Plan de afaceri al S.C. ELIXIR S.A.

Cuprins
1. Prezentarea societatii Numele complet al firmei Coordonatele intreprinderii Forma juridica de constituire (SRL, SA, SCS, SCA, SNC) !iectul de acti"itate Natura capitalului (aporturi pu!lice, pri"ate, etc.) Capital social Cifra de afaceri din anul precedent #. $storicul afacerii Scurt rezumat al e"olutiei din momentul infiintarii% &e cati an'ajati este ne"oie% Ce calificari tre!uie sa ai!a an'ajatii% Care este structura or'anizatorica( ). &escrierea pietei Clientii Cine sunt clientii% Atra'erea noilor clienti% Riscurile le'ate de succesul firmei Concurenta Ce este concurenta%

Care sunt principalii concurenti ai firmei% Care sunt punctele tari si cele sla!e( Ce cote de piata au( Ce a"antaje competiti"e au comparati"e cu tine( Ce strate'ii de pret are concurenta *. $deea de afaceri Care este ideea firmei de afaceri% Care este aspectul in comparatie cu ideile concurentilor Calea pe care am +otarat sa pornim pentru a atin'e si implini "iziunea firmei ,. Perspecti"a de dez"oltare Politica si strate'ia Strate'ia de mar-etin'

1.Prezentarea firmei S.C. .L$/$R S.A.

Firma .L$/$R infiintata la 012102#00* are drept o!iect de acti"itate comertul cu ridicata al !auturilor alcoolice si nealcoolice, cu sediul in &ro!eta 3urnu Se"erin, str. rl4, nr. )1, jud. 5e+edinti, Romania. Capitalul firmei este de 1,.000 lei impartit in ,000 de actiuni, fiecare actionar a"and 1000 de actiuni, fiecare cu un pret de ) lei. 6aloarea cifrei de afaceri din anul anterior este de apro7. #*.000 lei. Cota de piata a firmei este de ,8 fiind sustinuta de ser"iciile a 1, salariati.

60 50 40 30 20 10 0 2004 2005 2006

S .C. ELIXIR S .A.

veniturile pe parcursul anilor

2007

2008

2009

2010

Firma .L$/$R "a prezinta o 'ama "ariata de !auturi de la apa minerala si suc pana la "in si !auturi spirtoase ce au ca piata de desfacere toate firmele de e7ercitiu din tara si strainatate. Firma .L$/$R are in componenta sa compartimentele9 Financiar2conta!il Resurse2umane

 Comercial (cuprinde functia de mar-etin') $n "iitor actionarii doresc sa duca mai departe traditia comercializarii !auturilor si sa se e7tinda cat mai mult si sa comercializeze alte marfuri sau poate sa ajun'a la crearea unei fa!rici care sa produca !auturile pe cont propriu astfel incat sa se dez"olte o noua functiune in cadrul firmei si anume functiunea de productie. Conducerea operati"a a societatii e asi'urata de o ec+ipa ec+ili!rata si !ine in'+etata , cu e7perienta si succese inre'istrata in acti"itatea anterioara. Componenta acestei ec+ipe9 Lun'oci :a!riel Catalin ; director 'eneral Lun'u 5aria Ale7andra ; director economic <lariu Carmen Loredana ; director comercial Cola Corina ; responsa!il resurse umane Prundeanu =o'dan ; responsa!il apro"izionare #. $storicul afacerii S.C..L$/$R S.A. presetaza ser"icii de alimentatie pu!lica. $n acest inter"al de timp, ca urmare a calitatii ireprosa!ile a ser"iciilor sale, firma si2a casti'at un renume !ine meritat si o cota de piata conforta!ila. Calitatea ofertei si preturile accesi!ile atra' totusi un numar important de consumatori. $n prezent, capacitatea de ser"ire a firmei este utilizata in proportie de 1,8. Coordonatele majore ale misiunii firmei .L$/$R se >nscriu pe linia e"olutiei din ultimii ani a pietei !auturilor alcoolice si consta >n consolidarea pozitiei de producator national de !auturi alcoolice, >m!unatatirea permanenta a calitatii produselor noastre si a te+nolo'iilor utilizate, concomitent cu crearea de noi produse adaptate cerintelor actuale ale pietei. Firma este dedicata clientilor si >si canalizeaza >ntrea'a capacitate ino"atoare, toate resursele interne pentru a raspunde cerintelor acestora. &e asemenea, >n realizarea o!iecti"elor de afaceri an'ajatii nostri sunt un capital de pret.

