu(+r

nesE'rsit de s+raci pe care Eoa(ea Fi (i%eria 'i Eace s+ %ac+ Fi care (or 'n pie&e Fi pe str+%iJ. 3ar dac+ cei )oGa&i scap+ de Eoa(ete ei s'nt 'n schi() atinFi de )oala pe care le7o trans(it s+racii. In iunie !#"6 tot la Beau7-aR_se conse(nea%+ Io (ortalitate considera)il+ printre cei s+raci care7Fi dau duhul pe strad+ ... Fi se preci%ea%+ chiar Fi printre cei )oGa&iJ. Pleca&i ele la te(a unei' Ide(oGraEii sociale diEeren&iatoareJ care tre)uia s+ su)li(e%e Eavoritis(ul (or&ii iat+7ne aPunFi 'n Ea&a o(nipre%en&ei )olii. Aceasta nu este puternic+ C$eClt aZutat+ de conPunctura econo(ic+. APun70e( oare s+ neG+( Eoa(eaO Nu iGnor+( teH7de reEerin&+ violen&a acelor perioade de 8#! Eoa(ete epide(ic+ p'n+ si la 'nceputul secolului al <-H7lea care au dus 'n Europa central+ la antropoEaGie. Ro)ert ,androu de cu7r'nd le7a adunat n'tr7un (+nunchi convinG+ tor. 3ar aceast+ literatur+ tre)uie suspectat+ Fi datat+. 3in !#89 p'n+ 'n !>#9 pe nesi(&ite riscul de a (uri de Eoa(e se i%olea%+ si se reduce 'n !>#9 el nu (ai apas+ 'n Europa de7c't asupra (inorit+&ii. Europa clasic+ a atins p P plan ali(entar 'nc+ de la sE'rFitul secolului al7<-II7lea o situa&ie (ai de invidiat dec't cea (ai (are parte a lu(ii a treia din !"#[. '(potriva Eoa(etei 'n (arile oraFe s'nt instalate puncte de aPutor. Atunci 'Fi Poac+ diP(a rolul de a asiGura un stoc de re%erv+ conEor( institu&iei )i)lice. AstEel este la Beauvais re(arca)ila (aFin+ anticiclic+ pus+ la punct de un (are episcop IauGustinianJ s+7i spune( si(pati%ant Pansenist Choart de Bu%enval. A7tunci apare una dintre principalele pri(ePdii ale recoltei proaste declanFarea (arilor (iGra&ii de s+raci c+tre punctul de aPutor 89 pin+ la ?9L^o dintre (arGinalii real(ente 'nEo(eta&i. 3ac+ !99^o dintre cei El+('n%i roiesc pe dru(uri 'n c+utarea hranei toate )arierele proEilactice s'nt 'nl+turate Fi iat+ (oartea 'n (arF. Nu Eoa(ea ucide ci o creFtere )rusc+ a circula&iei o sporire a virulen&ei. Ciecare perioad+ de Eoa(ete reEace (utatis (utandis. la scar+ redus+ condi&iile unei Conquista a A(ericii. ProEilaHia -echiului ReGi( 'nsea(n+ co(parti(entarea oa(enilorM tot ceea ce o reduce cooperea%+ cu (oartea. ,or&i din pricina Eoa(ei sau (or&i din pricina )olilor Eoa(ei @ sau (or&i din pricina )olilor puse 'n (iFcare pe dru(urile parcurse de se(+n+torii (or&ii de Eoa(e @ pute( aFterne acu( pe un atlas (ai (ulte (ii de cur)e parohiale lunGi str+)+t'nd toat+ Europa '(preun+ ele ar schi&a pentru perioada cuprins+ 'ntre !#8! Fi !>#9 cel pu&in patru7cinci dintre acele puncte cul(inante neGre care (archea%+ anoti(pul (or&ii si perioadele de (ini( cle7 8#8 (oGraEic 'n care )alan&a naFterilor a Eost cu(plit de neGativ+. Brice Erance% 5orice europeanQ IaPuns la v'rsta de )+r)at a Eost (artorul (ai (ultor valuri de (oarte pe care le7a v+%ut dcci('nd 'n Purul s+u p+rin&i prieteni vecini. . . Xroa%a la apropierea anoti(pului (or&ii )ucuria %Go(otoas+ de a Ei supravie&uit t+cerea concertat+ a autorit+&ilor despre (ortalitatea trecut+ s'nt tr+s+turi ale unei (entalit+&i care tre)uie considerat+ esen&ial+J 5P. Xou)ertQ. Pri(ul si(pto( cel (ai sensi)il este )rutala creFtere a nu(+rului de 'n(or('nt+ri o 'n(ul&ire de ? p'n+ la 89 de ori 'ntr7un tri(estru sau dou+. 3e ase(enea cu un uFor decalaP si sc+derea nu(+rului c+s+toriilor. La nivelul unui an pentru (area cri%+ de Iscu(pireJ care asocia%+ econo(icul cu epide(iolo7Gicul sc+derea este de ordinul a [9\7 'n cadrul tri(estrial sau se(estrial pr+)uFirea este Fi (ai (are. Co)or'rea liniei care indic+ nu(+rul c+s+toriilor repre%int+ una dintre caracteristicile cri%ei cu (otor econo(ic. Ceno(enul se eHplic+ E+r+ Greutate el este 'ns+ (ai pu&in evident 'n ca%ul (ortalit+&ii pur epide(ice E+r+ Eunda(ent aGricol. Chiar 'n !#6" la =evilla s7a o)servat o '()ul%eal+ c+tre altare @ si(ple leGiti(+ri de cupluri tr+ind 'n concu)inaP E+r+ deci inciden&+ de(oGraEic+. ,ult (ai ciudat Fi cu un eEect sporit pe ter(en scurt este deEicitul procre+rilor de ordinul a Pu(+tate 'n (od curent de dou+ trei(i )a chiar si (ai (ult. Punerea 'n (iFcare a celor trei cur)e @ Fi nu doar a unicei cur)e a 'n(or('ntarilor @ constituie caracteristica (aPor+ a cri%ei co()inate spre deose)ire de cri%ele si(ple pur epide(ice care nu au eEecte dec't 'n privin&a 'n(or('nt+rilor si de pr+)uFirile neepidc(ice care nu se (archea%+ dec't printr7o co)or're a cur)ei c+s+toriilor. 3in acest (otiv cri%ele co(pleHe care pun si(ultan 'n (iFcare cele trei cur)e parohiale 8#6 u eEectele cele (ai dura)ile. Acu( Fi nu(ai acu( ia naFtere relieEul neGativ repercutat (ult ti(pM al unei Genera&ii r+rite. B sc+dere de [9\ a natalit+&ii 'ntr7un an nu este recupera)il+ ulterior cu toat+ uFoara sporire a nu(+rului de naFteri 'n anul care ur(ea%+ cri%ei. Pute( c+dea de acord cu Pierre Xou)ert: naFterile care s7au produs s'nt naFteri pierduteM su) reGi(ul de(oGraEiei aproHi(ativ naturale nu eHist+ naFtere a('nat+ Fi orice a)sen&+ 'n procreare este deEinitiv+J. Aceste su)ite' Fi proEunde pr+)uFiri ale natalit+&ii o dat+ la Eiecare 8[@?9 de ani pun deopotriv+ unele pro)le(e Grave. Ele pun la Grea 'ncercare (odelul unei de(oGraEii de tip vechi i(aGinat+ ca Eiind lipsit+ de orice practici anticoncep&ionale. Nu(+rul c+(inelor destr+(ate 'n ur(a (ortalit+&ii din ti(pul cri%ei nu dep+FeFte 'n General a dou+%ecea parte deEicitul c+s+toriilor are 'ns+ un eEect (ai evident. In total 'ntreruperea c+s+toriilor si deEicitul 'n privin&a constituirii lor nu pot provoca o sc+dere a pro7 cre+rii de (ai (ult de o %eci(e. Un alt Eactor este tul)ur+tor: supra(ortalitatea este 'n pri(ul r'nd inEantil+ 'ntreruperea al+pt+rilor are un eEect contrar natalist dac+ 'l pute( nu(i astEel 'ntreruperea al+pt+rilor ar tre)ui s+ co(pense%e si chiar s+ dep+Feasc+ eEectul 'ntreruperii c+s+toriilor si al deEicitului 'n privin&a constituirii lor.

R+('n atunci eEectele Ei%ioloGice ale Eoa(etei dar a unei Eoa(ete care nu atinGe directR 'n secolul al <-II7lea dec't cel (ult o Pu(+tate din popula&ie: a(enoreea care nu i(plic+ neap+rat sterilitatea avorturile spontane din pricina incapacit+&ii trupurilor vl+Guite de a7Fi p+stra rodul . . . Nici o anali%+ 'nte(eiata pe o cunoaFtere precis+ a Ei%ioloGiei lpro.Cucerii riu reuFeFte s+ convinG+. E Greu nu t H1' C+ ase(enea sc+deri ale natalit+&ii tre)uie PU=P no sea(a unui ansa()lu con7 O. 'n sate n7a Eost nici7de (althusianis( ele7 8#[ (entar. Ceea ce lipseFte tre)uie s+ repet+( s'nt (otiva&iile Fi nu posi)ilit+&ile. 4i c'nd Pierre Xou)ert scrie: ICe7i drept cu cit 'i cunoaFte( (ai )ine pe &+ranii din Beauvais si pe al&ii c'&iva cu at't (ai pu&in 'i crede( capa)ili s+ eHercite Erecvent chiar Fi 'n perioad+ de cri%+ Eoarte Grav+ acel )irth control c't de ele(entarJ (i se pare c+ su)esti(ea%+ pe de o parte posi)ilit+&ile &+ranilor din Europa clasic+ 5ar tre)ui s+7i consider+( (ai pu&in a)ili dec't cea (ai (are parte a popula&iilor nude din A(ericaQ Fi (ai ales (i se pare c+ su)esti(ea%+ valoarea unei posi)ilit+&i ale c+rei Eoloase le cunosc si cele (ai a(+r'te prostituate 'n sE'rsit el 'Fi inter%ice s+ 'n&eleaG+ unul dintre aspectele (aPore ale revolu&iei de(oGraEice din secolul al <-III7lea. 3ac+ Cran&a devine (althusian+ c+tre !>[9 cau%a s+ Eie oare c+ &+ranii din Beauvais atinFi de nu Ftiu ce har EilosoEic ar Ei aPuns )rusc clin punct de vedere psihic (ai capa)ili dec't c+pitanii enGle%i din ti(pul revolu&iei industriale care 'n Eruntea Ea(iliilor lor patriarhale 'Fi traG din ele satisEac&ia Fi 'nte(eiatul orGoliuO Cu( s+ eHplic+( c+ sc+derea natalit+&ii atinGe 'n secolul al <-III7 lea (ai 'nt'i provinciile cele (ai s+race reGiunile '(piedicate 'n de%voltarea lorO Cu( s+ eHplic+( acest Eapt dac+ nu prin (aniera cea (ai si(pl+ recurGerea nor(al+ . . . datorit+ (odiEic+rilor (otivelor pierderii 'ncrederii 'n via&+ la tristele (iPloace din ti(purile de cri%+O La )a%a sc+derii )rutale a procre+rilor c'nd I(ortalitateaJ este Eunda(entat+ econo(ic se aEl+ desiGur a(enoreea si sterilitatea te(porar+ 'n poEida co(pensa&iilor care vin din partea al+pt+rilor 'ntrerupte avorturile spontane dar Fi recurGerea la coitus interruptus Fi avorturile voluntare pe care 'n Cran&a leGea R ur(+reFte 'n oraFe incapa)il+ Eiind s7o Eac+ 4! la &ar+ 'nc+ din ti(pul do(niei lui $'on.ric al II7lea. ILa (iPlocul secolului al <-I7lea sen!' R. ,androu lu(ea se neliniFteFte la Paris din nricina nu(+rului de avorturi 'n poEida une' 77oresiuni Eeroce pentru c+ Ee(eile Fi Eetele Ue dovedite c+ Fi7au t+inuit Graviditatea CM7au o(orit rodul s'nt 'n (od o)iFnuit conda(nate la (oarteJ. Este o cri%+ trec+toareO 3ar BaKle la sE'rFitul secolului al <-II7lea 5articolul I'Pu&inJQ pretinde c+ r+ul nu a E+cut dec't sase aGrave%e din ![[>M Henri Estienne constata c+ aceast+ leGe nu a pedepsit cu (oartea dec't sluPniceJ. Cit despre Zean $ous7saert acesta a sta)ilit cu claritate eHtinderea practicilor avortive 'n oraFele Ela(ande din secolele al <l-7lea si al <-7lea. ,uta&ia structurilor tradi&ionale A( putea s+ ne opri( pentru c+ ni(ic nu se clinteFte Eunda(ental 'nainte de !>69 @ !>[9 punctul Einal a ceea ce a( convenit s+ nu(i( perioada Europei clasice. 4i totuFi aceasta ar Ei o Grav+ eroare deoarece c+tre !>69 totul este dePa instituit din datele care vor antrena (uta&ia noii epoci deoarece structurile vechi nu pot Ei evaluate corect dec't 'n raport cu ceea ce ur(ea%+. ,odiEic+riO A( se(nalat unele 'n trecere: epide(ia continental+ G'tuit+ Fi E+r'(i&at+ 'n por&iuni (ici de teritorii anodine inEiltra&iile (althusiene 'ntr7o (are parte a aristocra&iei Erance%e . . . 3ar aceste (odiEic+ri se situea%+ 'ntr7 un ansa()lu. $re)uie s+ distinGe( trei ca%uri. La est 'n Polonia si 'n Rusia si la sudul eHtre( al Italiei se plasea%+ o Europ+ arhaic+M o Europ+ arhaic+ si totodat+ nou+ 'n (+sura ( care inteGrarea Rusiei 'n spa&iul european este a( ar+tat un Eapt recent. Nu se produce (ei o (uta&ie de(oGraEic+ 'nainte de ulti(ii ani ai secolului al <-III7lea si chiar 'nainte =ni ai secolului al <l<7lea. #<i=t+ L EurLP+ dina(ic+ 'n care intr+ esen&ial+ a teritoriului: nordul Italiei 8#> Insulele Britanice Xer(ania S+rile7de7Zos c'teva puncte din teritoriul Erance% la est si la sud cea (ai (are parte a Peninsulei I)erice. In sE'rFit o Europ+ pre(atur (althu7sian+: vestul Fi sud7vestul Cran&ei o parte din Elve&ia ro(ancl+ c'teva puncte din Catalonia Fi poate din callonia. Revolu&ia de(oGraEic+ 'nsea(n+ (ai 'nt'i o revolu&ie 'n privin&a (ortalit+&ii ca ur(are a atenu+rii Fi rareEierii 'n spa&iu a cri%ei. A( studiat la (o(entul po7 trivit E+r'(i&area si i%olarea epide(iei. $oate cur)ele parohiale din patru cinci(i ale Europei prospere indic+ o (icForare dup+ !>?9@ !>69 a distan&elor 'n ti(p de cri%+ 'ntre cur)a )ote%urilor Fi deceselor 'n ti(p de cri%+ cur)a deceselor nu se ridic+ (ult deasupra cur)ei )ote%urilor Fi eHcedentele re%ultate s'nt de sla)+ i(portan&+. Cri%ele 'Fi di(inuea%+ a(ploa7. rea si (ai ales 'Fi pierd consisten&a 'n spa&iu cu o serioas+ recuren&+ aproape pretutindeni 'n vestul si sud7vcstul Cran&ei 'n =pania Fi 'n PortuGalia la sE'rsitul secolului al <-III7lea. Recesiunea interciclic+ despre cure vor)eFte Ernest La)rousse este un Eeno(en General si deopotriv+ un Eeno(en de ordin de(oGraEic. 3ar acest uFor reGres accentuat prin r+%)oaiele Revolu&iei Fi ale I(periului care pedepsesc

Europa (arelui av'nt din secolul al <-II7lea nu repre%int+ dec't un episod E+r+ durat+ si E+r+ i(portan&+. Procesul reducerii supra(ortalit+&ii ciclice este deEinitiv anGaPat. Revolu&ia de(oGraEic+ este str'ns leGat+ de revolu&ia econo(ic+ 'n (+sura 'n care deEicitul ciclic al produc&iei cerealiere Poac+ 'nc+ un rol capital 'n (arile I(ortalit+&iJ ale secolului al <-II7lea lentele transEor(+ri ale econo(iei secolului al <-II7lea inEluen&ea%+ 'n (od Eavora)il evolu&ia de(oGraEic+. La sE'rsitul secolului al <-II7lea perioadele ciclice de v'rE conduc 'n (od curent la creFterea de ? chi4r de 6 sau eHcep&ional de [ ori a pre&ului GriJ nelor. 'n a doua Pu(+tate a secolului aP <-III7lea eHist+ doar o du)lare iar cri%a ciclica 8#A Hin iarna anului !>A" ca 'ns+Fi n7a putut an7t ena 'n Purul Parisului o creFtere (ai (are de A9\7 Coa(etea s7a scris a cedat locul str'(tor+rii. $i(pul prielnic (ortalit+&ii 'ncetea%+ s+ (ai Eie un ti(p ciclic. ,arile epide(ii p+ruser+ c+ traG 'napoi ca (otor al unei de(oGraEii discontinui 'ntre secolele al <-I7lea si al <-II7lea. Acu( din nou )oala se distan&ea%+ Ea&+ de produc&ie. C+rui Eapt 'i este datorat+ aceast+ (isterioas+ transEor(areO Ea a precedat (arile 'nnoiri tehnice din secolul al <l<7lea Fi este E+r+ 'ndoial+ eEectul unui ansa()lu concordant de (icro7transl'or(+ri 'n produc&ie 'n schi()uri 'n stocarea Fi 'n conservarea ali(entelor. Auto(atis(ul pe care unii au vrut s+7! sta)ileasc+ 'ntre deEicitul produc&iei si (arile '()oln+viri uciG+toare se destra(+ 'n cel (ai pu&in Eavora)il dintre ca%uri c'nd cur)a natalit+&ii r+('nc identic+ iar cur)a (ortalit+&ii se alinia%+ pentru perioadele de Goluri se desprinde un eHcedent considera)il. In Europa a 'nceput (uta&ia nu(+rului de oa(eni. B revolu&ie analoaG+ se produce 'n China1 potrivit unui (ecanis( care tre)uie studiat 'n continuare. =taGnant+ 'n secolul al <-I7lea a7Elat+ 'n sc+dere 'n secolul al <-II7lea popula&ia chine%+ aproape s7a triplat 'ntre !>99 si !A99 E+r+ s+ eHiste o (uta&ie tehnic+ evident+. Aceast+ creFtere s7a datorat unor cau%e pur de(oGraEice. Ea repre%int+ (ai 'nt'i 'n interiorul unei i(ensit+&i care p+rea 'nchis+ E+r+ s+ Eie o transEor(are a spa&iului prin construirea de ore%arii noi. ,uta&ia 'n ordinea u(an+ a( secolul al <-lII7lea este si ea (ai pu&in total poate o deschidere de noi Eronturi de de7nFare o (uta&ie teritorial+ a supraEe&elor cultivate. In spatele acestui ori%ont de ipote%e Era7Ep ' cLnvinGerea noastr+ este c+ 'n Europa la t . ln China (otorul evolu&iei este de na7serni i (LnraEic+. ,uta&ia 'n privin&a )oG+&iei (=at 7?! <-lII7Ra este 'n pri(ul rin+ o c ( direc&ia unicei adev+ratei )oG+&ii 8#" U@ 'ntruc't nu eHist+ alt+ )oG+&ie .dec't o(ul U@ a nu(+rului de oa(eni. 3ar o astEel de creFtere @7 'ntre !>99 Fi !A99 se produce o triplare a popula&iei 'n reGiunile prospere ale Europei @ nu poate re%ulta nu(ai dintr7o (odiEicare a cur)ei deceselor. A7proape pretutindeni 'n AnGlia 'n =candinaviR 'n =pania eHist+ o creFtere sensi)il+ a natalit+&ii datorat+ sc+derii v'rstei de c+s+torie prelunGirii vie&ii seHuale .reducerii perioadelor dintre naFteri. In ipote%a unui -echi ReGinR supus total leGilor naturale ale reproducerii se invoc+ E+r+ nici un 'nceput de dovad+ eEectele unei ali(enta&ii1 (ai )une. In ipote%a care ni se pare (ai corect+ a unui (althusianis( diEu% redresarea 'n aEara Cran&ei a cur)ei natalit+&ii c+tre (iPlocul secolului al <-IIl7lea se eHplic+ E+r+ Greutate printr7o 'nt+rire a (otiva&iilor (ul&i(ii. EHist+ o potrivire 'ntre (o7 delul european si (odelul chine%esc pentru c+ 'ntr7adev+r triplarea popula&iei chine%e 'n secolul al <-Ili7lea presupune o revolu&ie de(o7 GraEic+ co(plet+ cu o du)l+ (iFcare 'n EoarEec+ pe de o parte reducerea (ortalit+&ii pe de alta creFterea natalit+&ii. 3ar revolu&ia de(oGraEic+ din secolul al <-III7lea nu este 'nso&it+ pretutindeni de o (uta&ie 'n privin&a nu(+rului de oa(eni. Pentru c+ eHist+ ca%ul Erance%. In Cran&a cur)a natalit+&ii ur(ea%+ 'ndeaproape (iFcarea 'n Pos a cur)ei (ortalit+&ii. =e 'nt'(pl+ chiar ca (iFcarea co)or'toare a )ote%urilor s+ o devanse%e pe cea a 'n(or('nt+rilor. Popula&ia sporeFte cu # 999 999 de suElete 'n Cran&a deci cu aproHi(ativ ?9\ 'n secolul al <-III7lea 'n ti(p ce se du)lea%+ 'n Europa si se triplea%+ 'n provinciile7pilot ale Europei eHpansioniste Fi 'n China. Cau%ele s'nt (+rirea v'r7 stei de c+s+torie 5'n sud7vestQ lunGi(ea intervalelor dintre naFteri Fi (ai cu sea(+ r+rirea naFterilor c+tre sE'rsitul vie&ii conPuGale7Aici nu (ai eHist+ nici o 'ndoial+ practicile anticoncep&ionale s'nt pre%ente. Ele se insta7 >>9 'n v'rEul ierarhiei sociale 'n oraFe Fi cu eHcep&ii 'n satele cele (ai s+race (ai re si (ai r+(ase 'n ur(+. ,althusianis(ul uneori este pre%entat ca o victorie a o7$ni asupra o(ului apare ( secolul al <-in7lea (ai cur'nd ca un stiG(at al eFecului si 'napoierii Grupului. d P+tre !>>9@!>A9 (odelele de(oGraEiei vechi nu se (ai aplic+ inteGral dec't 'n pro7vindile 'nc+ staGnante ale Europei periEerice. Capitolul -I =PASIUL. E<PLBA$AREA =BLULUI $otuFi secundarul nu tre)uie s+ (asche%e esen&ialulM secundar aici este viitorul iar esen&ial pre%entul acest 'ndelunGat pre%ent al Europei clasice dens Fi 'nc+rcat de i(percepti)ile E+G+duieli de evolu&ie. Poate c+ a( insistat prea (ult asupra revolu&iei de(oGraEice. Ea (archea%+ (ai pu&in )rusc dec't se spune 'n c+r&i sE'rsitul structurilor u(ane ale unei civili%a&ii tradi&ionale. Nu a atins ea oare aproape pretutindeni punctul s+u de perEec&iune 'n secolul al <-II7lea 'n (o(entul 'n care Eor&e 'nc+ insuEicient deEinite 'ncep s+ o epui%e%eO AproHi(ativ intacte structurile de(oGraEice ale -echiului ReGi( do(in+ realitatea din PortuGalia de nord Fi din Xalicia c+tre !A#9@!AA9 din

Irlanda cri%ei cartoEului 'nainte de a)olirea aFa7nu(itolor Cornlaios 5cu aceast+ diEeren&+ totuFi c+ 'n loc s+ (oar+ irlande%ii se '()arc+ pentru A(ericaQ clin Polonia si din Rusia &+r+neasc+ a anilor !A#9 Fi )ine'n&eles din cvasi7 totalitatea arhaicilor Balcani din sudul Italiei Fi din Andalu%ia ocupat+ de latiEundia. Revolu&ia de(oGraEic+ se poate preG+ti te(einic (ai ales din !>[9 c+ci p'n+ atunci ea nu a schi()at ni(ic 'nc+ nici peisaPul nici econo(ia nici oGoarele ci doar Eoarte pu&in dru(ul Fi Erontiera insta)il+ dintre %onele de incultJ aGer1 Fi saltus1. Aproape peste tot 'n' tre !#99 aici !#89@!#?9 dincolo Fi !#[9@!#A[ 8>8 ha chiar !>99 si !>!9 popula&ia a sc+%ut. Intre !>?9 4i !>[9 creFterea nu(+rului de oa(eni este General+ dar aceast+ creFtere nu este de7c't o si(pl+ recuperare. 3u)larea nu(+rului de oa(eni din !>99 p'n+ 'n !A99 nu datorea%+ ni(ic perioadei clasice. Reparatoare p'n+ 'n !>[9 (odiEicarea nu(+rului creea%+ din !>[9 p'n+''n !A99 )a%ele u(ane ale unei lu(i diEeriteM )a%ele ded plecare s+ le nu(i( oare ra(pele de lansare ale unei revolu&ii adev+7 rate ale unei (uta&ii care 'nc+ nu s7a 'ncheiatO Nu este lipsit de interes s+ not+( dincolo de Erontierele noastre identitatea proEund+ identitatea (isterioas+ dintre Europa si Brientul 'ndep+rtat cele dou+ (ase copleFitoare des7 cendente din Ada(. InEor(a&ia )rut+ din C+r&ile Xal)ene atest+ pentru China o popula&ie ceva (ai (are de #9 999 999 de oa(eni 'n secolul al <-I7lea de 6[ 999 999 c+tre !#[9 de peste >9 999 999 'n Purul lui !>99. Este aceeaFi pr+)uFire dar (ai ti(purie Fi (ai proEund+ dec't 'n Europa. 3ac+ revolu&ia de(oGraEic+ chine%+ co(pensea%+ Golurile astupate 'n Purul lui !>99 'n Europa ni(ic ase(+n+tor nu se petrece 'nainte de !>[9. AnaloGia dintre China Fi Earopa (erGe Fi (ai departe. 4i 'n7tr7un ca% Fi 'n altul (uta&ia 'n privin&a nu(+rului de oa(eni precede (odiEicarea tehnicilor 'n China cele dou+ revolu&ii s'nt si (ai total independente. ,uta&ia nu(+rului de oa(eni 'n secolul al <-III7iea repre%int+ aici la 'nceput pur Fi si(plu o (uta&ie 'n privin&a spa&iuluiM o (uta&ie 'ntr7un spa&iu care era cre%ut 'nchis Fi care de%v+luie posi)ilit+&i pen7crearea de IErontiereJ interioare 'n (are !R[9 p'n+ 'n !>99 'n China Fi din !>99 p'n+ lioB 'n diEerite p+r&i ale Europei s7a pro7s o recuperare a p+('ntului cultivat @ aGer Pe sea(a celui necultivat @ saltus. Bdat+ te din ln aceast+ direc&ie evolu&ia a dus Eoar7C*ci '' Coarte departe Fi 'n chip pri(ePdios. Plin Pltecono(ia veche eHista un echili)ru de7ntre aGer Fi saltus 5'ntre ore%+rie Fi 8>? (unteQ '(pinG'nd 'napoi %onele de revolu&ia de(oGraEic+ european+ aPunGea s+ co(pro(it+ %onele de aGer. Nu risca ea oare s+ declanFe%e un ciclu (ultisecular de populare co(para)il cu cel pe care !7a( studiat c'ndva 'n cadrul A(ericii precolu()ieneO Xrea provocare aruncat+ 'n Purul lui !>[9 de transEor(area unei si(ple (iFc+ri de recuperare de(oGraEica 'n revolu&ie de(oGraEic+. $re)uie cu(va s+ dat+( revolu&ia privitoare la nu(+rul oa(enilor pornind de laJ pr+)uFirea din anii !#A9@!>89 sau de la nivelul de recuperare al anilor !>69@!>#9O Un lucru este siGur. C+tre !>[9 o(ul european r+('ne cu spa&iul european 'ntr7un raport si(ilar cu cel de la sE'rFitul secolului al <-I7lea. 3in ![A9 p'n+ 'n !>#9 nu s7a produs nici o (odiEicare Eunda(ental+ ci doar alunec+ri (iFc+ri de str+(utare nuan&e. Nuan&a unei i(percepti)ile alunec+ri c+tre nordul Fi estul centrului de Greutate u(an din Europa nuan&e ale unei puternice oscila&ii: nivelurile din ![A9 Fi !#?9 s'nt de reGul+ (ai ridicate dec't ale celor [9 de ani care ur(ea%+ cele dintre !#?9 Fi !#A9 co)oar+ nivelurile dintre !#A9 Fi !>?9 repre%int+ o staGnare depri(an7 t+. Recuperarea este (ai (ult sau (ai pu&in Generoas+ din !>89 p'n+ 'n !>#9. Nu tre)uie ca 'nceputurile revolu&iei de(oGraEice aFadar ale acestei (inunate pro(isiuni pentru viitor s+ (asche%e realitatea unit+&ii proEunde a epocii clasice. B(ul Fi spa&iul. XeoGraEia densit+&ilor. Nepopulat sau populat Ceea ce este adev+rat la sE'rFitul secolului a1 <-I7lea r+('ne adev+rat si la sE'rFitul secolului al <Kil7lea Fi la (iPlocul secolului a! <-lII7lea. 'nainte de a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea 'n Europa nu se produce 8>6 vr U7U7.. U7' i1 s7: U.: J7'P7 7\ nici o (odiEicare capi t+ia a raporturilor dintre o( si spa&iu. Ceea ce scria Cernand Braudel despre supraEa&a (editeranean+ c+tre !#99 se aolic+ Fi Europei clasice. Lu(ea (editeranean+ din !#99 'nsea(n+ Europa Eertil+ de atunci (ai pu&in &inuturile s+race din nord cu 'n plus lu(ea isla(ic+ si teritoriile dependente de ea Ceva (ai spre sud se aEl+ aproHi(ativ a7ceeaFi cantitate de spa&iu si aproHi(ativ acelaFi nu(+r de oa(eni. Europa cea populat+ din sud Fi din centru' este (+rGinit+ c+tre !#99 la nord Fi la sud de %one 'ntinse (ai pu&in populate. Europa clasic+ plus lu(ea (editeranean+ constituie acea trei(e a o(enirii dense aElat+ 'ntr7un proces de Eoarte lent+ r+sp'n7dire 'n )a%inul (editeranean. ,ai (ul&i oa(eni si un sinGur spa&iuO Nu Pnai (ulte spa&ii. EHist+ (ai (ulte posi)ilit+&i de eHtindere. Europa clasic+ constituie un dens nucleu de popula&ie i%olat 'ntr7o Iunie aproape Goal+. ,editerana Fi Europa clasic+ au o supraEa&+ de patru (ilioane ailo(etri p+tra&i a c+ror densitate dep+FeFte 'ntotdeauna ![ locuitori pe ailo(etru p+trat adic+ o (edie superioar+ lui 89 589 locuitori^a(8 repre%int+ densitatea popula&iei nord7a(ericane 'n !"#9Q. 3e la pr+)uFirea popula&iei a(erindiene @ a( ar+tat 'ntr7o alt+ lucrare! 'n ce Eel @ la 'nceputul secolului al <-I7lea nu (ai eHist+ cu eHcep&ia Chinei si eventual a Zaponiei Fi Indiei nuclee co(para)ile. A(erica clin !#99 nu(+r+ un locuitor la 6

a(8M pe trei sEerturi i 5_n supraEata continentului tr+iesc doar !UBBBBB de oa(eni aEla&i E+r+ un (otiv Ei7%'c vi%i)il 'n aEara istoriei u(ane dinaintea istoriei un locuitor pe ?9 de a(8. Adev+rata Krica ne(editeranean+ E+r+ ,aGhre) si EGipt 'n ;E7 densitaU (edii de ! [@8 locuitori^a(8 lui e ' Ce' ?999999L de a(8 ai continentu7cinl dLJa=latlC par sa ai)+ L densitate a(eri7ae l( locuitor pe a(8 'n secolul al ; I 5N. aut.Q. i. =eville ct l'Atlan7 8>= <-II7lea o densitate de !9 locuitori^a(8 'R sea(n* un Eel de praG. EHist+ o )arier+ Fi &Pe o parte Fi de alta: sau (ult (ai (ul&i sau inEinit (ai pu&ini oa(eni. In lu(ea secolului al <-II7lea !9 p'n+ la !8 999 999 de a(8 5A\ din supraEa&a devenit+ util+Q au densit+&i (ai (ari de !9 locuitori^a(8 5densit+&i care pot atinGe ![9 de locuitori^a(8 'n Ca(pania si 'n delta Cluviului Al)astruQ. Ceva (ai (ult de 9 trei(e din acest spa&iu privileGiat se aEl+ 'n Europa. Ceva (ai pu&in de o trei(e @ 'n Peninsula indian+ inclusiv 'n 3eccan cu o densitate de 8[ de locuitori ^a(8M ceva (ai (ult de o trei(e apar&in Chinei aElate 'n proces de eHpansiune rapid+. Pe aproape 6 999 999 de a(8 popula&ia Chinei a oscilat 'ntre ![99 Fi !>99 5ciEre oEiciale rectiEicateQ 'ntre !99999999 5![99Q A9999999 5!#[9Q Fi !89999999 de locuitori 5!>99Q revenind aFadar o densitate european+ dar reparti%at+ de o (anier+ Eunda(ental diEerit+ de la 89 la ?9 de locuitori^a(8. 3in !>99 p'n+ 'n !A99 pe o supraEa&+ cresc'nd+ de ? [ (ilioane p'n+ la 6 [ (ilioane de a(8 popula&ia Chinei trece de la !89 999 999 la ?99 999 999 de suEleteM Europa clasic+ nu o (ai ur(ea%+: densitatea chine%+ 5A9 de locuitori^a(8Q este la sE'rFitul secolului al <-III7lea aproape du)l+ Ea&+ de densitatea european+. Zaponia sta)il+ 'ntre ![99 si !A99 oscilea%+ @ cu o distri)uire interioar+ ase(+n+toare celei chine%e @ 'ntre [9 Fi A9 de locuitori^a(8. 3in punctul de vedere al istoricului din secolul al <<7lea aFadar din punctul de vedere al unui =irius 'n ti(p Europa constituie 'n secolul al <-III7lea (ai (ult dec't 'n %ilele noastre o pat+ opac+ 7i noosEerei. Acesta este incontesta)il norocul ei. Un noroc care atraGe norocul ca 'n para)ola talan&ilor. B lu(e dens+ un spa&iu 'nc+ de pe acu( aGlo(erat de oa(eni. $re)uie oare s+ ne opri1 la aceast+ i(aGineO Acest adev+r cu privire Z? densitatea relativ+ a popula&iei europene 1 ?? Popula&ia Europei c+tr Ue !#?9 ZlP_v 1p i Ui0 ' secolul al <-lII7lea nu tre)uie s+ ne ascund+ cealalt+ Ea&+ Fi (ai i(portant+ a realit+&ii europene de atunci Fi anu(e pre%en&a unui spa&iu 'ntins (ult (ai 'ntins dec't al nostru Fi la ur(a ur(ei Eoarte pu&in st*p'nit de ora 'n acest Eapt re%id+ secretul (uta&iei de(oGraEice cantitative din secolul al <-UI7lea produs+ aproape 'n a)sen&a transEor(+rilor tehnice dar care Eace posi)il+ revolu&ia tehnic+ din noua epoc+. C'nd europeanul din secolul al <<7lea c+l+toreFte i(aGinar prin inter(ediul teHtelor si vestiGiilor arheoloGice ale civili%a&iei (ateriale de7a lunGul dru(urilor 'nc+ nesiGure ale Europei clasic e i(presia lui este cu totul alta. Ceea ce scria Cernand Braudel despre spa&iul (editeranean din preaP(a anului !#99 pute( proiecta cu 'ndr+%neal+ asupra Europei anilor !#[9@!>99. Adev+r (editeranean din secolul 7al <-I7lea @ adev+r european p'n+ la (o(entul cotiturii t'r%ii de la (iPlocul secolului al <-III7lea. ILu(ea (editeranean+ la scara secolului al <-I7lea este o lu(e Eoarte 'ntins+ insuEicient st+p'nit+ de oa(eni culturi econo(ii. Cu at't (ai 'ntins+ cu at't (ai pu&in st+p'nit+ cu c't este (ai sla) populat+J. =e cunoaFte ordinul de (+ri(e: Io lu(e de #9 de (ilioane de oa(eniJ ?A pentru lu(ea (editeranean+ creFtin+ 88 pentru lu(ea (editeranean+ controlat+ de puterea politic+ a Isla(ului 5din A 999 999 de locuitori din Europa turc+ 'n !#99 > 999 999 cel pu&in s'nt creFtiniQ 6[ 999 999 de creFtini ![ 999 999 de (usul7 (ani I'ntr7o lu(e de #9 999 999 de locuitori densitatea ailo(etric+ se sta)ili%ea%+ la !> dac+ nu se incorporea%+ 'n spa&iul (editeraP7nean Fi desertulJ. C+tre !>99 Europa clasica ;ste ceva (ai 'ntins+ Fi densitatea popula&ie! sale dep+FeFte cu Eoarte pu&in 89 de locuitori^ a(8. Captul este se(niEicativ pentru per(anen&a Fi si(ilitudinea situa&iilor. =cnndinavia7Xer(ania de est Polonia7Lituunia ,oscov+ ocup+ 'n raport cu nucleul dens de popular# 8>A BPUUm$IA EURBPEI fN ZURUL ANUUZ ->#C 86. Popula&ia Europei c+tre !>#9. 7.: R70iMi=: european+ o po%i&ie si(etric+ 'n (are cu ceea a spa&iului isla(ic 'n sud. !> locuitorR a(8 @ Iaceast+ ciEr+ este ui(itor de (ic+. rP' Eapt constat+ Cernand Braudel densitate# popula&iei este chiar (ai sla)+ dec't ne7o Gu Gerea%+ ciErele spa&iul Eiind atunci din punct de vedere u(an (ult (ai 'ntins dec't ast+%i $re)uie s+ ne i(aGin+( o popula&ie de trei saii de patru ori (ai pu&in nu(eroas+ dec't cea actual+ Fi r+sp'ndit+ 'ntr7un spa&iu (ult (ai considera)il (ai Greu Fi (ai lunG de str+)* tutJ. I=pa&iul aici este )r+%dat de pustiuriJ. A7d+uG'ndu7se anor(ala concentrare ur)an+ 5o)serva&ia nu (ai este vala)il+ 'n nordQ e'e IsE'rFesc prin a da popularii acel caracter de oa%+ care continu+ s+ Eie una dintre tr+s+turile lu(ii

