Analiza darului,insemna, in esenta, explorarea universului valoric al intregii civilizatii,forma unei civilizatii fiind totalul aspectelor sociale pe care

le imbraca ideile, practicile si produsele comune societatilor creatoare si purtatoare ale acelei civilizatii .Darul presupune un ritual si o parte a unui context social, ceremonial, de aceea sensurile sale trebuie intelese in acel context. Pentru a identifica rolul darului in societate , in continuare urmeaza sa analizam societatile traditionale cu scopul de a sesiza schimbarile evolutive a semnificatiei darului pina in prezent . A daruri este un obicei cu origini extrem de vechi, cu importante mize sociale, aa cum arat studiul unor obiceiuri ntlnite n societile tradiionale.Schimbul, sub diversele lui manifestari, e important in culturile de tip traditional deoarece prin intermediul lui oameniisocietatilor arhaice sau exotice camuflau sub forma darului o serie de gesturi,intentii, compensatii simbolice sau deloc simbolice, nu atat de evidente la prima vedere. Un aspect deosebit de interesant al schimbului de daruri il constituie cstoriile contractuale.Cstoria era privit ca un contract in care rolul esenial revine brbatului i tatlui fetei i reprezinta o alt ocazie pentru schimbul de daruri i incheierea de aliane. Herodot menioneaz c tracii ii pzesc nevestele cu strnicie,cumprandu-le cu muli bani de la prini.Cstoria are un rol esenial in stabilirea unor aliane care permiteau prilor s obin anumite avantaje.Desi astazi percepem mai putin darul ca pe o forma de schimb, la origine, el era acesta . Dadeai ceva, ca sa primesti ceva. Acceptai un dar, insa, simultan, acceptai obligatia de a returna celui care ti-a facut darul un alt dar, chiar daca intr-o forma adesea foarte diferita. Acesta este esentialul principiului de functionare a darului in comunitatile traditionale. Darul putea fi despagubire, recompensa, o forma mascata de imprumut, o forma mascata de bir, chiar si o forma de marcare a rivalitatii sau declarare a ostilitatii. Coduri nescrise, dar cunoscute de membrii comunitatii, faceau (inca fac in societatile de tip traditional) ca schimbul sa poarte in adanc un alt sens fata de schimbul de suprafata, in care cineva da astazi un cadou. Dar si azi darul are semnificatii profunde.Ajunge doar s privim puin n urm i sa observam atitudinea fata de esenta darului ce o aveau indivizii traditionali .Acolo, n acea lume

individualitatea uman era sacralizat, libertatea i bunul sim elementar se dovedeau a fi trsturile primordiale specifice. Textele antice ne ofer numeroase exemple despre modul in care funcioneaz darul in societile arhaice, poemele homerice ocupand un loc deseama intre acestea.Situaiile in care se efectua schimbul de daruri erau nenumrate. Cuvantul dar era folosit pentru o mare varietate de aciuni i tranzacii, care mai tarziu s-au difereniat sub denumiri proprii: pli pentru servicii fcute, onorarii, obligaii fa denobili sau regi, imprumuturi obinuite sau chiar mit .Tot ceea ce cuprindem astzi in noiunea de relaii externe ori de diplomaie se realiza atunci prin schimbul de daruri.Studiind textele homerice se poate constata c schimbul de daruri se realiza intre persoane cu acelai statut social, in semn de prietenie, ilustrativ in acest sens fiind schimbul de arme dintre Glaucos iDiomede, dar i pentru a stinge rivalitile, un exemplu in acest sens fiind incercarea lui Agamemnon de a domoli furia lui Ahile oferindu-i numeroase daruri. Darul era oferit de supui, regelui, ca o ofrand adus zeului invia, iar regele oferea daruri supuilor, artandu-i astfel consideraia fa de acetia. Exist asupra acestui subiect opinii ale mai multor cercettori, care ncearc s lmureasc tainele acestui comportament cultural.Unul dintre cei mai cunoscui cercettori care au analizat extensive acest fenomen este un sociolog, antropolog i etnolog francez, Marcel Mauss(1872-1950), considerat de conaionalii si printele antropologiei franceze.El a dedicat acestui aspect un amplu articol monografic: Essai sur ledon (Eseu despre dar), aprut n 1923.Marea contribuie a lui Maussla dezvoltarea tiinelor sociale este reprezentat, n primul rnd, de conceptul inovator - elaborat de el - de fapt social total: Mauss considera c un fapt social este ntotdeauna pluridimensional (avnd dimensiuni economice, culturale, religioase, simbolice, juridice etc.) i nu poate fi niciodat redus la unul singur dintre aceste aspecte. Era preocupat s neleag realitile n totalitatea lor; de aici, acest concept al faptului social total - deci o viziune integrat, de ansamblu. Perspectiva lui MarcelMauss se sprijin pe opoziia dar/contra-dar. Cu ajutorul unor exemple referitoare la diverse culturi, Marcel Mauss susine c darul contra-darul creeaz, n grupurile umane, o stare de

