Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de seama a carui opera a in!

runtat timpurile a"ungind pana la noi# $ra !iul lui %estor Ureche &oier instruit detinind !unctii politice importante la s!irsitul veacului al '()-lea in repetate randuri purtator de solii la *oarta +tomana mare vornic al ,arii de -os pe vremea domniei lui $remia .ovila#

/ronicarul de mai tir0iu a invatat carte la 1vov unde a studiat istoria geogra!ia lim&ile clasice latina si greaca retorica si poetica#2eintors in tara a participat la viata politica mai intai ca logo!at apoi spatar# )n vremea domniei lui (asile 1upu a !ost unul din s!etnicii apropiati ai acestuia mare spatar iar din anul 1643 urmand calea parintelui sau a a"uns mare vornic al aceleasi ,ari de -os#4 murit in anul 1647 si a !ost inmormantat intr-o cripta de la manastirea 5istrita din .oldova#

6pre s!arsitul vietii Grigore Ureche a inceput sa scrie 71etopisetului ,arii .oldovei7 la care a muncit intre anii 1643-1647# $ unica lucrare cunoscuta cuprin0ind evenimentele din perioada 1859-1594 ramasa ne!inisata# /ronicarul motivea0a scrierea acestui letopiset din simplul pretext 7ca sa nu se inece anii cei trecuti7 si sa lase urmasilor amanunte despre cele ce au !ost sa se petreaca in anii de demult dar si din gri"a ca acestia sa nu ramina 7asemenea !iarelor si do&itoacelor celor mute si !ara minte7# $ de accentuat importanta pe care o acorda cronicarul istoriei in tre0irea si cresterea constiintei nationale a poporului 71etopisetul ,arii .oldovei7 constituind inceputul istoriogra!iei in lim&a romana#Grigore Ureche a consemnat in mod o&iectiv evenimentele si intimplarile cele mai importante tinind !oarte mult sa !ie nu un 7scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate7#

94devarata istoriogra!ie moldoveana incepe cu Grigore Ureche !iu al unui %estor Ureche &oier re!ugiat o vreme in *olonia (prile" pentru Grigore de a invata in scolile lesesti)# 6patar su& 4lexandru )lias mare spatar si apoi vornic al ,arii de -os su& (asile 1upu nu mai era in viata la 8 mai 1647 cind i se impartea averea# /um Ureche n-a scris cronica vremurilor sale (letopisetul lui merge a&ia pina la 1594 la a doua domnie a lui 4ron-voda) nu putem cauta la el perceptia lumii in care se misca# 6lu"indu-se de i0voare sarace el e un cronicar in intelesul larg al cuvintului in !elul &oierului ce-si inseamna pe scoarta unui ceaslov ivirea unei comete si a calugarului compilator cu toate ca in *olonia a tre&uit neaparat sa cunoasca miscarea umanista si ca intelectual vor&ind el e un om cu invatatura de i0vor occidental si in marginile casei lui un spirit cu vederi inaintate# :undamental ramine totusi &oier &un cu dragoste de tara# ,ot ce se poate astepta de la un ast!el de scriitor este mireasma automatismului harul cuvintului care la Ureche sint tari ca aloia# ;ar gasesti la el intelepciune si acea des!acere de lucruri in duhul 5i&liei dupa care este rasplata si pedeapsa# 4re sensul o&iectivitatii si nu !oloseste stirile care nu 7se tocmesc7 precum &anuieste conceptul de traditie de vreme

ce socoteste ca o natie !ara istorie s-ar asemana 7!ieralor si do&itoacelor celor mute si !ara minte7# $ste evolutionist in istorie in sens &iologic admitind ca orice natie (a0i am 0ice civili0atie) are o 7incepatura7 un 7adaos7 si o 7scadere7# 5ineinteles e providentialist# )i descoperim chiar idei politice# 7,ocmala7 si 7o&iceiele tarii7 nu i se par &ine ase0ate# ;omnul "udeca !ara legi si dupa capul lui si 7unde nu-s pravile din voia domnilor multe strim&atati se !ac7# 4devaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral# 4ici el creea0a sinteti0ea0a !iindca i0voadele nu-i dadeau nici un model# +mul e privit su& o insusire capitala sau un vitiu su& care se asea0a !aptele lui memora&ile intr-o cadenta tipica# 6te!an e un sanguinar leonin(<)#=(George /alinescu-9)storia literaturii romane de la origini pana in pre0ent=)