(editeraneene Fi ast+%i. Inospitaliere si ostile lacuri (+ri oceane desertice pustiuri uneori Grandissi(i taie &inuturile (editeraneene . . .J. IIat+ nu departe de E)ru de culturile sale iriGate de perdelele sale de copaci si de Eelahii s+i truditori stepa s+rac+ a AraGonului desE+7sur'ndu7Fi c't ve%i cu ochii 'ntinderile (onotone de (+r+cini Fi ros(arin . . . 'n AraGon 'n apropiere de (un&ii Pirinei notea%+ un docu(ent din !#!> (erGi %ile 'ntreGi oar+ sa dai de vreun locuitorJ. PastiF'nd acel -oKaGe d'Es7paGne al Erance%ilor din secolul al <-I !7lea condens'nd (+rturiile lui Brunei Crancois Bertaut Fi ,7(e d'AulnoK ,arcelin 3eEour7neauH scrie: I,un&ii care traversea%+ =pania din toate p+r&ile nu s'nt nici cultiva&i nici '(podo)i&i cu sate ca aceia din Cran&a ci s'nt Eor(a&i din st'nci (ari GolaFe pe care ei le nu(esc sierras Fi penas ... EHist+ 'ntre ei 4eJ suri Eoarte netede precu( acelea din Castilia dar 'n cea (ai (are parte ele nu s'nt cultivate dec't 'n preaP(a oraFelor (ari la o leGhe sMv la o Pu(+tate de leGhe 'n vecin+tatea satelor U IAFadar nu este 'nt'(pl+tor reia CernanR Braudel c+ 3on `uiPote Fi =ancho c+l+tores!7 (ai (are parte a ti(pului str+)+t'nd.pus7[7el7 tiC. . . Chiar Fi Cran&a le are pe ale saleJ. Cran&aO Provence desiGur sudul ei acea 7 ul+' totuFi de Eertilitate. Rene Baehrel a !9 n*'r't 'n reGistrele notariale li(ita asa7%isu7l'ii 'incult. Este 'ntr7adev*r o lu(e: Iincult vinede . U U incult de p+dure cu (+r+ciniFuri de esen&e diEerite. Incult Garrus de stePari roFiiJ apoi'p*('nturile necultivate acoperite (ai (ult cu ier)uri dec't cu copaci incult EaliGou7iier 'n care st+p'nea ci()riForul sau incult arG'ialas acoperit cu dropi&+ 'n sE'rFit incult st'ncos. $oate s'nt eHpresii savante pentru Eolosin&a evaluatorilor cadastraliM &+ranul nu vor)ea dec't despre colin+J. S+ranul din Castilia spune el (onte. IAr tre)ui s+ deschide( un reGistru oarecare de deli)er+ri co(unale pentru a Eace repede cunoFtin&+ cu terre G*Fte cu 3eEEends de la Lare si 3eEEends de LeGaGnac care cedate odinioar+ co(unit+&ii de c+tre senior nu erau trecute 'n cadastru . . . p+('ntu] necultivat acoperea 'n !>>8J 5dat+ t'r%ie dar pre&ioas+ c'nd 'ncepuser+ de (ult deEriF+rile din secolul al <-III7leaQ I?90^9 din p+('nt Ia Zouques Fi la Cuveau [?J^9 la Nans 'n !>>9. 'n !>>6 la BauH erau puse 'n valoare nu(ai [9o^o din supraEa&a solului . . . .J. 3ar Provence Eace parte Fi ea din lu(ea (editeranean+. =+ urc+( atunci (ai la nord. lat+7ne 'n (untoasa BurGundie la sEirFitul secoluluiR al <-II7lea cu Pierre de =aint7Zaco): IA( l+sat conte(poranii c't ne7a stat 'n pu7 to&a s+ vor)easc+ despre p*('nturile lor... ,orvan do(in+ podiFurile Fi c'(piile... 'n &inutul din vale din apropiere se spune (or7danGe pentru a dese(na coasta (untelui care anun&a prin p+durea sa 'ntunecat+... =e ppune despre un p+('nt c+ este un (orvan ... e aceste terenuri i(per(ea)ile o)stacolul 'l dec'te8!nt* u(iditatea U U U Pretutindeni nu s'nt lea%7i Rn9ulles2 (olans (oloises care se(na7res d ndurile (l+Ftinoase ocupate de Poncie77 stuE+risuri. Pe p+('nturile ceva (ai 8?! uscate se 'ntind Ies )ruKeres @ iar)a7neaGr* dd Fi Ies )olets @ hri)iiJ. E o situa&ie deose)it77JJ ve&i spune cu (untele ,orvan. =+7! p+r+siR deci pentru depresiunea de la (arGinea lnb. iat+ AuHois. IIntr7o parte se 'ndeseFte p+durea7'n cealalt+ se 'ntinde &inutul lipsit de ar)oriJ' 3ar aici duF(anul este iar)a. Iar)a pentru c7i 7este necesar s+ se produc+ )led @ Gr ' u 7d pentru hran+ Gr'u din cel (ai )un conceau sau secar+ si iar)+ invad'nd p'rloaGa stric7_ rota&ia si nu las+ p+('ntul s+ se odihneasc+ Cea (ai (are parte din &inutul AuHois prost drenat se aEl+ su) ap+ Fi de =E'ntul ,artin 'n aprilie. I-itele nu ies aproape deloc decit la ad+pat din cau%+ c+ dru(urile s'nt Eoarte proaste 'n aceast+ perioad+J se vait+ un teHt din secolul al <-III7lea. =+ p+r+si( terenurile Poase pentru partea (untoas+ a &inutului. 3ar p'rloaGa se prelunGeFte pe (+sur+ ce urci: IC'nd aceste p+('nturi au rodit tinieQ de cinci sau Fase ani eFti o)liGat s+ le laFi s+ se odihneasc+ cel pu&in tot at't 'nainte ca ele s+ poat+ produce alte roadeJ. Iat+ ceva care (erit+ s+ Eie noEcit: dru(ul peste la%uri 'n plin AuHois Fi nu nu(ai peste p+rn'nturile vestite ca s'nt s+race ale ,asivului Ar(orican din Ardeni Fi ale ,asivului Fistos renan. 4i (ai la est se aEl+ I(unteleJ. Este o i(ens+ (antie p+du7roas+ 'n care s7au i(plantat Ide (ult ti(p nu(eroase lu(iniFuri cultivateJ . . . I,ult le(n dar pu&ine paPiFti pu&ine oGoare . . .J. Este un &inut aspru care cu p+durile sale adinei cu (iriFtile sale pustii cu dru(urile sale rare si pu&in siGure tr+ieFte i%olat. Coasta se 'nviorea%+ o clip+ prin vi&a de vie dar I&inutul din valeJ aduce p+durea1 'napoi. 3in nou apaE doar si(ple lu(iniFuri cultivate: I'n toate %onele acestea oGoarele s'nt doar G+uri 'n tia Eorestier+J. ISinuturile de c'(pie ' rate de codri aceasta este Eor(ula pe care R 'ntre)uin&ea%+ c+tre !>#9 parohul care7i c ni%ea%+ lui Courtepee inEor(a&ii asupra sa 8A8 lor Cha()eire CireK Re(illK. 4i ordinul din r'teauH a i(plantat la 'nceputul secolului al RWH7lea 'n (iPlocul p+('ntului arid Fi p+du7Z Q= satele =aint7Bernard Fi =aint7NicolasJ. Harta lui ,ichel 3eve%e din La -ie de la &oret Erancaisc au <-I7e siecle indic+ supraEa&a p+turii Eorestiere in Pu(+tatea nordic+ a Cran&ei la (iPlocul secolului al <-I7lea. A7ceste' supraEe&e &in'nd sea(a de curaturi si de p'rloaGe ar tre)ui cel pu&in triplate. C+r+ s+ (ai vor)i( de (laFtini1. Una dintre (arile pro)le(e de dincolo de li(ita clasic+ a (+slinului din ce 'n ce (ai dra(atic+ pe (+sur+ ce 'naint+( spre nord este cea a scurGerii a7pelor cu corolarul ei (alaria. I(ense tur)+rii perEide Fi aproape lipsite de oa(eni se aEl+ 'n nord7vestul AnGliei 'n =co&ia Irlanda 'n cele Fase provincii neolande%e ale Provinciilor

7Unite 'n nordul Xer(aniei pe &+r(ul scandinav Fi la Grani&ele dintre Lituania si ,osco7via ... de trei Fi de patru ori (ai 'ntinse odinioar+ dec't ast+%i. 3ar aceste &inuturi (l+Ftinoase s'nt poate (ai ediEicatoare acolo unde ne aFtept+( (ai pu&in. Un sinGur eHe(plu 'ntre alte cinci%eci posi)ile @ la hotarul dintre Nor(andia Fi Picardia se G+seFte &inutul Brav ast+%i a(enaPat ca o Gr+din+ enGle%easc+ cu l+pt+riile sale (odel lat+ cu( arate 'n secolul al <-I7lea descris de condeiul lui Pierre Xou7)ert: II(presionante s'nt aceste %one de s('rcuri cu solul )oGat 'n tur)+ (iFc+tor cu plante ciudate cu o Eaun+ ascuns+ cu vapori st+tu&i Fi v+t+(+tori: (icile (laFtini din BraK (arile (laFtini din Bas7$herain Brelles Cler7(ont. ,ai de te(ut erau acele &inuturi cu lupi Cu( LLdri 4l p+duri c+t+rate pe )r'ne Fi dea7n @ UJ. ,laFtina repre%int+ (utatis (utantul' ( toat* Europa (editeranean+ echivalen7d acelui incult din Provence chiar dac+ p+7J secolele al <-I7lea Fi al <-II7lea u(an+ dec't a noastr+ si al7 c+tuit+ U ec a noasr s a7 dintr7o veGeta&ie (ai pu&in deas+ cu 8A? at'tea locuri aproape Goale care se inserea%+ 'n &esutul unei p+turi u(ane relativ discontinue. Donele europene dens populate Aceast+ discontinuitate va Ei preci%at+ de ci7teva ciEre. ='nt ciEre de densitate u(an+ al c+ror caracter ar)itrar 'l cunoaFte( cu anticipa&ie. 3ensitatea pre%en&ei u(ane va tre)ui s+ Eie calculat+ nu la nivelul li(itelor na&ionale care cu eHcep&ia Cran&ei si AnGliei ur(ea%+ 'nc+ s+ Eie cercetate ci la nivelul &inuturilor (+runte Fi al parohiilor. Nu s'nte( 'n posesia unui (aterial statistic pri(ar care s+ ne per(it+ aspira&ia c+tre o cartoGraEiere (inu&ioas+ a acestei pre%en&e o(eneFti. 3ispune( 'n cel (ai )un ca% de unele (onoGraEii destul de )une pentru a o)&ine aproape de pretutindeni eFantioane repre%entative. Cu ele(entele re%ultate ar tre)ui s+ scrie( o carte Groas+. Ne vo( (+rGini la cadrele Eoarte larGi ale state7' lor Ftiind c+ aceste cadre (aschea%+ o parte din realitatea pe care vre( s7o 'n&eleGe(. ,aterialul )rut pe care7! invoc+( va Ei suEicient s+ de(onstre%e ceea ce un (aterial statistic ar per(ite s+ se sta)ileasc+ (ai )ine. Italia1 r+('ne 'n secolul al <-$I7lea cea (ai dens+ din Europa. Acest loc nu7i va Ei r+pit dec't clup+ !A?9 de AnGlia. La sE'rFitul secolului al <-I7lea cei 66 de locuitori pe a(8 repre%int+ dup+ Zulius Beloch cea (ai (are densitate ur)an+ din Europa si din lu(e ceea ce reduce 'ntruc'tva popularea c'(piilor Fi las+ (untele pustiu. C+tre !#[9 dup+ o pr+)uFire de l >99 999 de locuitori densitatea italian+ este readus+ la ?A de locuitori pe a(8. La sE'rFitul secolului ea dep+FeFte 6[ EiindR cu Eoarte pu&in superioar+ densit+&ii din ultirrni ani ai secolului al <-I7lea. CreFterea sa in secolul al <-III7lea este sla)+ doar cu pu&iJ superioar+ rit(ului Erance% Fi inEerioar+ (ediei europene. 3ensitatea italian+ urc+ @ apel+!1! 8A6 t ti(pul la ciErele lui Beloch @ la (iPlocul rolului al <-III7lea: ![6A6999 de locuitori dic+ [! de locuitori pe a(8M !A9"!999 'n !A99 #9 de locuitori pe a(8. Este o (edie care (aschea%+ )ine'n&eles diEeren&e enor(e. Italia are Fi ea pustiurile sale la Eel de nelocuite 5(laFtinile Pontine A)ru%%iQ dar (ai pu&in 'ntinse dec't cele ale =paniei 'n schi() ea are aGlo(er+ri (ai dense dec't oriunde 'n alt+ parte 'n Europa 'n vre(e ce la 'nceputul secolului al <-II7lea si chiar si la 'nceputul secolului al <-III7lea densitatea (edie este de 66 de locuitori pe a(8 Idensitatea din reGatul Neapolelui este. de [> atinGe chiar !#9 'n Ca(pania 'n preaP(a -e^.uviuluiJ. 'nc+ din !#99 densitatea ducatului ,ilano este '(preun+ cu aceea din S+rile7de7Zos cea (ai ridicat+ din Europa raportat+ la un teritoriu restr'ns l ?8A 999 de locuitori pe !# #[9 a(8 adic+ A9 de locuitori pe a(8M =icilia r+7('ne pu&in 'n ur(a Neapolelui la nivelul de [9 de locuitori pe a(8 5l 8[9 999 de suElete pe 8[ >?9 de a(8Q. 3ensitatea pe teritoriul italian al =erenissi(ei actuala -ene&ie este de [8 de locuitori pe a(8 5l A99 999 de locuitori ?! 699 a(8Q. Ea =X aEl+ 'ntr7un contrast violent cu posesiunile eHterne cu acel co'& a(enin&at a7venturat 'n interiorul ,editeranei orientale cea controlat+ tot (ai (ult de (arina Greac+ aElat+ 'n sluP)a Por&ii cu Istria 3al(a&ia Insulele loniene Creta 'nsu('nd 689 999 de locuitori Fi 89999 de a(8. =e trece atunci la (edia (editeranean+ Fi european+ de nu(ai 89 de locuitori pe a(8. =ardinia periEeric+ nu reali%ea^+ (ai (ult de !8 locuitori pe a(8 Fi Corsica ![. ='nt densit+&i i)erice 'n contrast cu densitatea =iciliei. =tatele papale (untoase Fi (l+Ftinoase 'n Latiu( cu toat+ ponderea no(ei si a nu(eroasei sale popula&ii de Iter7dlariJ alunec+ 'n Purul (ediei: 6? de locuitori Pe a(O E+r+ Cerrara Fi Ur)ino 66 si cu ele. diajrulUl E+r+ =avoia se apropie si el de (e76!M inciu%(d Fi =avoia (edia sa este 8A[ ceva (ai (ic+ nu at't italian+ c't Erance%+ ?#@?> de locuitori pe a(8. Cloren&a Fi Ro(a' dec+%ute nu (ai au densit+&i dec't de 6> Fi !> locuitori pe a(8 sau pentru ansa()lul (arelui ducat al $oscanei de ?A un nivel (ai a7 proape de cel Erance% dec't de cel italian. Li7Guria atinGe A9 de locuitori pe a(8 dar nu(ai datorit+ aGlo(era&iei ur)ane a Xenovei. I(ediat dup+ Italia vine Cran&a1. La sE'r7Fitul secolului al <-I7lea ea atinGea ?6 de locuitori pe a(8. $eritoriul s+u

se (+reFte 'n cursul 'ntreGului secol al <-I7lea dar cu eHcep&ia Clandrei teritoriile aneHate Cranche7Co(te Alsacia unele p+r&i din Lorena Rous7sillon 5cu (ai pu&in de > locuitori pe a(8Q au densit+&i inEerioare (ediei Erance%e acest Eactor ad+uG'ndu7se Eaptului c+ dup+ !#?9@!#69 popula&ia Erance%+ p'n+ spre !>89 este de (ulte ori staGnant+ 'n (od eHcep&ional uFor 'n creFtere dar cel (ai adesea 'nc+ 'n sc+dereM aceasta e situa&ia (ai ales pentru deceniile !#"9 @!>99 si !>9!@!>!9 care includ cele dou+ cri%e catastroEale clin !#"?@!#"6 Fi din !>9"@ !>!9: departe de a creFte 'n ansa()lu densitatea popula&iei Erance%e st+ pe loc. Ea pare s+ co)oare de la ?6 la ?8 pentru a se ridica 'n Purul lui ?[ la (iPlocul secolului al <-III7lea. S+rile7de7Zos 5S+riie7de7Zos spaniole LieGe Fi Provinciile UniteQ alc+tuiesc 'n continuitate cu (arile densit+&i Erance%e o (as+ u(ana considera)il+ de 8 [ p'n+ la ? 999 999 de oa(eni puternic aEectat+ este adev+rat de pri(a Ea%+ a r+%)oiului de A9 de ani cu o densitate de [9 de locuitori pe a(8 reparti%a&i Eoarte ineGal cu (edia ridicat+ 'n %onele care continu+ Bra)antul Fi Blanda Fi cu o periEerie rar+: BveriPssel Xelderland callonia arden+ [9 de locuitori pe a(8 'n S+rile7de7Zos ?6 'n Cran&a 66 'n Italia ?9@?[. 'n electorateR ecle%iastice din valea Rinului @ iat+ coloana verte)ral+ a Europei aproHi(ativ "99 999 oe a(8 din =icilia p'n+ la ,area Nordului cu L densitate (edie de aproape 69 de locuitori P 8A1 _. n8 La nord7est la nord Fi la sud7vest se 'ntinde o Europ+ (ult (ai pu&in populat+. Peninsula I)eric+ nu are la sE'rFitul secolului al <-I7lea dec't o densitate de !> locuitori pe a(8. Cu cei !> locuitori pe a(8 a Eost posi)ilii he7 Ge(onia. -o( ar+ta cu(. Cu !9 p'n+ la !8 locuitori pe a(8 'n Golul din secolul al <-II7lea din !#69 p'n+ 'n !#"9 norocul a p+r+sit =pa7nPa Ceea ce era posi)il cu 89 de locuitori pe a(8 'n secolul al <-I7lea are nevoie de cel pu&in ?9 'n secolele al <-II7lea si al <-III7lea. pRst'e necesar o anu(it+ densitate a pre^.en&ei u(ane care s+ condi&ione%e i%)'n%ile civili%a&iei Europei clasice. Europa clasic+ ar Ei (ai preten&ioas+ 'n privin&a nu(+rului de oa(eni dec't lu(ea (editeranean+ re'nE'oritoare. La U s+( altora GriPa de a hot+r' 'n privin&a asta. Un lucru este siGur toat+ Europa se orGani%ea%+ 'ncep'nd din !#?9@!#"9 'n Purul unei aHe dense de "99 999 de a(8 Fi a ?[ 999 999 de oa(eni care alc+tuiesc de la A(sterda( la ,essina o re&ea de populare (edie de ?9 p'n+ la 69 de locuitori pe a(8. 3ar acest nucleu dens la scara unei lu(i care nu sea(+n+ cu a noastr+ @ a( v+%ut cu( o(ul las+ s+7i scape chiar Fi aici larGi por&iuni de spa&iu @ acest nucleu neschi()at ele la sE'rFitul' secolului al <-7lea p'n+ la sE'rFitul secolului al <-III7lea repre%int+ un nucleu (ini(. Cei "99 999 de a(8 Fi cei ?[ 999 999 de oa(eni constituie o realitate din !#69 p'n+ 'n !>#9 o realitate a Europei aPunse 'n (ie%ul epocii clasice. Centrul european de concentrare a Oelor (ai ridicate densit+&i u(ane era si 'ntins la sE'rFitul secolului al <-I7lea Fi utul sccolului al <-II7lea. El se va oniii treptat c+tre nord vest 'n cursul se769 d Jl <-III7aa. Acestei Europe de ?97ntr BCUltori PB a(8 se cuvine s+7i ad+uG+( $J !#99V!#?9 'n aEara electoratelor Oonn (arninea nordic+ a Alpilor. In P'n+ h on5n99 L99 de a(8Q care concentrea%+ 89 999 999 de suElete 'nainte de catas7 8A> troEele R+%)oiului de ?9 de ani o Xer(anie de sud populat+ si )oGat+ Xer(ania oraFelor Xer(ania casei CuGGer cuprinde pe (ai pul &in de !99 999 de a(8 aproHi(ativ 6 999 BBo de oa(eni 'nt+rind la est nucleul dens al Europei re'nEloritoare. Coloana verte)ral+ a Europei 'n !#99 nu(+r+ deci l 999 999 de a(s si aproape 69 999 999 de oa(eni. Ccrnand Brau7del a sinteti%at 'ntr7o Eor(ul+ Eericit+ realitatea acestei Xer(anii de sud prosper+ 'naintea pr+)uFirii din R+^)oiul de ?9 de ani: I3incolo de Alpi Xer(ania cea (untoas+ este o a doua ItalieJ. Este o Xer(anie italian+ leGat+ de vicisitudinile prosperit+&ii italiene. Esto(parea sa la 'nceputul secolului al <-II7lea 'nsea(n+ 'ntruc'tva esto(parea nordului italiei. I=+ nu crede( scrie Cernancl Braudel 'ntr7o reciprocitate strict+: sudul a Eost (entorul si Xer(ania de sud elevul. Aceasta s7a de%voltat 'n u()ra (+re&iei Fi do (ulte ori si a deEicien&elor econo(ice ale Italiei de nord. In (isiunea co(un+ ei i s7au atri)uit sarcini secundare . . . E+r+ aPutorul ei nici co(er&ul Xenovei nici cel al -ene&iei n7ar Ei de conceputM de aceea 'ntre cele dou+ reGiuni s7a produs o asociere o si()io%+. Xer(ania de sud s7a G+sit astEel leGat+ de cri%ele nenorocirile sau accidentele ItalieiJ. Este adev+rat pentru 'nceputul secolului al <-II7lea: o cri%+ co(un+ econo(ic+ politic+ dar (ai ales de(oGraEica sl+)eFte 'ntre !#89 si !#?9 Italia de nord Fi ni(iceFte pentru o Pu(+tate de secol Xer(ania de'sud. $i(p de [9 de ani. Italia nu (ai G+seFte 'n nordul Alpilor pentru schi()urile sale co(erciale dec't un pov'rnis devastatR cu l [99 999 de oa(eni care prin !#[9 tr+iesc 'n ruin+ acolo unde 'ntre !["9 si !#89 6 999 BBU tr+iau 'n )un+stare. Aceast+ n+ruire paiJc un ecou la catastroEa de(oGraEic+ dintre !["A F R !#69 care 'nl+tur+ treptat Peninsula I)eric de la conducerea aEacerilor europene. Xolul Ger(an este sortit s+ Eie u(plut clupa !>99 de ralierea proGresiv+ a AnGliei la de ' uniane care condi&ionea%+ ieFirea din (ediocritate. . UU UU CunoaFte( se(nele de 'ntre)are care st+ruie 'nc+ 'n privin&a popula&iei AnGliei din serul aP H-II7lea. =+ l+s+( la o parte disputele: C Pentru !#9A tre)uie oare s+ socoti( ? A sau 6 A (ilioane de suEleteO EEectivul din !#"9 a Eost de 6 9A sau de ' [ [ (ilioaneO 5,. Rein7hard si A. Ar(enGaudQ. =+ ur(+( o cale de (iPloc: AnGlia secolului al <-II7

lea 5se 'n&eleGe AnGlia1 propriu7%is+ E+r+ =co&ia Fi Irlanda ale c+ror densit+&i s'nt (ai (ici de !9 locuitori pe a(8Q trece de la 6999999 la [ 999 999 de locuitori. Aceast+ creFtere sla)+ 5ce7i drept soldul (iGrator c+tre A(erica este evaluat la 899 999 de oa(eniQ se apropie de sporul de(oGraEic (ediu al Europei la nivelul secolului al <-II7lea. 'ntre !#99 Fi !>99 densitatea popula&iei enGle%e oscilea%+ deci 'ntre 8> Fi ?? locuitori pe a(8. 3ar popula&ia enGle%+ 'trece' de la [ 999 999 la " 999 999 a7proape se du)lea%+ : 'n secolul al <-III7lea. # 999 999 'n !>[9 > 999 999 'n !>>9 A 999 999 'n !>AA " 999 999 c+tre !>">@!>"A " 8 (ilioane 'n !A99. 'ntre !>99 Fi !>89 densitatea popula&iei enGle%e aPunGe din ur(+ si dep+FeFte destul de (ult densitatea Erance%+ 5'n schi() popula&ia enGle%+ staGnea%+ 'ntre !>89 Fi !>69M eHist+ 'n acea perioad+ o. sc+dere a natalit+&ii 4i o )rusc+ v'lv+taie .a. (ortalit+&iiQ. Popula&ia trec'nd de la [@ [ ? (ilioane la [ A (ilioane de locuitori densitatea a crescut Fi ea de la ?> la aproape ?" de locuitori pe a(8. Ea se (en&ine la acest nivel p'n+ 'n !>69 atinGe c ( !>[9 [9 'n !>A9. =7a su)liniat adesea ca revolu&ia industrial+ a 'nceput 'n AnGlia ce L (asa urnan+ net inEerioar+ (asei Eran7 d 8e 5rePre%ent'nd ceva (ai pu&in de o trei(eQ ve =Vh P!#rdUt co(plet din vedere esen&ialul s7a r l C9nditie sine qua non si anu(e c+ ea ales d l 7at CU L densitate (ai ridicat+ Fi (ai rcic+1!R 71>7A9' cu7 L PLPula&ie 'n creFtere nu7raPid+. B popula&ie staGnant+ Fi pe calc 8A" de '()+tr'nire este in (od necesar lipsit+ ele Geniu inventiv. C+tre !>[9 Europa se orGa ni%ea%+ deci 'n Purul unei aHe de populare iiv. tens+ care duce din $Need.p'n+ 'n =icilia ceva (ai (ult de l 999 999 de a(8 5AnGlia S+rile de7Zos nordice si sudice : aHa renan+ Cran&a ItaliaQ. 66 999 999 de locuitori pe l 9[9 999 de a(8 adic+ o densitate de 68 locuitori pe a(8 cu pete co(pacte )a%inul Londrei Pu(+tatea (ariti(+ a ansa()lului S+rile7de7Zos^Provin7 ciile Unite )a%inul pari%ian c'(pia Cadului Ca(pania napolitan+M pete diluate s'nt nordul si vestul AnGliei cele dou+ trei(i din sudul si estul Cran&ei centrul Italiei. La (iPlocul secolului al <<7lea coloana verte)ral+ a celor (ai ridicate densit+&i s7a deplasat pu&in spre est. Ea eHclude Xer(ania occidental+. AstEel deEinit+ coloana verte)ral+ dens+ a Europei nu atinGe l 999 999 de a(8 dar densitatea popula&iei este de ordinul a 8#9@8>9 de locuitori pe a(8. =alut+( 'n trecere pre%en&a unei constante care dep+FeFte cu (ult revolu&ia industrial+. Donele europene cu o popula&ie rar+ 3e o parte Fi de alta a Europei dense sinGura care contea%+ 'n do(eniul proGreselor (ateriale Fi (ai cu sea(+ 'n do(eniul proGreselor intelectuale se aEl+ %onele europene (ai pu&in populate si deci (ai pu&in Eavori%ate. 4i 'n pri(ul r'nd (area victi(+ Peninsula I)erica Eor&at+ s+ co)oare (i%a 'n clipa c'nd ar Ei tre)uit sa supralicite%e. C+tre !#99 c'nd ea 'Fi asu(+ 'nc+ sinGura povara conducerii Europei 'n Europa Fi iJ aEara Europei densitatea u(an+ din centru i)eric de atrac&ie al i(periului apare deose)i de sc+%ut+. Potrivit calculelor recente @ n' poate 'ntruc'tva Generoase @ ale lui Zu 8"9 Gl* pe cei [A9 999 de a(8 eHist+ o popu7i t de "6A[999 de locuitori adic+ o densitate (edie de !6 9[. ='nte( departe de cei 66 A locuitori pe a(8 ai Peninsulei Italice de U ?> ai Cran&ei si de cei ?>@?A din (ilionul H#! a(8 care constituie ist(ul dens al Europei. 3ar nici o populare clin Europa nu este at't de discontinu+ ca popularea i)eric+. 3in [A9 999 de a(8 la 'nceputul secolului al <-II7lea 899 999 s'nt total pustiiM (edia Ina&ional+J este aFadar 'n =pania (ai (ult de7c't oriunde total lipsit+ de sens. In realitate 'naintea cri%ei eHistau dou+ =p*nii: una (ai pu&in populat+ desiGur dec't centrul co(pact al Europei dar co(para)il+ cu el nu(ai 'n Purul ei se eHercita atrac&ia de Eederali%areM o =panie periEeric+ pur si si(plu colonial+. Aceast+ opo%i&ie apare de la pri(a vedere 'n decupaPul politic care este totuFi i(propriu s+ eviden&ie%e (arile realit+&i GeoGraEice. 'n reGatul Castiliei 'n poEida pustiurilor sale 5'ntreaGa 'ntindere dintre Castilia Fi Andalu%ia =ierrei ,orenaQ cei # "!9 999 de locuitori de pe ?>A 999 a(8 dau o densitate (edie de !A 8 locuitori pe a(8 'n Navarra 5!8999 a(8 !6[999 de locuitoriQ @ !8 ! 'n PortuGalia 5"9 999 de a(8 l !8[ 999 de locuitoriQ @ I6v 'n ansa()lul co(pleH si at't de eteroGen al Coroanei AraGonului 5!99999 de a(8 !!A9999 ele locuitoriQ @ !! A. !A locuitori 'ntr7o parte Ea&+ de !8 'n alta iat+ pri(a opo%i&ie. 3ar s+ (erGe( (ai departe: 'ntre o 1Panie (editeranean+ dens+ Fi relativ i%olat+ O =panie su) raportul densit+&ii clac+ vre( italian+ cu -alencia av'nd densitatea de 8[ de cuitori pe a(8 'nainte de eHpul%area (o75Cat $ .Baleare' ?9 Catalonia de coast+ ?9 =na nia2 'nM 'ntreGul ei !8Q 'ntre aceast+ trus*ie7(editeran'ean+' PrB=Per+ @ ea va Ei disJ ( !#9"@!#!6 ca ur(are a eHpul%+rii 8"! celor 8[9 999 de (orisci U7@ Fi nordul co(pact al Castiliei se 'ntinde (asivitatea unui desert i(ensul desert araGone% cu ??8 999 de locuitori pe aproape [9 999 de a(8 adic+... > locuitori pe a(8. U.UU.M2UU $oat+ aten&ia tre)uie s+ se concentre%e a7supra Castiliei 'ntr7o pri(+ a)ordare Zuan ReGla '(parte ,arele ReGat 'n patru E iFti din nordul canta)ric 5provinciile )asce ,ontana de =antander Asturiile CaliciaQ p'n+ 'n sud 5Andalu%ia ,urciaQ cu o %on+ care cuprinde cele dou+ Castilii si Leon Fi o. %on+ inter(ediar+ s+7i spune( (untoas+ 5,ancha

si Estra7(aduraQ. La nord s'nt densit+&i de 88 8 Fi 8! # de locuitori pe a(8 la sud de.. !? 8 si ![ ". EHist+ deci un nord de atrac&ie Eederal+ si un sud colonial. 3ac+ '(pinGe(..anali%a (ai departe si dac+ eli(in+( pustiurile siste(elor (untoase aPunGe( s+ i%ql+rn pe A9 999 de a(8 'naltele podiFuri circulare ale Castiliei populate de 8 ?99 B`` de suElete &+rani 'n propor&ie de A[o^o citadini ![\. Centrul de a7trac&ie Eederal+ al I(periului spaniol se situea%+ la nivelul unei densit+&i de ?9 de locuitori pe a(8 sensi)il apropiat de cel al Ba%inului pari%ian cu o ..trei(e inEerior Ea&+ de cel din c'(pia Cadului. Pentru cei ?9 999 p'n+ la ?[ 999 de a(8 din sudul Andalu%iei densitatea este de 8[@?9 de locuitori pe a(8 'nainte de !#99 a treia parte a Castiliei aceea care contea%+ se situea%+ la nivelul european de ?9 de locuitori pe a(8. =E'rsitui 'HeGe(oniei spaniole repre%int+ (ai 'nt'i di%olvarea acestor nuclee dense trecerea lor la (ediocritatea reGiunilor cu densit+&i inEerioare.M AstEel 'nainte de !#99 la sud de P ir ine i M pe. !89 999 sau !?9 999 de a(8 eHista o densitate^de Raproape ?9 de locuitori pe a(8. Alunecarea spre nord a centrului de Greutate al Europei 'nsea(n+ la 'nceput dispari&ia : acestei =p*nii co(pacte pe care 'nainte de !>7[9 ru(eni nu va veni s7o 'nlocuiasc+. U UU UU UU '.UMUU'. U ':'UU'UU U 8"! $re)uie s+ &ine( sea(a (ult (ai (ult de aceast+ dispari&ie decvt de sc+derea densit+&ii (edii. Ea este de !6 locuitori pe a(8 spre !#99 si de !9 locuitori pe a(8 'ntre !#[9 si !>99 socotind si PortuGalia.. Nivelul de !6 locuitori pe a(8 nu este atins 'nainte de !>>9@!>A9. =i nici chiar atunci spre s''rsitul do(niei lui Carol al III7lea densitatea ridicat+ a c'(piilor castiliene nu s7a reE+cut. Nucleele dense ale popula&iei spaniole s'nt 'n acea vre(e ur)ane: ,adridul. Ele s'nt periEerice: Castilia de coast+ 5[9 de locuitori pe a(8Q -alencia centrul Fi nordul PortuGaliei. PortuGalia 5cu aproape ?999999 de locuitori la sE'rsitul secolului al <-IIl7lea d hg ?[Q particip+ la prosperitatea re7 G+sit+ a provinciilor spaniole periEerice. Donele europene periEerice La nord si la est de Europa cea dens populat+ se aEl+ o lu(e care tre)uie cucerit+ sau recucerit+. Aceasta este pro)le(a secolului al <-lII7lea al unui' secol al <-IIl7lea care nu 'ncepe 'nainte de !>#9@!>>9 dincolo de li(itele cronoloGice ale studiului nostru. IAceste viduri u(ane nu contenesc s+ se eHtind+ 'n chip neliniFtitor pe (+sur+ ce 'nainte%i spre sud sau spre est Bus)ec va c+l+tori 'n Asia ,ic+ prin (iPlocul : unor adev+rate pustiuriJ notea%+ Cernand Braudel. Acesta este adev+rul (editeranean7din secolul al <-I7lea. El se aplic+ si (ai: )ine R7Europei clasice dup+ pr+)uFirea din anii !#89@!#[9. I(periul a trecut Rde la 89 la > (ilioane de suElete din !#89 p'n+ 'n !#[9. Este o (+ri(e aproHi(ativ+: ce se(niEic+ oare c+derea densit+&ii Eictive de 88 5o densitate din Castilia -echeQ'la A A 5o densitate araGone%+QO Cu at'2t (ai (ult cu c't dra(a Ha%)o(lui de trei%eci de ani 5ve%i harta 8?Q a accentuat si (ai (ult contrastul 'ntre popu7larea estului Fi vestului Ger(an. In !#[9 e7ta dou+ Xer(anii1M una la vest de o linie !"? Ha()urG@$riest are oM densitate de trei ori (ai (are dec't a Xer(aniei de est cu ![@89 de locuitori pe a(8 pe de o parte cu aGlo(er+ri de p'n+ la ?9 de locuitori pe a(8 pe de alta care se (en&in pe Rin si la poalele Al7pilor 'n raport cu densitatea (ai (ic+ de [ locuitori pe a(8 aproape pretutindeni la est. $re)uie s+ evalu+( la un secol ti(pul necesar pentru ca I(periul s+7Fi reG+seasc+ 'n Purul lui !>[9 nivelul de la sE'rFitul secolului al <-I7lea. A)sen&a Xer(aniei 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-II7lea este (ai 'nt'i un eveni(ent )ioloGic. Zohann =e)astian Bach Fi ,o%art tre)uie raporta&i la activul recuper+rii din secolul al <-III7lea. 3ar Xer(ania conturate i(ediat dup+ (area cri%+ aceea care preG+teFte resurec&ia de(oGraEic+ din secolul al <-III7 lea este evident Eoarte diEerit+ de Xer(ania dinaintea solu&iei de continuitate a R+%)oiului de trei%eci de ani. =porul de(oGraEie din secolul al <-III7lea este venind 'n: prelunGirea elanului clin ulti(a trei(e a secolului al <-II7lea 'n pri(ul r'ncl un Eeno(en de recuperare. 3esiGur din acest (otiv Xer(ania sporeFte nu(eric (ai (ult la est Fi la nord dec't 'n sud si 'n centru. 3ar odat+ ::Ce recuperarea a Eost asiGurat+ creFterile de%echili)rate continu+ 'n acelaFi rit(. =ecolul al <-II7lea se preocupase s+ restituie Xer(aniei o GeoGraEie tradi&ional+ care Eusese EalsiEicat+ de r+%)oi. =ecolul al <-III7lea cl+deFte o GeoGraEie nou+ total deose)it+ Ea&+ de vechea realitate GeoGraEic+ Ger(an+. Ai Ei ispitit s+ aplici] I(periului i(aGinea atrac&iei centriEuGale ca ur(are a sporului de(oGraEic diEeren&iat al periEeriei Fi centrului care se aplic+ at't de )ine Peninsulei I)erice. Ce repre%int+ oare secolul al <-III7lea Ger(anO XiGantica pro(ovare 'n detri(entul vechii Xer(anii carolinGieneR Fi lotharinGiene a &inuturilor Ger(ane (arGinale coloniale. ICrontieraJ Ea&+ de $idm. caler cu( scriu 'n !>A9 insurGen&ii a(ericani 'ntr7at't este de m' 8"6 dev+rat c+ de%echili)rele creFterii reGionale repre%int+ si(ultan indicele si necesitatea creFterii accelerate din secolul al <-II7lca. 'n secolul al <-III7lea eHist+ o Xer(anie care7Fi du)lea%+ popula&ia 5'n avans 'n raport cu (edia european+Q Fi o Xer(anie care7Fi triplea%+ popula&ia 5rit(ul din -alencia Lancan7shire . .. un rit( aproape a(erican de IErontier+''Q curte()erG Fi =ile%ia. curte()erGul creste 'ntre !>99 Fi !A99 de la ?69 999 de locuitori la ##9 999 cu "6\ =ile%ia de la l 999 999 5!>99Q la 8 999 999 5!A96Q cu !99\. 3ar Prusia oriental+ 5de la 699 999 la "?! 999Q Fi