$n prezent firma dispune de 1, an'ajati, fiecare a"and o calificare profesionala corespunzatoare postului pe care il ocupa. Productia s2a !azat >n permanenta pe acele materii prime care asi'ura cea mai !una calitate a alcoolului etilic rafinat, cerealele precum si pe e7tracte naturale si in'rediente utilizate >n realizarea produselor finite care confera produselor noastre o calitate ce satisface cele mai pretentioase e7i'ente. Alte in"estitii importante pri"esc domeniul protectiei mediului, sanatatii, modernizarii parcului auto, a promo"arii produselor si ima'inii firmei. Perspecti"ele "izeaza modernizarea permanenta a procesului te+nolo'ic >n "ederea mentinerii acestuia la standarde internationale, e7tinderea distri!utiei la ni"el national si international, >m!unatatirea calitatii si prezentarii produselor si lansarea de noi produse adaptate cerintelor pietei, simultan cu o promo"are a'resi"a a acestora. Consider?m c? aceast? afacere are reale @anse de reu@it? pe "iitor deoarece e7ist? o cerere >n cre@tere pentru produsele pe care le oferim.

Structura oraganizatorica S.C.ELIXIR S.A

DIRECTOR Lungoci Gabriel

Secretar 'lade"cu Georgiana

Director economic Lungu Maria #inanciar Luca Georgiana! erceanu Cri"tina

Director comericial Ulariu Loredana

Contabil oldea Emilia! Sbarcea Co"min

Re"ure"e umane Cola Corina

A$ro%izionare& 'anzare

altateanu Laurentiu! (rundeanu ogdan

Mar)eting Ianculo%ici Radita! Cio$oraz Ionut

De"igner Ara$u 'alentin! Mano*u ogdan

). &escrierea pietei Clientii Ca form? de comunicare folosit? pentru a informa, con"in'e sau reaminti pu!licului despre !unurile, ser"iciile, ima'inea, implicarea >n comunitate a unei persoane sau or'anizaAii, promo"area are adesea rolul decisi" >n procesul de realizare a o!iecti"elor sta!ilite. Bn economia de piaA? modern?, nu conteaz? c? produsele sunt de calitate, dac? potenAialii consumatori nu le cunosc, este puAin pro!a!il s? se "Cnd?. Bn mod tradiAional, promo"area a"ea ca scop atra'erea de noi clienAi. Bn prezent este cel puAin la fel de important, dac? nu c+iar mai important s?