dependen reciproc, iar acesta permite meninerea - sau re-crearea permanent a legturii sociale.Cu aceast viziune, Mauss s-a ndeprtat de ideologia dominant a vremii - anii 1920 - cnd nceputurile mondializrii comerului i transporturilor susinuser rspndirea unei orientri care tindea s explice multe fenomene complexe pe baze pur economice. Mauss susineac fenomenele economice nu pot fi disociate de alte aspecte ale vieii sociale,iar din acest punct de vedere, nici oferirea i primirea de daruri nu puteau fi reduse la un simplu troc sau comportament calculat, dictat de interese materiale. Economiile societilor aa-zis primitive nu erau doar economii de subzisten sau versiuni simpliste ale economiei de pia, iar oferirea i primirea de daruri nu erau doar fapte economice, ci aveau dimensiuni multiple mbrcnd astfel aspectul de fapt social total. Darul i contra-darul deveneau elementele unei legturi complexe, care permite societilor respective s existe. Schimbul de daruri nu este o simpl operaie economic, ci o materializare a relaiilor sociale.Iar aceste relaii, cel puin n formele lor tradiionale, sunt guvernate de un cod foarte strict de reguli care stabilesc detaliile actelor de a da, de a primi i de a da napoi. Refuzul de a da sau dea primi ori eschivarea de la ndeplinirea obligaiei de reciprocitate (s daila rndul tu) reprezentau nclcri grave ale regulilor, putnd determina o alterare sau rupere a raporturilor sociale. Un aspect important discutat de cercettorii fenomenului este relaia de dependen i raportul de fore dintre cel ce d i cel care primete. A da exprim ntotdeauna o superioritate a donatorului i creeaz o obligaie, o ndatorare a celui care primete. Darul i contra-darul creeaz ntotdeauna o legtur social i,totodat, marcheaz o diferen social. (Poate c aici i are originea tendina unor persoane - tendin contraproductiv n condiiile societii de azi - dea oferi ntotdeauna, ca rspuns la un cadou primit, unul mai costisitor. Este nu numai o ncercare de a stinge datoria resimit psihologic, ci i de a cpta, mcar temporar, un fel de superioritate asupra celui care le-a druit cadoul iniial.) i ali cercettori au studiat acest comportament,fascinai de fenomenul oferirii de daruri ca fapt social; printre acetia -Bronisaw Kasper Malinowski (1884-1942), antrolopog, etnolog i sociolog englez de origine polonez, i Franz