Po(erania 5de la !89999 la [99999Q 'nreGistrea%+ creFteri de 8?8\ Fi respectiv de ?!#i2^o7 Po(erania centru de coloni%are care a atras coloniFti din 'ntreaGa Xer(anie din Blanda Cran&a ... Fi de aiurea se aEl+ 'ntr7o situa&ie canadian+. =ile%ia Prusia Po(erania provincii ale statului prusian )randen)urGhe% aFadar provincii din nord7estul Xer(aniei periEerice repre%int+ Xer(ania celui (ai rapid spor de(oGraEic. Ni(eni nu se G'ndeste s+ iGnore acest lucru. 3ar Austria1O Ea a reali%at la sE'rsitul secolului al <-II7lea asu('ndu7si cruciada antiturceasc+ acea Reconquista o pri(+ du)lare teritorial+ '(p+r&irea Poloniei si desEiin&area (arelui pustiu turcesc eviden&ia%+ 'n secolul al <-III7lea (+rirea ei teritoriala. Cu un spor de(oGraEic sc+%ut p'n+ 'n !>[9 dup+ aceast+ dat+ ea a eHplodat literal(ente antrenat+ de IErontieraJ (aGhiar+ a7cest ICar7cestJ din r+s+ritul Europei. Pe un spa&iu constant vechea Austro7UnGarie 5Austria =tKria Carinthia Carniolia $irol Boe(ia ,oravia =ile%ia UnGariaQ a trecut de la E ?99 999 de locuitori 'n !>8[ la A"99999 'n !>[6 la !8?99999 'n !>>8 si la !#"99999 de locuitori 'n !>A". Peninsula =candinavic+ apar&ine 'n totalitate Europei sla) populate din nord. Este o =l=) poPulat+. dar' totodat+ de IEron7aFadar de spor .de(oGraEic uFor si ra7 8"[ pid. 'ns+Fi cri%a din secolul al <-II7lea pare aici (arcat+ pu&in pe cur)a creFterii de(oGraEice care urc+ (ai lent dar continuu. C+tre !#89 =uedia c'nd Xustav7Ado'E se preG+teFte s+ o anGaPe%e (ai proEund ca niciodat+ 'n Pocul co(pleH al politicii europene nu(+ra socotind Fi Cinlanda aproape l 999 999 de locuitoriM 3ane(arca si NorveGia ceva (ai (ult de l 999 999 de suEleteM 'n total 8 999 999 de oa(eni pe l 899 999 a(8 adic+ 8 locuitori pe a(8 cea (ai sc+%ut+ densitate 'nt'lnit+ vreodat+ 'ntr7un (o(ent c'nd aHa (arii presiuni de(oGraEice se situea%+ 'n Europa la ni7 velul de ?>@?A de locuitori pe a(8 Peninsula I)eric+ la !6 AnGlia la 8[ Xer(ania la 88. 3ar oare ce 'nsea(n+ cu adev+rat cei 8 locuitori pe a(8O Propriu7%is ni(ic. Nu(ai 3ane(arca se aEl+ 'ntr7o situa&ie european+. Cu #9 999 de a(8 5inclu%'nd si ducatele Ger(ane supraEa&a eHact+ 6? 999Q si' #99 999 de locuitori 5>[9 999 socotind si =caniaQ ea are o densitate de !8 locuitori pe a(8 apropiat+ de densitatea i)eric+. Ca%ul s+u este (ai cur'nd Ger(an dec't scandinav. =tudiul recent al lui Aasel Lassen de(onstrea%+ cu claritate acest lucru pentru 3ane(arca stricto sensu 5!#6[ [A9 999 de suElete !##9 6#9 999 !>#" A!9 999 . . . !A9! "8# 999Q cu o densitate de 89 p'n+ la 8[ de lo7 cuitori pe a(8 la =Paelland Fi o alta Eoarte sc+%ut+ 'n vestul Zutlandei de 6@[. Re&eaua de ocupare a p+('ntului 'n aceast+ Europ+ (ai pu&in prielnic+ din cau%a insuEicien&ei ter(ice evoc+ re&eaua de ocupare a solului i)eric (ai pu&in deas+ din pricina insuEicien&ei hiGro(e7trice. 3ar partea util+ a Peninsulei =candinavice nu dep+FeFte 899 999 de a(8 '(preun+ cu 3ane(arca 5inclusiv =caniaQ care repre%int+ nu(ai ea 69\ din Peninsula =candinavic+ populat+. Pe aproape l 999 999 de a(8 ai NorveGiei =uediei si Cinlandei nu tr+iesc la 'nceputul secolului al <-II7 lea nici [9999 de oa(eni. Cei 699 999 de locuitori ai NorveGiei se G+sesc Grupa&i 'n propor&ie de "[L^o Pe 8"# ![ 999 de a(8 a c+ror densitate de populare este Ger(an+J ilustr'nd aFadar acea (odalitate de ocupare a solului oarecu( rar+ din pricina randa(entelor sc+%ute si a perioadelor 'ndelunGate de p'rloaG+. =uedia util+ de la sud de paralela #9L are densit+&i dane%e de ![ p'n+ la 89 de locuitori pe a(8. "9\ dintre cei A99 999 de locuitori ai s+i s'nt Eoarte departe de cercul polar. C't despre Cinlanda &ara Einicilor scandinavi%a&i si a coloniFtilor suede%i ea Grupea%+ (ai pu&in de 899 999 de suElete pe o E'Fie su)&ire de &+r( de la $urau la Helsinai Fi la -iipuri. =ecolul al <-II7lea a cru&at Peninsula =candinavic+ R+%)oaiele care au t'r*('ntat7o s7au desE+Furat pe (are 'n asedieri GiGantice ale unor Eort+re&e (+runte si de cele (ai (ulte ori 'n aEara Peninsulei =candinavice utile. In plus p+durea Fi7a Pucat rolul ei de loc de reEuGiu. Cericitul secol al <-II7lea se ter(in+ (ai pu&in )ine dec't 'ncepuse. Cri%a din !>9" este deose)it de sever+ 'n NorveGia si 'n =uedia la Eel ca 'n 'ntreaGa Xer(anie de nord. Anul !#"? %Guduise dePa popula&ia suede%+ c'nd ciu(a din !>!9@!>!8 @ ea intr+ 'n peisaPul cri%ei europene din !>9"@!>!9 @ sE'r7FeFte prin a eviden&ia nivelul 'n sc+dere rapid+ al popula&iei din anii !#"9@!>89 dup+ paradoHala creFtere din anii !#89@!#"9. C+tre !#"9@!>99 popula&ia Penisulei =candinavice atinGe aproape nivelul din !>89 adic+ pu7 &in peste ? 999 999 de suElete 5=uedia l 6[9 999 3ane(arca >99 999 NorveGia #99 999 Cinlanda ?99 999. A( c+uta %adarnic 'n secolul al <-II7lea o situa&ie at't de Eavora)il+ @ sporul de [99^9 'n trei sEerturi de secol @ pe un spa&iu at't de 'ntins. =porul de(oGraEic enGle% care se apropie cel (ai (ult de el nu de7PaFeste 'ntr7un secol 8[\. =porul de(oGraEic scandinav este cel al unei %one deschise E+r+ )il HEirratare2 Practic a supraEe&elor cultivatele HClt =Ceea care decuEGe din nu(+rul )ra7 r ae (unc+ disponi)ile un spor de(oGra7 8"> Eie Ide Erontier+J. Cinlanda a c+rei popula&ie creste de patru Bri 'n ![9 de ani Poac+ rolul unui Eront pionier 'n serviciul eHcedentelor de popula&ie suede%a. =porul de(oGraEic al Cinlandei 'n 'ntreGi(e un Eront pionier este cel (ai rapid de la ![9 999 la ?99 999 de suElete 'ntre !#89 si !>89 Fi de la ?99 999 la A99 999 'ntre !>89 si !A99. Popula&ia ei care 'n !#89 nu repre%enta dec't a patra si respectiv a treia parte Ea&+ de popula&ia 3ane(arcei si

NorveGiei le7a aPuns din ur(+ pe acestea cu o aproHi(a&ie de c'teva %eci de (ii la sE'rsitul secolului al <-III7lea. Peninsula =candinavic+ va pl+ti 'n secolul al <-III7lea cu o creFtere inEerioar+ rit(ul Fansa din secolul precedent. 3oi Eactori intr+ 'n calcul: (ediocritatea transEor(+rilor tehnice si (ai ales eEectele cu(ulate ale (icii perioade GlaciareM sE'rsitul secolului al <-Il7lea Fi pri(a Pu(+tate a secolului al <-III7lea s'nt (arcate pe aceast+ Erontier+ ter(ic+ a pre%en&ei u(ane Fi 'ndeose)i a aGriculturii tradi&ionale de ierni catastroEale. Ave( norocul s+ cunoaFte( cu o preci%ie re(arca)il+ evolu&ia popula&iei suede%e 'n secolul al <-III7lea. =c+derile sale catastroEale din !>6? Fi (ai cu sea(+ din !>>8@!>>? ne tri(it cu G'ndul la Cran&a din anii !#"? si !>9" la du)lu anoti(p al (or&ii si calendarul inte(periilor. ,ica perioad+ Glaciar+ &ese 'nc+ o p'n%+ de Eond Indispensa)il+ pentru 'n&eleGerea caracterului traGic al G'ndirii scandinave din secolul al <-III7lea Eie direct Eie indirect pe calea 'n&eleGerii unei diEicile creFteri de(oGraEice. Arhais(ul tenace al de(oGraEiei suede%e este r+spun%+tor pentru sporul de(oGraEic (ult (ai (oderat 'ntr7un rit( 'n General italian. Po%i&ia cli(atic+ (arGinal+ a Peninsulei =candinave contracarea%+ 'n secolul al <-III7lea eEectul Eavora)il de IErontier+J: !6[9999 de sul'cte ( !>89 l >99 999 'n !>?[ a)ia l >69 999 'n !>6" 5este eEectul cri%ei din !>6?Q 8 ?6> 999 'n !A99 dup+ o c+dere )rutal+ 'ntre !>>9 Fi !>>[ 8"A aFadar 'ntr7un secol un spor de(oGraEic de ## #L^o7 'n secolul al <-II7lea creFterea popula&iei scandinave Eusese de dou+ ori (ai rapid+ dec't creFterea popula&iei enGle%e. In secolul al <-III7lea 'i este inEerioar+. Rit(ul de creFtere al popula&iei scandinave @ de la 8 999 999 la ? 999 999 din !#99 p'n+ 'n !>99 de la ? 999 999 la 6 [99 999 din !>99 p'n+ la !A99 @ a r+(as totuFi a)solut identic 'n secolele al <-II7lea Fi al <-III7lea. Acest co(porta(ent paradoHal constituie (area oriGinalitate a de(oGraEiei scandinave 'n raport cu (edia european+. 3ar nu 'n asta const+ esen&ia7 lulM 'ntr7adev+r (ult (ai i(portant+ este creFterea de 8 [ ori 'n dou+ secole. Aceast+ creFtere reElect+ rit(ul de IErontier+J. El totuFi nu a %druncinat ni(ic. C+tre !>[9 Peninsula =candinavic+ util+ nu s7a (ai (+rit su)stan&ial 5ea (+soar+ cel (ult 8[9 999 de a(8Q )locat+ de ano(alia neGativ+ a te(peraturilor sc+%ute dar propor&ia landelor Fi a p+durilor s7a di(inuat 'n partea util+ Fi densit+&ile de !9 ![ si 89 de locuitori pe a(8 r+('n inEerioare Ea&+ de densit+&ile din Europa de (ai la sud. In Peninsula =candinavic+ la Eel ca 'n =pania c+tre !>[9 europeanul este (ai 'ncurcat (ai saturat de a)unden&a spa&iului dec't 'n Cran&a Italia AnGlia sau chiar Xer(ania. 4idacest Eapt r+('ne cel (ai i(portant o)stacol 'nainte de transEor(area tehnicilor de transport pentru (uta&ia de de%voltare a econo(iilor. =urclasat+ de AnGlia 'n secolul al <-III7lea consi7derind dou+ secole din !#99 p'n+ 'n !A99 Peninsula =candinavic+ reG+seFte Fi dep+FeFte rit(ul sporului de(oGraEic enGle%' 5de la 8 999 999 la 6 [99 999 Fi respectiv de la 6 999 999 la " 999 999Q un rit( cu (ult superior (ediei europene. Ea apar&ine aido(a Rusiei Euro7Pei periEerice unei Europe coloniale Europa Erontierelor0 deschise. rnonCiE7ala piedic+ 'n cunoaFterea situa&iei de7 lorRra]]Ce a Rusiei L constituie s+r+cia surse7 ae docu(entare. Ele sanc&ionea%+ o 'nt'r%iere 8"" Glo)al+. ICunoaFterea popula&iei ruse scrie ,. Reinhard se )a%ea%+ pe veriEic+rile oa(enilor supuFi la plata )irului. Crecven&a lor este considera)il+ calitatea (ediocr+: 'nreGistrarea inco(plet+ era deter(inat+ de incapacitatea ad7 (inistra&iei si de Eraudele de tot soiul. Repetarea lor a provocat contesta&ii dar a(ploarea si tendin&a evolu&iei se conturea%+ totuFi 'n linii GeneraleJ. =porul de(oGraEic rusesc este rapid 'n secolul al <-III7lea. In secolul al <l<7lea el apar&ine cu (ult (ai (ult unui (odel care este cel al sectoarelor Eavori%ate din Europa occidental+ a secolului al <-III7lea. 'nt*lni( aFadar decalaPul cronoloGic o)iFnuit. =pre deose)ire de Peninsula =candinavic+ Rusia continental+ nu pare aEectat+ de (ica perioad+ Glaciar+ de la sE'rsitul secolului al <-II7lea si din pri(a Pu(+tate a secolului al <-III7lea. La aceste latitudini contincntalita7tea repre%int+ un avantaP cli(atic de reGul+ su)liniat de c+tre GeoGraEi. A doua diEeren&+ considera)il+ 'ntre cele dou+ %one nordice ale Europei const+ 'n l aptul c+ netul)uratul secol al <-II7lea scandinav contrastea%+ cu secolul al <-II7lea rusesc secol al tuturor catastroEelor. Aici la Eel ca 'n Xer(ania oa(enii Fi7au dat (ina cu cataclis(ele naturale inconFtient sau poate antrena&i de ele. Aceasta ar Ei (aniera ruseasc+ de a r+spunde prin 'ndelunGata -re(e a $ul)ur+rilor prin inter(ediul psihis(ului colectiv anilor 'nc+rca&i de electricitate static+ ai (icii perioade Glaciare. ,arcel Reinhard este sensi)il la Eactorii econo(ici si epide(ioloGie] str'ns leGa&i de (odelele veriEicate ale teoriei de(oGraEice tradi&ionale: IRusia a Eost 'ncercat+ de aceleaFi ElaGele ca si restul EuropeiM Eoa(ete Fi ciu(+ 'n !#98 ciu(+ 'n !#[6. apoi Eoa(ete Fi ciu(+ 'n !>9"@ !>!9J. 3in !#>A p'n+ c+tre !>![ drept pre& al revolu&iei lui Petru cel ,are popula&ia ruseasc+ pare )locat+ la un nivel care poate Ei plasat 'n Purul a !!@!8 999 999 de locuitori pe 8 999 999 de a(8 cu o densitate de ?99 [ [@# locuitori pe a(8 cu A9o^9 p+duri !9;^9 r*riFti !9\ lande stepe Fi (laFtini. 3ar 'nainteO Nu cu(va la 'ntret+ierea secolului al Y-I7lea cu al <-II7lea Europa de nord a cunoscut o catastroE+ cu(plita ca Xer(ania si Chi7 naO Aceasta este 'n orice ca% opinia lui Picr7re Pascal cel (ai )un cunosc+tor al Rusiei din secolele al <-I7lea Fi al

<-II7lea. Pierre Pascal atri)uie oa(enilor 'n (ai (are (+sur+ de7c't condi&iilor naturale acea pr+)uFire co(pa7 ra)il+ cu cataclis(ul din secolul al <lII7lea oriental si cu cel din secolul al <l-7lea vest7european: I3e la inva%ia (onGol+ Rusia nu (ai cunoscuse o %druncinare co(para)il+ cu acee.i din -re(ea $ul)ur+rilor . . . Cri%a declanFat+ la > ianuarie !["A de (oartea &arului Ceodor s7a prelunGit 'nc+ (ult ti(p dup+ aleGerea lui ,ihail.Ro(anov 'n !#!?. 'nc+ de la 'nceput eveni(entele au luat 'ni'+&iFarea unei n+ruiri Generale a statului )isericii (oravurilor Fi tradi&iilor care s7au ad+uGat unor 'nGro%itoare ruin+ri (ateriale. Universalitatea catastroEei a u7luit i(aGina&iile a ridicat pro)le(e 'n Ea&a spiritelor reEleHive Fi a creat 'ndatoriri pentru conFtiin&ele scrupuloase. E diEicil ast+%i s+ ne Eace( o idee despre Gradul de devastare 'n care a Eost aruncat+ cea (ai (are parte a Rusiei. -estul si partea central+ 'ncercate de politica lui Ivan cel Xroa%nic 'nc+ din ulti(a trei(e a secolului al <-I7lea au suEerit o adev+rat+ de7 populare. IPo(orPe nu cu (ult ti(p 'n ur(+ 'n plin av'nt a Eost apoi lovit. . . p+('ntenii vor repeta vre(e 'ndelunGat+ p'n+ la (onotonie: ,aidan care era oraFul cutare sau cutare.J 4i pune( aici deGetul pe una dintre tr+s+7 turile (aPore ale acestei dialectici si(ultan orientale 5ne G'ndi( la ChinaQ si continentale 5ne G'ndi( de ase(enea la China Fi la Xer(ania din pri(a Pu(+tate a secolului al <-II7leaQ o(ului Fi a solului: o pre%en&+ u(an+ rar+ )il 7Pa eHtre( de vl+Guit 5Eaptul este vala7dar n RR XerOianiei. 'n Polonia Fi 'n Rusia u 4i 'n ChinaQ o pre%en&+ insiGniEiant+ Fi ?9! retractil+ 'n Bccident o(ul re%ist+ (ai )ine dup+ catastroEa din secolul al <l-7lea aici el pare 'nr+d+cinat deEinitiv. 3in acest punct dc2 vedere Rusia secolelor al <-II7lea Fi al <WIII7lea are 'nc+ ceva (edieval. IPe unde treceau polone%ii si ca%acii1J preci%ea%+ Pierre Pascal 5rev+rsarea ca%acilor asupra centrului Rusiei Eiind si(ilar+ cu un (arF (onstruos al ;Erontierei0 asupra lui $ide ca7ter sau cu o r+scoal+ a lui Pontiac victorioas+ sau cu o PeEuire a Ro(ei de c+tre (ercenarii si leGiunile saleQ IEoarte adesea nu (ai r+('7nea dec't un sEert din casele locuite Fi din p*7('nturile lucrate 'nEloritoarea (+n+stire =E'nta $rei(e @ =E'ntul =erGhei Lavra ale c+rei posesiuni se 'ntindeau pe !"# 999 de hectare 'n #9 de districte din cele (ai diverse reGiuni Fi care dispunea (ai (ult dec't oricare alta de posi)ilitatea (en&inerii lor 'n stare prosper+ Ea&+ de ?> ?J^9 cit repre%enta supraEa&a cultivat+ 'n !["8 @!["6 nu (ai cultiva 'n !#!6@ !#!# dec't ! ?\ U U U 'n ti(pul Eoa(etei din !#9!@!#9? 'n cele trei osuarii ale ,oscovei Euseser+ depuse !8> 999 de cadavre cele (ai (ulte ale unor reEuGia&i de la &ar+ .. .J Incendii (asacre Eurturi violuri @ un po(elnic inter(ina)il. Constat'nd o sc+dere )rusc+ 'n secolul al <-II7lea a popula&iei chine%e 5de 8> [#L^o 'n !?9 de ani de 8" [[J 'o clin ![#8 p'n+ 'n !#[9 Fi de 89 A?J^9 din !#99 p'n+ 'n !#[9Q o sc+dere datorat+ unor cau%e endoGene spre deose)ire de Eeno(enele de(oGraEice a(ericane de pr+)uFire care s'nt antrenate sau provocate Louis 3er(iGnK pune aceast+ pro)le(+: IEHist+ oare si alte c+deri at't de spectaculoaseO Ar tre)ui s+ privi( spre Rusia care a cunoscut din ![A9 p'n+ spre !#89 o -re(e a $ul)ur+rilor co(para)il+ cu aceea care traversea%+ peste 897R ?9 de ani China Fi poate a( traGe din aceasta eHa(inare ideea c+ varia&iile de o ase(enea a(ploare s'nt speciEice (arilor i(perii coloniale eHcesive 'n toate privin&ele at't pe plan ?98 de(oGraEic c't si pe plan cli(atic. EHcesive 'n a()ele sensuri c+ci popula&ia chine%+ a Eost s(uls+ 'n a doua Pu(+tate a secolului de o (iFcare ascensional+ Fi (ai neo)iFnuit+ dec't a Eost pr+)uFirea sa ...J =+ nu '(pinGe( prea departe co(para&ia China7Rusia. 3ensit+&ile lor nu s'nt co(para)ile: 69 de locuitori pe a(8 pe de o parte 5ChinaQ [ de cealalt+ 5RusiaQM (asele u(ane nici at't 5de ordinul !9 'n Rusia de !99 'n ChinaQ. Rusia nu este dec't o provincie (arGinal+ pe care Europa Fi7o aneHea%+ China ea sinGur+ repre%int+ (ai (ult dec't Europa dar odat+ ce a Eost dep+Fit catastroEalul secol al <-I7lea creFterea de(oGraEic+ de o parte Fi de alta este aceeaFi. AceeaFi este 'n(ul&irea nu(+rului de oa(eni E+r+ o schi()are Eunda(ental+ a densit+&ii prin aneHarea 'n condi&iile unui plan tehnic 'ncre(enit de teritorii noi un proces a(erican de creFtere de(oGraEic+ un proces de IErontier+J. Rusia central+ Ucraina septentrional+ teritoriile din nord Fi din est Grupau in !>86 pe 8999999 de a(8 'ntre !8999999 Fi !8[99999 de oa(eni 5densitate #@# 8[ locuitori pe a(8Q Fi 8! 999999 'n !>"# pe acelaFi teritoriu. 3ar 'ntre ti(p devans'nd eu (ult str+punGerea (un&ilor AppalaFi de c+tre A(erica aElat+ 'n spatele Erontului s+u pionier Rusia a 'naintat (asiv dincolo de Urali spre =i)eria Yronstadt Eaaterin)urG UEa $o)olsa s'nt Paloane ale a7cestui (arF 'nainte. Pe cei 6 999 999 p'n+ la [ 999 999 de a(8 utili se aEl+ ?# 999 999 de sunete cu o densitate de circa A@B locuitori pe a( . Iat+ o creFtere de trei ori de tipul celei chine%e. Nu este o (uta&ie 'n privin&a densit+&ii de ocupare a solului ci 'n privin&a spa&iului controlat doar aproHi(ativ ca 'n A(erica. 8h2ne europene coloniale crunt su/erea%+ c'nd r+('ne( la supraEa&a lu7r2 adlc+ la o dialectic+ ele(entar+ a o7?9? (ului Fi a spa&iului (ai (ult dec't China a7cea Europ+ de peste (+ri care este A(erica ` A(eric+ r+s+ritean+. Europa Fi7a ini&iat procesul de dilatare planetar+ dar din ![[9 po%i&iile evoluea%+ pu&in 'n linii (ari Europa con7 tinental+ cuprinde trei sectoare care se 'ntrep+trund un i(periu co(ercial un i(periu politic Fi o %on+ de populare.

Pu&ine s'nt po%i&iile cucerite 'n i(ensul 97rient 'ndep+rtat. Penetra&ia politic+ Fi co(ercial+ 'n Peninsula Indian+ 'ncepe la Pu(+tatea secolului al <-III7lea. 'n (od cert se(nele de activitate apar la sE'rsitul secolului al <-II7lea. Ele reElect+ at't dina(is(ul Asiei (usonilor 5a( v+%ut popula&ia Chinei se triplea%+ din !>99 p'n+ 'n !A99Q c't si dina(is(ul conPuncturii co(erciale europene. Pentru a controla acest traEic i(ens crucial pentru preG+tirea condi&iilor de de(arare a revolu&iei industriale a acelui taae oEE )a%at pe india(en 'n toate &+rile care iau parte la el vechile )a%e Eolosite cu u(anitatea lor (etis+ )a%ele 'nEloritoare de&inute de i(placa)ilul i(periu al (icii Blande )a%ele tinerelor i(perii concurente ale Cran&ei Fi AnGliei. .. E+r+ s+ o(ite( pre%en&a (arGinal+ Fi inter(itent+ a dane%ilor la $ranque)ar a I)elGienilorJ 5&+ri austrieceQ din Bstende si An vers pe &+r(ul Coro(andel 5Ca)elonQ 'n BenGal 'n China 5CantonQ concentrea%+ (ai pu&in de !99 999 de oa(eni. 4i totuFi aceast+ inEi(+ Europ+ (arGinal+ care 'ncetea%+ s+ (ai Eie (odest+ dup+ R+%)oiul de Fapte ani inEluen&ea%+ enor( Europa Fi Asia. Raportat la o sinGur+ provincie e drept cea (ai populat+ din India BenGal Itotalul su(elor prelevate de enGle%i... si transEerate 'n AnGlia... atinGe ?A 999 999 ele livreJ. 3ar a7ceast+ situa&ie se plasea%+ 'ntre !>[> Fi !>A9 (ult ti(p dup+ Ico(er&ul din India 'n India neocolonialist+ 5sic. @ P. Ch.Q practicat de portuGhe%ii si olande%ii din secolul al <-II7leaJ. 5C. ,auroQ. ?96 I(periul politic 'nsea(n+ 'n pri(ul r'nd A(erica spaniol+ A(erica recent+ a Conquis7'ntr7o oarecare (+sur+ Bra%ilia. C+tre s !>99 A(erica indian+ do(inat+ de europeni nu(+r+ !!999999 de locuitori. Nu(+rul al)ilor 5>99 999Q nu atinGe nici o %eci(e. Bra%ilia 'Fi 'ncepe cu eEort (uta&ia sa de creFtere care 'n c+utarea de aur o conduce de pe &+r( c+tre podiFurile din interior. =pre !>99 A(erica i)eric+ de&ine controlul asupra a circa ? 999 999 de a(8 si a unei popula&ii de !! [99 999 de suEleteM 'n Purul lui !>[9 supraEa&a este de [ 999 999 de a(8 si popula&ia de !8 999 999 de suEleteM spre !A99 A 999 999 de a(8 si !" 999 999 de suElete. ,uta&ia de creFtere 'ncepe c+tre !>99 dar rit(ul ei se accelerea%+ dup+ !>[9M a doua Pu(+tate a secolului al <-II7lea aici ca si aiurea este cu adev+rat revolu&ionar+. Ave( de7a Eace cu o (uta&ie a spa&iului nu a nu(+rului oa(enilor. A(erica i)eric+ de la distruGerea stocurilor de popula&ie indian+ 'n pri(a Pu(+tate a secolului al <-I7lea s7a EiHat la nivelul densit+&ii de 6 locuitori pe a(8. 3e7 parte de a spori densitatea teritoriilor controlate Eoarte aproHi(ativ nu 'ncetea%+ s+ co)oare 'ntre !#99 si !A99 (uta&ia spa&ial+ Eiind i(pus+ cu siGuran&+ de necesitatea ele a atenua eEectele produse de sc+derea nu(+rului celor do(ina&i pe o supraEa&+ dat+. 3ensitatea u(an+ pe teritoriile controlate 'n A(erica i)eric+ alunec+ i(percepti)il din !#99 p'n+ 'n !A99 de la [ la 8 locuitori pe a(8. Ceea ce c'FtiG+ A(erica 'n 'ntindere pierde oarecu( 'n eEicacitate. Nu aceste (ase u(ane ci nu(ai al)ii au leG+tur+ cu Europa do(inant+. Br rit(ul sporului de(oGraEic din secolul al <-III7lea o)7;nut 'n cea (ai (are parte prin sporul natural al A(ericii al)e do(inante 'n sud este i(7E aRnant. Inclu%'nd Fi Bra%ilia al)ii trec de crest H la E LP99L9' a4adar nu(+rul lor rii d # Uo R Lr1' RnRrVun rit( superior creFte7e ?9[ ori a (asei u(ane ruseFti E+r+ s+ (ai &ine( sea(a si de o enor(+ produc&ie inEerioar+ de (etiFi. ,ai pu&ini de l 999 BBB' 'n !>99 iad t*7i aPunFi 'n !A99 la # 999 999. Rit(ul este si (ai rapid 'n nord 'n A(erica prin eHcelen&+ de IErontier+J. C+tre !>99 pX [9 999 de a(8 se aEl+ 8[9 999 de suEleteM c+tre !A99 s'nt [ [99 999 de oa(eni dintre care aproape [ 999 999 al)i pe ceva (ai pu&in de !999 999 de a(8 'n spatele E'Fiei Erontiere. La Eel ca 'n spa&iul rusesc densitatea este de [ locuitori pe a(8. Iat+ deci o creFtere de 89 de ori a nu(+rului de oa(eni ca nic+ieri 'n alt+ parte. Pro)le(a o(ului si a spa&iului s+ Eie oare pro)le(a o(ului european aElat 'n dialoG cu un spa&iu ale c+rui Erontiere 'ncep s+ EuG+ ale c+rui &+r(uri s+ se di%olve Greu p'n+ 'n !>99 ceva (ai rapid p'n+ 'n !>[9 'n Goan+ de%ordonat+ dup+ !>[9O 'n Purul unui nucleu cu o densitate ridicat+ de ?[@69 de locuitori pe a(8 5aceste densit+&i I(ariJ nou+ ne par Eoarte sc+%uteQ se aEl+ o serie de pete esto(pate care conduc la tipul de ocupare a solului din provinciile Erontiere cu nivelul densit+&ii aproape constant de [ locuitori pe a(8. Europa oscilea%+ 'ntre densit+&i cuprinse 'ntre 69 Fi [ de locuitori pe a(8. =i rit(ul sporului de(oGraEic si nivelul de ocupare a solului opun cele dou+ Europe. Europa central+ cunoaFte un rit( lent 5s+ ne rea(inti( c+ AnGlia are 'n secolul al <-lIl7lea un rit( de recuperare si c+ accelerarea )rusc+ a sporului de(oGraEic din Europa central+ datea%+ din secolul al <l<7leaQ Europa (arGinal+ Europa colonial+ @ cea a Ucrainei a Asiei ruseFti si a A(ericii IErontiereJ @ au dup+ !>99 un rit( rapid. Rit(ul se apropie de %ero uneori este chiar neGativ in secolul al <-II7lea si devine po%itiv cu pante diEerite 'n secolul'al <-III7lea. $otuFi Fi acesta este esen&ialul rit(urile s'nt constante la nivelurile eHtre(e. 3ensitatea de 69 ele locuitori pe a(8 nu este nicicu( dep+Fit+ c centru si Eapt Fi (ai se(niEicativ creFterea ?9# li(itelor rus+ si a(erican+ se reali%ea%+ (ai (ult prin ad+uGare de noi teritorii dec't prin (uta&ia su)stan&ial+ a