reaminte@ti clienAilor a"antajele oferite de produsele proprii, faA? de cele ale concurenAilor @i s?2i con"in'i de acest lucru, >ndrumCndu2i s?2@i satisfac? raAional ne"oile, cump?rCnd produsele tale. Astfel, promo"area modern? "a stimula, dez"olta @i orienta ne"oile consumatorilor. Spoturile pu!licitare nu "or fi de lun'a durata, astfel incat sa starneasca curiozitatea si "or contine toate informatiile de care au ne"oie consumatorii. Pu!licitatea prin presa si prin radio "or fi la fel ca spoturile pu!licitare9 scurte si concise. Pe parcurs "om realiza materiale promotionale inscriptionate cu si'la firmei noastre 9!ric+ete, sepci, tricouri, pa+are etc. Pe !aza cunostintelor do!andite, succeselor anterioare si tipul ser"iciilor oferite, strate'ia "iitoare a afacerii "a fi una de diferentiere calitati"a fata de oferta concurentei. Special pentru atra'erea si mentinerea clientilor2tinta "izati de societate , "om a"ea preturi mici, acest tip de strate'ie do"edindu2se a fi cel mai performant. Politica de pret nu se "a modifica, practicandu2se in continuare un adaos comercial accepta!il. Pentru comenzile de li"rare la domiciliu sau la !irou, pretul unui meniu pentru o persoana incluzand transportul. Speram ca pe "iitor sa nu e7iste riscuri le'ate de succesul firmei. Concurenta Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de ri"alitate dintre a'entii economici in calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei de piata. $n conditiile concurentei creste eficienta economica a producatorului (ma7imizarea profitului) si a consumatorului (ma7imizarea satisfactiei). Ca orice competitie, concurenta se soldeaza cu in"in'atori si in"insi. $n"in'atori sunt a'entii economici care produc !unuri la costuri joase, sau !unuri de calitate superioara. Capacitatea de a produce mai ieftin si de a

"inde mai ieftin pentru a in"in'e concurenta stimuleaza ino"atia, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de noi te+nici de fa!ricatie, la ridicarea ni"elului 'eneral de calificare a personalului, la mai !una or'anizare a productiei si muncii. Aceste mijloace, utilizate la inceput de putini a'enti, se e7tind treptat, datorita constran'erii materiale e7ercitate de pretul mai redus, sau de calitatea superioara a produselor asupra unitatilor ramase in urma, care risca astfel sa iasa c+iar din piata. Astfel concurenta transforma pro'resul intr2o conditie de e7istenta. Concurenta realizeaza deasemeni o selectie a producatorilor, a"and in "edere ine'alitatea dintre intreprinderi in ceea ce pri"este eficacitatea. Astfel a'entii economici sla!i sunt eliminati. Ca urmare, resursele se "or concentra la dispozitia unitatilor capa!ile sa le 'ospodareasca si sa le utilizeze rational. Concurenta tinde sa aseze in ec+ili!ru ramurile de productie, cererea si oferta, sa transmita de la producatori la consumatori o parte din "aloarea suplimentara creata prin cresterea producti"itatii muncii. Fara aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s2ar putea "inde cantitatile tot mai mari de !unuri, iar productia s2ar sufoca. Concurenta asi'ura consumatorilor li!ertatea de a ale'e !unurile si ser"iciile si de a2si satisface la un ni"el superior ne"oile. Concurenta poate fi apreciata ca fiind foarte intensa in acest domeniu, la ni"elul capitalei acti"and peste 100 de unitati. &in acest moti" S.C..L$/$R S.A incearca sa diferentieze si "ine cu o oferta cat mai "aria!ila la preturi accesi!ile, pastrand standardele de calitate cu care si2a casti'at o prestatie de in"idiat pe piata !ine definite. Competitorul firmei noastre S.C. +ALLACE S.R.L ocupandu2se cu "anzarea !auturilor alcoolice si nealcoolice, fiind pe piata romanesca o firma de clasa superioara. .i dispun de o apartura moderna, dar rafinamentul !auturilor lor nu ne pot depasi. .i si2au casti'at renumele prin strate'ia lor de piata fiind o firma de clasa superioara si preturi mari amplasate in zona2tinta. $nfluenAele din e7terior pot ap?rea din pricina produselor sau ser"iciilor oferite de firmelor concurente, determinCnd sc+im!?ri >n

cadrul societ?Aii prin aducerea de >m!un?t?Airi produselor @i ser"iciilor puse la dispoziAie de aceasta. Bn primul rCnd "a fi necesar? identificarea produselorDser"iciilor concurente. Acestea putCnd fi similare cu cele ale firmei, deose!irea putCnd a"ea mai multe cauze ce tre!uie identificate @i apoi eliminate. Reclama joac? astfel un rol important >n promo"area ima'ini produselor @i ser"iciilor, implicit a firmei. Analiza SE 3 (uncte tari 2 e7perienta in domeniu% 2 ima'ine foarte !una pe piata% 2 strate'ie de mar-etin' eficienta% 2 relatii stranse cu un important post 36% 2 ec+ipa de conducere e7perimentata si unita% 2 ser"icii "ariate si de calitate