.iron /ostin(1688-1691) este cronicar de seama mare patriot si umanist inalt dregator si iscusit diplomat !ilo0o! si poet primul nostru scriitor de autentica valoare repre0entant de !runte al culturii medievale din .oldova# ,oate aceste titluri de eruditie si no&lete atri&uite marelui inaintas sint pe deplin indreptatite de viata si !aptele sale de harul si locul ce ii revine in istoria literaturii romane#

4utor al mai multor scrieri in pro0a si in versuri ca 71etopisetul ,arii .oldovei de la 4ron (oda incoace= de unde este parasit de Ureche vornicul din 7!ara de Gios7 cuprin0ind o perioada de aproape sapte decenii (1595-1661) poemul !ilo0o!ic 9(iata lumii7 (primul din literatura nationala) 7 )storia in versuri polone despre ,ara .oldovei si .unteniei7 cronica de proportii ne!inisata 7;e neamul moldovenilor din ce tara au iesit stramosii lor7 in care considera ca 74 lasa iarasi nescris cu mare ocara in!undat neamul acesta de o seama de scriitori ieste inimii durere# 5iruit-am gindul sa ma apuc de aceasta truda sa scot lumii la vedere !elul neamului din ce i0vor si semintie sint lacuitorii tarii noastre7 /a mai apoi sa sustina cu tn!lacarare dar si cu artgumente &ineintemeate ca 7/ea mai stralucita dovada a acestui popor de unde se trage este lim&a lui care este adevarata latina< %umele cel mai adevarat autentic< este ruman sau rumanus care nume acest popor l-a pastrat intotdeauna<7.iron /ostin !ace aceasta a!irmatie in re0ultatul studiilor si a cunostintilor istorice si lingvistice acumulate cu o deose&ita osirdie in strainatate demonstrind ast!el originea romana a poporului nostru si latinitatea lim&ii romane# +cupa !unctiile de mare dregator si diplomat iar mai tir0iu si mare logo!at in!luientind su&stantial viata politica a .oldovei#

2ecemat in tara (16>5) de catre /onstantin /antemir un adept al polonilor inca de pe vremea cind isi !acuse studiile in aceasta tara intra in con!lict cu noul domn care incheiase un tratat secret de alianta cu ?a&s&urgii# )n re0ultatul agravarii acestui con!lict urmea0a de0nodamindul tragic - decapitarea marelui carturar al aceslei epoci 0&uciumate pline de coli0ii intorsaturi neasteptate#

;e su& pana iscusitului si distinsului cronicar al neamului ne-a ramas s!atul intelept precum ca 7nu ieste alta mai !rumoasa si mai de !olos in toata viasa omului 0a&ava decat cetitul cartilor7# )n 0ilele noastre mai ales a acelora din care a!lam de care a!lam de cite au !ost sa se intimple din vremuri straveci si pina acum in aceasta !rumoasa dar mult multpatimita ,ara a .oldovei#

)on %eculce(1673-1745) acest cronicar de seama a neamului a !ost dregator om politic ocupand succesiv !unctiile de postelnic vata! de apro0i de vel aga si vel spatar# )ar in vremea domniei lui ;imitrie /antemir a a"uns hatman al .oldovei#;upa lupta de la 6tanilesti (1711) l-a urmat pe domnitor in pri&e"iile sale prin 2usia# 1a intoarcere in .oldova a !ost numit vornic al ,arii de 6us apoi "udecator de divan#1a 78 de ani dupa o viata 0&uciumata a decedat rapus de &atrinete#