densit+&ii de ocupare a solului pe spa&iile tradi&ional controlate. Ne aEl+( astEel 'n pre%en&a unei constante a Europei clasice: constanta densitate cu e7vantaiul s+u de densitate cuprins 'nttre 69 si [R locuitori pe a(O7. Este constanta reEeritoare la un o( do(inat 'n continuare de un spa&iu pe care nu a aPuns s+7! st+p'neasc+ total. Cucerirea spa&iului. Asanarea 3ar constantele 'n istorie nu s'nt niciodat+ dec't varia)ile iGnorate varia)ile cu un rit( de evolu&ie Eoarte lent. =ecolul al <-II7lea avid de oa(enii care i7au lipsit teri)il n7a putut nicicu( s+ se G'ndeasc+ la astuparea Golurilor de ocupare u(an+ a solului a acelor Goluri st'n7Penitoare pentru c+ rup continuitatea pentru c+ Eac s+ apese diEerite a(enin&+ri asupra locuitorilor @ noaptea &+ranii din Xer(ania se )aricadea%+ 'n case deoarece lupii dau t'r7coale pe uli&ele satelor @ pentru c+ lovesc 'n leG+turile de co(unica&ie pierdute 'n ocoluri inter(ina)ile. 3ar odat+ cu av'ntul clin secolul al <-III7lea totul se schi()+. =ecolul al <-lII7lea a Eost '(preun+ cu secolul al <ll7lea (arele secol de deEriF+ri 'n Europa. =+ nu ne Gr+)i( cu descaliEicarea secolului al <-II7lea. El a Eost capa)il s+ reali%e%e unele '()un+t+&iri de a(+nunt 'ncheierea asan+rii 4i a punerii 'n valoare a ,laFtinilor din Poitou Gra&ie tehnicienilor olande%i i(porta&i cu (ari cheltuieli s'nt conte(porane cu Col)ert. Blan7a aElat+ la str'(toare cucereFte (area pas cu pas. In !#A8 A(sterda(ul construieFte pe &+r(ul de sud al r'ului Wssel un diG destinat =d aPEire de cele (ai 'nalte niveluri ale (areei cartier nu(+r'nd (ai (ult de 8 999 de case. sa lu+( )ine sea(a: a doua Pu(+tate a se7?9> colului al <-I7lea si pri(ele decenii ale seco7 ' lului al <-II7lea secolul al <-III7lea n Por7tiori au Eost 'n Blanda secole creatoare de p+7('nt. A doua Pu(+tate a secolului al <-II7lea totuFi =ecolul de Aur 'n politic+ aparent secolul )oG+&iei si 'n (od siGur al poe%iei este un secol de consolidare nu de inven&ie. 3e consolidare lipsit+ de (erit: I=ecolul al <-II7ieu nu cunoaFte o catastroE+ co(para)il+ cu valul seis(ic din %iua de $oussaint ![>9J 5Paul Du(thorQ 'n poEida alar(elor de pe Rin Fi Wssel 'n !#?A Fi din !# noie()rie !#[9. 4i pericolul vine dinspre p+('nt: creFteri ale nivelului apelor inunda&ii produse prin de%Ghe& 'n schi() 'n (e(ora)ila noapte din [ spre # (artie !#[! un 'ntreG popor trudind pe diGuri a respins n+vala unei (aree de echinoc7&iu antrenat+ la asaltul dunelor de o Eurtun+ violent+. -ictorie uFoar+ asupra (+rii. ,ica or+ Glaciar+ reconstituind Ghe&arii Gr+)eFte eHpansiunea spre &+r(urile Poase ale (+rilor 'nvecinate cu oceanul din partea unei Europe (ereu lipsit+ de ap+rare 'n Ea&a unei transGresiuni Elandriene. Ano(alia po%itiv+ a precipita&iilor 'n schi() unit+ cu deEicitul te(peraturilor pune cu (ai (ult+ acuitate pro)le(a scurGerii apelor. Un (are eEort de asanare a s('rcurilor 'ncepe 'n ![[9 cul(inea%+ c+tre !#69 5c'nd rit(ul anual de asanare atinGe !A99 haQ se pr+)uFeFte rapid 'n ciuda proGresului tehnic al (orilor cu po(pe I'nc+ din !#9" s'nt Eolosite Firuri de (ori situate 'n planuri diEerite Fi per(i&'nd ridicarea apei 'n palierJ. Pri(ul (are proiect de anverGur+ nece7sit'nd (o)ili%area Eor&ei pu)lice a Eost 'naintat de 3ira -an Bss un )urGhe% i(portant (e()ru 'n Co(itetul director al Co(paniei Indii7lor Brientale 5Heeren <-IIQ. El vi%ea%+ lacul Bee(ster 'n nord7vestul A(sterda(ului. Un Grup capitalist Ea)ric+ aFadar p+('nt 'n detri' (entul unui lac. 3ar ne aEl+( 'n Blanda. mU Eost necesar s+ se lupte '(potriva Eor&elor na' turii Fi a &+ranilor din '(prePuri(i. Interesu ?9A ac&iunii de la Bee(ster const+ 'n Eaptul c+ a sluPit ca )anc de pro)+. Ceea ce nu se Ftie 'nc+ Eoarte )ine la 'nceputul secolului al <-II7lea este transEor(area solului recuperat 'n teren potrivit pentru aGricultur+ I'n !#?8 preci%ea%+ Paul Du(thor doar un sEert din Bee(ster era cultivatJ 5Eaptul este cu at't (ai se(niEicativ cu c't noul polder Eusese inauGurat sole(n de c+tre o deleGa&ie a =t+rilor cu dou+%eci de ani 'n ur(+QM Io cinci(e era Eolosit+ pentru p+Funat o trei(e pentru Eine&e restul @ Gr+dini Fi viiJ. 3in !#!8 p'n+ 'n !#69 au Eost c'stiGate 'n Eelul acesta ur('ndu7se o tehnic+ pentru care inGinerul LeeGhNater a o)&inut recunoaFterea 'ntreGii Europe (aPoritatea lacurilor din provincia Blanda. cierinGerNaard Pur(er cor7 (er HuGoNaard =cher(er disp+reau din peisaP. A(sterda(ul 'ncepe asanarea lacului 3ie7(en pe cont propriu. Printre altele dou+%eci de (laFtini s'nt recuperate conco(itent pentru cultur+ 'n total 6[ 999 de hectare. Ini&iativ+ capitalist+ @ ini&iativ+ de stat: &+ranii olande%i se &in de o parte 'n Ea&a acestor opera&iuni de prea (are a(ploare pentru ei. Aceast+ IErontier+J este ocupat+ de i(iGran&i 'ndep+rta&i din provinciile interioare sau din Xer(ania. AGita&ia 'n Purul asan+rii (laFtinilor creFte. LeeGhNater 'Fi plasea%+ planurile aproape pretutindeni. BordeauH E(den Crise ducele de Epernon ducele de Ilolstein =tathouderul recurG la serviciile sale. A)ia atunci 'ncol&eFte (arele s+u proiect. Convins de Eertilitatea solului de pe Eundul lacului Haarle( LeeGhNater se G'ndeFte s+7Fi leGe nu(ele de asanarea celui (ai (are loc neerlande% !9 999 de nectare 'ntre A(sterda( Fi LeKda. 'n !#6! e1 'Fi pre%int+ raportul 'n Ea&a Adun+rii =tu7jor din Blanda. 3ar 'n !#6! este prea t'r%iu. ConPunctura s7a schi()at aproape peste tot eanG.unE&ura econo(ic+ si cealalt+ solidar+ cu rulrE H ?r (ai i(Portant+ conPunctura nu(+7de oa(eni. $re)uie aFteptat secolul al ?9" <l<7lea pentru a se 'ndr+%ni atacarea lacului Haarle(. Insuccesul lui LeeGhNater dra(ati%ea%+ 'ntors+tura din !#69. Chiar 'n Blanda o(ul suEocat 'ncetea%+ ti(p de o Pu(+tate de secol s+ (ai invente%e spa&iu.

Cucerirea de oGoare si p+Funi din (are lacuri ia%uri si s('rcuri este o solu&ie costisitoare la 'nde('na unei &+ri )oGate 'n oa(eni si capitaluri Eoarte avansat+ din punct de vedere tehnic dar s+rac+ 'n. supraEa&+ 'n alte p+r&i oa(enii se (ul&u(esc s+ rup+ din p+duri din stepe si chiar din p'rloaGele pe care un reGres recent al ocup+rii u(ane le7a '(pins 'n locul oGoarelor 'nainte ca revolu&ia aGricol+ preG+tit+ 'n AnGlia din secolul al <-III7lea s+ per(it+ pretutindeni o sporire de dou+ ori 5'n asola(ent )ienalQ sau o dat+ Fi Pu(+tate 5'n asola(ent trienalQ E+r+ eEort a supraEe&elor cultivate prin a)andonarea siste(ului l+s+rii 'n p'rloaG+. 3eEriFarea popularea Bilan&ul deEriF+rilor este sla) 'n Cran&a secolului al <-II7lea si Eoarte po%itiv 'ncep'nd din !>?9 Fi (ai ales din !>[9@!>#9. Estul Xer(aniei Fi nordul Ucrainei cu vestitele ac&iuni de coloni%are ale ,arelui Elector 5!#69@!#AAQ repre%int+ cele dou+ eHcep&ii desiGur cele (ai nota)ile ale secolului al <-II7lea 'n do(eniul deEriF+rilor dar este vor)a (ai cur'nd de recuper+ri dec't de adev+rate cuceriri. Nivelurile de populare din !#89 din 'ntreG estul Xer(a7 niei nu se reG+sesc deloc 'nainte de !>89@M !>69. C't despre deEriF+rile din centrul Rusiei din secolul al <-II7lea ele per(it cel (ult s+ reG+si( la 'nceputul secolului al <-III7lea2 Erontierele ha)itatului dinainte de -re(ea $ul7 )ur+rilor adic+ de la sE'rsitul secolului al <-I7lea. Lucrurile se schi()+ radical 'n secolulR? <-III7lea. =pa&iul european se transEor(a ZL' ?!9 cep'nd din !>89@!>?9 su) ac&iunea converGent+ a unei 'du)le %one pioniere. Una evidenta Fi 'ndep+rtat+ cuprinde UnGaria =i)eria Rusia A(erica cealalt+ este apropiat+ perseverent+ si eEicace. Ea tinde s+ anule%e Golurile care continu+ s+ eHiste 'n ini(a )+7tr'nei Europe. Cau%a acestei ac&iuni este si(pl+: creFterea nu(+rului de oa(eni '(preun+ cu eEectul produs @ o (ai eEicient+ '()l'n%ire a spa&iului. Ar tre)ui (ai (ulte c+r&i Fi Groase pentru a 'ntreprinde )ilan&ul deschiderii 'n secolul al <-III7lea a IErontiereiJ interioare. Un sinGur eHe(plu ar putea s+ le re%u(e pe toate: coloni%area din =ierra ,orena (area pro)le(+ a anilor '#9 din secolul al <-III7lea. E (ai pu&in vor)a de inventarea unor p+('n7turi 'ntr7o =panie care nu Fi7a reE+cut 'nc+ pe deplin nivelul s+u de populare din !["9 cit de u(plerea unui Gol interior ce 'ntrerupea leG+turile de co(unica&ie 'ntre Castilia si Andalu%ia Fi 'ndep+rta 'n ti(pul iernii cu ![ %ile inutile CadE% aFadar A(erica de ,adrid. Xaspard von $hurrieGel no)il )avare% propune 'n (ai !>## recrutarea a # 999 de coloniFti 'n Xer(ania Fi 'n Clandra @ I(periul Fi7a astupat Golurile @ pentru a 'nt+ri punctele sla) populate din A(erica spaniol+. Pa7)lo de Blavide acest li(eno care va Ei vedeta EilosoEilor contri)uie la reorientarea proiectului 'n direc&ia nu a pustiurilor 'ndep+rtate ale A(ericii ci 'n a celor cu (ult (ai apropiate Fi inEinit (ai sup+r+toare ale centrului si sudului =paniei I'ntre -aldepenas 5'n sudul Provinciei La ,anchaQ Fi Bai'en 5la li(ita nordic+ a Andalu%ieiQJ. Este o enor(+ pat+ pe h+r&ile din secolul al <-III7lea. P+('nturilor p+r+site din secolul (se(na 'n plus asiGurarea securi7 a pentru noul dru( General din Andalu%ia a cIaru.! . ;Histruc&ie Eusese hot+r't+ 'n !>#! Fi caria i(portan&+ era esen&ial+ pentru (onar7p (1ruc't el conducea p'n+ la ,adrid o d( arGintul provenit din Indii. I3e7a ?!! lunGul vechiului dru( aproape i(practica)il scrie ,arcelin 3eEourneauH nu eHistau dec't c'teva hanuri1 5ventasQ ai c+ror patroni se E+ceau de (ulte ori co(plici cu t+inuitorii cu t'lharii care cutreierau &inuturile pr+dau c+l+torii Fi uneori 'i asasinau dup+ cu( a(intesc nu(eroasele cruci ridicate la (arGinea dru(uluiJ. Bpera&iunea =ierra ,orena este conte(poran+ cu opera&iunea Idru(ul reGeluiJ 'n Cran&a. Ea preEiGurea%+ opera&iunile de populare @ prin construc&ii de c+i Eerate transcon7tinentale @ din A(erica anilor !A#9@!A>9@ !AA9. Aceast+ opera&iune reluat+ 'n%ecit cle7a lunGul )+tr'nei Europe @ Europa E+r+ %onele UnGariei Rusiei =candinaviei si A(ericii @ repre%int+ oare 'ntre !>[9 Fi !>>9 pri(a etap+ de reGul+ neGliPat+ a unei Eoarte i(7 portante revolu&ii s7o nu(i( revolu&ia transporturilor terestre si eventual cu si (ai (ult+ 'ndr+%neal+ a o(oGeni%+rii spa&iuluiO Ar(atele lui Napoleon care se '(pot(olesc dup+ Berlin 'n !A9> i(ediat ce trec de Nie(en 'n !A!8 . . . 'nEr'nGerea 'n Rusia a ar(atelor Greoaie dintr7o &ar+ cu dru(uri pavate 'n7tr7o &ar+ care aFteapt+ calea Eerat+ Fi uneori avionul pentru a7si st+p'ni spa&iul. 3ru(urile Nic+ieri aceast+ revolu&ie n7a Eost condus+ (ai devre(e (ai rapid Fi (ai departe ca 'n AnGlia unde dru(ul1 5acela pe care7! ia ,r. PicaNica la 'nceputul secolului ur(+tor Fi care are at't de pu&ine (otive s+ invidie%e c+ile Eerate ale viitoruluiQ este 'nc+ de la 'nceput du)lat pentru (+rEurile Grele cu o i(portant+ re&ea de canale. $eritoriului enGle% se cuvine s+7i ad+uG+( Blanda care a inventat suspensia tr+surilor1 'n secolul al <-II7lea. 3ar AnGlia do(in+ un spa&iu redus de ![9 999 +e a( 'n care (area p+trunde peste tot cu avanta7 ?!0 Uele ca)otaPuluiM ea a)andonea%+ =co&ia si Irlanda Inti(ate la o alt+ er+ a GeoGraEiei transporturilorM La sE'rFitul secolului al <-II7lea insulele )ritanice PuHtapun Pu(+tate7Pu7(+tate un teritoriu parcurs de cea (ai deas+ re&ea de dru(uri din lu(e si teritorii 5patru cinci(i din Irlanda Fi trei sEerturi din =co&iaQ conte(porane 'n.planul

leG+turilor de co(unica&ie cu Cran&a din secolul al <l-7lea. Iat+ un Eapt care a(inteFte din nou c+ insulele )ritanice au Eost (ult ti(p %ona cea (ai occidental+ a Europei. Cran&a este de patru ori (ai 'ntins+ de7c't AnGlia si lipsit+ de colonie 'n Europa. 3in acest (otiv &in'nd sea(a de sarcina de 'ndeplinit de dru(ul care tre)uie parcurs Fi de dru(ul parcurs eEectiv (eritul pentru pri(a Ea%+ a revolu&iei transporturilor terestre revine Cran&ei. Este vor)a s+ spune( 'nc+ o dat+ despre opera&iunea Idru(ul reGeluiJ. intre !>6[ si !>>[ provinciile cele (ai 'ndep+rtate se 'nt'lnesc la Paris pe trasee care vor i(pune dispo%itivul 'n stea a re&elei Eeroviare Erance%e. Pretutindeni dru(urile pavate ale reGelui aduc via&+ transEor(+ ucid 'n Nor(andia este .pavat dru(ul Cher)our7Gului 'ntre EvreuH si Caen. Noul traseu Eunc&ionea%+ 'ntre !>#6 si !>>9. B serie de t'rGuri vechi intr+ 'n declin. Este ca%ul Neu)ourGului.: I$radi&ionalelor c+i desEundate si devenite i(practica)ile datorit+ trecerii anuale a !99 999 p'n+ la ![9 999 de viteJM 'nc+ de pe acu( Inu(eroFi neGustori preEer+ noul dru(J dru(ul Parisului 5Andre PlaisseQ. Nordul BurGun7`iei aPtr+it aceast+ revolu&ie 'nainte cu ?9 de a( Rcaci. vestul de acu( 'nainte r+('ne 'n ur(+. I3ru(uri spre Paris prin $roKes si AuHerres '()un+t+&ite plantate cu copaci Fi ' Rare s'nt (artore ale sporirii traEicului spre nord7vest ( detri(entul celui din nordM dru7(ui din AuHois spre =e(ur7,ont)ard 'n !>6A C9JOai aies dru(ul spre ArnaK7=o()erun prin drn(Rr( pe care circul; Gr'ul c'nepa l'na . . u(ui spre charolais Fi dru(ul Loarei. . . ?!? 77's dru(urile spre Bresse . . . Louhans $ournoi & i Ch*lon BourG acesta din ur(+ a(enaPat 'n !>[?M dru(urile =aunei care tre)uie '()un+t+&ite pe unde trec Grinele le(nul Eierul c+tre Pontailler =uippe AuHonne7-erdun ale c+ror dru(uri s'nt 'n repara&ieJ. 5Pierre de =aint7Zaco)Q. N7a( putea aprecia 'ndeaPuns )ilan&ul econo(ic al opera&iunii de pa var e a dru(urilor. Potrivit lui Pierre de =aint7 Zaco) ea repre%int+ pentru transporturile vinului un c'stiG de "[-o7 'ntre !>6[ Fi !>#9 revolu&ia rutier+ aFadar s7a ter(inat. Pre&ul transportviriloi scade 'n propor&ii considera)ile. Pentru vin de eHe(plu el nu (ai repre%int+ dec't a ein7cea sau a Fasea parte din pre&ul (+rEii 'n vre(e ce la sE'rFitul secolului al <-ll7lea costul transportului (+rea pre&ul vinului de trei sau de patru ori. . . C+r+ 'ndoial+ 'n 'ntreaGa istorie econo(ic+ a secolului nu eHist+ (eta7 (orEo%+ (ai hot+r'toare dec't aceastaJ. =7a putut eHaGera i(portan&a revolu&iei Eeroviare cu( s7a (ai 'nt'(plat odinioar+ cu (otorul cu a)uri. 3ru(uri canale apoi c+i Eerate (otor tu a)uri cu aprindere intern+ @ revolu&ia 'n7 cepe de ti(pviriu cu (ult 'nainte de taae oEE 'n ti(pul acelei lente preG+tiri din secolul al <-III7lea. 3e%voltarea este o r+splat+ (uncit+. Ea se aEl+ la sE'rFitul unei perseveren&e 'ndelunGate si i(pulsionea%+ oa(enii deveni&i 'n sE'rsit st+p'ni ai spa&iului. -echiul ReGi( al distan&elor A( insistat asupra acestei revolu&ii care 'ncepe 'n Einalul perioadei de care ne ocup+( pentru a su)linia (ai )ine (area oriGinalitate 'n aceast+ epoc+ a dialecticii o(ului Fi (ediului s+u. Niciodat+ lu(ea nu a Eost at't de vast+ ca atunci. Cu un ansa()lu de (iPloace dintre care cele (ai perEec&ionate datea%+ din secolul al <lll7lea o(ul a aruncat n+vodul 'n ?!6 Uecolul al <-I7lea pentru pri(a econo(ie planetar+. Nu reali^area ei constituie 'n pri(ul r'nd (radoHul. Nu cu(va 'n (ai (are (+sur+ el const+ 'n Eaptul c+ Europa a (en&inut acest riiracol din ![[9 p'n+ 'n !>[9O 'naintea revolu&iei transporturilor care 'ncepe la (iPlocul secolului al <-lIl7leaO in !>99 leG+turile de co(unica&ie se reali%ea%+ cu (iPloacele RenaFterii care au o vechi(e de peste trei secole. 3e dou+ secole se )ate pasul pe loc. 4i pe (are si pe uscat 'n co(para&ie cu siste(ul de co(unica&ii care predo(in+ de la sE'rFitul secolului al <l<7lea pro)le(a nu este at't 'ncetineala c't costul si nesiGuran&a c+l+toriei 'nc+ de c'nd c+l+toria dep+FeFte cei ?9 sau 69 de ailo(etri pe care o(ul de atunci 'i poate parcurGe E+r+ eEort pe Pos str+)+t'nd ti(pii Fi dru(uri 'ntr7o &ar+ cu leG+turi de co(unica&ie uFoare si )ine croite ca 'n Cran&a0 li(itele insecurit+&ii cresc at't de (ult 'nc't orice previ^.iune devine i(posi)il+. A( de%voltat 'n alt+ parte consecin&ele acestui Eapt pentru econo(ie. 8[. 3ru(ul pavat al reGelui schi()+ harta Nor7(andiei. Iat+ un eHe(plu real si se(niEicativ. Cadi% este incontesta)il unul dintre cele dou+ sau trei posturi consulare Erance%e deose)it de i(portante. Parisul sau -ersailles7ul au privirile 'ndreptate c+tre pl+('nul prin care intr+ ar7 Gintul A(ericii Fi sosesc veFtile din Lu(ea Nou+. EHist+ co(er& de anverGur+ Fi politic+ de anverGur+ 'ntre Cadi% Fi Paris 'n linie dreapt+ s'nt l [99 de ailo(etri dar (erG'nd c+lare precu( curierii reGali s'nt ceva (ai (ult de 8 [99. Pre&ul nu contea%+ sau contea%+ pu&in. Ne aEl+( 'n li(itele posi)ilului. Consulul 'n plus aceasta este reGula

r+spunde prin retur. =+ deschide( coresponden&a. !>89. An liniFtit. 5AN AE B 88[Q. =crisoarea din 8" noie()rie !>!" a sosit 'n Purul lui l ianuarie: a E+cut ?8@?# de %ile de la Paris la Cadi%. =crisoarea din 8# dece()rie !>!" a sosit la 8> sau la .8A ianuarie poate chiar la 8": aFadar ?6@?[ de %ile. .'n schi() scrisoarea din A ianuarie !>89 se aEl+ la Cadi% dup+ 8A de %ile 5[ Ee)ruarieQ. Este un ti(p eHcep&ional de scurt. Nu un ti(p record ci un ti(p eHcelent. 3ar. iat+ scrisoarea din > aprilie. Ea r+spunde scrisorii din 8# Ee)ruarie: dup+ 69 de %ile. Este inutil s+ continu+(. Iat+ cu( c+l+toresc curierii Fi oa(enii: consulul PartKet Gr+)it s+ se 'ntoarc+ 5scrisoarea din 8A aprilie !>89Q povesteFte c+l+toria pe care a E+cut7o de la !8 la 8# aprilie 'n !6 %ile de la ,adrid la Cadi%. 'ntre ,adrid Fi -ersailles curierul Eace 'n Pur de ![ %ile. Cadi%7,adrid o trei(e 'n plus du)lea%+ ti(pul parcursului pentru c+ tre)uie aFteptat+ coresponden&a 4i 'nEruntat pustiul =ierrei ,orena. A( despuiat (ii Fi (ii de coresponden&e leGate de aceste itinerare 'ntre Paris Fi Cadi% ti(pul record este de ordinul a trei s+pt+('ni iar ti(pi! lunGi dep+Fesc cu pu&in dou+ luni. AFadar 'ntre trei s+pt+('ni si dou+ luni E+r+ un o)stacol i(portant 5ca%ul de r+%)oi Eiind eHclusQ pe un parcurs relativ scurt de l [99 de ailo(etriR!! linie dreapt+ 'ntre cel (ai (are oraF din au ropa continental+ Fi cel (ai (are port. EHist+ o uFoar+ oscila&ie 'n Eunc&ie de anoti(puriM toa(na Fi iarna dau ti(pi 'n (edie (ai lunGi. $i(pii de var+ s'nt ceva (ai scur&i dar (ai ales ceea ce este pre&ios (ai siGuri. Cercetarea a Eost desE+Furat+ pe distan&a unui secol 'ntre (iPlocul secolului al <-II7lea Fi (iPlocul secolului al <-III7lea nu eHist+ nici un proGres. Ni(ic a)solut ni(ic nu se 'nt*(pl+ 'nainte de pavarea dru(urilor 'n Cran&a Fi de popularea =ierrei ,orena. Ceea ce scrie Cernand Braudel despre o( Fi distan&+1 'n lu(ea (editeranean+ din secolul al <-I7lea este vala)il cuv'nt cu cuv'nt ![9 de ani (ai t*r%iu 'n toat+ Europa clasic+. 3up+ 'nc+ 89 de ani din !>#9 p'n+ 'n !>A9 totul se va schi()a. IEupta '(potriva distan&ei este o pro)le(+ de viGilen&+ de ha%ard de Fans+. Pe (are o v'ntoas+ Eavora)il+ o serie de %ile Eru(oase Fi Eaci 'ntr7o s+pt+('n+ sau dou+ c't nu vor Eace al&ii 'n Fase luni... La Eel pe uscat unde diEeren&ele s'nt (ai (ici un r+%)oi o alar(+ care desEund+ dru(urile o c+dere prea a)undent+ de %+pad+ care 'nchide trec+torile Fi iat+ c+ intervalele cele (ai chi)%uite se dovedesc insuEiciente. Aceast+ nesiGuran&+ a viteV %elor co(plic+ totul. . . =pa&iul nu are din punct de vedere u(an o (+ri(e precis+ dat+ o dat+ pentru totdeauna. El are %ece o sut+ de (+ri(i diEerite Fi o(ul nu este niciodat+ siGur dinainte deplas'ndu7se ac&ion'nd sau vr'nd s+ ac&ione%e 'n privin&a 'ntreruperilor care i se vor i(pune . . . 3urata de parcurGere a traseelor nu este direct propor&ional+ cu lunGi(ea lor (ate(atic+ ci cu de)itul lor cu leGaturile sta)ilite cu datele de trecere a cu7 cn i Lr'V R 'n plus' aceasta e L o)iFnuin&+: nu ntea%+ niciodat+ o aproHi(a&ie de trei patru 8iie . . .;. ' cu 7 claviaturi de vite%e ... Pe (are c'te Ie 'nt+rite 5pentru aEaceri de stat de %i n1 Lri'IOe seco!Q se Eac 899 de ailo(etri pe cora)ie cu un v*nt Eavora)il Eace uneori ?!> (ai (ult dar este o pur+ 'nt'(plare. 'n secolul al <-II7lea secretele de stat s'nt 'ncredin&ate 'nc+ Galerei. Pe uscat o(or'nd caii un curier poate (erGe p'n+ la !?9@!?[ de ailo(etri pe %i. Este a doua claviatur+. A treia claviatur+ este cea a curierului oa(enilor Gr+)i&i: 8[ p'n+ la ?9 de ailo(etrii pe %i 'n (od eHcep&ional 69 se 'n&eleGe pe o distan&+ Iun7.Ga de cel (ult %ece %ile. Pe un itinerar redus se poate (erGe (ai repede. 4i astEel pute( Eor(ula c'teva leGi ale a7cestui -echi ReGi( al distan&elor. ,ai 'nt'i Eluctua&ia dup+ anoti(puri Fi totala incertitudine. Pe uscat aproape la Eel ca pe (are nu eHist+ ti(p (ediu ti(pi scur&i Fi ti(pi lunGi. $otul este eteroGenitate si i(previ%i)ilitate. $re)uie ad+uGat+ leGea distan&ei: de la [9 la l 999 de ailo(etri Eunc&ia ti(p^distan&+ este toate ele(entele r+('n'nd identice 5'ri realitate ele nu r+('n niciodat+Q o Eunc&ie linear+. 3incolo de aceast+ distan&+ dreapta se cur)ea%+ 'n Pos 'n Eor(+ de para)ol+. Ad+uGarea a [99 de ailo(etri la l 999 de ailo(etri 'nsea(n+ du)larea 'n (are a ti(pului de parcurs: !. Paris7Cadi% g 8. Paris7,adrid Paris7,essina g 8. Paris7Ro(a !. Paris7Budapesta g 8. Paris7-iena. Iat+ pentru ce este at't de neverosi(il s+ Eii persan. Construit+ pe harta ti(pilor din Paris din Londra . . . din Ro(a 5sinGurele oraFe potrivit at'tor autori din secolul al <-II7lea 'n care se poate tr+iQ Europa clasic+ ap+rea eHtraordinar de deEor(ata la periEerie. XeoGraEia transporturilor din secolul al <<7lea d+ 'nt'ietate distan&ei lunGi 'n detri(entul dru(urilor scurte. Ca reGul+ General+ o(ul nu spa&iul se opune. Parisul este (ai departe de BourGet sau de BrlK dec't s'nt BourGet si BrlK de aeroporturile oric+rei capitale europene Eie Londra Berlin sau ,oscova 'n GeoGraEia veche lucrurile se petrec eHact invers. C'nd oa(enii se apropie distan7 dispare: spa&iile s'nt cu at't (ai Greu de str+)+tut cu c't s'nt (ai pu&in populate . 69 de ?!A locuitori pe a(8 'nsea(n+ c+ dru(urile s'nt siGure Fi relativ lipsite de aventuriM ![ locuitori pe a(8 @U ti(pul de parcurGere este du)lu iar partea ha%ardului creFte de trei sau de patru ori. 'n hanurile din )a%inul Londrei sau din opulenta Bland+ eHist+ luH conEort aproape raEina(ent dar Blanda atinGe 'n oraFe densit+&i de A9 p'n+ la !99 de

locuitori pe a(8. L'E(pereur sau L'Bie la Bois7le73uc Le pelican Le Lion la Haaiic( . . . nou+ hoteluri de calitate se aEl+ la HaGa ( !#A9 Fase la Rotterda( vreo !99 pentru toate ranGurile @ se spune @ la A(sterda(. 4i Du(thor preci%ea%+: I . . . institu&ii oEiciale nu(ite locuin&e de no)ili asiGurau 'n centrele cele (ai i(portante G+%duirea oaspe&ilor de (arc+. In lipsa unei ase(enea locuin&e oaspetele era 'ncredin&at )unelor 'nGriPiri ale unui nota)ilJ. ,ai (ult acel Ghid Eai(os din !#A" 'nc+ de pe atunci at't de (odern pe care 'l pu)lica un li)rar din A(sterda( cuprindea inEor(a&ii despre (iPloacele do transport din cele Fapte provincii. . . despre linii pe uscat Fi pe ap+ despre orare . . . iar(aroace si t'rGuri. . . hanuri Fi )iserici. . . echivalen&a precis+ a (onedelor 7. . '(preun+ cu sEaturi de iGien+ asupra pc7ri7colelor de pleure%ie care v+ p'ndeFte pe un coche @ )arca% tras de cai @ a inconvenientelor recurGerii la prostituate Fi a riscurilor u7nei 'ntre)uin&+ri nechi)%uite a )erii si a vinului. LuHul Fi (odernitatea celor #9 de locuitori pe a(8 'n aceast+ densitate const+ tot secretul Blandei: provocarea aruncat+ de nu(+rul oa(enilor. Ce contrast Ea&+ ele hanurile spaniole] 'nc+ o dat+ s+ cercet+( i(presiile unui c+l+tor Erance% anoni( din Lcttre de vo7Ko7Ge d'EspaGne de ,arcelin 3eEourneauH: C't PnKeste hrana a( 'nv+&at de ase(enea' s+ C+l+toresc dup+ (oda &+rii care este s+ cu(7 c+r1 Leea CX vrei =iVl iruJin'nci din diEerite locuri c1 este i(posi)il s+ G+seFti 'n lunGul dru7 s+Ut ' ca 'n Cran&a sau 'n'italia hanuri care V7! dea totdeodat+ si de7ale Gurii si culcuF. ?!" Iat+ Eelul 'n caro tre)uie procedat 'n Eiecare %i 'nc+ de c'nd ai aPuns la han 'ntre)i dac+ c7Hist+ paturi Fi dup+ ce ai aElat c+ s7ar putea s+ Eie tre)uie s+ dai carnea crud+ pe care o aduci cu tine sau s+ (erGi s+ cau&i la (+cel+rie0 sau s+7i pl+teFti valetului hanGiului ca s+7&i Eac+ rost de carne si de toate celelalte lucruri care s'nt de tre)uin&+. 3ar cu( Eoarte adesea ei te 'nFal+ la pre& cel (ai )ine este s+ duci carne 'n traist+ Fi s+ Eaci %ilnic provi%ii acolo unde te aEli din toate lucrurile necesare precu( p'ine ou+ Fi carne pentru a doua %iJ. Curios o)icei pe care autorii Erance%i 'l atri)uie Eiscalit+&ii... si care este i(puta)il (ai ales densit+&ii de !9 locuitori pe a(8. =+7! l+s+( pe Xu%(*n de AlEarache s+ ne povesteasc+ ce i s7a 'nt'(plat 'nlr7unul din aceste ventas: I3ac+ (7ar Ei pus cineva la uFa (a(ei nu Ftiu dac+ ea (7ar Ei recunoscut c+ci at't de (are era nu(+rul puricilor care 8#@8>. Riscurile R+%)oiului Fi riscurile pe ttit0Ve7 (+ u(pleau de parc+ avea( poPar Fi (+ sculai di(inea&a E+r+ ca s+7(i r+('n+'un locFor pe tot trupul pe Ea&+ Fi pe ('ini 'n care 's+ poat+ 'ncape vreo alt+ piFc+tur+J. RaK(ond de LanterK acest )oGat neGustor din Nisa care E+cuse avere 'n neGo&ul cu Indiile la Cadi% povesteFte cu( a Eost Eurat 'n tov+r+Fia unui prieten Genove% 'n (ai !#>[ la c'&iv'a (etri de ca)ildo 'n oraFul Zere% 'n posada de la Cor7redera: >? de reali pentru dou+ G+inuFe o salat+ rea Fi dou+ paturi proaste E+r+ ca el si prietenul s+u s+ considere c+ e 'n&elept s+ recurG+ la aPutorul Pusti&iei. HanGii s'nt oa7 (eni pri(ePdioFi pe care e preEera)il s+ nu7i Nove capturate sau PeEuite d/ ccrsar enG'e%i sau olande%: )er)eri seu turc spaniol J li superi aFa cu( (+rturisesc eH7voto7urile vechiului dru( ,adrid7Cadi^ tree'nd pe linG+ 3espcnaperros . Acestea sini diEicult+&ile c+l+toriei1 prin =pania. 3ar eo s+ spune( despre c+l+toria prin RusiaO AnthonK =herlcK 'ns+rcinat cu o (isiune diplo(atic+ de 4ah are nevoie de sase luni ea s+ aPunG+ do la Ispahan la ,oscova prin ,area Caspie+. El soseFte aici la sE'rsitul lui noie()rie !["". 3up+ Fase luni de Federe o)liGatorie do iarn+ la ,oscova p+r+seFte Rusia prin nord prin laroslav RK)insa Yhol(oGorG Fi ArhanGhelsaM este dru(ul cei (ai scurt in vre(urile tul)uri ale lui Boris Xodunov. =hcrleK a aPuns de la ArhanGhelsa la E(de.n pe o nav+ l'ia(and+ Fi si7a continuat apoi dru(ul de la E(den la PraGa. El soseFte la por&ile Hradului la !9 octo()rie !#99. 3o la Ispahan la PraGa via ,oscova a I acu t deci un an si Pu(+tate. =herleK este un o( Gr+)it care dispune de resurse i(portante. $i(pii s+i s'ut deci repre%entativi pentru cei (ai )uni ti(pi de parcurs de7a lunGul Europei periEerice a celor [ locuitori pe a('7. La (iPlocul secolului al <-lII7lea. pentru a (erGe pe uscat clin XeorGia la NeN Wora tre)uie # luni si de la Li(a la Buenos Aircs l an. In centrul Europei se aEl+ nucleul dens al (ilionului de a(8 si al celor ?[ 999 999 de locuitori nucleul co(unica&iilor rapide Fi relativ siGure. 3ar periEeria. Peninsula I)eric+ Xer(ania 3ane(arca si sudul =uediei Eor(ea%+ o %on+ inter(ediar+ 'n care su) raportul ti(pului de parcurs leGhea este echivalent+ 'n (edie cu trei sau patru leGhe din Blanda AnGlia sau lle7de7Crance. 'n sE'rsit. Europa 'ndep+rtat+ UnGaria Polonia Cinlanda nordul =uediei ... si a Eortiori A(erica (ultiplic+ distan&ele prin durata parcurGerii risc si eEortva u7(an necesar de %ece ori. Europa clasic+ (+soar+ de la Bceanul Atlantic p'n+ 'n =i)eria 'n ad'neirne peste un an7ti(pM de la ,essina la Capul Nord 'ntredFase luni si nou+ luni. Bare c'te %ile luni EOi anZ ?88 (+soar+ Europa (+rilorO I7a( calculat (+ri(ea cu r+)dare raport'ndu7ne la c'leva (ii de c+l+torii eEective de odinioar+ pentru Carrera de Indias a( calculat adic+ (+ri(ea acelui Bcean Atlantic stri(t sau acea ,editeran+ de