(uncte "labe , traficul a'lomerat al zonelor de amplasare% 2 suprasolicitarea personalului de deser"ire% 2 imposi!ilitatea de a prelua comenzi mici de deser"ire la mai putin de ) zile pana la data li"rarii

Amenintari O$ortunitati 2 pro'ram de lucru incarcat pentru persoanele din 2 e7tiderea firmei in cat mai multe sedii cu renume international se'mental tinta% 2 cadrul le'islati"e pentru $55% 2 utilizarea la scara tot mai lar'a a internetului (comenzi pentru e2mail)

*. $deea de afaceri

$deea de afaceri este o conditie a!solut necesara pentru a reusi in afaceri. .ste un concept "iu, puternic ancorat in realitatea mereu sc+im!atoareF $deea de afaceri este o afacere ea insasi, iar succesul ei se datoreaza e7clusi" succesului clientilor nostri care, cu ajutorul nostru, au reusit sa puna pe picioare propria afacere si sa o!tina profit. Sta!ilirea unui preA este un proces dinamic. Structura preAurilor practicate de o companie se modific? >n timp. Bn practic?, firmele utilizeaz? "ariate strate'ii de ajustare a preAului >n funcAie de conte7tul e7istent la un moment9 2 acordarea de ra!aturi @i !onificaAii% 2 utilizarea preAurilor diferenAiate (>n funcAie de cump?r?tori, tipuri de produse, locuri de desfacere sau momentul >n timp)% 2 utilizarea preAurilor psi+olo'ice ; ce sunt dimensionate astfel >ncCt s? stimuleze intenAia de ac+iziAie% 2 utilizarea preAurilor promoAionale ; pot fi uneori mai mici decCt costurile de producAie @i sunt practicate pentru a promo"a un anumit produsDser"iciu% 2 utilizarea preAurilor orientate spre "aloare ; mi7ul calitate2 ser"ire este oferit la un preA accepta!il% 2 utilizarea preAurilor sta!ilite pe criterii 'eo'rafice ; sta!ilirea unor anumite preAuri pentru clienAii aflaAi la o distanA? mai mare% 2 utilizarea preAurilor internaAionale ; ce implic? ajustarea preAurilor >n funcAie de a@tept?rile cump?r?torilor de pe pieAele e7terne. Bn concluzie, $re-ul e"te $oate cea mai com$le./ decizie de mar)eting. politic? de preAuri este eficient? doar atunci cCnd clientul este dispus s? pl?teasc? preAul @i un profit este >ncasat. Pentru a fi competiti"i, strate'ia de mar-etin' tre!uie s? fi7eze preAuri care tre!uie atCt s? satisfac? clienAii, cCt @i s? fie profita!ile pentru afacere. alta idee de afacere o constitui implicarea mass2mediei. 3re!uie alese acele c?i ce se potri"esc cel mai !ine naturii @i "tadiului afacerii. Nici o afacere cu o cot? de afaceri sc?zut? nu "a >ncepe prin a2@i face reclam? la 36, a@a cum nici o afacere cu o