%e-a lasat drept mostenire 71etopisetul 7,arii .oldovei de la ;a&i"a (oda pina la a doua domnie a lui /onstantin .avrocordat7 inceput aproximativ din anul 1788 ca o continuare a operei ilustrului inaintas .iron /ostin# 1etopisetul este precedat de cele&rele 70 sama de cuvinte7 patru0eci si doua de legende istorice 7ce sint au0ite din om in om de oameni vechi si &atrini7 in care sint evocate intr-o aleasa si dulce lim&a intimplari din viata unor domnitori al .oldovei si indeose&i din cea a lui 6te!an cel .are# 4ceste legende constituie in !ond prima culegere de !olclor autohton#

9/ronicar moldovean# *ana la 7 ani copilareste la mosia parinteasca *rigoreni# ,atal sau vistiernicul %eculce moare iar copilul e luat de &unica 4lexandra din 5lagesti# %u e dat la invatatura ci e initiat in cititul si scrisul chirilic de vreun dascal# 4poi il a!lam in .untenia la !amilia stolnicului /# /antacu0ino# )ntors in .oldova urca sirul dregatorilor pana la mare spatar si caimacam (loctiitor de domn)# 4"unge s!etnicul tanarului domn ;# /antemir si in urma pierderii &ataliei de la 6tanilesti (1711) pri&egeste in 2usia si *olonia# )n 1730 re!ugiatul este iertat si revine in tara unde isi scrie cronica inceputa in tinerete@ 71etopisetul ,arii .oldovei de la ;45)-4 v#v# pana la domnia lui )oan .avrocordat v#v# (1661-1748)7# )nainte asea0a culegerea de 43 legende istorice 7+ sama de cuvinte7# /ulese in parte din !olclor ele !ixea0a su& !orma anecdotei momente semni!icative din &iogra!ia domnilor moldoveni mai ales 6te!an cel .are# 1egendele i-au inspirat pe@ Gh# 4sachi (in nuvele istorice) ;# 5olintineanu (;aniil 6ihastrul .anastirea *utna 4produl *urice *etru 2ares .ama lui 6te!an cel .are) /# %egru00i (4produl *urice) (# 4lecsandri (.ovila lui 5urcel 4ltarul manastirii *utna ;um&rava 2osie (isul lui *etru 2ares)#=(George /alinescu-9)storia literaturii romane de la origini pana in pre0ent=)#

+perele cronicarilor

/ronicile reali0ea0a cea dintai imagine scrisa a istoriei noastre# .ai intai au aparut in lim&a o!iciala pe atunci slovona iar mai tar0iu incepand cu secolul al '())-lea in lim&a nationala acestea !iind primele scrieri originale de mare intindere# )n .untenia s-au redactat 91etopisetul cantacu0inesc= si 91etopisetul 5alenilor= cuprin0and intervalul 139016>> 9)storiile domnilor ,arii 2omanesti= de 2adu *opescu si 9/ronica anonima despre 5rancoveanu=#/ele mai reali0ate sunt indiscuta&il cronicile moldovenesti !iindca nu au !ost scrise din ordinul vreunui domnitor deci exprima punctul de vedere al autorilor# 4cestia au o oarecare independenta morala !ata de autoritatea domneasca ceea ce permite o atitudine critica# )n seria moldoveneasca intra 91etopisetul ,arii .oldovei= scris in ordine de Grigore Ureche de la 1859 la 1594 .iron /ostin de la 1594 la 1661 )on %eculce de la 1661 la 1748 si continuat de alti cronicari de mica valoare#