dincolo de Coloanele lui Hercule care arunc+ un pod riGid ne(iFcat si inter(itent 'ntre Europa i)eric+ si A(erica ConquiEttei. 3e la =*n L ucu r la -era Cru% s'nt 6 A99 ele (ile nu(ai pe dru(ul )+tut de ali%eu cu siGuran&+ !9999 de ailo(etriM ti(pul (ediu d "! d "8 de %ile. $i(pul record este 'n secolul al <-l7lea de >.9 de %ile 5din iulie p'n+ 'n octo()rie ![>9Q iar ti(pul cel (ai lunG 5din Ee)ruarie p'n+ 'n auGust !#??Q de !>" de %ile. 3ar din 69 de convoaie doar dou+ au avut un ti(p de parcurs inEerior cu !9L El Ea&+ de (edic. Pentru 8> de convoaie (edia real+ este de A9 @ A! de %ile iar pentru alte !! convoaie de !8[ de %ile. C'ud dup+ 8 p'n+ la ? luni de aFteptare Fi de plec+ri ratate clin =e7 villa nava du(neavoastr+ a trecut de )ancul de la =*n Lucat clac+ 3u(ne%eu vrea s+ sosi&i cu )ine ave&i eHact dou+ Fanse din trei s+ Eace&i o c+l+torie scurt+ care va oscila 'ntre 8 luni Fi !9 %ile pe de o parte si ceva (ai pu&in de trei luni pe de alta si o Fans+ din trei s+ Eace&i o c+l+torie lunG+ care va oscila 'ntre 6 si # luni. Ave&i de ase(enea o Fans+ din %ece ca plec'nd din ,adrid s+ nu aPunGe&i niciodat+ 'n ,eHic. 3in ,adrid 'n ,eHic c+l+toria du(neavoastr+ nu va dura 'n nici un ca% (ai pu&in de sase luni. 3e la =*n Lucar sau din CadiH c+tre ist( pentru o distan&+ aparent+ totuFi (ai scurt+. e 6 ?99 de (ile oscila&ia este si (ai (are intre cele 6? de %ile ale convoiului din apri7ue7(ai !#![ si cele !>[ de %ile ale prost or7Yaru%atului convoi din Ee)ruarie7aprilie !#??. U o n 7Y C9va (ai )un+7 dc "8 de %ile7 EHist+ A[ H ate dhl Fase s* cc(su(i 'ntrc 6? #8 &P# %.Re2 cu L posi)ilitate (edie scurt+ de DUe cu trei posi)ilit+&i din sase pentru ?8? o oscila&ie 'ntre 6 Fi # luni cu o (edie de .!#[@!A# de %ile. plec'nd de la ,adrid .spre Li(a unde se aEl+ Potosi pri(ul centru (ondial de produc&ie a (etalelor pre&ioase ve&i consu(a 'n cel (ai )un ca% Fi cu oarecare Ghinion 8 ani si # luni 'n ist(ul Pana(a pentru reali%area leG+turii du(neavoastr+ anuale. 3ar aten&ie un an nu trece E+r+ pri(ePdie pentru cine nu7i i(uni%at Ea&+ de EriGuri si Ea&+ de vo(ito prieto. Cu o leG+tur+ Gra)nic+ ve&i consu(a ![ luniM ave&i atunci Fapte Fanse din opt s+ sosi&i cel pu&in viu. Cu " luni de aFteptare 'n Pana(a nu ve&i risca ni(ic 'n trei ca%uri din patru. At't la ducere c't Fi la 'ntoarcere tre)uie s+ &ine&i sea(a de ti(pii (or&i. -re(e de # luni pe an la (are distan&+ oricare ar Ei portul port din apropiata Europ+ sau din Europa 'ndep+rtat+ =evilla Cadi'% Puerto Belo Pana(a ReciEe ,anila Xoa sau Canton nu va ieFi nici o nav+ 'n larG si vre(e de alte # luni 'n aceleaFi porturi nu va intra ni(ic. Pentru A(erica spaniol+ c+l+toria rapid+ c+l+toria uFoar+ este c+l+toria de la ducere. Pentru A(erica anGio7saHon+ Fi Bra%ilia lucrurile stau invers. Nota&i pe o hart+ i%ocronic+ 5ve%i P. Chaunu L'A(erique et Ies A(eriquesQ po%i&a porturilor Za(es7toNn ReciEe Fi Bahia pe de o parte Fi -era Cru% Puerto Belo pe de aeta la ducere Fi la 'ntoarcere. 3ar ce 'nsea(n+ o ducere E+r+ 'ntoarcereO ,eritul lui CristoEor Colu() nu este de a Ei (ers 'n A(erica @ Fi al&ii au E+cut7o E+r+ 'ndoial+ @ ci de a se Ei 'ntors de acolo. 3ac+ s'nte&i la sE'rFitul secolului al <-IHea Eunc&ionar al unei (ari Eir(e din Cad^% Fi daca tre)uie s+ orGani%a&i un circuit co(ercial ve&i lucra 'n serviciul unei Eir(e spaniole 5(archi%ul de -illa Ca(po don Zuan de ,anurGa 3on 3ieGo Centeno Ahu(ada ZaureGui =e7)astian ,orilloQ ori (ai siGur 'n serviciu uneia Genove%e 5PranoGia Fi Biolato Ricsno. don Carlos CaneEEa sau $assuraQ Erance%e @ ?81 7iu v+ l+sa&i p+c+lit de nu(ele hispani%ate . : AlaKa la H*Ka Contana BelinQ catalane oiOi enGle%'e 5poate ,atheNs sau don BenPa(in PrisseQ hanseate din Ha()urG 53raKer Escro7rlcr EloKerQ 'n serviciul unui olande% care 'Fi %ice Ela(and 5CoK(as -an Bel Nicolas =che7linGanQM oricare ar Ei patronul du(neavoastr+ Eunc&ionarul care v+ risca&i via&a s'nie&i spaniol. 4i atunci ve&i cunoaFte aceast+ interer sant+ GeoGraEie a Europei din perioada clasic+. L+s'nd la o parte eEortul o(ene cu7ao viiGiiuti iIIvR BHIL cu eHcep&ia vreunui Ghinion la distan&a de un an. ,eHicul ist(ul @ la doi ani Peru @ la trei sau la patru Cilipinele @ la cinci sau la Fase ani. 4i Fansele de a reveni din CilipiPie chiar dac+ a&i 'Ei Guvernator s'nt aproape nule. Rea(in7ti&i7v+ de unchiul Pusti&iar din =chool Eor =candal care 'ntorc'ndu7se din India nu (ai este aFteptat de ni(eni. 4i totuFi ne aEl+( 'n !>>> dePa la 'nceputul (uta&iei transporturilor. Realitatea este c+ nu eHist+ 'ntoarcere din India sau din oricare alt loc 'ndep+rtat al Europei (+rilor. lat+7ne aPunFi parc+ la (arGinea siste(ului solar. La cel+lalt cap+t al lu(ii @ c+l+toria 'n China. Louis 3er(iGnK a calculat de cur'nd vite%a aFa7nu(itelor india(en a acelor nave Greoaie care asiGur+ 'n secolul al <-III7lea leG+tura prin Cap 'ntre un port din Europa Zndia Fi China China apropiat+ cvasi7indian+ P'e 1aA Canton. Este o c+l+torie uFoar+ )ine rodat+ 'nc+ din secolul al <-7lea 'n ceea ce pri7v'eFte Eolosirea (usonului. Pentru >[ de c+l+torii durata (edie a eH7r PRtiilor Erance%e cu popas la Canton si escala ( porturile indiene de pe traseu se sta73iieFte la #86 de %ile 589 de luni Fi Pu(+tateQ 'n !>!" p'n+ 'n !>[6 la #[? de %ile Fi la [[A

)i( 7 dln !>#? p'n+ 'n !>#"' =+ nu'ne Gr+V tire ^v. trame( conclu%ia despre o '()un+t+7ten(c+ c+ci din !>>9 p'n+ 'n !>"9 (edia ?8[ urc+ din nou la #66 de ^.ile. China nu se (at departe dec't ,eHicul si este (ai aproape Udec't Peru. Aceast+ constatare este pro)a)il cea (ai 'nc+rcat+ de sens dintre c't se pup Eace 'n leG+tur+ cu GeoGraEia transporturilor la (are distan&+. 4i de ase(enea constatarea unei diEu%+ri (ai restr'nse. 6[ de c+l+torii adic+ [A ##L'o se 'nscriu e_i Purul (ediei. Ave( astEel pentru China o .Fans+ din nu(ai dou+ s+ calcul+( eHact pentru perioada cuprins+ 'ntre !>!" si !>#". ParadoHal 'ntre !>>9 si !>"9 doar [ c+l+torii adic+ ![ ![9^9 se 'nscriu 'n Purul (ediei. C+l+toria 'n China la sl''rsitul secolului al <-III7lea s7ar alinia deci la vechea nor(+ a(erican+. ='nt !A ti(pi scur&i de 699@[[9 de %ile 5[6 [6\Q si !9 ti(pi lunGi 5cu (ai (ult de >99 de %ile Eiecare aFadar ?9 ?9;^9Q. 3ar dintre aceFti ti(pi lunGi unul 'n intervalul !>!"@!>#" Fi doi 'ntre !>>9 si !>"9 au (ai (ult de l 999 de %ile. Intre !>>8 si !>>" s'nt conse(nate o c+l+torie de A[! sau A[6 de %ile Fi dou+ de !!?A p'n+ la !!6[ de %ile. Le Co(te de $oulouse plecat din Cran&a la # noie()rie !>?? s7a re'ntors la !8 iulie !>?>. 3e la (ai pu&in de 699 de %ile la ? ani si # luni @ evantaiul r+('ne larG deschis. Aceast+ durat+ 'ndelunGat+ a c+l+toriilor Erance%e este poate dup+ !>99 se(nul unei oarecare inadapt+ri. =+ '(pru(ut+( din nou de la Louis 3er(iGnK eHe(plele date despre c+l+toriile suede%e. 3e la #?> de %ile 8! cte luni Fi Pu(+tate 5(edia Erance%+ de #86 de %ileQ 'ntre !>[! si !>#6 pentru 6" de c+l+torii 5din Cran&a >[Q (edia co)oar+ 'ntre !>>9 si !>"9 la [6A de %ile adic+ la !A luni 5in loc de #6! de %ile 8! de luni pentru Cran&aQ. Este un c'stiG o)&inut prin creFterea circuitelor rapide: !A ?>o^o de 699 p'n+ la [[9 de %ile din !>?! p'n+ 'n !>#6 [9 A8;^9 din !>>9 p'n+ i0 !>"9. Este suEicient+ o lec&ie: revolu&ia transporturilor ulterioar+ cu 89 do ani pri(ei Ea%e a Uevolu&iei (iPloacelor ele transport pe uscat nu 'ncepe 'nainte ele !>>9 'n Bceanul Atlan7tPc si 'nainte de !>A9 'n Bceanul Indian si Bceanul PaciEic7. Ea este 'ntre! altele indiso7cia)il+ de crono(etrul care per(ite prin co(pararea orei un calcul eEicace pe hart+ al po%i&iei vasului de Pierre Le RoK Fi )alansie7ru'l s+u co(pensator al varia&iilor de te(peratur+ 5!>##Q de EarnshaN si Greutatea tron7conic+ al c+rei rol este s+ co(pense%e sl+)irea proGresiv+ a arcului )ariletului 'ntre dou+ 'ntoarceri co(erciali%a)ile clin !>A9. Caroline %+reFte CeKlonul la !96 %ile dup+ plecarea sa din Londra EreGata Alceste plecat+ din =pithead 'nt'lneFte ZaNa dup+ "8 de 7Ale str+)+t'nd !6 999 de (ile 'n (edie ![9 pP %i 5Galerele 'nt+rite clin secolul al <-I7lea E+ceau !89 de (ile dar. E+r+ 'ntrerupere doar patru7cinci ^.ileQ. Caroline este 'ns+ clin !A9? si Alceste din !A!#. 'n cur'ncl se va declanFa o lupt+ de (oarte 'ntre clipperele din Noua AnGlie Fi aFa7nu(i&ele india(cn renovate din vechea AnGlie. B 'ntoarcere din insula ,au7ricius 'n #9 de %ile o leG+tur+ China@AnGlia 'n !9A %ile. !? indiu(un care parcurG 'n Grup 'n !9" %ile un itinerar Canton@La ,ancha U@ aceste recorduri datea%+ din !A!>. Europa clasic+ apar&ine 'ntr7adev+r 'n 'ntreGi(e -echiului ReGi( 'n privin&a transporturilor. Capitolul -II =PAZIUL. =EC$BRUL AXRICBL CarGadores din =evilla ,ercadores de Indias din Cadi% ar(atori din A(sterda( neGustori din =evilla aEla&i 'n lupt+ cu diEicult+&ile unui univers 'n eHclusivitate astrono(ic ('7nuiesc )oG+&ii i(ense. 3up+ !>[9 treptat 89 ?9 apoi 69\ din venitul na&ional enGle% 'ncetea%+ s+ (ai Eie un venit aGricol I'nc+ 'nainte de !A99 scrie B. ,. =lichcr -an Bath eHistau reGiuni 'n care o parte i(portant+ a popula&iei 'Fi G+sea (iPloacele de trai 'n aEara aGriculturii 1 Fi anu(e 'n industrie co(er& naviGa&ie sau pescuit. Blanda si Clandra tre)uie s+ Ei avut destul de devre(e o structur+ non7aGricol+. 3ar si o provincie precu( UveriPssel potrivit recens+('ntului din !>"[ nu (ai era o reGiune aGricol+: nu(ai 6[ #L^9 din popula&ia activ+ era aGricol+. 3esiGur aceasta este vala)il pentru Provinciile Unite si iar+Fi pentru AnGlia care Eace eHcep&ie prin ascensiunea sa )rusc+ 4.! (ai ales dup+ !>[9. 'nc+ o dat+ la toate r+sp'ntiile activit+&ii ne lovi( ceva (ai t'r%iu de cotitura clin secolul al <-III7lea 'n c'teva locuri privileGia19 ale Europei de vest de un aspect al (arii (uta&ii tehnice. Aici se i(pune ter(enul de . u volu&ie aGricol+J ,arc Bloch i7a consacrat !'R losirea. I$er(enul este co(od. Intre acele (5 ?8? ta(orEo%c rurale Fi revolu&ia industrial+ ... el evoc+ un paralelis( a c+rui eHactitate nu poate Ei contestat+M el pune accentul pe intensitatea Eeno(enuluiJ. Este o revolu&ie preG+tit+ de un secol Fi Pu(+tate de transEor(+ri i(per7 cepti)ile de eHperien&e reuFite duse la )un sEirFit 'n privin&a unor puncte si 'n c'teva locuri privileGiate. C'nd (unca a opt oa(eni dd c+ci aceasta 'nsea(n+ 'n esen&+ -echiul ReGi( aGricol @ a)ia reuFeFte s+ hr+neasc+ %ece nu poate eHista revolu&ie industrial+M orice revolu&ie industrial+ sau co(ercial+ ester 'n ase(enea condi&ii sortit+ in (od necesar s+ Eie insiGniEiant+ 'n ordinea )oG+&iilor create revolu&ia aGricol+ din secolul al <l<7lea nu este cea (ai i(portant+. In ordinea 'nl+n&uirii loGice a lucrurilor ea

deter(in+ (uta&ia noii ere. C+tre !>#9 'n AnGlia Fi 'n Blanda 'ncepe un transEer de activitate clin sectorul aGricol c+tre celelalte sectoare de activitate. El 'nso&eFte de dou+ secole toate (uta&iile erei industriale la scara planetar+ a unei o(eniri devenit+ 'ntre ti(p de Fase ori (ai nu(eroas+. 4i iar+Fi vo( recurGe E+r+ s+ vre( la pro)le(atica necesar+ dar riscant+ a unui Idup+J revolu&ionar. 4i 'n (+sura 'n care 'n secolul al <-lII7lea eHist+ o revolu&ie aGricol+ aspect capital al (arii (uta&ii ale c+rei Ea%e succesive continu+ s+ ne poarte c+tre cine Ftie ce (isterioas+ Er+ Nou+ civili%a&ia aGrar+ a Europei din perioada clasic+ poate Ei tratat+ ( 'ntreGi(e ca un -echi ReGi(. Pri(atul aGricol Fi leGile sale B ?! e s'nt deci reGulile Fi leGile acestui -echi la qnOO ,ai 'nt'i' Pri('atul aGricol. A9 p'n+ tru 7L din PLPulatie lucrea%+ p+('ntul pen7piraa Cretine din Greu v*rEul restr'ns al unei de dJ! U preter6iLase dar pu&in nu(eroase (ult 8nnan&i' AL9^^9 de 0Pri(ariJ 'nsea(n+ cel RLL^o de IsecundariJ Iter&iariJ Fi leneFi. Nu to&i secundarii se aEl+ 'n oraF. C+ci secolul al <-III7lea accentuea%+ procesul de r+sd p'ndire la sate a industriei teHtile. In schi() oraFele nu s'nt eHclusiv IsecundareJ Iter&iareJ si inactive (ai ales GiGanticele oraFe (edi7 teraneene. Ele repre%int+ (ediul locui)il al unui proletariat aGricol r+u 'ntre)uin&at. -fLI7. %+torii de serPuri s'nt totdeauna (uncitori7v'n%+tori care u(plu v'n%'ndu7si (unca antreprenorului neGustor din oraF Golurile calendarului aGricol. Industria teHtil+ 'n satele clin secolele al <-II7lea si al <-III7lea este (ai cur'nd o activitate secundar+ dec't principal+. =e poate deci aEir(a trecind peste nuan&e c+ procentaPul ha)itatului rural Fi ur)an oEer+ cheia reparti&iei aproHi(ative 'n Ipri(ariJ Isecundari7ter&iariJ Fi inactivi. M M EHist+ si corelativul: o pr+)uFire a procentaPului popula&iei rurale @ acesta este ca%ul =paniei clin secolul al <-II7 lea @ neprecedat+ de o transEor(are a tehnicilor 5spre deose)ire de ansa()lul Provinciile7Unite @ Clandra @ AnGlia 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-III7leaQ este un se(n catastroEal de diEicult+&i si de s+r+cie. 3eparte de a preG+ti ea 'ndep+rtea%+ (uta&ia de de%voltare. Un procentaP prea ridicat al popula&iei non7pri(are a. Er'nat 'n Italia Fi 'n =pania viitorul condi&iilor pentru taae o^Z. : A doua leGe este leGea tehnicilor si randa(entelor. B aGricultur+ cu o do(inant+ cerealier+ practic+ asola(entul p+('ntului l+sat 'ndelunG 'n p'iioaG+ a treia a doua parte )a chiar si (ai (ult din ti(pul culturii. Este o aGricultur+ care procur+ desiGur hrana. I'o ochii noFtri ea asiGur+ o ali(enta&ie s+raca dar co(parat+ cu aGriculturile tropicale R dovedeFte echili)rat+ relativ siGur+ Fi E+r+ vreo caren&+ Grav+. 0 A treia leGe este leGea privitoare ia saltu Al+turi de aGer1 str'ns asociat+ cu el este deauna pre%ent+ p+durea sau (ai cur'ncl i(ens+ 'ntindere de covor veGetal deGrada U th2 7 ??9 AGricultura str+veche are nevoie de saltus. Ea bieste 'ntr7o str'ns+ si()io%+ cu p+durea. Br UHceast+ aGricultur+ str+veche nu este i(e(o7'ial+ Ea s7a n+scut 'n Cran&a Italia de nord $+rile7de7Zos 'n )a%inul Londrei 'n Catalonia si 'n Xer(ania renan+ 5cu (ici eHcep&ii 'n nucleul de populare dens+ 'n (ilionul de a(8' ai aHei de concentrare a Europei clasiceQ 'n secolul al <ll7lea. U 'n Cran&a au eHistat eventual trei revolu&ii aGricole: cea a neoliticului Fi cea a p+Funilor cultivate a 'nGr+F+(intelor industriale Fi a (asinis(ului aGricol av'nd 'ntre ele (ai pu&in o)servat+ revolu&ia din secolul al <ll7lea. AGricultura Europei clasice repre%int+ deci Fi o nou+ epoc+ '()+tr'nit+ suEocat+ la sE'rFi7tul evolu&iei sale cu 'nc+ de pa acu( 'n c'7teva puncte tehnicile eHperi(entate care r+s7p'ndindu7se preG+tesc Fansele celei de a treia revolu&ii aGricole ale celei (ai i(portante ale celei pe care o tr+i(. Este o nou+ er+ conEu%+ strivit+ su) Greutatea oa(enilor pe care i7a acu(ulat de7a lunGul secolelor 'n poEida ciu(ei a Eoa(etei conPuncturale a (althusia7nis(ului latent clin sate o nou+ er+ care si7a distrus treptat %onele de salluH. AGricultura veche s7a co(pro(is 'n secolul al <-I7lea s7a co(pro(is Fi 'n secolul al <-III7lea c'nd a violat reGula echili)rului dintre aGer Fi sal' tuF. Un pas GreFit s7a conse(nat in secolul al <-III7lea o recesiune a popularii din pricina deGrad+rii solurilor aFa cu( au cunoscut H civili%a&iile a(erindiene ale poru()ului 'nainte de sosirea o(ului al) poate si China ( cursul i(pruden&elor sale colective 'din trecutM acest pas GreFit' tre)uie evitat @ iat+ provocarea ap+rut+ o dat+ cu revolu&ia p+Funi7cultivate adic+ o dat+ cu punerea 'n (iF7re al procesului de (uta&ie a de%volt+rii. ZRar pentru a 'n&eleGe )ine -echiul nostru ;aGricolJ s+ p+r+si( trecutul s+ 'n7 tru 7 V a !]Jai considera un -echi ReGi( pen7o)serva 'n adev+rata sa lu(in+ istoric+ ??! ele Ipost7revolu&ionarJ. Brice 'nainte este totodat+ si un dup+. XeorGes 3n)K a de(onstrat )ine acest lucru: revolu&ia din secolul al <ll7epa cerut+ de revolu&ia nu(+rului de oa(eni r2Z care ea o Eace posi)il+ 5'ntreiroa populatei 'n Europa l'iHarea ei la nivelul secolului al <lII7lea care este (utatis (ulandis nivelue Europei din perioada clasic+Q repre%int+ la 'nceput o transEor(are a utilaPului. UtilaPul M2 7Gricol al Europei clasice U@ (ai eHact ai7 PP s+ spune( Generali%area lui @ datea%+ din secolul al <HI7loa. Intre revolu&ia aGricol+ din secolul al <ll7lea si cea de la sE'rsitul secolului al <-III7lea care 'ncheie -echiul ReGi( al Europei noastre )aroce si clasice eHist+ o analoGie proEund+ care n7a Eost su)liniat+ 'ndestul p'n+ acu(. 4i una si alta s'nt revolu&ii nu de inten&ii ci de populari%are. Inven&ia se

naFte totdeauna 'n (iPlocul unei (inorit+&i ea &'sneste din spai(a si din suEerin&a unor vre(uri Grele 'n sinul su()rei Europe a (arelui do(eniu carolinGian apar pri(ele unelte revolu&ionare 'n cuprinsul c'torva (ari Eeude datorit+ unor aGrono(i oarecu( ne)uni se preG+tesc posi)ilit+&ile pentru (uta&ia p+Funilor cultivate. IAt't c't pute( Pudeca . .. scrie XeorGes 3u)K despre revolu&ia aGricol+ din secolul al <H7lea acest proGres tehnic a Eost deter(inat nu do unele inven&ii recente si nici dec't 'n (od eHcep&ional de introducerea unor procedee necunoscute 'n Bccident ci de r+sp'ndirea General+ +e (etode care (ult ti(p nu Euseser+ aplicate dec't 'n c'teva eH77ploat+ri (odel precu( do(eniile (arilor a)a&i i. carolinGiene dintre Loara Fi Rin. Fi 'n sectoarele Eoarte restr'nse si Eoarte risipite ale lu(ii ruraleJ. Este o revolu&ie la nivelul uneltei: creFterea nu(+rului de (oriM punerea 'n sluP' )a o(ului a unei (ici p+r&i din Eor&a nuruoi piatra de (oar+ pus+ 'n (iFcare de ap+ =U37stituindu7se r'Fni&ei Fi pis+loGului scuteFte eEort (usculatura o(ului si a ani(alelorM eli)erare a ('inii de lucru si prin interrne ??8 7Piul unei (uta&ii ali(entare o)&inerea unei Eaini (ai Eine care per(ite 'nlocuirea terciului prin p'ine ceea ce7i Eace pe oa(eni s+ Eie (ai )ine hr+ni&i si deci (ai puternici. Plinea repre%int+ >9@A9L^o din ali(enta&ia o(ului Fi 'n perioada clasic+. ,eiul cunoaFte un reGres hot+r'tor 'n Ea&a 'ntreGii Ga(e de cereale pa7niEia)ile. Ce 'nsea(n+ (orileO B ali(enta&ie (ai )un+ aFadar o protec&ie (ai )un+ '(potriva EriGului I'nc+ de pe acu( ici si colo preci%ea%+ XeorGes 3u)v aHurile antrenate de (iFcarea apei sint )ranFate la alte (aFini care pun 'n Eunc&iune )+t+toarele ca s+ )at+ postavul Fi s+ (eli&e c'nepaJ. ,ori de ap+ Fi (ori de v'nt: pri(ele (ori de v'nt s'nt a7testate 'n Nor(andia 'n ulti(ii ani ai secolului al <II7leaJ. 3e ase(enea o (etalurGie (ai )un+ Fi (ai (ult (etal: IB dat+ cu Eierul (ai pu&in rar se 'n(ul&esc 'n preaP(a anului !![9 topoareleJ Gra&ie c+ruia aGer7ul (uFc+ din saltus ... Fi (ai ales pluGul (are cu cor(an+. PluGul cu cor(an+ iat+ (area r+sturnare a Eactorilor 'n ordinea Eertilit+&ii. P+('nturile )oGate de odinioar+ acele p+('nturi uFoare lesne de arat reintr+ din secolul al <fI7lea p'7n+ 'n secolul al <-III7lea 'n starea lor Eireasc+ de p+('nturi s+race ale Europei. IA7ceast+ unealt+ Greoaie diEicil de ('nuit tras+ de patru sase opt )oi pe care acu( oa(enii Ftiu s+7i potcoveasc+ Fi s+7i 'nha(e (ai )ine cu aPutorul PuGului Erontal are cei pu&in a7vantaPul i(ens c+ poate t+ia p+('nturile cele nPai Grase Fi cele (ai Grele si r+sturn'ndu7le sa reconstituie cu adev+rat din ele principiile EertileJ. Aceast+ revolu&ie co(plet+ pretinde asola7trienal cu cereale de iarn+ pe pri(a LU cereale de pri(+var+ @ care asiGur+ a Eiului c'nd acesta 'nlocuieFte )oii un Ai 'nde'lunGat de opt secole Fi pe care trac7nal 7 -a lRsi ne'ncheiat @ p'rloaGaM sau )ie7' ln sud @ asola(cntele )ienale eHist+ (ai ??? II l cu sea(+ 'n Nor(andia @ c'nd un accident cli(atic @ de reGul+ deEicitul precipita&iilor de pri(+var+ @ nu per(ite creFterea cerealei de pri(+var+ sau c'nd aspri(ea iernii 'n nordul Europei distruGe cereala de iarn+. Br ce se petrece 'n secolul al <-llI7leaO In !>?9 'n AnGlia dup+ !.>#9 'n Cran&a 'n leG+tur+ (ai (ult aparent+ dec't real+ cu (iFcarea Ei%iocratic+ adic+ (ai si(plu cu consolidarea unui capitalis( aGrar pe alocuri p'r7loaGa cedea%+ 'n iat+ p+Funilor cultivate. -a ceda pretutindeni atunci c'nd va intra 'n ac&iune dialectica i(placa)il+ a tuturor transEor(+rilor. 3ar p+Funile cultivate nu repre%int+ o tehnic+ nou+. ,etoda e ni cunoscut+ de Blivier de =erres care o eHpune 'n lucrarea sa $he*tre d'aGriculture et (esnaGe des clia(ps ap+rut+ 'n !#99 @ el o eHperi(entase pe do(eniul s+u din Pradel @ iar 'nc+ dinaintea lui de Charles Estiennes si Zean Lie)ault 5![A"Q. Blivier de =erres reco(anda de ase(enea cultivarea plantelor r+d+cinoase. In AnGlia Eai(oFii lurnips @ napii Guliile @ au cucerit aGricultura enGle%+ dup+ (odelul a ceea ce se E+cea 'n Clandra 'nc+ din secolul al <-lI7leu. La Eel cti revolu&ia din secolul al <ll7lea. cea din a doua Pu(+tate a secolului al <-Il]7lea a Eost o revolu&ie a populari%+rii. 3aniel Cau7cher scrie 'n leG+tur+ cu eHtinderile ne'ntrerupte ale p+Funilor cultivate in valea Honului 'ntre Isere Fi'Ardeche 'ntre !A!9 si !A69: IEste o adev+rat+ revolu&ie econo(ic+. 4i totuFi.R.7oa(enii a)ia 'Fi dau sea(a de eaJ. Nic+ieri 'n alt+ parte nu se o)serv+ (ai )ine 'ncetineal+ lucrurilor dec't pe oGoare. C'nd 'ncepe 'n Europa clasic+ revolu&ia p+Funilor cultivate si a acelor turnips s+ spune( c+tre !>[9 revolu&ia din secolul al <ll7lea este oare 'ncheiat+O 'n nucleul aGlo(erat al Europei clasice Pe (ilionul de a(8 cu densitatea de 69 de locuitori pe a(8 at't de adesea invocat+ eHista %one aGricole care r+('n la tehnicile din anu !999: deEriF+ri pentru o)&inerea de p+('nturi EertilR l+sarea 'ndelunGat+ a oGorului 'n p'r7loaG+ neuniEorrn+ utili%area pluGului pri(itiv E+r+ plu% construit aproape 'n 'ntreGi(e din le(n. 5%onele cuprinse 'ntre Ardeni platou7 rile (asivului Fistos renan por&iuni din podiFurile (untoasei ZairGundii o parte din Bre7taGneQ . . 7 3in cei l 999 999 de a(1 pro)a)il 899 999 au r+(as aproHi(ativ la studiul anterior revolu&iei din (+re&ul Ev ,ediu al constructorilor de catedrale. 3ar 'n aEara aHei dense de atrac&ie de(oGraEic+ o parte din Europa (editeranean+ apoi cea (ai (are parte a estului Fi nordului Europei adic+ 'n ansa()lu Europa peri Eeric+ a celor [ locuitori pe a(8 este 'n 'ntreGi(e 'nt'r^ciat+ la stadiul dinaintea revolu&iei din secolul al <l$7lea. 3e Eapt (iracolul secolului al <ll7lea nu a eHistat niciunde 'n uit+ parte dec't 'n Europa prosper+ din centrul de atrac&ie de(oGraEic+ de pe cuprinsul celor l 999 999 de

a(8. La est de El)a de Boe(ia de - ie na si de $riest Europa a renun&at s+ (ai treac+ prin secolul al <ll7leaM ea a s+rit din anul !999 direct la revolu&ia industrial+. P+durea 'ntre aGricultura anului !999 Fi cea care s7a n+scut din revolu&ia secolului' al <ll7lea @ ele coa)itea%+ 'n propor&ii eGale pe teritoriul Europei clasice @ eHist+ o larG+ tr+s+tur+ co(un+ p'n+ la revolu&ia din secolul al <l<7lea: e1c nu valoriEic+ niciodat+ 'n 'ntreGi(e p+7nuntul. In Provonee %onele de incult p+durea GanGa (+r+cinisul acoper+ aproHi(ativ dou+ trei(i clin supi7aEa&a soluluiM 'n nordul Cran7nn lO PoEida unei densit+&i Eoarte ridicate a paEt p+durea aRopcr* cel pu&in a treia a e a solului. Chiar si 'n %ona privileGiat+ a vat+ entului trienal niciodat+ nu este culti7conco(itent (at (ult de Pu(+tate din ??[ supraEa&a solului. Iat+ deci o reGul+ i(portanta a acestei aGriculturi de odinioar+: ea nu EoloseFte niciodat+ (ai (ult de Pu(+tate din %ona cultiva)il+M o sesi(e cel (ult un sEert 'n sectoarele cele (ai Eavori%ate ale Europei (ed i7 teraneene adic+ peste Pu(+tate incult pluG pentru rest un asola(ent )ienal cu un oGor din dou+ l+sat 'n p'rloaG+. La est de El)a apoi de Nie(en la nord de Baltica supraEa&a cultivat+ oscilea%+ 'ntre !9 si l o^o7 Este un Eapt care contri)uie la clariEicarea rela&iilor speciEice ale o(ului cu spa&iul. In raport cu aGer o Pu(+tate de Europ+ aici ""L^o dincolo r+('n ostile. BstileO Nu neap+rat 'n realitate %ona aceasta este asociat+ la eHploatarea aGricol+. 3ar 'n (od inevita)il Fi i(previ%i)il tutelar+ si ocrotitoare 'n ca% de r+%)oi civil si eHtern @ Rusia s7a salvat din nou 'n p+dure in -re(ea $ul)ur+rilor @ ea r+('ne oricu( neliniFtitoare. =+ lu+( cea (ai dens+ dintre reGiunile Europei Cran&a din nordul Loarei. $ot ce vo( putea spune despre ea va Ei vala)il chiar 'n7tr7o (+sur+ (ai (are pentru alte p+r&i 'n care eHist+ un .saltus (ai 'ntins adic+ pentru tot restul Europei. =+ p+trunde( 'n codrul Erance% de la sE'rsitul secolului al <-I7lea pe ur(ele lui ,ichael 3eve%o. Este un codru1 deGradat distrus de ('na o(ului la s''rsitul enor(ei creFteri din secolul al <-7lea cu securea si cu Eocul dar acoperind totuFi 'ntre a treia si a patra parte din p+('ntul Erance%. Aceast+ p+dure h+cuit+ devastat+ 'n poEida reGelui a a)atelui si a seniorului care 'ncearc+ s7o apere adic+ s+ o p+stre%e pentru ei 'n vederea unei eHploat+ri IindustrialeJ a le(nului 'n construc&ii 'n Ea)ricarea cherestelei no)ile si 'n (arin+ este str'ns leGat+ de via&a oa(enilor de r'nd printr7o tradi&ie i(e(oriala care a Ftiut la sE'rsitul secolului al <-7lea 4! la 'nceputul celui de al <-I7lea s+ se apere si s+ se perpetue%e Gra&ie conse(n+rii Fi R' H+rii 'n Eor(+ tip+rit+ a o)iceiurilor Eorestier ,onu(entala culeGere a lui =aint7Won pu)licata 'n !#!9 si Groas+ de !!?A de paGini citea%+ !AA ele o)iceiuri E+r+ s+ pretind+ c+ epui%ea%+ lista. 3repturile de Eolosin&+ a p+durii s'nt (ai 'nt'i cele care Eurni%ea%+ co(unica&ii s+teFti le(nele de 'nc+l%it si (aterialul de construc7&ie 3e7a)ia 'n !A69 aPunGe c+r)unele de p+7('nt pentru pri(a oar+ la eGalitate cu le(nul ca (iPloc de 'nc+l%ire1 la Paris. La Paris si 'n !A69. Le(nul de Eoc. Cea (ai (are parte a datinilor li(itea%+ dreptul de Eolosire la usc+turi si vreascuri. 3ar datina nor(and+ este (ai Generoas+: I$enta&ia celor interesa&i scrie ,i7chel 3eve%e era s+ includ+ 'n r'ndul vreascurilor aproape to&i ar)orii 'n aEar+ de cei care purtau Eructe propriu7%iseJ. -reascurile se Eolosesc pretutindeni. Aproape pretutindeni se poate ridica orice ar)ore c+%ut. $ot ce nu este ar)ore no)il stePar EaG castan. In Lorena cea )oGat+ 'n p+duri se EoloseFte totul 'n aEar+ de po(ii EructiEeri. Pentru le(nul de construc&ie 5sau de contra)and+Q dreptul de Eolosin&+ n7a Eost cel (ai adesea dec't punctul de plecare al unei eHploat+ri industriale. 3ar al+turi de codrii de stePar 5reGele ar)orilor din %ona te(perat+ o7ceanic+ eHpus dispari&iei 'n %ilele noastreQ c'te u%an&e periculoase Fi anarhice de la dreptul de a scoate din p+dure araci pentru vie le(n Pentru Gard 'n vest 5IcrenGileJ ad(ise de datin+Q p'n+ la IFindrilaJ destinat+ acoperirii caselor] d3reptul de a Eace IcenuF+ de c+r)uneJ a sc+pat aproape pretutindeni datinei colective. La Eel ca piatra EilosoEal+ el a Eost iGnorat de co(unitatea satului spre Eolosul unei eHploa7tari cL(erciale ra&ionale. Aici este per(is+ coPirea dincolo dreptul de R ua din p+dure un ar)ore (ic acel I(aKJ Proape peste R dreptul asupra copacilor r+s7 ??> turna&i asupra acelor Ieaa)iesJ sau Ido)or' turl de copaciJ. In sE'rsit c'nd )iserica are neV voie s+ reEac+ FarpanteleR co(unit+&ii i se va Eace o (are Eavoare 'n nu(ele lui 3u(ne%eu Don+ de saltus p+durea repre%int+ un do(e7(u 'n care no&iunea de proprietate se preci%ea%+ cu o 'nt'r%iere de (ai (ulte (ilenii. 3ar esen&ialul asocierii dintre saltus si aGer se reali%ea%+ prin inter(ediul cire%ii Fi drepturilor sacre de p+sunat Fi de nutre&. Una dintre oriGinalit+&ile civili%a&iei aGricole europene re%ult+ din leG+tura nic+ieri i&v alt+ parte at't de te(einic sta)ilit+ dintre aGricultur+ Fi creFterea ani(alelor1. Este o asociere li(itat+ strict de nevoia de cereale Fl de (odicitatea p+Funilor naturale 'n 'ntreaGa Europ+ .aGlo(erat+ a celor l 999 999 de a(O .petecul de paPiFte pre&uieFte