cot? de afaceri ridicat? nu se "a rezuma doar la >mp?rAirea de flutura@i. Bn ta!elul de mai jos sunt prezentate cele mai importante c?i de promo"are9
Metoda TV A%anta0e Deza%anta0e cea mai >ntins? arie de costisitoare acoperire imposi!il de direcAionat cu 'rad ma7im de control precizie impact imediat 'reu de oferit informaAii te+nice e"aluare dificil? 'reu de planificat u@or de direcAionat acumulare lent? se pot oferi informaAii impact redus te+nice dificil de controlat se pot utiliza cupoane de 'reu de indicat efectul promo"are a "Cnz?rii arie de acoperire e7tins? impact limitat acumulare rapid? 'reu de oferit informaAii te+nice u@or de planificat u@or de planificat sla!? capacitate informare te+nic? relati" ieftin? u@or de planificat acumulare rapid? ieftin? culoare @i mi@care (n.a. atracti"itate) acoperire lar'? auditoriu2Aint? specific acumulare lent? de acoperire limitat?

Reviste

Presa (naional) Presa (local)

Radio

Cinema Postere

Ofert prin pot

Expoziii

auditoriu2Aint? specific se pot e7plica a"antajele ofertei se pot demonstra a"antajele ofertei este necesar? o planificare atent?

acoperire limitat? dificil de demonstrat a"antajele sla!? acoperire costisitoare costisitoare 'reu de demonstrat a"antajele necesit? timp pentru planificare 'reu de controlat acumulare lent? costisitoare costisitoare 'reu de asi'urat prezenAa auditoriului "izat

,. Persepecti"a de dez"oltare

Aceast? component? a planului "a fi important?, >n special, >n domeniile de acti"itate dinamic?, >n care raportarea unui produs ce "a fi lansat pe piaA? peste un an la condiAiile de piaA? actuale nu mai e tocmai potri"it?. .ste necesar? cunoa@terea tendinAelor @i a@tept?rilor pri"itoare la produsele ce "or apare la acea dat?. Se "or a"ea >n "edere urm?toarele9 2 necesitatea >nlocuirii produselor% 2 posi!ilitatea apariAiei unor te+nolo'ii concurente% 2 acti"itatea de cercetare2dez"oltare >n curs, 2 o!iecti"ele, 2 resursele necesare, etc. (olitica 1i "trategia (olitica de management a re"ur"elor umane este definit? de urm?torii factori9 ,"incronizarea! ,"elec-ia! ,recom$en"area "alaria-ilor! Sincronizarea 2 se refer? la asi'urarea unei e"oluAii raAionale a c+eltuielilor salariale >n raport cu "eniturile o!Ainute din afacere. La demararea afacerii tre!uie p?strat un ni"el al c+eltuielilor cCt se poate de sc?zut, dat fiind faptul c? la acel moment de cele mai multe ori afacerea 'enereaz? prea puAine !eneficii. Prin urmare, tre!uie s? se planifice e7act data si modul >n care se "or realiza an'aj?rile. Selec-ia 2 se refer? la necesitatea implement?rii unor proceduri eficiente de recrutare a personalului. corect? decizie de an'ajare e a!solut necesar? >n primii ani de e7istenA? a companiei, cCnd nu e7ist? de o!icei o a doua @ans? pentru corectarea 're@elilor. Firma tre!uie s? dispun? de personal capa!il pe tot parcursul funcAion?rii ei. Recom$en"ele "alaria-ilor 2 se refer? la prezentarea succint? a !eneficiilor an'ajaAilor. Nu este atCt de important? includerea unui @tat de plat?, cCt a!ordarea unor pro!leme le'ate