Boas (1858-1942), antropolog american de origine german.Spre deosebire de Marcel Mauss, aceti doi specialiti au ntreprins studii intense pe teren, cercetnd la faa locului diferite fenomene sociale n societile tradiionale i analiznd, printre altele, darul.Un obicei studiat mult de antropologi a fost aa-numitul potlatch,un obicei practicat de nativii americani de pe coasta de vest a Statelor Unitei Canadei.Potlatch era un ceremonial marcat de dansuri, cntece,ospee i de oferirea de daruri, ce avea ca scop redistribuirea posesiunilor materiale dar, nc i mai mult, obinerea de prestigiu social. Evenimentul era gzduit de un membru avut i marcant al unui trib (o cpetenie), care invita un numr mare de oaspei, pe care nu numai c i hrnea n timpul celor cteva zile de benchetuial, ci le oferea i daruri. Cu ct erau mai numeroase i mai valoroase acestea, cu att sporea prestigiul celui care le oferea. nainte devenirea europenilor n America, darurile constau mai ales din produse comestibile, ambarcaiuni (tip canoe), uneori sclavi; ulterior, au nceput s fie oferite i pturi, obiecte de aram i alte bunuri manufacturate. Era unmod de a menine relaiile ierahice n cadrul clanului sau ntre diferite clanuri, sate ori triburi. La sfritul secolului la XIX-lea, potlatch a fost interzis prin lege n Canada i Statele Unite ale Americii, la presiunea agenilor guvernamentali i a misionarilor cretini, care l considerau un obicei contraproductiv, generator de risip i contrar valorilor civilizaieide tip occidental. Abia n anii 1950 interdicia a fost ridicat. Puinii reprezentani ai nativilor americani care mai triesc azi n America de Nord mai celebreaz uneori potlatch ca un semn de ataament fa de tradiiile lor.O alt tradiie mult studiat este Kula, un sistem ceremonial de schimb de bunuri ntlnit la unele populaii din Noua Guinee i descris pentru prima oar de Malinowski la nceputul secolului XX. 18 comuniti insulare (cuprinznd mii de persoane) particip la cercul Kula, care implic oferirea/primirea anumitor obiecte ntre conductori ai unor populaii de pe diferite insule, ceea ce presupune cltorii pe mare pentru nmnarea lor. E vorba despre lucruri fr utilitate practic (brrii coliere), dar crora li se acord o valoare simbolic iceremonial.Faptul c e vorba despre lucruri care nu sunt de interes practic arat c semnificaia simbolic i cea social sunt cele care

conteaz. ntregul sisteme foarte complex, guvernat de reguli extrem de stricte, sub toate aspectele:cine are voie s dea i ce anume, cui i se d, dup ct timp, n ce fel poate cineva s ajung s participe la Kula, ce atitudine trebuie s aib celce d i cel care primete n momentul nmnrii darului etc. Nimic nu este lsat la voia ntmplrii, deoarece miza este foarte mare: ntrirea statutuluii a autoritii liderilor, meninerea unui sistem de aliane, a reelei derelaii sociale complexe, care asigur la nevoie supravieuirea. Kula este un exemplu care ilustreaz foarte bine diferena dintre oferirea/primirea de daruri i un schimb de bunuri cu scop strict economic (troc). A oferi i a primi daruri nu ine de mplinirea unor nevoi materiale, este ceva mult mai vast i mai complicat, innd de natura omului ca fiin social.Mauss a fost intrigat de complexitatea i mai ales de rigoarea acestor coduri sociale care reglementeaz sistemul darurilor n societile primitive studiate de el. De exemplu, ce anume alimenteaz obligaia de reciprocitate? Dac X a primit undar de la Y, de ce trebuia Y srspund i el printr-un dar oferit lui X? n fond, nu exista nicio legescris, niciun contract formal, toate aceste reguli erau tacite i totui obligaia de reciprocitate era resimit de toi cei implicai.Ipoteza explicativ propus de el se leag ceea ce populaia maori (din Noua Zeeland,unde exist un obicei tradiional asemntor, numit koha, centrat pe oferirea de daruri) numea hau - spiritul lucrurilor. Acest spirital lucrurilor este cel care oblig pe primitor s rspund, la rndul lui,printr-un dar. Pentru c, n acest sistem de credine, un dar, chiar dac e un obiect, nu este un simplu lucru nensufleit, ci poart n el un anumit tip de energie ce provine de la cel care l-a druit. Chiar date, lucrurile continu,totui, ntr-un fel, s-i aparin celui care le-a druit. i astfel explic antropologul francez, a drui cuiva ceva nseamn a-i drui, ntr-un fel o frm din tine nsui.Iar gndind aa, obligaia de a rspunde darului cu un dar devine ntr-adevr presant.In concluzie, putem considera darul drept mecanismul de baz al organizrii societilor arhaice, in general, acesta funcionand ca un mijloc de stabilire a ierarhiei in societate, de incheiere a alianelor,de domolire a rivalitilor, mecanism bazat pe schimbul de daruri practicat intr-o continu lupt pentru putere, aa cum subliniaz Thukydides in