(ai (ult dec' t cea. (ai )un+ ar+tur+. 4i )+leGarul r+('nc pri(ul dintre 'nGr+7s+(intele naturale rodnicia oGoarelor depinde de t+ierea tur(elor totdeauna restr'ns+ Fi anevoioas+ din pricina concuren&elor ali(entare. 3ep+Firea dialectic+ a contradic&iilor aGer7ului se Eace 'n detri(entul sal&us7uluL. 3reptul de i(as @ i. se (ai spune si cha(7poKaGc @ per(ite vitelor &+ranilor s+ pasc+ 'n anu(ite perioade ale anului pe oGoarele particulare @ pe (ai (ult de Pu(+tate din supraEa&a european+ de openPield oGoare E+r+ haturi pe oGoarele l+sate 'n p'rloaG+ tot anul Fi dup+ recoltare pe cele trei oGoare de aso7la(ent @ precu( si a Eortiori pe oGoarele co(unale. P+sunat 'n paPiFtile naturale de cele (ai (ulte ori 'nsuFite chiar 'n vii 'n lande (laFtini lunci de7a val(a pretutindeni dar (ai ales 'n p+dure. 4i (ai 'nt'i locul care revine porcului: a7cest ur(aF al (istre&ului @ porcii pe Pu(+tate s+l)atici Fi deseori pri(ePdiosi din secolele al <-I7lea Fi al <-lI7lea se apropie 'nc+ de (istre&i @ prin eHecelen&+ proprietate a celui s+rac se re'ntoarce 'n p+dure. Porcul este ??A cos la Pir7 Bpera&iunea are 'n lanGue d'oil (ai (ult de %ece nu(e: panaGe charnaGe carnaGe vorcaGe ou)laGe paisson Glandier. C'te s'nt oare pentru 'ntreaGa Europ+O Pqate dou+ sute inventarul r+('ne 'nc+ s+ se Eac+. Le Glandier 'nsea(n+ Ghinda Pirul Eructele ar)orilor )+7tr'ni s+l)atici hrana prin eHcelen&+ a (istre&ului Fi a porcului se(iclo(estic. 3e la =E'n7tul ,ihai 58? septe()rieQ la =E'ntul Andrei 5?9 noie()rieQ pretutindeni este se%onul se7 (in&elor 'n aEara celor dou+ luni de toa(n+ privileGiul este (ai rar. Pentru Iani(alele cu lin+J capre si oi at't de pri(ePdioase pentru (l+di&ele tinere plaG+ a silviculturii (editeraneene tradi&ia este (ai restrictiv+. $otul depinde de raportul de Eor&+ dintre Cain si A)el. 'n General 'n Europa (editeranean+ A)el 'n devor+ pe Cain. EHe(plul cel (ai Eai(os 'l Eurni%ea%+ ,esta din =pania. Aceast+ orGani%a&ie puternic+ ele cresc+tori transhu(an&i de ani(ale provenind din cel (ai ad'nc Ev ,ediu 5actul oEicial de naFtere datea%+ din !8>?Q constituie un Grup de presiune '(potriva c+ruia interesele aGricole ale Castiliei si ale c'r(uirilor s7au tocit. In poEida unei reduceri considera)ile a tur(elor de oi transhu(ante 5aproape ? [99 999 de capete 'n ![89 'ntre 8 si ?999999 dup+ ![#9Q intrarea oilor 'n (iPlocul culturilor constituie una dintre sl+)iciunile aGriculturii i)erice de pe podiFuri. -a Ei nevoie de: 'ntreaGa autoritate a (iniFtrilor lu(ina&i ai lui Carol al III7lca 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea pentru ca sa se Er'ne%e aceste a)u%uri Fi de c*r(uirea li)eralilor 5!A?#Q pentru ca vechea citadel+ s+ Eie oEicial distrus+. In Cran&a si ca reGul+ General+ 'n aEara Br dou+ peninsule (editeraneene i%Gonirea 22!9Rdin p+dure Fi cantonarea lor 'n stepe si ln n+&iFuri sauM Gra&ie (iriFtilor pe oGoare dup+ eceriF este t( Eapt '(plinit la 'nceputul seco7 lul( al <-H7lea. ??" =ecolul al <-lI7lea este 'ntr7adev+r (artorul unei evidente i%ol+ri a oilor acolo unde condi&iile cli(atice le convin 'n (od deose)it P+durea nu este prielnic+ doar pentru ani(alele (+runte ci Fi pentru vitele (ari. CreFterea cailor 'n li)ertate @ se considera c+ ''n(ul&irea lor 'n li)ertate le sporea vite%a ro)uste&ea si re%isten&a @ era aici un lucru cu7 rent 'nc+ din secolele al <-7lea si al <-l7lea. HerGheliile de cai din p+duri.erau deose)it de (ari 'n BretaGne Fi 'n Poitou. Reculul 'ncepe 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-II7lea dar o)iceiul nu dispare total 'nainte de secolul al <-UI7lea. M . 3ar ElaGelul nu(+rul unu al p+durii 'l repre%int+ )ovinele ducerea vacilor la p+scut spre deose)ire de ducerea porcilor la Pir. Cu( ar putea Ei altEel c'nd p+durea este 'n (edie 'n Ba%inul pari%ian de cel: pu&in cinci ori (ai 'ntins+ dec't p+Funile naturaleO Nu(ai planta&iile de lucerna vor scoate vacile din p+dure 'ncep'ncl din !>?9 'n AnGlia si din !>#9@!>>9 'n Cran&a. 3in providen&iala p+dure se str'nGe iar)a care creste su) ar)orii )+tr'ni. Aceast+ opera&iune se chea(+ 'n (od o)iFnuit soKer. =tr'n7sul ier)ii se va practica p'n+ la apari&ia p+Funilor cultivate care vor Eace'eEortul prea pu&in renta)il 'ntre)uin&area' dat+ Eructelor @ Gutui (oF(oni castane nuci 7R o 'ntreaG+ re%erv+ de Eructe de )ace s+l)atice si de puie7&i tineri pentru reEacerea (erilor si perilor de cultur+. M: ,erii de cultur+ 'ncep s+ acopere nord7vestul Cran&ei Fi al Europei la sE'rFttul secolului al <-I7lea Fi 'n secolul al <-II7lea pentru ca s+ atinG+ 'n secolul al <-III7lea supraEa&a pe care o cunoaFte(.: Corolar al acestei victorii a (+rului este reculul perilor 'n secolul al <-II7lea 'n vest Fi 'nlocuirea rachiului de pere prin cidru cu o. conservare (ai )un+ Fi (ai potrivit consu(ului. U. ?69 p+durea 'n sE'rsit 'ntre&ine al)inele. Br dac+ %ah+rul cucereFte (asa oa(enilor de r'nd de la oraFe 'n AnGlia Cran&a Blanda 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea incle7nendent de lu(ea (editeranean+ unde cultura trestiei de %ah+r este (ilenar+ 'n schi() %ah+rul provenit din insulele apropiate 5,adera A%ore CanareQ apoi din Bra%ilia

5pri(a produc&ie 'n secolul al <-III7leaQ nu dep+FeFte 'ntre)uin&area (edical+ Fi (asa celor )oGa&i. Chiar Fi 'n !>A" 'n nordul Pirineilor %ah+rul &+ranilor 5A9\ din popula&ia Europei clasiceQ 'l constituie (ierea. -'n+toarea1 privileGiu de clas+ nu este nu(ai sportul principal si a7proape unica distrac&ie a no)ili(ii la &ar+ ea Eurni%ea%+ unei ali(enta&ii s+race Fi o parte deloc neGliPa)il+ 589 ?9\ pro)a)ilQ din proteinele ani(ale 'n p+dure de ase(enea se G+sesc si ia%urile cu crapi 'n est 'n Bresse 3o()es -osGes 7care 'n vre(e de post aprovi%ionea%+ cu carne sla)+ (esele celor )oGa&i Fi ale descurc+re&ilor. Produc&ie Fi randa(ente In aEara %onelor de saltus Fi aGer eHist+ pu&ine p+Funi cu unele eHcep&ii: 'n &inutul Carentan E'Fia de iar)+ din 3ive 'n Nor(andia. Sinutul AuGe 'n !>[9 nu este dec't Eoarte par&ial deoca(dat+ 'nver%it. Ceea ce nu este saltus p+dure incult este ocupat de oGoare 'n propor&ie de A[@"9o^9 'n Eunc&ie de p+('ntul l+sat 'n p'rloaG+ Pu(+tate 'sau a treia parte a o7ioarelor ur('nd GeoGraEia co(pleH+ a celor dou+ asola(ente. 'n. nordul &inutului Beauvai7=ls eHist+ 'n !>A9 situa&ia eHcep&ional+ a unei (ariU chnpii (iloase 5aproape ?@6o^9 din supraEa&a 'ntreGii Europe clasiceQ c'nd aGricul7ura a 'nceput dePa pe alocuri procesul s+u de RversiEicare: p+('nturi arate Alo^9 p+('nturi a)ile neEolositeM 69^# p+duri [\ p+Funi co7?6! (unale ! #\ diverse A 6;^o7 Este )ine'n&eles un ca% li(it+. U ' ' 3ou+ pro)le(e do(in+ U. istoria aGriculturii vechi: cea a produc&iei Fi cea 'nvecinat+ a randa(entelor1. Randa(enteleR pe7care Ic cunoaFte( nu s'nt randa(ente la hectar ci randa(ente ale recoltelor pornind de la s+('n&+. 3e 'ndat+ ce Fti( Eoarte aproHi(ativ volu(ul de s+('n&+ reuFi( s+ sta)ili( nivelurile cantitative. 3e eHe(plu .pentru Cran&a Zean7Claude $outain se (ul&u(eFte cu un randa(ent (ediu la hectar. 4ase chintale 'n !>99 pentru Gr'u secar+ si cerealele A(+runte pe care el le ridic+ dup+ opinia (ea: prea repede la > [ 'n !>[9. =e desprind dou+ (ari certitudiniM randa(entele 'n ansa()lu scad relativ siste(atic de la vest spre est din Cran&a .AnGlia S+rile7de7Zos c+tre Rusia (ai ales c+tre Rusia p+7ciuroas+ cu o eHcep&ie aproHi(ativ+ pentru nordul Ucrainei. A eHistat 'n sectoarele privileGiate ale Europei occidentale o du)lare a randa(entelor clin secolul al <l-7lea p'n+ 'n secolul al <-IlI7lca Eapt ce reHult+ cu claritate 'ntre altele si de o (anier+ deose)it de cateGoric+ din lucr+rile lui And re Plaisse despre durata lunG+ 'n reGiunea Neu)ourG 3in cau%a i%ol+rii 'n.pro)le(atica e drept ui(itor de Eructuoas+ a unui (arF sacadat inter(itent 'n revolu&ii Fi (uta&ii cu antecedentele Fi ur(+rile sale istoria a pierdut prea (ult ti(p din vedere proGresele a(ple si continui care au parcurs 'n ad*nci(e chiar Fi sectorul cel (ai riGid al econo(iei vechi. La 'nceputul (uta&iei aGricole din secolele al <ll7lea si al <III7lea 'randa(entul se eHpri(a printr7n recolt+ de trei ori (ai (are dec't volu(ul de s+('n&+ pentru Gr'u aproape pretutindeni cu cel (ult un Eoarte uFor avantaP pentru AnGlia. In secolul al <-I7lea avansu1 Bccidentului este dePa 7 i(portant 'n AnG i recolta pare s+ dep+Feasc+ de #. ori volu( ?68 s*('n&ei 'n Cran&a de eproHi(ativ [ ori 'n apropiata =panie de ?M Eoarte rapid+ este creFterea 'n S+rile7de7Zos 5nord si sudQ: un randa(ent de !9 " potrivit unui i%vor docu(entar )elGian 5![A9@!#98Q un salt de la !> la !> pentru Hitsu( 'n Criesland 5![>9@![>?Q. Polonia atinGe un randa(ent 'ntre ? Fi 6 iar Rusia unui inEinit (ai sc+%ut. 3iEeren&ele se accentuea%+ siste(atic 'n secolele al <-II7lea si al <-III7lea. Cu eHcep&ia c'torva nuan&e deose)ite evantaiul este identic pentru secar+. $oate ciErele tre)uie s+ Eie ('nuite cu (ult+ pruden&+. Nu s'nt posi)ile lunGi calcule teoretice E+r+ te(einice veriEic+ri concrete. Una dintre cele (ai valoroase ase(enea eHperien&e este cea atestat+ pentru BurGundia (untoas+ de Pierre de =aint7Zaco) dup+ 89 de ani de cercet+ri r+)d+toare. Ea de(onstrea%+ c+ 'n interiorul aceluiaFi teritoriu pe supraEa&a unei sinGure parohii totul 'nsea(n+ diversitate. I3in ansa()lul proceselor ver)ale re%ult+ c+ randa(entul oGoarelor 'ntr7un an nor(al varia%+ de la 'ntreit la 'ncincit Ea&+ de s+('n7&+M 'ntreit 'n solurile sla)e '(p+trit 'n solurile (edii 'ncincit 'n &inuturile prielnice .. . La ZalianGes 'n c'(pia =aonei supraEa&a pe care un o( o poate ara 'ntr7o sinGur+ %i este se(+nat+ cu patru (+suri Fi d+ !#M (+sura c'n7t+rind 69 de livre randa(entul net dup+ sc+derea s+('n&ei este deci de 8 6 chintale adic+ de > 8 chintale la hectar. La Losne Fi Chan7GeK... !9 chintale. La Noidon 'n AuHois @ L chintale la hectar. =e poate considera c+ randa(entul nor(al al unui sol (ediu clac+ sc+de( s+('n&a este 'n General de [ p'n+ la # chintale la hectar 'n ,orvan secara nu pro7auce (ai (ult de ... 8 chintale la hectar. In PlnuRll Bresse la Racineuse aEl+( un raport net sie !#'>[ chintale. 4i cu toate acestea 'ntre !#99 ve p U ' ProRuc&ia creFte 'ns+ 'ntr7un Eel 'n R IaREel 'n est. 'n vest produc&ia creFte J (Rr1rea randa(entului datorit+ a(elio7! Productivit+&ii pe supraEe&e uneori doar ?!? cu c'teva procente (ai (ari. 'n est produc&ia creste aproape E+r+ (+rirea randa(entelor prin du)larea chiar prin triplarea supraEe&elor. Este o aGricultur+ Eoarte eHtensiv+ care ne tri(ite cu G'ndul la acel drK7i'ar(inG1 a(erican din secolul al <l<7lea. In secolul al <-III7lea 'n ti(p ce randa(entele enGle%e s'nt dePa aproape (oderne 5c+tre !>#9@ !>>9 se apropie de !9@![Q lu(ea )altic+ si slav+ r+('ne la 6 nivelul Evului ,ediu Erance%. 4ti( c't s'nt de EraGile

Fi eteroGene inEor(a&iile '(pru(utate de la =licher -an Bath: totuFi o (as+ concordant+ de aproHi(ativ !8 999 de r+spunsuri nu poate 'nFela. $endin&a se desprinde. 'n aceste condi&ii (arile aHe ale co(er&ului cu Gr'u s'nt 'ntruc'tva derutante. <u(ai 'n pri(ul (o(ent. In secolul al <-III7lea Gr'ul este eHportat de la periEerie adic+ din %onele de randa(ent sc+%ut c+tre centrul dens aFadar c+tre %onele de randa(ent ridicat B dat+ reali%at+ revolu&ia aGricol+ AnGlia va Ei din !>#9 p'n+ 'n !A?9 'n (od Eiresc 'n. poEida creFterii eHplo%ive a popula&iei sale @ ca un Eel de tii'l+ din partea lui ,althus ar+tat+ lui ,althus @ eHportatoare de Gr'ne cu eHcep&ia anilor de cri%+. Aceast+ situa&ie se eHplic+ prin distorsiunile cli(atice prin co(ple(entaritatea adesea a recoltelor )une Fi rele dar (ai ales prin prodiGioasa denivelare a densit+&ilor. Europa celor [ locuitori pe a(8 si ,aGhre)ul cu ? locuitori pe a(8 eHport+ c+tre centrul de atrac&ie al Europei de 69 de locuitori pe JY( . Pute( eHtrapola cu pruden&+ pentru (iPlocul secolului al <-III7lea situa&ia Eoarte )ine EiHat+ 'n ciEre de la 'nceputul secolului al <l<7lea. C+tre !A?9 Europa occidental+ care produce A [99 999 de tone de Gr'u s7a 'ncnis. Ea pri(eFte din str+in+tate 5par&ial si din reGiunea BalticiiQ I!69999 p'n+ la 899999 de tone uneori de dou+ sau de patru ori (ai RnliR' dar nu(ai 'n ca% de recolte Eoarte sla)e1' secolul al <-III7lea Eusese (artorul institui( ?66 'ntre Baltica si Europa occidental+ a unui considera)il curent eHportator de cereale. EHporturile din portul 3an%iG trecuser+ de la 'nceputul p'n+ la sE'rFitul secolului al <-III7lea de la [9 999 la !99 999 de tone. Xr'u provenind de pe p+('nturile s+race de pe coast+ nu din Eoarte 'ndep+rtatul cerno%io( ucrainean. El nu se va rev+rsa asupra Europei occidentale 'nainte de sE'rFitul secolului al <-III7lea dup+ deschiderea Bdessei. -olu(ul eHcedentelor )al7 tice avea s+ atinG+ ?99 999 p'n+ la 699 999 de tone pe an la sE'rFitul secolului al <-III7lea. Principal+ produc&ie aGricol+ principal+ (arE+ Gr'nele Eurni%au 'n ,editerana 'nc+ din secolul al <-Z7lea navlurile cele (ai i(portante. Co(er&ul sporit de cereale unele co(pensa&ii o)&inute pe calea (+rii 'ntre recoltele sla)e Fi )une aportul Eie el Fi (odest 'ncep'nd de la Pu(+tatea secolului al <-III7lea al Gr'nelor a(ericane eHportate prin Philadelphia repre%int+ una dintre Fansele '(potriva Eoa(etei. Acest Gr'u @ (ai este oare nevoie s7o spune( @ nu este neap+rat Gr'u din soiul cel (ai )un. Acest Gr'u Gr'ul c'rn+u do(in+ 'n Purul ,editeranei 'nc+ din secolul al <-I7lea. 3ar or%ul continu+ s+7! seconde%e destoinic. Lupta dintre or% Fi Gr'u c'rn+u este lupta dintre p'ine Fi antica %ea(+ spartan+. Lu(ea (editeranean+ c'FtiG+ o dat+ cu p'inea al)+ 'n secolele al <-II7lea Fi al <-III7lea acea victorie pe care Europa Erance%+ Fi lotharin7Gian+ a c'stiGat7o 'n secolele al <H7lea Fi al <HI7lea cu p'inea neaGr+ e drept '(potriva unei hrane s+race si indiGeste 'ntreaGa Europ+ deRla est de Rin apar&ine secarei cereal+ no7&Rl+ dar periculoas+ dac+ nu eHist+ cu(p+tare. NeR a(inti( anecdota povestit+ de Xoethe 'n leG+tur+ cu ca(pania din Cran&a 'n aPunul )+7 aiiei de la -al(K: ui(irea prusienilor si Euria R*nce%ilor c'nd schi()area po%i&iilor conduce schi()area p'inii de (anutan&+ 'n Cran&a re !>99 do(in+ 'nc+ ti(p de c'teva dece7sc le (eteil a(estecul de Gr'u cu se7 ?6[ car+. Iat+ dup+ Pierre Xou)ert Ga(a produselor si raporturilor de pre&uri pe pia&a din Beauvais pentru perioada !#?"@!#>?: Gr'u c'rn+u indice de pre& @ !99 (uison 5o trei(r1 secar+Q @ A[ # (oittoKen 5Pu(+tate secar+Q @ >A > i'n nordul BurGundiei lui Pierre de =aint7Zaco) se spune conceau iar 'n (arile anchete de la sE'rsitul secolului al <-lI7lea inspectorul nu(+rului de vetre preci%ea%+ printr7un si(plu cuv'nt calitatea solului: Ip+7('nt de Gr'u p+('nt de conceau p+('nt de secar+Je petit7)le 5dou+ trei(i secar+Q @ ## ? secar+ @ [A ? or% @ [!. 'ntre !#"# Fi !>?? evantaiul s7a deschis si (ai (ult Fi Eaptul nu este evident un se(n de prosperitate. ConPunctura de la 'nceputul secolului al <-III7lea este dur+ pentru cei s+r(ani 'n aceast+ parte din sudul Pi7cardiei. 'n ansa()lu totuFi le (eteil se r+reFte Fi se i(pune Gr'ul. C+tre !>>9@!>A9 Griul a c'stiGat partida 'n Cran&a. $reptat secara si a(estecul de Gr'u cu secar+ dau 'napoi iar p'inea al)+ cu(p+rat+ va 'nceta 'a 'nceputul secolului al <l<7lea s+ repre%inte cea din&ii revendicare a nivelului de trai. 'n ceea ce priveFte Cran&a Zean7C?aude $outain aPunGe la ur(+toarele niveluri cantitative: c+tre !>99 o produc&ie de cerea'e de ordinul a A> 999 999 de chintale dintre care 8? !!9 999 chintale de Gr'u 8? !99 999 chintale de secar+ cele dou+ p+r&i Eiind produse indistinct su) Eor(+ de (eteil de toate EelurileM cereale secundare 69 A99 999 chintale. In !>>[ s'nt "[ 899 999 chintale. Produc&ia veGetal+ 'n Cran&a la 'nceputul secolului al <-III7lea va oscila 'n Eunc&ie de anii prielnici si anii neprielnici 'ntre A! si A>-o. ProJ duc&ia ani(al+ 'ntre !" si !?\ din produsul aGricol Einal 'ntre !>>! Fi !>A9 produc&ia veGetal+ a dat relativ 'napoi 'ntre A! Fi A?L^o produsul ani(al sporind la !" si respectiv !>9^`. ='nt niveluri asupra c+rora s7ar putea discuta la nesE'rsit. ?61 Ele au cel pu&in un (erit 'nse(nat Fi a7nu(e acela de a reitera 'n Eelul lor o lec&ie uitat+ ca( prea repede: creFterea de la 'nceputul secolului al <-I7lea p'n+ la sE'rFitul secolului al <-III7lea 'n 'ntreaGa Pu(+tate occidental+ (ai ales 'n Pu(+tatea ne(editeranea7n+ a nivelului de trai al (asei celor (ai s+raci (ai nu(eroFi sensi)il (ai nu(eroFi 'n !>[9 dec't 'n ![99 si aceasta 'n poEida enor(ei Ea%e B a tuturor diEicult+&ilor din secolul al <-II7lea. Nu aceast+ creFtere a nivelului de trai evident+ 'n secolele al <-I7lea Fi al <-III7lea @ nu(ai 'n Europa occidental+ eH7

clu%'nd 'ncre(enit+ Europ+ oriental+ preocupat+ 'n 'ntreGi(e doar de si(pla (uta&ie de(oGraEic+ @ n7a putut Ei oprit+M ea a Eost nu(ai Er'nat+ 'n cursul secolului al <-II7lea. 4ti( c+ este oportun s+ ne e(o&ion+(. AFtept+( ca suEletele s+ vi)re%e din pricina 'ntors+turii din secolul al <-II7 lea. 3ar cine poate dovedi c+ s'nte( indiEeren&i dac+ ne preocup+( s+ desprinde( linia real+ dintre cresteO Captul c+ secolul al <-II7lea Fi 'n pri(ul r'nd secolul al <-II7lea Erance% apare )rusc at't de neEericit 'n toate arhivele clin Cran&a este leGat de ase(enea de un proGres. =ecolul al <-II7lea este (artorul unei ad(inistra&ii (ai riGuroase si pl'nGerile aPunse p'n+ 'n %ilele noastre E+r+ ca )ariera celor puternici s+ Ei reuFit s+ le 'n+)uFe s'nt se(nul siGur al as7 censiunii celor u(ili. A se pl'nGe este un luH 4! a7Fi Eace au%it+ pl'nGerea conserv'ndu7i a7(intirea repre%int+ un (are succes un succes 'n plus la activul secolului al <-II7lea. Cele (ari catastroEe s'nt cele care n7au l+sat 9 ur(+ 'n a(intirea oa(enilor cele (ai dureri s'nt durerile 'n(or('ntate 'n a7 ! conFtiin&elor. 4i Eai(osul teHt al lui La ruKere1 nu 'nsea(n+ altceva dec't o )rusc+ U RaFteptat+ tr+s+rire de interes. pe Ra_(ulte se(ne tr+dea%+ o schi()are i(7=e .RPti)il+ dar siGur+: de eHe(plu lunGile !! de inventare dup+ deces. Ceva (ai (ulte ?6> r'nduri de veF(inte ceva (ai (ult+ ruE+rie 'nreGistrate din secolul al <-I7lea p'n+ 'n secolul al <-III7lea 'n poEida o)iFnuitei disi(ul+ri. C'teva portrete citeva c+r&i cu( o dovedeFte )ine eviden&iat+ de Ro)ert ,an7drou 'n Cran&a diEu%area (asiv+ a c+r&ilor din colec&ia Bi)liotheque )leue1 din $roKes. $oate acestea se petrec 'naintea revolu&iei care i%)ucneFte 'n ulti(ele decenii ale secolului al <-III7lea Fi care se preG+tea pe un plan inter(ediar aElat 'ntre eHperien&a de la)orator si eHploatarea (asiv+ 'nc+ din al doilea sEert al secolului al <-III7lea 'n Europa pilot a S+ri7 lor7de7Zos Provinciilor Unite a nordului Cran&ei Fi (ai ales a AnGliei: p+Funi cultivate acoperind Pu(+tate din unele reGiuni acele tur7nips se(+nate cu plante EuraPere creFterea siste(atic+ a ani(alelor de reproducere si i(portantele a(elior+ri ale raselor ovine )ovine Fi porcine. =+ l+s+( cartoEul. $recut din Peru 'n =pania c+tre ![#9@![>9 5(icile truEe se nu(esc tartuEEoli de unde re%ult+ nu(ele aar7toPEelM erdapple 'nainte de a deveni 'n li()a Erance%+ po((e de terreQ el r+('ne o curio%itate )otanic+. Provensalul Blivier de =erres 'l cunoaFte su) nu(ele de cartouEleM se G+seFte 'n Gr+dina reGal+ din Paris 'n !#!# 'n cest7phalia 'n !#69 'n parcul de distrac&ii din Berlin 'n !#[!. AnGlia si (ai ales Irlanda au precedat continentul cu aproHi(ativ dou+ decenii dar cartoEul nu se r+sp'ndeFte pe scar+ 'ntins+ 'nainte de !>A9. Poru()ul di(potriv+ a transEor(at deia o parte a PortuGaliei c+tre ![69@![[9. La Eel ca (ai t'r%iu cartoEul poru()ul pre%int+ a7vantaPul unor cerin&e )iocli(atice diEerite Ea&a de cele ale Griului. La Eel ca 'n ca%ul cartoEului nu va eHista o coinciden&+ de recolte sla)e 'ntre Gr'u Fi poru(). Poru()ul urc+ 'ncet pe dru(urile i)erice. El se instalea%+ 'n )a%inu Aquitaniei si 'n c'(pia Padului la Pu(+tatea secolului al'<-III7lea. ,ult prea (iraculosiJ poru() 'i va dispensa pe acvitani s+ Eie Je ?6A curc+re&i 'n secolul al <l<7lea c'nd vin 'n sE'rFit lucrurile serioase. Bre%ul transEor(+ -alencia Fi nordul Italiei 'nc+ de la (iPlocul secolului al <-III7ea. $utunul1 Fi7a i(plantat paradisurile artiEiciale to(ala (eHican+ cuce7reFte Gr+dinile (editeraneene tot 'n secolul al <-III7lea. ,arile transEor(+ri nu reuFesc cu toate acestea dec't s+ atinG+ 'n treac+t Europa clasic+. 4i totuFi] Iat+ c'teva a(+nunte privitoare la ali(ente. In secolul al <-III7lea consu(ul de carne s7a du)lat 'n Cran&a si a crescut si (ai (ult 'n AnGlia. 4i c't de revelator este do(enii.il )+uturilor] Cidrul c'stiG+ teren 'n 'ntreG vestul Erance% de la sE'rFitul secolului al <-I7lea p'n+ la sE'rsitul secolului al <-III7lea i%Gonind rachiul de pere acid si apele nes+n+toaseM accesele tiEice par str'ns leGate de cl+dirile produc&iei de (ere. -inarsul cucereFte c'(piile prin nord. =E'rsitul secolului al <-II7lea cunoaFte dePa luHuri ali(entare pri(ePdioase. -inarsul de consu(are (asiv+ aceast+ inven&ie olande%+ a secolului al <-II7lea @ din (otive co(erciale rota&ia de )a%+ 'n neGo&ul cu vin este o )+utur+ curent+ pentru &+ranii din Provinciile Unite din S+7rile7de7Zos si din Clandra Erance%+ la 'nceputul secolului al <-III7lea. ICla(an%ii scria 'n !>9> intendentul din Clandra (ariti(+ nu pot renun&a a7! )ea si7! consu(+ din )elFuG . ..J I=u) inEluen&a olande%ilor notea%+ Fi RoGer 3ion distilarea vinului cu aPutorul ala()icului care Eusese 'n ti(pul Evului ,ediu o trea)+ de spi&er nere&in'ncl dec't o parte inEi(+ dintre produsele viei devine o ocupa&ie &+r+neasc+ lu'ndu7si locul 'n seria nor(al+ de (unci ulterioare culesuluiJ. 3ar (ult (ai i(portant+ este (uta&ia ap+rut+ 'n consu(ul vinului. -b&a de vie Fi vinul (ul1 este cea (ai renta)il+ dintre (+rEurile e. -i&a de vie aceast+ punte 'ntre oraF de (ud Renu7(area acestou Fi c'(pic acest (iPloc de p+trundere a )oG+&iei la &ar+ este o cultur+ de voca&ie carPiiMu list+ (ai (ult clcc't Griul si (ai leGat+ rele neGo&. ='nt trei (ari produc+tori: Peninsula I)eric+ si )ine'n&eles Cran&a (ele (ondial al podGoriilor unGureFti r*sp'ndire a vinurilor de pe Rin toate datea%+ din secolul al <-III7lea. In Italia 'n =pania noncanta)ric+ 'n P5Qrd tuGalia vinul l'ace parte din ali(enta&ia cotidian+. In secolul al <-I7lea are

loc o transEor(are pe plan co(ercial a podGoriei 'n leG+tur+ cu pie&ele a(ericane. -inul se aEl+ p'n+ 'n ![A9 'n Eruntea (+rEurilor eHportate clin Peninsula I)eric+ 'n direc&ia A(ericilor. Intre podGoria din Canare si podGoria andalu%+ se desE+Foar+ o concuren&+ 'nd'rPita care continu+ 'n cursul 'ntreGului secol al <-H7lea. PodGoria 'n Andalu%ia cointeresea%+ aristocra&ia Eunciar+ la o eHploatare a(erican+. Con7tele7duce Blivares a Eost un (are eHportator de vin 'n Indii. 4i conElictul Canaro7=evilla este un conElict podGorcan: 'nlocuirea =cvillei prin Cadi% ca punct de plecare al neGo&ului cu A7(ericile 'n !#A9 traduce 'ntre altele declinul podGoriilor andalu%e. 'n PortuGalia succesul vinurilor de ,a7deira este t'r%iu. El datea%+ din secolul al <-III7lea Fi nici un alt soi de vin nu contri)uie (ai (ult s+ acredite%e (itul '()un+t+&irii lor prin r+cire 'n (+rile calde. =ecolul al <-III7lea se entu%ias(ea%+ de vinurile de ,a7deira revenite din Indii si din China. Evident (area aEacere 'nsea(n+ Porto. -i&a de vie din (untosul 3ouro 'Fi datorea%+ Fansa ca (arE+ aduc+toare de proEituri neca%urilor prin care trec podGoriile din BordeauH i(ediat dup+ ruptura cu pia&a enGle%+ dup+ patru secoleR de si()io%+ 'n a doua Pu(+tate a secolului si <-7lea. 3e%voltarea viticulturii din Porto este 'n (od paradoHal tul)urat+ 'n pri(a Pu(+tate a secolului al <-III7lea de tratatulJlordului ,ethuen 5!>96Q. 'nt+rind leG+turile dintre An7 ?[9 Glia Fi PortuGalia p'n+ 'ntr7acolo 'nc't aceasta Hin unn+ a devenit pentru (ult+ vre(e tipul de colonie E+r+ drapel tratatul a deschis pia&a enGle%+ pentru concuren&a altor vinuri portuGhe%e (ai uFoare (ai sla)e 'n alcool deci (ai pu&in toHice. ZorGe de ,acedo a pus 'n lu(in+ pr+)uFirea periculoas+ a vinului de Porto 'n eHporturile de vinuri portuGe%e pe pia&a enGle%+ dup+ !>[! 5#>o^9 'n !>96M >#;^9 'n !>?>@!>[6M [> AL^o 'n !>[6 @ !>[#Q. Una dintre consecin&ele acestei cri%e te(porare dep+Find a doua UPu(+tate a secolului al <-III7lea este 'nt+rirea radical+ a structurilor capitaliste ale produc&iei si co(erciali%+rii vinului 'n 'ntreG (untosul 3ouro dup+ !>[9 prin inter(ediul eHtre( de cele)rei Co(panii din Porto Fi 3ouro ceea ce repre%int+ una dintre caracteristicile epocii lui Po()al. Porto va deveni astEel 'n secolul al <-III7lea cea (ai capitalist+ dintre podGoriile europene. Ne vo( opri ceva (ai (ult asupra ca%ului Erance% datorit+ eHcelentului studiu al lui RoGer 3ion si i(portan&ei su)iectului. -iticultura Erance%+ este ca valoare a produsului cea (ai i(portant+ dintre viticulturile europene. Ea este de ase(enea cea (ai co(pleH+ Fi situa&ia sa (arGinal+ o plasea%+ 'n secolul al <-lI7lea 'n pre%en&a unei sEid+ri (aGistral eviden&iate. Blande%ii si7au asiGurat la 'nceputul secolului al <-II7lea un cvasi7(onopol al co(er&ului cu vin. Nu(ai AnGlia a reuFit par&ial pentru aprovi%ionarea ei s+ scape de aceast+ tiranie care nu este dec't un aspect al unei transEor(+ri proEunde: sporirea considera)il+ nu at't a tehnicilor c't a volu(ului disponi)il pentru transporturile (ariti(e la sE'rsitul secolului al <-l7lea si la 'nceputul celui de al -inul a c+l+torit 'ntotdeauna (ult. Inain7ea c+r)unelui si petrolului el este '(preun+ Cu Gr'ui al doilea (are c+l+tor. ?[! B a doua etap+ este str+)+tut+ la 'nceputul secolului al <-lI7lea o dat+ cu instituirea de7a lunGul &+r(urilor 'ntreGii Europe a c+r+uFiei olande%e. Chiar dac+ nu crede( cu naivitate cu( au E+cut prea (ul&i istorici ra7portul7)utad* al lui Col)ert 5![ 999 p'n+ la !# 999 de vase olande%e din cele aproHi(ativ 89 999 aElate 'n 'ntreaGa lu(e se G+sesc la dispo%i&ia reGeluiQ 'n(ul&irea (iPloacelor de transport produce staGnarea Fi apoi reGresul podGoriilor aventurate spre nord. Nici o &ar+ nu va Ei atins+ (ai (ult dec't Cran&a 'n secolul al <-II7lea de aceast+ re7conversiune dinaintea apari&iei c+ilor Eerate. 'ntr7adev+r de la sE'rFitul secolului al <-I7lea podGoriile ha%ardate spre nordul Europei 5podGorii liturGice ar tre)ui s+ spune(Q )at 'n retraGere. =us&inut+ (ult ti(p de Io voin&+ care de atunci a sl+)itJ vi&a de vie d+ 'napoi Fi dispare 'n cursul secolului al <-II7lea 'n Bra7)ant Hainaut 'n partea septentrional+ a )a%inului =enei. IA Eost un ti(p scrie RoGer 3ion 'n care o(ul accepta diEicultatea acestei culturi si nesiGuran&a re%ultatului eiM Fi un altul (ai apropiat de noi 'n care aceast+ diEicultate si a7ceast+ nesiGuran&+ !7au descuraPat pentru c+ el 'ntrevedea o Eolosire (ai )un+ a trudei sale 'n alt+ cultur+J. Acest calcul (ai )un 'n secolul al <-II7lea este unul dintre nu(eroa7 sele se(ne de proGres c+rora nu li s7a dat suEicient+ aten&ie. Reculul a 'nceput de7a lunGul &+r(urilor datorit+ cli(atului si (ai ales datorit+ concuren&ei vinurilor aduse pe (are. Acest recul spectaculos al ariei de r+sp'ndire 'n secolul al <-II7lea nu poate Ei totuFi atri)uit cu( procedea%+ RoGer 3ion doar cau%elor econo(ice 'n lu(ina a ceea ce Fti( de acu( 'nainte despre (ica perioad+ Glaciar+ care controlea%+ aEectea%+ secolul al <-III7lea pare de dorit s+ suprapune( proGresului co(unica&iilor diEicult+&ile crcsc'nde ale 'nr+ut+&irii cli(atice. ?[8 A doua (odiEicare i(portant+ se datorea%+ varia&iilor Gustului. =ecolul al <-H7loa a Eost (artorul ascensiunii vinurilor al)e consecin&+ evident+ a do(ina&iei eHercitate asupra co(er&ului Fi produc&iei de c+tre olande%i. -inul al) dulce apar&ine Gustului nordic aprecierea vinurilor seci presupune o 'ndelunGat+ o)iFnuin&+ a cerului Gurii cu vinul.