de structura salariului >n funcAie de competiAie, pac+ete de !eneficii, planuri de prime @i stimulente similare, participarea salariaAilor la profit etc. Strategia de mar)eting &up? identificarea pieAei2Aint?, o!iecti"elor @i concurenAilor este necesar? o planificare a modului >n care societatea "a utiliza oportunit?Aile e7istente pe piaA? @i o determinare clar? a modului >n care se "a cuceri se'mentul de piaA? dorit. Fi7area scopurilor @i o!iecti"elor de mar-etin' precede ale'erea celei mai adec"ate strate'ii. Pentru a ale'e cea mai potri"it? strate'ie concurenAial? de mar-etin' o firm? "a Aine cont de poziAia sa >n cadrul ramurii sale de acti"itate, de o!iecti"ele fi7ate, de oportunit?Aile e7istente @i de resursele disponi!ile. Strate'ia de mar-etin' aleas? "a depinde de poziAia sa pe piaA?9 lider, c+allen'er, urm?ritor, sau firm? specializat? >n deser"irea ni@elor de piaA?. O$-iunile pe care le are un lider $e $ia-/ >n conturarea strate'iei sale de mar-etin' sunt9 2e7tinderea pieAei totale ; reprezint? cea mai profita!il? alternati"?, aplicat? prin 2 '?sirea unor noi utilizatori ai produsului% 2 '?sirea unor noi destinaAii ale produsului% 2 sporirea frec"enAei de utilizare a produsului% 2protejarea poziAiei deAinute ; de re'ul? liderii sofisticaAi nu las? nici o portiA? desc+is? pentru un atac din partea concurenAilor% 2m?rirea ponderii deAinute pe piaA? ; prezint? interes dac? profita!ilitatea cre@te odat? cu o!Ainerea unei cote de piaA? mai mari. Sta!ilirea unui preA este un proces dinamic. Structura preAurilor practicate de o companie se modific? >n timp. Bn practic?, firmele utilizeaz? "ariate strate'ii de ajustare a preAului >n funcAie de conte7tul e7istent la un moment9 2 acordarea de ra!aturi @i !onificaAii%

2 utilizarea preAurilor diferenAiate (>n funcAie de cump?r?tori, tipuri de produse, locuri de desfacere sau momentul >n timp)% 2 utilizarea preAurilor psi+olo'ice ; ce sunt dimensionate astfel >ncCt s? stimuleze intenAia de ac+iziAie% 2 utilizarea preAurilor promoAionale ; pot fi uneori mai mici decCt costurile de producAie @i sunt practicate pentru a promo"a un anumit produsDser"iciu% 2 utilizarea preAurilor orientate spre "aloare ; mi7ul calitate2 ser"ire este oferit la un preA accepta!il% 2 utilizarea preAurilor sta!ilite pe criterii 'eo'rafice ; sta!ilirea unor anumite preAuri pentru clienAii aflaAi la o distanA? mai mare% 2 utilizarea preAurilor internaAionale ; ce implic? ajustarea preAurilor >n funcAie de a@tept?rile cump?r?torilor de pe pieAele e7terne. $ntr2o lume in care comunicarea este foarte intensa, suntem o!li'ati sa 'asim noi modalitati de a!ordare a clientilor. 3re!uie sa aducem noi perspecti"e pentru a pastra permanent prospetimea necesara o!tinerii succesului deoarece consumatorul care ia ca atare informatiile este o specie pe cale de disparitie. Bn locul lui apare consumatorul care filtreaza informatiile si are capacitatea de a decide. Ca atare, acesta este tot mai intens GcurtatH de toti actorii comunicarii, prin diferite tactici de mar-etin' si pu!licitate. Amplificarea fenomenului promoAional >@i '?se@te e7plicaAia >n9 Gaccelerarea concurenAei, a'lomerarea pieAelor, saturarea consumatorului faA? de num?rul e7cesi" de comunicaAii pu!licitare, !analizarea produselor @i m?rcilor, preferinAa pentru rezultate o!Ainute pe termen scurt, e7i'enAele noilor forme de distri!uAie etc.H, ceea ce face ca promo"area permanent? a produselor s? de"in? cerinA? major?, un factor indispensa!il al oric?rui proces de "Cnzare, indiferent de natura m?rfii. Se "a mentine strate'ia adoptata pana in prezent ce si2a do"edit eficienta. $n continuare se "a acorda o importanta deose!ita satisfacerii cu promptitudine a cererilor de li"rare la domiciliu sau la !irou.