/ronicile au ramas in manuscrise aproape doua secole si au !ost tiparite de Aogalniceanu si 5alcescu dupa 1>40# :iind cunoscute numai de stiutorii de carte nu au putut in!luenta evolutia lim&ii romane literare in aceeasi masura ca textele religioase# 6unt insa primele scrieri originale in lim&a romana de mari dimensiuni si in !elul acesta arunca o lumina mai exacta asupra lim&ii din epoca# )mportanta cronicilor este in primul rand de ordin stiinti!ic prin valoarea documentara a textelor o!erind in!ormatii pretioase despre istoria de epoca medievala# *unand in circulatie idei ca romanitatea poporului latinitatea lim&ii noastreB continuitatea elementului roman in ;acia unitatea tuturor romanilor cronicarii au contri&uit la !ormarea constiintei noastre nationale#

6-a remarcat la cronicari dorinta de a-si ela&ora textele intr-o lim&a comuna pe intelesul tuturor de aceea Ureche si %eculce iau ca model lim&a populara# .iron /ostin carturar de !ormatie serioasa considera ca lim&a populara di!era de cea literara cum era la

romani# $l ia ca model la nivelul !ra0ei latina culta adeseori lasand predicatul regentei la s!arsitul !ra0ei# ,otodata se o&serva alegerea cuvintelor la nivelul lexicului si indeseo&i a !ormelor gramaticale speci!ice intregii arii lingvistice daco-romane# 6e intalnesc !onetisme regionale@ 9d0= pentru 90= 9h= pentru 9!= 9d"= pentru 9"=# *utine elemente regionale apar in mor!ologie la cronicari#

,oate aceste scrieri apartin in mod normal stilului stinti!ic dar intalnim si elemente ale stilului artistic "usti!icate prin doua motive# *rimul este nivelul pe care-l atinsese stiinta istoriei in epoca@ stilul stiinti!ic tre&uie sa !ie total o&iectiv or istoricii din $vul .ediu isi spun si propriile pareri despre evenimentele si personalitatile la care se re!ereau# 6e produce ast!el literaturi0area !aptului istoric# )n al doilea rand pre0enta su&iectivismului se "usti!ica prin aceea ca toti cronicarii presara nenumarate inter"ectii si !ra0e exclamative#4ceasta atitudine are e!ecte asupra expresiei care nu mai ramane o seaca notare de date si !apte ci tradea0a o puternica participare a!ectiva ca in aceasta "elanie a lui %eculce@=+hC+hC+hC saraca tara a .oldovei ce narocire de stapani ca acestia au avutC /e sorti de viata ti-au cad0utC /um au mai ramas om traitor in tine de mirare este cu atata spurcaciuni de o&ieceiuri ce se trag pana asta0i in tine .oldovaC=

/ronicarii recurg la prover&e si la maxime# 6tilul lui /ostin nu e lipsit de in!luenta populara dovada !iind prover&ele si expresiile pe care le !oloseste adesea@ 9/e d0ilele lui cele s!arsite cum sa d0ice cuvantul= =1upul parul schim&a iara nu hirea=# ;e asemenea la %eculce intalnim numeroase prover&e si 0icatori@=*asarea in cui&ul sau nu piere= =cine sapa groapa altuia da intr-ansa= =%u !ac toate mustele miere=#

(aloarea literara deriva si din !aptul ca letopisetele consemnea0a unele evenimente traite de autori deci sunt primele scrieri memorialistice# Gasim in !orma rudimentara procedee ale pro0ei artistice@ naratiune portret descriere si dialog#