cazul odrysilor care practicau acest obicei spre a dobandi putere, cci nimeni nu putea obine nimic fr s dea daruri. Tema cadourilor este in present tratata de numeroase reviste , sait-uri adresate oferantilor sau donatorilor - unele din acestea chiar publicind o varietate de cadouri potrivite pentru diverse ocazii, sunt impartasite senzatii si opinii- de unde reiese necesitatile si preferintele lor.Atit la noi in tara cit si peste hotare , din cauza intensificarii migratiilor,orientarea spre accesibilitate , rapiditate a determinat pe multi sa apeleaze la daruri digitale (transferuri banesti), sms de felicitare ,flori , cadouri virtuale sau alte forme de atentie oferite de agentii speciale . Darul este oferit fara afectiune , se pune accent pe valoarea lui materiala si aspectul ambalajului .Daca avem parte de cadouri in care se investesc mai multi bani decit suflet , lucruri importante ca bucuria primirii sau gestul frumos de a face un dar incep sa dispara .Chiar aa, de ce i dau oamenii cadouri unii altora? n fond, cum e vorba popular, dac dai, n-ai. Ai dat ceva dintr-al tu - rmi tu cu mai puin;prin urmare, a da - cel puin dintr-o perspectiv economic - pare ceva contraproductiv. i totui, oamenii continu s dea.Ne punem intrebarea la ce ne foloseste acest obicei atit de raspindit , atit de vechi si bine inradacinat ? Ce rol a avut el la nceputuri, de ce a aprut i s-a meninut,cum a ajutat el supravieuirii, luptei pentru existen si ce semnificatie are astazi pentru noi ? la toate aceste intrebari imi voi pune staruinta sa va dau un raspuns cit mai obiectiv .

Denumirea capitolului ce va contine partea practica a tezei care urmeaza sa o realizez :,, Fenomenul darului virtual devenit un realitate a modernitatii ,,.Internetul a in ultima perioada .Comunicarea

fenomen care a luat amploare

virtuala prin intermediul retelelor de socializare au transformat viata generatiei secolului XXI, intr-o viata mai mult virtuala decat una reala. In prezent orice persoana are posibilitatea de a selecta prin intermediul unui numar imens de optiuni online darul potrivit care poate varia in dependenta de diverse

evenimente si sarbatori .Retelele de socializare lanseaza anumite servicii care permite utilizatorilor sa cumpere si sa trimita cadouri atit prietenilor cit si

persoanelor apropiate .Ca in orice activitate exista atit avantaje cit si dezavantaje.Avantajele cadourilor virtuale oferite de saiturile de socializare pentru consumatori sunt urmatoarele : Este un mijloc rapid, accesibil si putin costisitor, prin care orice persoana poate sa ofere un dar persoanelor cunoscute sau necunoscute ; Obtinerea rapida a feedback-ului de la persoanele cu care comunicam virtual cu privire la darul oferit ; Magazinul virtual de pe saiturile de socializare este accesibil 24 de ore din 24 si poate fi accesat de oricine cu acces la internet, spre deosebire de magazinul sau firma cu o adresa fixa si un program mai lung sau mai scurt de functionare; Consumatorul poate sa se informeze rapid despre oferta propusa de administatorii saiturilor de socializare acestuia; Aceasta modalitate permite consumatorului de a selecta darul in vizitnd magazinul electronic al

dependenta de suma de bani care este dispus sa o ofere precum si pentru a decide ce produs ar satisface mai bine nevoile si asteptarile destinatarului .