.L$/$R "a ofera o 'ama "ariata de !auturi alcoolice si racoritoare. Vinuri rosii Ca!arnet Sau"i'non9 "inul re'e al soiurilor ne're. .ste un "in scanteietor, care capata refle7e ru'inii pe masura in"ec+irii. $m!uteliat in sticla de 0,1,l. Pinot noir9 un "in care la prima "edere pare se"er, se dez"aluie catifelat celor care stiu sa2l 'uste. $m!uteliat ins ticle de 0,1,l. 5erlot9 este un "in sec !ar!atesc. data in"ec+it el daruieste o aroma de flori si fructe de padure. $m!uteliat in 1l.

Vinuri al e C+ardonnar49 este un "in cu rezonante 'alice. Ar o finite si o aroma asemanatoare parfumului de fan cosit sau a unei poiene de toporasi. $m!uteliat in sticle de 0,1,l. Sau"i'non =lanc9 este un "in sec ce poate fi de'ustat tana sau in"ec+it. Atunci cand se cere un "in al! Sau"i'non con"ine cel mai !ine. $m!uteliat in sticle de 0,1,l.

Pinot :ris9 unul din cele mai placate "inuri al!e, dulci si semidulci ale Romaniei. .ste un "in stralucitor si racoros. $m!uteliat in sticle de 0,1,l.

Realizarea acestei 'ame se doreste a fi o di"ersitate a ofertei care sa asi'ure permanent cel mai !un raport prIt2calitate pentru ca dumnea"oastra sa puteti 'asi la noi "inuri mari la preturi mici. &eci lasati2"a curiozitatea sa "a conduca spre o noua lume create special atat pentru cunoscatori cat si pentru ce"a special si unic pentru tine.

Denumire $rodu"

Cod

(ret
10,J* lei 10,J* lei 1#,*# lei J,#* lei #1,J) lei #),1M lei M0,,# lei 11,NJ lei 1#,*0 lei 1*,0N lei J,,1N lei J,N, lei 1#,J0 lei 1,,10 lei 1N,1# lei ,1.*,lei J,MJ lei 1#,NJ lei

Cantitate
0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l 0,1, l

Feteasca Re'ala 21 6001 Pacate Ali'ote ; 1 Pacate 600# C+ardonna4 ; 5u'ur de 6ita C+ardonna4; Romanian Classic C+ardonna4 ; 3rei Kectare C+ardonna4 ; Lestrea 5urfatlar Cu"ee Amaur4 600) 600* 600, 600M 6001

&ein+ard Rieslin' 600J 5edium &r4 Feteasca Al!a 600N Feteasca Oid"ei Al!a ; 60010 60011 6001# 6001) 6001* 6001,

Feteasca Al!a 1NN* Feteasca Al!a Re'ala ; Secretul lui =ac+us Feteasca Al!a ; =eciul &omnesc Feteasca Al!a ; :old .dition Feteasca Al!a ; Reser"e

Feteasca Al!a Castel 6001M ; Oid"ei Feteasca Re'alaP 60011 Reislin' $talian ; Secretul lui =ac+us Feteasca Re'ala 2 6001J Oid"ei

Feteasca Re'ala ; 6001N Pietroasa Feteasca Re'ala ; 600#0 Romanian Classic Feteasca Re'ala 600#1 Folio ; Oid"ei

J,N1 lei 1,M, lei 11,,0 lei

0,1, l 0,1, l 0,1, l

=auturi spirtoase
=itter Carpaten =itter Cora!ia Campari Crai Floria &ro!eta =rand4 Passion 5ilco" 6inars 3arnae ; Oid"ei A!solut 6odca =lue Lic+ior .li7ir di Pesca :rand 5arnier Lic+ior =01JM =01JJ =01JN =01N# C01NM C01N, C01NN C0#11 60#)# L0##0 L0#1J 1J lei J,, lei ,, lei J,, lei 1,, lei #0 lei 1,, lei 1, lei ,# lei #,,, lei N1 lei