%aratiunile lui Grigore Ureche ca si cele ale lui )on %eculce urmea0a modelul popular cu !ra0e scurte dominand coordonarea respecta topica su&iect-predicat uneori recurge la epitete si comparatii de !actura populara# Ureche a intemeiat genul naratiunii simple de !actura istorica# ,extul sau atinge ceea ce $#%egrici numea in 9%aratiunea in cronicile lui Gr#Ureche si .iron /ostin= drept 9naratiune pura= prin preci0ia relatarii liniaritate(respectarea cronologiei) saracie stilistica tonul rece so&ru# /ronicarul intregistrea0a evenimentele asa cum le-a cunoscut din diverse i0voare actiunea prevalea0a in !avoarea interpretarii# Ureche a intuit ca istoricul tre&uie inainte de toate sa expuna !apte# .aterialul este impartit pe capitole !iecare cu cate un titlu analitic@=2a0&oiul lui 5ogdan voda cu lesii= =/and au pradatu 6te!an-voda ,ara

6ecuiasca= =/and au luat 6te!an-voda /hilia si /etatea 4l&ade la pagani= 9/and au omarat 4lexandul-voda 47 de &oieri= =/and au trimis ;espot-voda la imparatie pentru steag=si altele# 5iogra!iile domnitoilor cuprind trei elemente@ momentul inscaunarii enumerarea ra0&oaielor purtate si se incheie cu moartea persona"ului# Un spatiu intins este acordat domniei lui 6te!an cel .are surprinsa in momentele cele mai importante@cucerirea /hiliei si a /etatii 4l&e disputele cu 2adu-voda lupta de la *odul )nalt sau de la 2a0&oieni ridicarea manastirii *utna con!lictul cu regele polon 4l&ert luarea *ocutiei# /unoscute mai sunt naratiunile despre inscaunarea lui *etru 2ares si peregrinarea sa intrarea lui 1apusneanu in tara pentru cea de-a doua domnire s!rasitul tragic al lui )on-voda#

+ alta caracteristica a naratiunii lui Ureche o constituie spiritul morali0ator# 4utorul tine neaparat sa ia atitudine impotriva a&u0urilor si crimelor savarsite de unii monarhi !ara discernamant# 1a un moment dat paraseste povestirea si intr-un capitol separat numit invaria&il 9/ertare si invatatura= trage invataminte pe marginea evenimentelor# 6chema preluata din istoriogra!ia latina si polona ramane un procedeu naiv a&andonat de urmasi# ;upa ce relatea0a despre masacrul !acut de 1apusneanu in !rgmentul urmator propune modelul unui stat in care domnitorul sa !ie ca o matca !ara ac si sa asculte de s!atul &oierilor# ;upa opinia lui Ureche persona"ul care intruneste aceste trasaturi este *etre 6chiopul#

/u exceptia acestor !ragmente morali0atoare putine la numar naratiunea e ocupata integral de actiune# 9ureche atinge esenta istoriei=($#%egrici)#el nu rotun"este nicidata in!ormatia ci adopta un stil concis#

+ data cu .iron /ostin putem vor&i de 9naratiunea de tip anecdotic= ($#%egrici) dusa mai tar0iu la apogeu de )on %eculce# .iron /ostin e totodata primul narator meditativ# /eea ce se o&serva mai intai la el e !orma schim&ata a naratiunii@ scrisul nu mai e spontan ca la Ureche ci compus se naste in urma unui proces la&orios# Un progres semni!icativ se reali0ea0a pe linia constructiei persona"ului@ dincolo de insiruirea de evenimente cronicarul lasa loc anali0ei psihologice !ramantarilor interioare ale eroului# .iron /ostin reali0ea0a mici &iogra!ii de-a lungul carora se urmareste devenirea persona"ului# Un exemplu il constituie evolutia lui 6te!an ,omsa pe parcursul celor doua domnii# Un ;omn crud si sangeros 6te!an ,omsa are gustul 9!arsei ori&ile=@iarta pe unul ce se ra0vratise totusi il duce la locul executieiB cel in cau0a incearca sa se apere dar este ucis pe loc# 4celasi sadic domn-ni se spune- purta cu sine un calau care striga aratand spre &oieri@=6-au ingrasatu doamne &er&ecii &uni sintu de giunghiat= vor&e la care ,omsa daruia &ani tiganului# /hiar daca ar parea incredi&il .iron /ostin ne asigura ca a survenit o schim&are in caracterul persona"ului@=)ara la a doua domnie cu multu schim&atu intr-altu chip dupa patima ce-) venise si lui la cap=#