A treia (are (odiEicare leGat+ de insuccesul olande%ilor este de%voltarea in )a%inul r'ului Adour Fi 'n cel al lui Charente 5Ar(n7Gnac Fi CoGnacQ a podGoriilor de alcool. La 'nceput este vor)a despre un du)lu eHpedient: reducerea cu trei sEerturi sau cu patru cinci(i a cheltuielilor de transport si de conservare eHpedient contraciclic. Acest eHpedient vine 'n plus 'n 'nt'(pinarea unei (odiEic+ri a Gustului. =ecolul al <-II7lea perEec&ionea%+ pri(ii paFi ai civili%a&iei occidentale pe dru(ul paradisurilor artiEiciale. =u) acest aspect 'nt'r%ierca Bccidentului este %dro)itoare 'n raport cu Brientul. Pri(ii eHcitan&i ai siste(ului nervos au sosit o dat+ cu (irodeniile din secolul al <-7eea. Este vor)a despre 'ntreaGa Ga(+ a aErodisiacelor capa)ile s+ sus&in+ (arile )ravuri (asculine 'n draGoste. Nu(eroase tratate de propor&ii reduse asupra Eericirii le reco(and+ Eolosirea Fi 'n secolul al <-III7lea. =ecolul al <-I7lea aduce tutunul secolul al <-II7lea de(ocrati%ea%+ cel (ai econo(ic dintre eHcitan&ii siste(ului nervos alcoolul. ,arina olande%+ unde vinarsul este distri)uit Gratuit ca 'nt+ritor 'nc+ de la 'nceputul secolului al <-II7lea a E+cut educa&ia alcoolic+ a popula&iilor din nord Fi de pe &+r(urile europene la Eel ca serviciul (ilitar o)liGatoriu 'n Cran&a repu)lican+ de la sE'rsitul secolului al <l<7lea. 3ar revolu&ia viticol+ din secolul al <-II7lea (ai departe. Apare o nou+ GeoGraEie ]n leG+tur+ cu (arile Eapte politice Fi de ci7vdili%a&ie. Rolul Parisului capital+ se aEir(+ Ol din punct de vedere viticol prin a)andona7 ?=? rea Loarei (iPlocii 'n pri(a Pu(+tate a seco lului al <-III7lea. In secolul al <-I7lea 'n vre(ea castelelor de pe Loara vinurile de Biieans si de Blois '(preun+ cu cele de Beaune erau daruri reGale. Cur'nd dup+ asediul Parisului Brleans7ul este eli(inat de la (asa reGal+ si 'ncepe o ca(panie deE+i(+toare '(potriva vinurilor IauvernateJ Fi totodat+ do eloGiere a vinurilor de AK si din '(prePuri(ile Yei(s7ului. 'n Eruntea acestui Ilo))KJ se aEl+ Ea(ilia Brulart (ari proprietari de vii cUn Cha(penois si puternic+ 'n Consiliu. Este (o)ili%at+ autoritatea (edical+ si (oda de la Curte se r+sp'ndeste 'n oraF. Brleansul se re%u(+ la producerea o&etului. 4a(pania este o inven&ie a secolului al <-lI7lea. 4irul lunGilor perEec&ion+ri 'ncope 'n secolul al <-I7lea. 3ar secolul al <-lI7lea descoper+ cuv'ntul pe care7! re%erv+ produselor de pe pov'rniFul ce do(in+ c'rnpia din Cha(paGne 'ntre Her(onville la nord de -esle Fi -ertus la sud de ,arna. Ca(iliile Budo Brulart XuK Patin ac&ionea%+ pentru lansarea lor. Le Repas ridicule de Boileau descrie Eac&iunea din Cha(paGne la lucru pe Erontul psiholoGic. Apoi AnGlia se a(estec+ si ea. Consacrarea vinicol+ vine totdeauna din nord. 4i atunci av'ndu7si o)'rsia 'n sursele celei (ai pure tradi&ii (edievale intr+ 'n aren+ a)a&ia din Hautvilliers care do)'ndeste 'n !##! o (are pivni&+ )oltit+ si eroul s+u 3o( Pe7riGnon devine director al viilor teascurilor st pivni&elor din Hautvilliers 'n !##A p+str'n7du7Fi Eunc&ia p'n+ la (oartea sa 'n !>![ dup+ ce si7a 'ndeplinit (isiunea su((a cu( laude potrivit piosului epitaE: selec&ionarea struGurilor aleGerea plantelor studierea soiului 'n7Gr+Farea lui 'ncruciFarea produc&iilor vinicole Fi p+strarea 'n Elacoane de sticl+ 5de neconcc7put E+r+ o de%voltare a industriei sticleiQ. =ticla este necesar+ c'nd apare la sE'rFitul secolului al <-II7lea vinul spu(os de%apro)at +e cunosc+tori solicitat de pu)licul 'ndep+rtat. ?[6 'nc+ o dat+ AnGlia (anevrea%+ lucrurile si c'F7tiG+. AnGlia Fi Ee(eile cele dou+ (ari pro(ovate din secolul al <-III7 lea pe care eEervescen&a vinului aceast+ virtute Ee(inin+ le incint+ Eac s+ triu(Ee vinul Ispu(osJ. 4i 'n7truc't pu)licul '(potriva celor co(peten&i 'l cere (eFterii sticlari se pun pe trea)+ spre a 'nchide acest si()ol al celei de a doua perioade clasice europene cea a unui 'ndelunGat secol al <-III7lea care 'ncepe 'nc+ din !#A9. =ticla si 'ndep+rtata plut+ @ iat+ un 'ntreG eEort pus 'n sluP)a unei sen%a&ii trec+toare. $he sparalinG Cha(paiGnJ citi( su) condeiul Jui XeorGe EthoraGe 'n $he (*n oP (ode 'n !#># IHoN it puns and qui))les in the GlassJ i%)ucneFte Carquar 5Love and a BottleQ 'n !#">. Consacrarea vine cu -oltaire anGlo(anul 'n !>?# 'n versurile din ,ondain: IChloris EGle '(i toarn+ cu7a lor (in+ 3intr7un vin de AK a c+rui spu(+ Ca un EulGer arunc+ )uFonul Care %)oar+ noi r'de( el loveFte plaEonul. =pu(a acestui vin proasp+t %Glo)ie E despre Erance%i i(aGinea cea (ai vieJ. Este un vin aristocratic la scara Europei. 3ar secolul al <-III7lea Irevolu&ia clin !>89J cu( scrie RoGer 3ion aduce transEor(+ri (ult (ai i(portante: (area (uta&ie 'n consu(area vinului 'n (o(entul 'n care ceaiurile coloniale 'naintea%+ cu paFi de uriaF. 3up+ ciocolata din secolul al <-I7lea ur(ea%+ caEeaua 1 care trece din )a%inul oriental 'n )a%inul occidental al ,editeranei prin inter(ediul (arelui neGo& colonial si ceaiul adus (asiv de india(en 'n secolul al <-III7lea 'ncep'ncl cu AnGlia pentru ceai si Blanda pentru caEea. BraFele s'nt cucerite de vin 'n cea (ai (are parte 'nc+ din secolul al <-I7lea. Clandra si provinciile sudice precedaser+ 'ns+Fi Cran&a. In continuare cucerirea se des+v'rseFte 'n secolul al <-II7lea drept consecin&+ o deGradare a calit+&ilor su)PuGare a econo(iei de c+tre o Eor&+ ?==

'n ascensiune are cel pu&in avantaPul de a li(ita riscul apei de )+ut (ult (ai du te(ut la oraF dec't la &ar+. Consu(ul de vin creFte la sate a)ia 'n secolul al <-III7lea. Rest i E de la Bretonne povestind c+tre !>>[ via&a tat+lui s+u se(nalea%+ ca%ul t'n+rului &+ran din NitrK din BurGundia de Zos care la 89 de ani @U era 'n !>>8 @ Ipotrivit o)iceiului de atunciJ nu )+use 'nc+ vin. Coarte Gravul ,oheau7,ontKon conEir(+ 'n !>>A: IIn starea nor(al+ a consu(ului 'n popor noi nu pute( asiGura hrana 'n r'ndul c+reia intr+ si carnea dac+ eHist+ un nu(+r (ai (are de oa(eni clar cu siGuran&+ s'nt (ult (ai (ul&i cei care )eau vin o )+utur+ eHcelent+ pentru cei s+raciJ. Pentru c+ ea contri)uie un (o(ent la )araPul antitiEic. Dona rural+ s7a sincroni%at 'n privin&a vinului cu ora oraFului c+tre !>89@ !>[9. La un ase(enea rit( EireFte c+ autoritatea intr+ 'n panic+. Un edict din !>?! inter%ice s+ se plante%e vii noi. Este un loc de o)servare ideal pentru istoric prin ploaia de deroG+ri (otivate care u(plu arhivele. -i&a de vie este politic+ si revolu&ionar+. 'n do(eniul econo(iei ea ori Eavori%ea%+ (arele capitalis( la Porto si 'n Cha(paGne ori reali%ea%+ o de(ocrati%are a proEitului. Pod7Goreanul Eace parte 'n nou+ ca%uri din %ece dintr7o specie %Go(otoas+ anarhic+ 'ntotdeauna si 'ntreprin%+toare uneori. Este o specie de oa(eni certa&i cu leGea )rutali iu&i la ('nie ridica&i cu uFurin&+ prin solidaritatea de la un r'nd la altul al viei '(potriva patronului ecle%iastic sau )urGhe%. In secolul al <l<7lea via este radical+ apoi (ereu sociali%ant+. CreFterea Ea)uloas+ a proEitului viticol 'n secolul al <-III7lea a Eost Fansa &+r+ni(ii din Cran&a Fi poate datorit+ unei pulveri%+ri care o Eace inutil+ pentru o de%voltare sus&inut+ (area neFans+ a econo(iei Erance%e. Bricu( recesiunea dintre dou+ cicluri care potrivit (odelului lui Ernest La)rousse con7 ?[# duce c+tre eveni(entele Revolu&iei Erance%e a Eost (ai 'nt'i viticol+. $ot astEel incidentele co(er&ului cu vin la nivelul Eer(ierilor Generali 'n iarna anului !>AA@!>A" preG+tesc cli(atul revolu&ionar din (arele oraF. Capitolul -III BRA4UL CA3RUL URBAN 3i(ensiunea Fi re&eaua ur)ana BraFul este un preteHt. BraFul nu a Pucat 'n perioada Europei clasice rolul pe care s'nte( ispiti&i s+ i7! atri)ui(. El nu se conEund+ at't de total ca 'n %ilele noastre cu sectoarele IsecundareJ Fi Iter&iareJ ale econo(iei. Anecdota a(inteFte c+ eHist+ o podGorie ur)an+ Fi (ai ales circu(ur)an+. Bolta de vi&+ ur)an+ produc+toare a unei posirci (ediocre prelunGeFte Eer(a din '(prePuri(ile oraFului produc+toare de vin )un. EHist+ deci arhaic un oraF Ipri(arJ (ai ales (editeranean. 3ar eHist+ cu un caracter revolu&ionar si un sat IsecundarJ. Ca%a hot+r'toare 'nc+ de la 'nceputul secolului al <-III7lea 'n pri(ul r'nd 'n AnGlia dar Fi pe coasta vestic+ a continentului a 'ndelunGatei perioade de preG+tire pentru de(araPul (uta&iei de de%voltare a Eost cea a aFa7nu(itului do(estic sKstern1 cu( spun enGle%ii adic+ a unei industriali%+ri diEu%e a oGoarelor prin utili%area ti(pului li)er l+sat de rit(ul activit+&ii aGricole. Intre (aJ nuEactura1 col)ertian+ Fi u%in+ se aEl+ episodul industriei casnice rurale. =+ nu eHaGer+( 'ns+. 3ac+ )ra&ele noii econo(ii 'Fi pot asu(a 'n secolul al <-III7lea un (o(ent de independen&+ Ea&+ de realitatea ur)an+ creieru ?[A revolu&iei 'n schi() se aEl+ la oraF. La oraF pentru oraF prin oraF tr+ieFte civili%a&ia Europei clasice 'ntr7o oarecare (+sur+ la oraF se reali%ea%+ sinGura revolu&ie care contea%+ nu aceea 'n ordinea lucrurilor ci revolu&ia 'n G'ndire. Realitate ur)an+. =+ presupune( re%olvat+ pro)le(a deEini&iilor Fi s+ d+( cre%are (ai (ult dec't socioloGilor (ai (ult chiar dec't GeoGraEilor teHtelor care nu e%it+ niciodat+. Apare (ai 'nt'i o pro)le(+ de di(ensiune: nic+ieri (odiEicarea (+ri(ii nu se re(arc+ at't de clar ca la nivelul oraFului. Popula&ia ur)an+ a Europei clasice oscilea%+ 'ntre # 999 999 de suElete c+tre !#99 Fi !9 999 999 c+tre !>[9. Ea ar 'nc+pea 'n oricare dintre (arile aGlo(er+ri ur)ane din vre(ea noastr+ $oaKo NeN7Wora Londra Paris ,oscova. Intre !#99@!>99 pe ele o parte Fi !"#9 pe de alta s7a produs o de%voltare de !99 de ori a realit+&ii ur)ane 'n lu(e Fi de #9 de ori 'n Europa. Realitatea ur)an+ staGnea%+ de altEel 'n 'ntreGul secol al <-III7lea cu eHcep&ia AnGliei 5se(n de s+n+tateQ. =paniei Fi (ai pu&in a Italiei 5se(n de str'(torare 'ntruc't acolo eHist+ nu at't o ur)ani%are c't o concentrare a celor s+raci i%Goni&i din c'(pii 'n oraFe Fi '(prePuri(iQ. ,uta&ia 'n privin&a oraFelor s7a produs 'n secolul al <-I7lea: 'n ![99 eHistau patru oraFe cu (ai (ult de !99999 de locuitoriM la 'ntret+ierea secolului al <-I7lea cu al <-II7lea s'nt 'n (od siGur !8. !8 oraFe cu d(ai (ult de !99 999 de locuitori dar nu(ai ceva (ai (ari s'nt Fi c+tre !>99. Nu(+rul lor aPunGe la !# 'n !A99 cu o Londr+ de aproape l 999 999 de locuitori 5A[9 999Q. 'nc+ 9 dat+ secolul al <-II7lea a consolidat (uta&ia produs+ 'n secolul al <-I7lea Fi Eaptul nu repre%int+ un (erit ne'nse(nat. Aceast+ consolidare per(ite aventuri noi. La sE'rsitul Rcolului al <-II7lea realitatea ur)an+ r+('ne ?oar cu pu&in (ai (ult dec't la sE'rsitul setului al <-I7lea 'n pri(ul r'nd o realitate ?[" l(.

'tal7 (editeranean+. 3in cele !8 oraFe 'n (od siGur cu peste !99 999 de locuitori la sE'rFitul secolului al <-I7lea A s'nt oraFe (editeraneene din Italia =pania PortuGalia: NeapoleM ,ilano -ene&ia Lisa)ona Ro(a Paler(o Ales7sina =evillaM patru oraFe s'nt din nord7vest: Paris Londra A(sterda( Fi o clip+ Anvers 5patru sau trei c+ci 'n (o(entul 'n care A(sterda(ul dep+FeFte !99 999 de locuitori An7versul nu7i (ai areQ. Realitatea ur)an+ se(niEicativ+ se aEl+ locali%at+ 'n 'ntreGi(e pe aHa densit+&ii de 69 de locuitori pe a(8 Fi 'n sud d 'n cea (ai veche pro(ovat+ dintre Europele (editeraneene. La est nu se aEl+ ni(ic 'n !>99 din !8 oraFe de ase(enea cu (ai (ult de !99 999 de locuitori A s'nt tot (editeraneene dar ceva (ai prost plasate la li(ita celor !99 999 de locuitori si 'n coada listei: Neapole Ro(a -ene&ia Paris A(sterda(. Apare Fi un oraF @ pri(ul @ din Europa oriental+: -iena. AceFti GiGan&i (odeFti risc+ s+ ne EalsiEice perspectivele. Popula&ia ur)an+ este 'n (aPoritate o popula&ie care tr+ieFte 'n t'rGuri (+runte. Cinci%eci de ani dup+ sE'rFitul 'n (are al perioadei ce ne preocup+ Parisul repre%enta 'n Cran&a recens+('ntului din !A9! (ai pu&in de !9\ si '(preun+ cu ansa()lul oraFelor av'nd (ai (ult de 69 999 de locuitori 5Parisul [6A 999 celelalte ##> 999 la un loc l !8[ 999 de locuitoriQ ceva su) 89\ din popula&ia ur)an+ Erance%+. In !A?# c'nd revolu&ia ur)an+ a atins Cran&a [? !\ din popula&ia oraFelor este Grupat+ 'n aGlo(era&ii de ? 999 p'n+ la !9 999 de locuitori. #A !\ din popula&ia ur)an+ se aEl+ 'nc+ 'n oraFe cu (ai pu&in de 89 999 de locuitori. La 'nceputul secolului al <-III7lea oraFele din Europa cu (ai (ult de !99 999 de locuitori totali%ea%+ a)ia p'n+ 'ntr7 un sEert din popula&ia ur)an+. Acest sEert 'nsea(n+ conco(itent si (ult Fi pu&in. Europa clasic+ cuprinde aFadar dou+ tipuri de oraFe pe care este prudent s+ Rnu Pe conEund+(: (ai 'nt'i o re&ea de oraFe (+runt# ?#9 concentr'nd (ai (ult de Pu(+tate din popula&ia ur)an+. Un oraF (edieval 'Fi 'ndeplineFte Eunc&iile de pia&+ 'ntre&ine 'n conteHtul (arilor (onarhii ale Europei occidentale cadrele unei ad(inistra&ii tot (ai nu(eroase Fi preten&ioase asiGur+ orGani%area vie&ii spirituale Fi niai (odest conducerea )isericilor 'nsuEle&eFte industrii Eoarte vechi. Un eHe(plu 'l constituie Grupul oraFelor teHtile din Clandra7Picar7clia. In secolul al <-II7lea ceea ce se produce la oraF nu este neap+rat nici cel (ai i(portant nici cel (ai renta)il. 3ar 'n oraF se aEl+ acei ncGustori7antreprenori care diriPea%+ (unca &es+torilor din sate Fi care de&in Fi capitalul Fi ini&iativa. BraFul este cel care ani(+ 'n apropierea pie&ei )is+pt+('nale un co(er& de distri)uire lipsit de anverGur+ Fi de a()i&ie. Acest or+Fel tradi&ional a( (ai spus7 o Grupea%+ 'n secolul al <-II7lea #9 p'n+ la #[\ din popula&ia ur)an+. El 'nsea(n+ continuitate structur+ prin eHcelen&+ cel pu&in 'n aceeaFi (+sur+ ca Fi satul. ,onoGraEiile despre aceste oraFe i(o)ile sau pu&in (o)ile nu lip7 sescM dar nu este nici una care sa ai)+ 'n pre%ent valoarea celei pe care Pierre Xou)ert a consacrat7o oraFului Beauvais. Beauvais este un oraF cu !9999 de suElete cu prin&ul s+u episcop 'n spatele EortiEicat al unei Erontiere de ti(puriu de%aEectate de 'naintarea Cran&ei 'n direc&ia S+rilor7cle7Zos spanioleM 'n !#?# anul )+t+liei 'de la Cor)ie. %idurile sale solide au Eost utile I'ntr7o (are de vi&+ de vie 'n Golul unei (laFtiniJ o leGhe de %iduri care nu vor Ei niciodat+ (oderni%ate de -au)an I'n Purul (etere%elor Fan&urile du)le unde curGea un $herain canali%at t+iat de (ori (urd+rit de usucul l'nei de IleFiaJ )oianGiilor . cu apele u%ateJ. AcoperiFuri de paie col&uri dolane Fi dou+%eci de Elese de arde%ie cea i 'nalt+ nav+ 56A de (etriQ din Europa a unei catedrale (ai neter(inate dec't oricare alta. 0'n plin secol al <-II7lea un Eel de oraF.. !!! nord .cu (ul&i(ea sa .de: )iserici Fi de (a7 ?#! nuEacturi a c+ror Eai(+ prosperitate Fi Eru(use&e apar&ineau dePa trecutuluiJ. 3ar c'te oraFe ca Beauvais nu se aElau 'nc+ 'n Europa clasic+O 4i aceste oraFe (edievale din perioada clasic+ Grupea%+ (ai (ul&i oa(eni dee't Eoarto rarele si Eoarte (arile oraFe care preG+tesc Condi&iile (uta&iei econo(ice. Acest tip de aFe%are ur)an+ speciile oraFului (iPlociu din nord7vestul Europei Xou7)ert 'l presupune IEetid %Go(otos )irl'itorJ (urdar Fi nes+n+tos. Capitalul investit 'n construc&ii se a(orti%ea%+ Greu intr7o rota&ie de trei secole cu at't (ai paradoHal+ cu cit cea (ai (are parte a oraFului este din le(n p+7('nt Fi arGil+. C+r+(ida ars+ 'n construc&ie Fi &iGla ele pe acoperiF @ (aterial leGat de creFterea 'n secolul al <-III7lea a eHtrac&iei de c+r)une @ vor repre%enta un proGres e7nor( 'n direc&ia iGienei. C+r+(ida asiGur+ 'n secolul al <-III7lea superioritatea AnG,ei Fi 'ntr7o (+sur+ (ai (ic+ 'nc+ din secolul al <-II7lea superioritatea Blandei. Cit priveFte ceea ce e nes+n+tos chirpiciul clin nord triu(E+ 'n Ea&a %idurilor Eoarte Groase din pietre insuEicient 'ncleiate cu lut ale oraFelor (cditera7 neene.$oate casele s'nt (ici cu un sinGur etaP deasupra unui parter. Nu eHist+ pavele 'n aEara pie&elor si a c'torva dru(uri (ari 'nainte de a doua Pu(+tate. a secolului al <-III7lea nu eHist+ ilu(inat pu)lic 'nainte de !>#[. Iat+ pentru ce 'n secolul al <-II7lea p'n+ 'n Purul anilor !#A9@!#"9 securitatea este at't de sla)+ iar oa(enii 'Fi conduc oaspe&ii dup+ c+derea serii 'nar(a&i cu cio(eGe Fi Eelinare. In oraFul (are sau (ic pro)le(a apei este o pro)le(+ cardinal+ 'n nord7vestul u(ed spre deose)ire de lu(ea (editeranean+ care aduce apa ele la (unte de departe si cu (ult+ cheltuial+ @ aleGerea paradoHal+ a po%i&iei pentru plasarea cu 'nt'r%iere a unei (ari capitale cu( este ,adridul se eHplic+ 'ntre altele 4! prin a)unden&a unor ape de

)un+ calitate pro)le(a este (ai pu&in a aprovi%ion+rii cit ?#8 cea a evacu+rii. Beauvais aido(a A(sterda(ului se aprovi%ionea%+ din pu&uri si cisterne. 3ar pu&urile s'nt periculoase si Ee)ra tiEoid+ este ende(ic+. 3in aceast+ cau%+ Generali%area 'n Cran&a a consu(ului de vinuri si ra7 chiuri din vin 'n secolul al <-II7lea 'n straturile populare din oraFe Generali%area consu(ului de ceai1 'n AnGlia cu ap+ Eiart+ Fi proGresele consu(ului de )ere au antrenat o sc+dere a '()oln+virilor si a (ortalit+&ii. Ceaiul Fi c+r+(ida s'nt dou+ victorii u(ane ale AnGliei prerevolu&ionare. $otuFi datorit+ ano(aliei po%itive a (ortalit+&ii se poate presupune c+ 'n ti(pul 'ntreGului secol al <-II7lea Fi al <-III7lea )alan&a ur)an+ a naFterilor este de cele (ai (ulte ori neGativ+. BraFele se (en&in sau a Porliori se (+resc prin contri)u&ia 'n oa(eni clin satele 'nconPur+toare. =e poate 'nt'(pla @ Eaptul este o realitate a Parisului 'nc+ din a doua Pu(+tate a secolului al <-III7lea @ ca ea s+ contri)uie la Golirea lor cu at't (ai (ult cu c't clasele 'nst+rite (icForea%+ natalitatea satelor 'nconPur+toare prin recurGerea siste(atic+ la doici &+r+nci. EHcre(ente Iviscere Fi (a&eJ din a)atoare @ totul aPunGe 'n strad+ apoi 'n G'rl+. INatura (l+Ftinoas+ a solului ur)an sporeaJ la Beauvais Iinsalu)ritatea oraFului. P'raiele care 'l )r+%dau care sluPeau la sp+larea l'nei... la deGresare . . . Pucau rolul de canale de scurGere su) cerul li)er. Unele sc+ldau partea de Pos a caselor 'n care pe atunci se aPunGea cu aPutorul unor sc'nduri 'nGuste EiHate de proprietari cu per(isiunea Pudec+torului. A(sterda(ul are enor(ul avantaP al (areei. C+r+ ea ar Ei i(posi)il s+ se asiGure via&a a 899 999 de oa(eni deasupra eHcre(entelor lor Pe un sol sponGios lipsit de lu(ina antiseptic+ a cerului (editeranean. =oarele din acest Ur0Ghi repre%int+ (arele atu al ur)ani%+rii (editeraneene. ,adridul a crescut nu(eric de cinci ori 'n =ecolul al <-I7lea. La sE*rFitul do(niei lui ?#? Cilip al III7lea el dep+FeFte dePa !99999 de locuitori 'n cur'nd ![9 999 nivel la care r+7('ne ti(p de un secol. Crea&ie aproape eH ni7hilo 'n secolul al <-II7lea ,adridul datorea%+ (odernit+&ii sale avantaPul str+%ilor (ai larGi dec't cele ale altor capitale europene si care se r+sp'ndesc din Pia%a ,aK or. Este un oraF (odern lipsit totuFi de canale de scurGere. $oate i%voarele docu(entare se(nalea%+ (urd+ria str+%ilor a r+sp'ntiilor Fi (irosul Eetid deGaPat ele ea care acoperit+ din nou de un noroi de%Gust+tor 'n ti(pul iernii este uscat+ de soarele de var+ Fi transEor(at+ 'ntr7un praE Ein de v'ntul puriEicator din sierra. Prover)ul (adrilen 'Fi traGe 'n&elepciunea din acest ciclu: ICeea ce te c... iarna spune el pe Fleau )ei varaJ. 3ar soarele si aerul de (unte unite cu o ali(enta&ie consistent+ 'n carne 5dup+ ,ende% =ilva citat de de 3eEour7neauH ,adridul consu(a 'n Eiecare an [9 999 de oi !8 999 de )oi #9 999 de cai !9 999 de vi&ei Fi !? 999 de porci adic+ pe cap de locuitor un consu( aproape co(para)il cu consu(ul actualQ Eac din t'n+ra capital+ unul dintre oraFele cele (ai s+n+toase din Europa. =terili%area prin ra%ele ultraviolete va Ei consti7 tuit unul dintre secretele posi)ilit+&ilor ur)ane ale lu(ii (editeraneene. Lu(ea (editeranean+ tradi&ional+: ascensiune 'n nord Nu este ele (irare c+ lu(ea (editeranean+ p+strea%+ p'n+ la Pu(+tatea secolului al <-III7lea avantaPul sau handicapul unei ur)ani%+ri (ai de%voltate. Italia vine 'n Erunte. Aicidse aEl+ cele (ai (ari oraFe Fi cel (ai (are nu(+r de (ari oraFe. Ncapole1 se detaFea%+ net 'nc+ c'c la sE'r7Fitul secolului al <-7lea. El a E ost7'n secolul al <-I7lea. Fi r*('ne la 'nceputul secolului a2 ?#6 mm.UUU:''U <-II7lea p'n+ 'n Purul lui !#99@!#69 pri(ul oraF al CreFtin+t+&ii cu 8!8999 de locuitori 'n ![6> si 8A9999 'n !#99. Nu(ai Constantino7polul 'l dep+FeFte care 'ns+ este un oraF turcesc. Aceast+ prosperitate Eactice se pr+)uFeFte !># 999 de locuitori 'n !#AA 8![ 999 'n !>99 8![ 999 'n !>9>. Nivelul din !#99 nu este a7tins clin nou 'nainte de !>?9 @!>69. In !>68 Neapole nu(+r+ ?9[ 999 de locuitori iar 'n !>"# 68# 999. El r+('ne p'n+ la sE'rFit 'n chip paradoHal cel dint'i oraF italian hr+nit de Ea)ulos de )oGata Ca(panie Fi de necesit+&ile ad(inistrative ale celui (ai (are stat italian Neapole spaniol p'n+ la 'nceputul secolului al <-III7lea tr+ind apoi nu(eroase Fi contradictorii schi()+ri ale soartei. ,ilano -ene&ia Ro(a ur(ea%+ 'ndeaproape. ,ilano se (en&ine 'n Purul a !99 999 de locuitori din ![># p'n+ 'n !#[9 pentru ca s+ treac+ la !8? 999 'n !>![ Fi de ase(enea !8? 999 'n !>[9. -ene&ia dup+ ce va Ei atins ![A 999 de locuitori la (iPlocul secolului al <-I7lea 5'n ![[8Q Fi pro)a)il !#A 999 'n ![#? scade siste(atic de la !6A 999 'n ![A# la !89 999 'n !#68 pentru a se (en&ine 'ntre !?9 999 Fi !69 999 'n a doua Pu(+tate a secolului al <-II7lea Fi 'n secolul al <-III7lea. Ro(a1 '(pov+rat+ de at'tea prestiGii nu dep+FeFte [9 999 de locuitori 'n ti(pul celei (ai (ari p+r&i a secolului al <-I7lea (arcat+ este a7dev+rat de PaE Fi de ciu(+. In !#99 o dat+ cu Pu)ileul ea atinGe !9" 999 de locuitori cade iar+Fi la !9! 999 'n anul ur(+tor Fi se (en&ine la acest plaEon de7a lunGul 'ntreGului secol al <-II7lea. Popula&ia sa creFte 'n ulti(ii ani ai secolului: !?[ 999' 'n !#""^![?999 'n !>[" !#8 999 'n !>"9. B