;aca Ureche povestea detasat .iron costin traieste istoria la modul dramatic destinul tragic al omului supus unei !orte implaca&ile este tema lui predilecta# 4vand structura re!lexiva .iron /ostin este singurul cronicar ce-si indreapta atentia asupra destinului !iintei umane# ;e alt!el 9meditatia asupra omului asigura unitatea operei sale=(.#6carlat =)ntroducere in opera lui .#/ostin=)# ,extul e impregnat de maxime prover&e cugetari ce punctea0a o anume situatie sau au un caracter anticipativ# /ele mai multe vi0ea0a destinul incert si nestatornicia lucrurilor omenesti@=)ara nu sunt vremile supt carma omului ce &ietului om supt vremi= =)ara roata lumii nu asa cum gandeste omul ce in sursul sau se intoarce=# 2e0ulta de aici drama individului care se simte la indemana destinului capricios haituit de istorie(9)ara noi privim cumplite vremi si cumpana mare pamantului nostru si noua=)# 4utorul primului poem !ilo0o!ic din literatura romana de0volta in cele mai multe dintre naratiuni tema sortii schim&atoare# Un exemplu il constituie capitolul ce il are in centru pe domnitorul 5arnovsDi# 6oarta nedreapta a acestui domnitor milostiv cu dragoste de tara care e ucis de turci cand pleaca la ,arigrad dupa !irman il impresionea0a pe cronicar#=%estiutor gandul omenesc(<#)la ce merge si la ce tamplari apoi soseste= spune el# )n continuare relatea0a niste intamplari ce tin mai mult de legenda dar care intaresc nevinovatia celui sacri!icat(calul lui 5arnovschi se i0&este cu capul de un 0id si moare iar in ,aringrad are loc un incendiu devastator)# *entru &oierii ce l-au insotit pe domnitor(intre care se a!la si tatal cronicarului) urmea0a momente de groa0a# *ostelnicul /ostin e scos in toiul noptii din inchisoae dar nu pentru a !i inecat cum spunea el ci pentru o discutie cu vi0irul# .iron /ostin stie sa dispuna de li&eratatile scriitotului si o!era detalii ce creea0a naratiunii o evidenta tensiune dramatica#

$picul are si un caracter anticipativ# /ronicarul enumera semnele ce au prevestit caderea casei lui (asile 1upu@cometa eclipsa de soare si navalirea lacustelor# 9/a era sa se pomeneasca la domnia lui (asile voda pentru cometa adeca steaua cu coada care s-au prime"duit cu cativa ani inainte de aceasta asea de grea premeneala acestii domnii si intunecarea soarelui in anul acela(<)si tot intr-acela an lacustele neaud0ite veacurilor care toate semnele in loc &atranii si astronomii din ,ara 1eseasca a mare rautai ca santu acestor tari meniia=#

6e remarca anumite progrese in per!ectionarea stilului lui .iron /ostin#1a nivelul sintaxei pe langa atri&utele clasice ale oratoriei - interogatie retorica gradatia repetitia exclamatia - intalnim nenumarate !iguri de stil printre care meta!ore metonimii si mai ales comparatii@ =*recum muntii cei inalti si malurile cele inalte candu sa naruiesc de vreo parte pre catu sunt mai inalti pre atata duruit !ace mai mare<=