ase(enea acu(ulare de )oGa&ii econo(ice intelectuale Fi artistice 'ntr7un Lras de aceast+ (+ri(e 'n (iPlocul unui La7tiurn ire(edia)il ruinat de (alarie este dato7rat+ evident avantaPelor po%i&iei sale de ca7Pital+ (ai 'nt'i a CreFtin+t+&ii occidentale a catolicit+&ii (ai apoi. 'UU7'U U ?#[ EHcept'nd Paler(o aFe%at pe Gr'ul sicilian @ !9[ 999 'n !#9# !8" 999 'n !#8[ !99 999 'n !>!? !!> 999 'n !>6> @ si a c+rui plaEonare su)linia%+ dec+derea vechii econo(ii (editeraneene Italia nu (ai nu(+r+ alte oraFe de !99 999 de locuitori aceste echivalente ara (ai spus7o ale oraFelor de 8 999 999 de locuitori din vre(ea noastr+. 4i totuFi 'n !#99 !#[9 si !>99 si chiar Fi la Pu(+tatea secolului al <-lII7lea nici o alt+ reGiune din Europa (editeranean+ sau eHtra(e7diteranean+ nu poate alinia un nu(+r co(para)il de oraFe Eoarte (ari. In !#99 Italia enun&+ Neapole 58A9 999Q -ene&ia 5!6A 999Q Paler(o 5!9[999Q Ro(a 5!9! 999Q si ,ilano 5"# 999Q. 'n acelaFi ti(p Insulele )ritanice nu nu(+r+ dec't Londra 5!99 999 de locuitori 'n !["? plus aproHi(ativ [9999 'n parohiile de dincolo de cest(insterQM 3u)lin 'n cursul secolului al <-II7lea se ridic+ de la !9 999 la 69 999 de locuitoriM Edin)urGhul oscilea%+ pro)a)il 'ntre !9 999 si ?9 999 de locuitoriM 'n AnGlia Bristolul a trecut de la !9[99 de locui7 tori 'n !#9> la ?9 999 'n !#"9. Nici un oraF enGle% nu dep+FeFte 'n !#99 'n aEar+ de Londra ![999 de locuitori 'n !#99 Parisul1 cu Greu resta)ilit dup+ asediu se aEl+ (ult 'n ur(a Neapolelui pu&in 'n Ea&a Londrei si a -ene&iei: cel (ult 899999 de locuitori inclusiv periEeriile. ,arsilia Fi LKon nu au (ult (ai (ult de [9999 de locuitori. $oulouse Fi BordeauH s'nt su) nivelul de 69 999 de locuitori. Br 'n !#99 'n aEara celor patru capitale (ari care surclasea%+ si talonea%+ Parisul Italia (ai nu(+r+ cinci oraFe ce dep+Fesc su)stan&ial al doilea oraF al Cran&ei: ,essina 5A9 999 de locuitoriQ Cloren&a 5>9 999Q BoloGna Fi Xenova 5#?999 si #8999Q. Chiar si 'n !>[9 c'nd Parisul nu(+r+ o Pu(+tate de (ilion de locuitori LKonul !?9999 si !69999 c'nd ,arsilia BordeauH Fi Rouen oscilea%+ 'ntre "9 999 F! >9 999 de locuitori c'nd Londra trece de la #99 999 la >99 999 de locuitori dar c'nd nici ?## un alt oraF nu atinGe )B 999 po%i&ia Italiei r+7('ne inco(para)il+. Neapole cu cei ?9[ 999 de locuitori 5'n !>68Q ocup+ 'nc+ un str+lucit loc al treilea ur(at de Ro(a 5![? 999Q -ene&ia 5!69 999Q ,ilano 5!86 999Q Paler(o 5!!A999Q Cloren&a 5>>999Q Xenova 5>9999Q BoloGna 5#" 999Q $orino 5[> 999Q -erona 56? 999Q. 'n acelaFi (o(ent aElat+ la %enitul =ecolului s+u de Aur Peninsula I)eric+ c+tre !#99 nu posed+ 'nc+ dec't dou+ oraFe care se apropie de !99 999 de locuitori E+r+ s+ eHiste certitudinea c+ 'ntr7adev+r ele atinG acest plaEon: Risa)ona Fi =evilla ur(ate de $oledo 5[[ 999Q -allado'lid 5?? 999Q Barcelona 5?8 999Q. Ascensiunea ,adridului 5![9 999 de locuitori c+tre !#[9Q nu co(pensea%+ reculul tuturor celorlalte oraFe. Acest avans al Italiei constituie pentru ea o Fans+ pe plan cultural Fi in cele din ur(+ un handicap 'n (o(entul not*7r'tor pe plan econo(ic. -echile !> provincii 5S+rile7de7Zos si Pro7vinciile7UniteQ s'nt 'n aEara spa&iului (editeranean sinGurele reGiuni care atinG un Grad de ur)ani%are tradi&ional co(para)il cu cel ai Italiei. Anversul dup+ ce va Ei atins aproape !99 999 de locuitori se sta)ili%ea%+ 'ntre 69 999 Fi #9 999 de locuitori. BruHelles dep+FeFte [9 999 de locuitori 'n cursul secolului al <-II7lea X*nd se aEl+ ceva (ai Pos iar BruGes a)ia aPunGe la 69 999 de suElete. 3ar oraFele staGnea%+ sau cedea%+ 'n sud Fi dup+ patru%eci de ani IBelGiaJ a)ia va atinGe c+tre !>[9 nivelul ur)an din prielnicii ani ![#9. $oat+ popula&ia ur)an+ raliat+ la ReEor(+ a trecut 'n nord. 'n ![[> A(sterda(ul1 aPunGe cu cei ?[ 999 de locuitori ai s+i ia nivelul Utrechtului. 3in punctul nostru de vedere A(sterda(ul oEer+ la Eel ca ,adridul avantaPul unei ur)ani%+ri data)il+ cu uFurin&a 4i reali%at+ 'n 'ntreGi(e la 'nceputul secolului al <-II7lea. 'n !#88 el dep+FeFte !99 999 Re suElete su)stituindu7se Anversului ca (etropola de(oGraEic+ a S+rilor7de7Zos dup+ ce ?#> 'i va Ei r+pit pri(ul loc 'n do(eniile (arelui co(er& colonial si )ancar. A)ia c+tre sE'rsitul secolului al <-I7lea Fi 'nceputul celui de al <-II7lea au reali%at S+rile7de7Zos nordice pro(ovarea lor ur)an+ datorit+ aEluHului de i(i7 Gran&i protestan&i din sud. 'ntre ![[> Fi !#88 'n aEar+ de triplarea A(sterda(ului e de notat si du)larea oraFelor din Duider%ee precu( Fi o creFtere cu [9\ a nu(+rului locuitorilor din oraFele interioare. LeKda Fi Haarle(. au 6[ 999 Fi respectiv 69 999 de locuitori 3elEt Enahui%en Rotterda( nu(+r+ cu pu&in peste 89999 3ordrecht RaG+1 Xouda lloorn oscilea%+ 'ntre ![ 999 Fi 89 999 Ala(aar se aEl+ ceva (ai sus de acest nivel. ,uta&ia %eelande%+ care duce oraFul ,iddel)urG la 8[ 999 de locuitori este co(para)il+ cu (uta&ia olande%a de la (arGinile &inutului Duider%ee. =ecolul al <WII7lea si pri(a Pu(+tate a secolului al <-III7lea au repre%entat 'n Blanda7Deelanda o perioad+ de consolidare Fi de creFtere de(oGraEic+ lent+. Recens+('ntul din !>"[ Grevat de su)esti(are siste(atic+ oEer+ o situa&ie pe care cu destul te(ei o pute( proiecta la Pu(+tatea secolului al <-III7 lea: A(sterda( 88! 999 Rotterda( [? 999 HaGa ?A 999 U7trecht ?8 999 LeKda ?! 999 XroninGen 86 999 Haarle( 8! 999 ,iddel)urG 89 999 3ordrecht Fi ,aestricht !A 999 LeeuNarden ![ 999 3elEt !6999 Bois7le73uc !?999 DNolle Fi Xouda !8 999 NiP(eGen !! 999 Daanda( Fi Arnhe(. !9999. Nu7i (ai pu&in adev+rat c+ 'n Provin7ciile7Unite pentru pri(a oar+ 'n Europa Fi 'n lu(e sectorul pri(ar de activitate a Eost dep+Fit de sectoarele secundar Fi ter&iar (ai speciEic ur)ane. Aceste ciEre scot si (ai clar 'n eviden&+ sl+)iciunea

estului 'naintea de%astrelor din R+%)oiul de trei%eci de ani oraFele Ha()urG 3an%iG Fi AuGs)urG oscil'nd 'ntre 69 999 Fi [9 999 de locuitori dep+Fiser+ vechea (etropol+ Colonia 5YolnQ care 'nJ!' preun+ cu Lii)eca -iena PraGa Nurn)erG sR (en&inea la un nivel situat 'ntre ?9 999 sl ?#A 69 999 de locuitori 'n vre(e ce ,aGde)urG Breslau =trass)urG se plasau eHact pe linia a ?9 999 de locuitori. Anversul si A(sterda(ul .suGerea%+ di(ensiunea econo(iei Ger(ane. Cataclis(ul R+%)oiului de trei%eci de ani a a7 UEectat (ai puternic dac+ este posi)il aFa ceva re&eaua ur)an+ a I(periului dec't popula&ia satelor. Pornind de la %ero ea va Ei reconstituit+ prin anii 'A9 ai secolului al <-II7lea sensi)il (ai la est dec't re&eaua distrus+ la 'nceputul erei noastre. Acesta este ca%ul Berlinului. Berlinul1 )eneEicia%+ 'n !#AA de o pri(+ uniEicare .ad(inistrativ+ 'n detri(entul a cinci co(une periEerice. Pri(ul (are Berlin din !#AA concentrea%+ [A 999 de locuitori dintre care 89 999 pe vatra veche a oraFului. Av'ntul esen&ial politic al -ienei1 este de acelaFi tip. Bdat+ Ueli)erat de7 a(enin&area turceasc+ prin victoria de la JYanlen)erG si prin IreconquistaJ pustei unGare aElat de acu( 'ncolo 'n centrul )a%i7 nului danu)ian al unui proces de uniEicare de (ult aFteptat+ oraFul se revars+ din interior asupra periEeriilor sale. -iena atinGe !99 999 de locuitori 'n Purul lui !>99. B alt+ tr+s+tur+ nou+ o repre%int+ considera)ila de%voltare a porturilor. Ha()urGul avea s+ atinG+ #9 999 de locuitori 'n !>99 'n clipa c'nd procesul de aneHare al Altonei era 'nceput Lu7)eca r+('ne 'nGhesuit 'n Purul a ?9 999 de locuitori eclipsat de prea puternicul s+u supus Ha()urG e(ancipat si devenit rival. 3an%iG care pare s+ Ei atins uFor o clip+ 'n secolul al <-II7lea >9 999 de locuitori t'r't de curentul de eHport al le(nului )altic se EiHea%+ la nivelul a [9 999 de locuitori 'naintea YoniGs7)erGului care oscilea%+ vre(e 'ndelunGat+ 'ntre niveluri de ?9 999@69 999 de locuitori. Alte ascensiuni se produc la est. Breslau Fi PraGa1 trec de 69 999 de locuitori c+tre sE'rsitui secolului al <-II7lea 'n ti(p ce Leip%iG Fi 3resda apar deasupra nivelului de 89 999 de lc2cuit.ori. ?#" E Greu de evaluat popula&ia ,oscovei1 C+r+ 'ndoial+ c+tre !#99 s'nt A9 999 de locuitori 'n !>[9 dup+ enor(ul eEort al lui Petru cel ,are pe Neva ,o'scova av'nd cu pu& iu su) 899 999 de locuitori dep+FeFte 'nc+ Peters7)urGul care are ceva peste !99 999 de oa(eni. Re&eaua de%volt+rii ur)ane per(ite deci ur(+7rirea ascensiunii 'ndelunGate a estului si si(ultan o apreciere (ai eHact+ a decalaPului care (ai r+('ne 'nc+ de recuperat la Pu(+tatea secolului al <-III7lea. Prodro(uri ale revolu&iei ur)ane ,ult ti(p i(o)il 'n structurile sale la sE*rFitul perioadei clasice oraFul evoluea%+. El se transEor(+ 'n privin&a (+ri(ii Fi a nu(+rului de locuitori. 3up+ o staGnare de un secol dup+ rapida de%voltare din secolul al <-l7lea ur7 (ea%+ o creFtere cu dou+ trei(i 'ntre !#"9 @ !>99 pe de o parte si !>#9 pe de alta. B astEel de schi()are de nivel nu se produce E+r+ o alternare a structurilor. Coarte de ti(puriu ni secolul al <-III7lea transEor(+rile revolu&ionare ale noii epoci 'Fi croiesc dru(. 'n oraF 'n Purul oraFului Fi prin inter(ediul oraFului 3in acest (otiv un studiu al oraFului chiar at't de li(itat pe c't este 'n cadrul acestui capitol se deschide eu o pro)le(+ reEeritoare la sectoarele secundare Fi ter&iare ele activitate. Ase(enea transEor(+ri econo(ice i(pun cu t+rie anu(ite transEor(+ri sociale ce se repercutea%+ (ai 'nt'i asupra peisaPului ur)an. Este i(prudent s+ sche(ati%+( un secol de istorie pe cel (ai )oGat (ai populat (ai co(pleH dac+ nu Fi cel (ai 'ntins dintre continente Fi s+ aleGe( pentru aceast+ sche(ati%are sectorul cel (ai leGat de oa(eni deci cel iv7ai viu sectorul ur)an sectorul pulsa&iei si al particularit+&ii prin eHcelen&+ 'ntr7o epoc+ ae Eals+ i(o)ilitate si de proEund+ transEor(are ?>9 'n (ers. Bdat+ ce a( enun&at aceast+ precau&ie r+('ne un Eapt: oraFul din secolul ai. <-II7lea continu+ s+ Eie 'ntr7o anu(ita (+sur+ un oraF al Evului ,ediu. Cu eHcep&ia ca%ului c'nd intervine o ruptur+ sau o apari&ie care las+ loc li)er schi()+rii. C'nd are loc o si(pl+ creFtere de(oGraEic+ peisaPul nou care se adauG+ peisaPului ur)an vechi se inserea%+ E+r+ a ieFi din tiparele continuit+&ii 'n secolul al <-III7lea lucrurile se schi()+. =tr+%i 'ntortocheate E+r+ un plan precis cl+diri scunde (ateriale de construc&ie uFoare aGlo(er+ri enor(e. Co(parate cu densit+&ile eHtre(e de la sE'rsitul secolului al <l<7lea c'nd vechilor cau%e ale '()ul%elii li se asocia%+ posi)ilit+&ile oEerite de construc&iile 'n plan vertical Gra&ie instru(entelor de ridicat E+r+ (are cheltuial+ densit+&ile ur)ane din secolele ai <-II7lea Fi al <-III7lea s'nt relativ sc+%ute Raportate nu at't la supraEa&a construita cit la supraEa&a locui)il+ densit+&ile din secolul al <-II7lea s'nt Eoarte ridicate s'nt densit+&i (edievale. Londra1 'n !#"[ 5dintre 'nreGistr+rile celor "> de parohii intra (ur o s datele pentru !> s7au pierdutQ 'n poEida incendiului catastroEal din septe()rie !### constituie datorit+ de%volt+rii vertiGinoase a activit+&ilor o aGlo(era&ie considera)il+: dou+ parohii au densit+&i (ai (ari de ?99 de locuitori pe acru 5A99 la heptarQ Fi anu(e =t. Leonard7 Coster Lane 5?"A de locuitori^pe acruQ Fi =t. Anne7AldersGate 5?!#QM 6! dep+Fesc 899 de locuitori^acru iar toate celelalte cu eHcep&ia a trei au peste !89. 3incolo de %iduri este 'nreGistrat+ o sensi7sc+dere dar Fi o (ai (are uniEor(itate. !? circu(scrip&ii oscilea%+ 'ntre

un nivel (aHi( de 8!A locuitori^acru la =t. Bottolph7Bi7shop's Gate Fi un nivel (ini( de !8[ de locuitori^acru ceea ce 'nsea(n+ totuFi (ai (ult de ?99 de locuitori^ha. ?>! 7,$1 =tudierea t'r%ie a Parisului revolu&ionar are cel pu&in avantaPul de a eviden&ia contrastul dintre cele dou+ straturi u(ane stratul vechi de p'n+ 'n secolul al <-II7lea Fi stratul nou din secolul al <-II7lea. Partea centrala vechiul Paris (edieval corespun%+tor teritoriului 'nchis 'n incinta lui Carol al -7lea 5!?>9Q in ciuda vechi(ii si 'n+l&i(ii (ici a caselor pre%int+ totuFi pretutindeni o densitate dep+Find 699 de locuitori pe hectar. ICartierele Eor(ate de7a lunGul vechilor c+i radiale ieFind din oraF scrie RoGer ,ols erau si ele 'n 'ntreGi(e ur)ani%ateM densitatea lor dep+Fea 899. 3i(potriv+ dincoace de )ariera Le. Cer(iers Gene7rauH se 'ntindeau cartiere noi 'n plin+ de%voltare 'n care densitatea r+('nea su) !99J. Cu eHcep&ia centrului vechi Parisul din secolul al <-III7lea este relativ aerat 'n co(para&ie cu Eantastica densitate a Londrei la sE'rFitul secolului al <-II7lea. Ca reGul+ General+ 'n oraFele din secolul al <-III7lea cartierele centrale ale c+ror case datea%+ 'n cea (ai (are parte din secolele al <-II7lea al <-I7lea )a chiar Fi de la sE'rFitul secolului al <-7lea au densit+&ile cele (ai ridicate dep+Find adesea [99 de locuitori la hectar. AstEel de cartiere vechi suprapopulate @ 'n (edie o Ea(ilie de Eiecare ca(er+ @ s'nt cartierele populare. Cartierele periEerice din secolul al <-III7lea adesea re%iden&iale au densit+&i de trei si de patru ori (ai (ici. Este un proGres 'n privin&a securit+&ii dar si o nou+ concep&ie a raporturilor dintre o( si spa&iu. 'n !>>? de eHe(plu 'n contrast violent cu cartierele noi cu (ari )ulevarde rectilinii Fi Gr+dini interioare centrul oraFului BordeauH 5oraFul Eanion al Cran&ei 'n secolul al <-III7leaQ nu(+r+ ["! de locuitori^ha 'n cadrul incintei anticei cet+&i Galo7ro(ane. La LieGe 'n centru. 'n !>"9 se 'nreGistrea%+ densit+&ile: Roture @' #?A de locuitori^ha ,arche @ #8> =ainte7Al7deGonde @ [#9 =ancK @ [?" =ainte7Cathe7rine @ [8!. 'n cartierul =ainte7Catherine. tot ?>8 'n !>"9 se nu(+rau >? de case la hectar. 3ar 'n !#A6 Euseser+ A?. A( putea eHtinde de(onstra&ia co(par'nd oraFe vechi Fi oraFe noi densit+&ile o)&inute 'n %onele de ur)ani%are recent+ la est Fi %onele de ur)ani%are veche tradi&ional+ la sud Fi la vest. Ea ar conEir(a c+ du)larea nu(eric+ a stratului ur)an din secolul al <-III7lea s7a 'nso&it de o '(p+trire a supraEe&elor ur)ani%ate datorit+ unei r+sp'n7diri considera)ile 'n (od ase(+n+tor cu revo7 lu&ia su)ur)an+ din secolul al <<7lea leGat+ de 'n(ul&irea (iPloacelor de transport Fi 'n opo%i&ie cu situa&ia din secolul al <l<7lea ea 'ns+Fi dependent+ de tehnicile construc&iei ieEtine 'n 'n+l&i(e. =ecolul al <-III7lea se desE+Foar+ ostentativ 'n oraF tot aFa cu( ia 'n considerare o orGani%are siste(atic+ a spa&iului ur)ani%at. Nu ave( loc pentru a de(onstra acest Eapt dar eHist+ totuFi unele Paloane se(niEicative: A(sterda( ,adrid Londra Fi Lisa)ona. A(sterda(ul1 oraFul canalelor -ene&ie a spa&iului ur)an din nord se triplea%+ 'ntre ![A9 Fi !#89. BraF 'nc+ din pri(ii ani ai secolului al <-II7lea (ereu 'n picioare pe pilo&ii s+i de stePar el se 'ntinde ca un evantai 'n Purul Bursei1 centrul s+u si()olic. Este un oraF ReHtraordinar de aGlo(erat cu densit+&i superioare celor (edievale co(pensate de o inova&ie tehnic+: c+r+(ida ieEtin+ (aterial solid Fi relativ &isor soliditatea asi%ei o)&inut+ cu aPutorul pilo&ilor per(ite construirea pe vertical+. Casele au Eor(a unor la(e de cu&it 'n 'n+l&i(e ca Fi la )a%+ si se deschid 'n canal (iPloc de transport ideal prin serviciul Gratuit &i eEicace asiGurat de (aree. C't+ superioritate asupra -ene&iei Eetide] In sE'rsit nucleul ur)an a Eost 'nconPurat de (arele canal 'n se(icerc ICenturaJ I=inGelJ. IUn %id de c+r+(id+ 'nt+rit prin o (ie de arcade de piatr+ su) care tr+iesc 'ntr7o (urd+rie 'nGro%itoare Ea(ilii de nevoiaFi @ ocoleFte de Pur '(prePur LraFul. 8# de por&i se deschid dincoace de Fan&.'a ?>? 5Paul Du(thorQ. Este o eEicacitate o)&inut+ cu aPutorul c+r+(i%ii al apei Fi al 'n+l&i(ii caselor dar plan Geo(etric tot nu eHist+. ,adridul1 oraFul de pe podiFurile uscate este cel (ai aGricol dintre capitalele (editeraneene. $otul aici iGnor+ econo(icul. =+ Eie oare oraFul un capriciu al (onarhuluiO Pentru a7i per(ite lui Cilip al Il7lea @ se va spune @ s+ supraveGhe%e (ai uFor construirea Escorialului: din punct de vedere istoric ,adridul aproape de Escorial este (ai verosi(il dec't Escorialul aproape de ,adrid. Prospe&i(ea aerului Eru(use&ea peisaPului calitatea apei @ iat+ o aleGere caliEorniun+ sau a^.ure7an+ cu anticipa&ie. Aici hot+r'toare a Eost pl+cerea o(ului nu Greoaia dar Eecunda servitute a aEacerilor. ,icul t'rGusor din secolul al <-I7lea 'ncuraPat de Cilip al Il7lea 'nl+turat de Cilip al III7lea Fi7 a '(plinit (eta(orEo%a la ?9 de ani dup+ A(sterda( 'ntre IEilB Fi !#69. =tr+%ile devin (ai larGi casele s'nt dePa Eoarte 'nalte Gra&ie de ase(enea c+r+(i%ii 'n ansa()lu o densitate (ai sc+%ut+. Cu tot ceea ce separ+ aceste dou+ capitale ale urii reciproce distan&a dintre A(sterda( Fi ,adrid de ?9 de ani repre%int+ ti(pul unei Genera&ii. C'nd vin cataclis(ele ele per(it cel (ult relu+ri care nu au prospe&i(ea pri(elor 'nceputuri. 3ou+ dintre cele (ai (ari oraFe ale Europei clasice Fi7au schi()at 'ntr7un interval de 6" de ani inteGral 'nE+&iFarea. Un Eapt divers @ incendiul Londrei1 5septe()rie !###QM punctul de plecare pentru o (edita&ie 'ndelunGat+ pentru o aventur+ EilosoEic+

@ cutre(urul de p+('nt din Lisa)ona 5l noie()rie !>[[ la ora " Fi 69 de (inuteQ. ='nt dou+ eveni(ente co(para)ile Fi totodat+ radical diEerite 'n pri(a s+pt+('n+ din septe()rie !### dup+ o var+ lunG+ Fi Eoarte secetoas+ un v'nt violent Fi usca tor un incendiu 'nt'(pl+tor 'ntr7un oraF construit 'n )una parte din le(nM 'n patru ^ile (ai (ult de ?>6 !? 999 de case s'nt distruseM )isericile cl+dirile pu)lice Parla(entul @ ni(ic n7a Eost cru&at. Cel (ai (are oraF al Europei Londra eGala Parisului este distrus+ total. 3e la incendierea Ro(ei din ti(pul lui Nero nu s7a (ai v+%ut ceva co(para)il. Pierderile @ asiGur+rile de incendiu 'nc+ nu eHist+ @ s'nt evaluate 'ntre > Fi !9 (ilioane de lire. Coarte pu&ine victi(e s'nt datorate El+c+rilor 'n schi() s7au petrecut (ulte o(oruri de%l+n&uite de Eurie ne)unie Groa%+. Londra a Eost deci inteGral reconstruit+ 'n cei %ece ani care ur(ea%+ 'ncep'nd cu anii '>9 ai secolului al <-II7lea. Co(parativ cu ecourile suscitate de cutre(urul de p+('nt din Lisa)ona o discre&ie eHtraordinar+ (archea%+ acest eveni(entM secolul al <-II7lea are nervii (ai tari iar Europa protestant+ este (ai puternic+ 'ndeose)i dina(is(ul eHtraordinar )oG+&ia AnGliei Eac eveni(entul uitat. =e(nul voin&ei du(ne%eieFti recunoscut de to&i este acceptat (ai )ine. =cepticii eHist+ si dintre aceFtia pot i(puta neGliPen&a oa(enilor. 3u(ne%eu a st'rnit v'ntul dar Eocul a Eost aprins de o(. Incendiul din !### @ un Eoc de artiEicii la sE'rsitul unei tradi&ii 'ndelunGate de incendii U@ de%v+luie c+ Londra 'n poEida celor ?[9 999 p'n+ la 699 999 de suElete ale sale @ este 'n acea vre(e un oraF7chi)rit in care le(nul Fi aGlo(era&ia constituie un pericol constant. Londra a Eost reconstruit+ 'ntr7un ti(p record 'n ansa()lu (ai )ine (ai soliei ca 'nainte cu (ai pu&in le(n cu (ai (ult+ piatr+ si cu (ai (ult+ c+r+(id+ dar 'n Gra)+ cu orGoliu cu LUI si(& al eEicien&ei cu deEerent+ Ea&+ de trecut Fi 'ncredere ne%druncinat+ 'n viitor aproape pe aceleaFi linii Fi pe aceleaFi tipare ca Fi vechiul oraF. Iat+ de ce la recen7 s*('ntul din !#"A Londra a ap+rut drept ora74ul cel (ai dens din 'ntreaGa Europ+. ReGele statul s7au &inut 'n eHpectativ+ Ea&+ de acti7vitatea de reconstruc&ie. =piritul de ini&iativ+ ?>[ l+sat li)er 'ntr7o (anier+ anticipatoare Eiecare a construit E+r+ plan cit (ai )ine si (ai repede. Cel (ai (are cataclis( din istoria ur)an+ a secolului al <-II7lea nu a per(is Londrei s+ Eie un oraF nou. ParadoHal Londra cea reconstruit+ are 'nE+&iFarea unui oraF vechi 'n co(para&ie cu A(sterda( sau ,adrid. C't de diEerit este ca%ul Lisa)onei1] Ce se poate i(puta aici oa(enilorO I(pruden&a cqn7struc&iilor nep+sarea Ea&+ de avertis(entele trecutuluiO Lisa)ona suEerise dePa (ai (ulte cutre(ure de p+('nt. 'n ![?! s'nt distruse l [99 de case 'n ![[! pier 8 999 de oa(eni 'n !["> s'nt 'nGhi&ite trei str+%i. $rei scutur+7turi puternice 'n secolul al <-II7lea dou+ 'n !>86 Fi 'n !>[9. 3up+ de%astru ur(ea%+ un (o(ent de ne)unie. Cu( s+ reproFe%i o(ului u7ceast+ pal(+ aplicat+ truEaF pe chipul opti(is(ului1 stupid al unui secol idol al proGresului de%(in&it din nou deci 'nc+ EraGilO La l noie()rie !>[[ c+tre ora " si 69 de (inute 'n di(inea&a liniFtit+ Fi cald+ a unei Eru(oase toa(ne (editeraneene atlantice o pri(+ scutur+tur+ vertical+ Fi o a doua ori%ontal+ 'n direc&ia nord7sud ti(p de un (inut si Pu(+tate. Ur(ea%+ alte dou+ scutur+7turi. $otul va dura " (inuteM vin apoi valul seis(ic (ai (ulte %ile de vuiet ca s+ nu (ai vor)i( despre eEectul psiholoGic provocat de norul Gros de praE al unui oraF 'n ruin+ si de e(ana&iile de vapori sulEurosi o r+suElare R inEernului 'n sE'rsit [@# %ile de incendii o panic+ i(ens+. Lisa)ona este distrus+ 'n !>[[ ceva (ai pu&in dec't Londra 'n !###. Un anoni( Erance% pu)licat la HaGa la Philanthrope 'n anul ur(+tor 'i acord+ cu Genero%itate 8#9 999 de locuitori. ,+ri(ea paGu)elorO $otul Eace diEicil+ o evaluare: soarele (eridional Fi (iraPele sale orGoliul PortuGaliei @ Lisa)ona concentra ![o^9 din popula&ie 8[@ ?9\ din )oG+&ia reGatului @ disperarea Europei EilosoEilor !L' ?>1 vit+ 'n ini(a speran&elor sale desprinse de Cer pentru o IconEorta)il+J via&+ co(un+. Europa ad(iratoare a lui Po()al transpir+ al)+ de Groa%+ 'n Ea&a acestei arhaice p+trunderi a Apocalipsului 'n !>[# s7a vor)it despre pierderi 'n valoare de l ?!8 (ilioane de livre tour7nois ceea ce 'n (oned+ constant+ E+cea de %ece ori (ai (ult dec't pierderile Londrei. EHaGerarea este evident+. 3in 89 999 de case ? 999 s'nt nev+t+(ate > 999 p'n+ la A 999 re7 cupera)ile. Lisa)ona 'n !>[[ nu(+r+ (ai pu&ine locuin&e distruse dec't Londra 'n !###. Cele dou+ catastroEe 'n ordinea econo(ic+ s'nt 'n (are co(para)ile cu avantaP la activul cal(ului )ritanic la actul nordului si al secolului al <-Il7lea. 3ar opo%i&ia aPunGe (ult (ai departe. Ceea ce schi()+ Eunda(ental lucrurile 'n contrast cu eEicacitatea conservatoare a Londrei este dorin&a de a 'nchide repede parante%a Fi de a Eolosi E+r+ a se desp+r&i de un trecut acceptat ca o pro(isiune de viitor prilePul ivit pentru o schi()are radical+. Po()al va construi spre Gloria lui Zoao I un oraF nou. Lisa)ona constituie ast+%i cea (ai )un+ (+rturie despre ur)anis(ul epocii lu(inilor. Noua Lisa)ona este un re%u(at al tuturor eHperien&elor din pri(a Pu(+tate a secolului a' <-III7lea cu dePa nota practic+ a eEicacit+&ii tehnice. B reconstruc&ie 'ndr+%nea&+ @ ea a uluit toat+ Europa Fi 'n cele din ur(+ va inspira aproape pretutindeni ur)anis(ul Europei revolu&ionare cu posi)ilit+&ile (ultiplicate de pri(ii paFi ai revolu&iei

industriale @ o oper+ (ai cur'nd de inGiner dec't de artist cu solu&ii oriGinale date Gravei sEid+ri din partea insta)ilit+&ii solului: l+rGi(ea str+%ilor @ ea antrenea%+ o deco(pri(are spectaculoas+ @ 'n+l&i(ea li(itat+ a ca7 selor care Er'nea%+ tendin&a secolului de a urca (ereu (ai sus (ai ales c^aiola adic+ acea cuFc+ de le(n care sus&ine ediEiciul c'nd nu (ai &in %idurile pere&i 'nal&i de protec&ie '(7Potriva Eocului deasupra acoperiFurilor. Este ?>> un oraF EilosoEic uFurat de o parte dintre )isericile sale centrat si()olic pe pia&a Co(er&ului pe care o do(in+ statuia lui Zoa[ ' str+lucita oper+ a lui ,achado de Castro. Cu (arile sale i(o)ile (ansardate 5un parter 'nalt trei etaPe i(pun+toare un etaP (ansar7dat plus un se(ietaP (ansardatQ cu palatele ei cu Ea&ade severe noua Lisa)ona este 'ntr7adev+r capitala unei )urGhe%ii arhaice si totuFi dina(ice a (onopolurilor co(er&ului colonial 'n Ea&a acelei `uelu% a Cur&ii si()ol al continuit+&ii sla) re'nnoite cu PortuGcilia aristocratic+ se ridic+ de acu( 'nainte Lisa)ona (arelui co(er& una dintre condi&iile (uta&iei 'n de%voltarea Europei. Ur)anis(ul conduce cu necesitate la econo(ic. CUPRIN= A-ER$I=,EN$UL E3I$BRULUI CRANCED . [ PRECASA LA E3ISIA CRANCEDA . . A ,ULSU,IRILE AU$BRULUI .... !? EURBPA CLA=ICA NU,TRUL BA,ENILBR 4I CALI$A$EA LBR...... !# IN$RB3UCERE ....... @ 3incolo de cuvinte 'ntre)uin&+ri li(ite si deEini&ii.......!A @ B continuitate 'ntrerupt+ 'nstr+inarea suGerat+ de ter(enul -echi ReGi( . 89 @ !#89@!#69 PustiEicarea unui punct de plecare .......88 @ !>[9@!>#9 PustiEicarea unui punct de sosire........ @ B G'ndire nou+ 'ntr7un cadru vechi Partea 'nt'i =$A$UL 4I =$TRILE......8R AGita&ia nu 'nsea(n+ revolu&ie .... ?9 CAPI$BLUL I: 3E=$INUL =$A$ULUI.....?! @ 3in ,editerana' c+tre ,area Nordului. 3e la sud la nord de la est la vest . ?! @ =tatul clasic 'n c+utarea cadrului s+u teritorial...... . ?? !. Harta politic+ o Europei c+tre anul !#89 ?[ 8. Europa politic+ c+tre anul !>#9 . . ?> ?. =tatul polone% 'n secolul al <-II7lea @ =tatul clasic si controlul asupra oa(enilor ........ 6. EEHtinderea teritorial+ a Rusiei in secolul al <-II7lea .... [. EHpansiunea rus+ 'n Asia 'n secolul al <-II7lea .... #. Cele dou+ r+scoala principale din Rusia clasic+: Ra%in Fi PuGaciov @ In sluP)a cui se aEl+ statul clasicO @ Resursele statului: Einan&ele @ Resursele statului: ar(atele >. B art+ (ai co(pleH+ a r+%)oiului @ Resursele statului: arta EortiEica&iilor A. Un proGres Eunda(ental 'n arta EortiEica&iilor ....... ". XeoGraEia recrut+rii ar(atelor Erance%e CAPI$BLUL II: =CIR4I$UL HEXE,BNIEI =PANIBLE . @ IEl peso politico de todo el (undoJ. Lu(ea desE+Furat+ pe )iroul contelui7duce........ @ =E'rFitul eHplo%iei planetare !9. Blande%ii 'n EHtre(ul orient 'n secolul al <-II7lea..... !!. Econo(ia A(ericii c+tre !#89 @ Xeopolitic+ Fi de(oGraEie. ArGu(entele nu(+rului de oa(eni .... @ =l+)iciunile lu(ii (editeraneene !8. Harta =paniei cu locali%area (orisci7lor converti&i la catolicis( @ Crontierele reliGioase ....

@ I(placa)ila dialectic+ a r+%)oiului. 3e la r+%)oiul reGional la r+%)oiul General !?. Xer(ania 'n ti(pul R+%)oiului de trei%eci de ani..... !6. R+scoalele populare 'n Cran&a 'naintea Crondei ...... ![. XeoGraEia diEeren&ial+ a avu&iei Cran&ei 'n !J6'2...... ?" 68 6" [9 [! [8 oii [> #! #? #6 #[ #A >9 >A A! A> A" "! "= !!7' !# ?A9 CAPI$BLUL !!!: HEXE,BNIA CRANCEDA . . ....... @ Un nou echili)ru . . . . . @ RetraGerea AnGliei. Revolu&ia enGle%+ @ ParadoHul olande% ..... @ 3espre politic+ in ter(eni de reliGie. Ar(inieni Fi Go(arieni .... @ Blanda reGen&ilor..... @ Bra adev+rului. Cotitura oratnst'i @ Revenirea AnGliei ..... @ IXlorioasa Revolu&ieJ .... @ HeGe(onia i'rance%*. =E'rFitul partidului ,arillae....... @ 3es+virFirca teritorial+ .... !# Lorcna....... @ Constructorii statului in interior: raportorii Consiliului privat . . . . @ Constructorii statului in interior: (iniFtrii @ 'ntoarcerea Europei c+tre est @ Rusia lui Petru cel ,are. LiGa do la AuGs)urG Fi =uccesiunea la tronul =paniei CAPI$BLUL I-: HEXE,BN'IA f,PTRSI$A . @U Adapt+ri. In c+utarea unor noi echili)re @ =uperioritatea enGle%+ . !88 !88 !86 !?[ !6? !6A !6" ![8 ![[ ![9 ![A !XB lE;r2 lE.> !># !A9 !A? !AA !"# dPirrtea a doua 3URA$A LUNXA =I CI-ILIDASIE $ERIALA ...... ,A$E7 B iu(e (aterial+ sta)il+ CAPI$BLUL -: =PASIUL. NU,TRUL BA,ENILBR . @ =ursele istoriei statistice . . @ Recens+('nturile .... !>. Popula&ia principalelor reGiuni Europei ..... @ =tarea civil+ veche @ ,odul de Eolosire . . . . @ $eoria General+ a de(oGraEiei vechi @ Procre+ri. NaFteri .

ale 89? 896 89[ 89A 89A 89" 8!! 8!8 8![ 8!" ?A! !A. Cecunditatea...... @ ,ortalitatea inEantil+ .... @ C+s+toria....... : !". =tructura de(oGraEic+: anoti(purile @ ,oartea....... @ =E'rFitul leprei...... M @ Ciu(a . . . . . 7 i @ 3e(oGraEie Fi cri%+ .... 89. Cri%a....... 8!. ProGresele 'nv+&+('ntului 88. Cur)e parohiale pe perioade lunGi @ ,uta&ia structurilor tradi&ionale CAPI$BLUL -I: =PASIUL. E<PLBA$AREA =BLULUI . @ B(ul si spa&iul. XeoGraEia densit+&ilor. Nepopulat sau populat 8?. Popula&ia Europei c+tre !#89. 86. Popula&ia Europei c+tre 8>#o @ Donele europene dens populate @ Donele europene cu o popula&ie rar+ @ Donele europene periEerice @ Done europene coloniale .... @ Cucerirea spa&iului. Asanarea @ 3eEriFarea popularca .... @ 3ru(urile....... @ -echiul ReGi( al distan&elor 8[. 3ru(urile pavate ale reGelui (odiEic+ harta Nor(andiei 8#@8>. Riscul r+%)oiului Fi riscul (+rii CAPI$BLUL -II: : =EC$BRUL AXRICBL..... @ Pri(atul aGricol si leGile sale @ P+durea....... @ Produc&ie Fi randa(ente @ -i&a de vie Fi vinul .... CAPI$BLUL -III: BRA4UL. CA3RUL URBAN .... @ 3i(ensiunea Fi re&eaua ur)an+ . @ Lu(ea (editeranean+ tradi&ional+M ascensiune 'n nord...... @ Prodro(uri ale revolu&iei ur)ane 886 8?9 8?! " BEQ 8?# 8?" 86? 8[# 8[" 8[" 8#? 89> 8>6 8>A 8>" 8A6 8"9 8"? ?9? ?9> ?!9 ?!8 ?!6 ?![ ?89 ?8A ?8" ??[ ?6! ?6" ?[9 ?[? ?#6 ?>9 Redactor: -IBREL HARB=A $ehnot7edahOtor: 4$ECAN $ANA=E Bun de tipar: ,AR$IE !"A" Ap+rut !"A": coli de tipar I&i. 'ntreprinderea PoliGraEic+ =i)iu =os. Al)a lulia nr. 69 '=i)iu' Repu)lica =ocialist+ Ro(*nia

....