;espre legendele inserate in culegerea 9+ sama de cuvinte= a lui %eculce nu s-au pastrat documente(au !ost au0ite=din om in om de oameni vechi si &atrani=) insa autorul le consemnea0a pentru cine vrea sa le creada# /ele mai multe dintre acestea au !urni0at su&iecte pentru scriitorii din secolul trecut@ 6te!an voda a hotarat locul pe care urma sa se construiasca manastirea *utna tragand cu arcul si se spune ca un copil de casa ar !i tintit mai departe decat insusi domnitorul de aceea ) s-a taiat capulB intr-o lupta aprodul purice l-a a"utat pe 6te!an cel .are sa urce pe cal de atunci numele ) s-a schim&at in .ovilaB inainte de a-l numi domn pe *etru 2ares imparatul de la ,aringrad ar !i sarit cu calul de trei ori peste elB !ata lui 2adu-voda a !ugit cu o sluga de la curtile domnesti cand au !ost gasiti ea a !ost trimisa la calugarie iar iu&itul ei ucisB*etru 2ares voda in timp ce !ugea de dusmani este a"uns de un popa si ii striga acestuia@=)ntoarce-te popo inapoi nuti lasa liturghia nes!arsita=#

George /alinescu )-a surprins cel mai &ine datele personalitatii artistice remarcadu-)=< ingenuitatea sireata(<) prover&ialitatea !ilo0o!ia &atraneasca minunarea vaietatura si in !ine acel lucru invederat dar inanali0a&il ce se cheama darul de a povesti=(9)storia literaturii romane de la origini pana in pre0ent=)#

*aremilologia vor&irea in pilde este o trasatura de &a0a a naratiunii lui %eculce@=,atarii au intrat in tara ca lupii intr-o turma= =pasarea vicleana da ingura in lat= =mielul &land suge la doua maice= =si asa au tinut de &ine aceasta pace cum tin cainii vinerile=#:recvente sunt expresiile plastice ce redau ideea de prime"die a vietii@ =in cumpana pierii= =lui ;uca-voda &oierii stau sa-) manance capul= =si-a &agat capul pentru voia &anilor= =a plati cu capul=#

)n operele lor cronicarii !olosesc toate modalitatile de expunere# *rin intermediul naratiunii acestia pre0inta intamplarile prin intermediul portretului ca marca a descrierii reali0ea0a !igura persona"elor iar dialogul este !olosit de toti cronicarii pentru a da autenticitate celor relatate# 1a Ureche suntcunoscute dialogurile dintre *etru 2ares ce se intorcea cu carele de la pescuit si &oierii ce-l intampinara sa-) spuna ca este mostenitorul de drept al tronului un dialog ramas cele&ru este acela dintre 4lexandru 1apusneanul si cei patru &oieri trimisi de 6te!an ,omsa@=;aca au mersu solii ,omsiei si )au spus 0ic sa le !ie d0is 4lexandru-voda@EE;e nu ma vor eu ii voiu pre ei si de nu ma iu&escu ei ii iu&escu pre dansii si tot voiu merge ori cu voie ori !ara voieFF#=

1a .iron /onstin dialogul are tenta de maxima mai toate interventiile persona"elor !iind o constatare a trasaturii de caracter intotdeauna cel care vor&este se caracteri0ea0a prin ceea ce spune# ;e cate ori condamna pe cineva 6te!an ,omsa

asista la executie si rostea invaria&il@=6a nu te ierte ;umne0eu cu cel mare cap al tau=# ,ot 6te!an ,omsa a !ost rugat de niste &oieri sa ierte pe un diac ce era &un carturar dar domnitorul a raspuns@=?a ha haC.ai carturaru decat dracul nu este altulC=#

:recventa cea mai mare a dialogului este la )#%eculce#Gasim o du&la explicatie@prima ar !i ca evenimentele si persona"ele despre care narea0a le-a cunsocut direct a doua explicatie este talentul incontesta&il de narator care stie sa opreasca povestirea in loc spre a recurge la vor&irea directa#$l introduce dialogul cum va proceda mai tar0iu /reanga printr-o !ormula invaria&ila@=d0ic sa !i d0is=#

)n!luenta cronicilor asupra literaturii romane este indiscuta&ila#+data descoperite ele au !ost pentru scriitori un re0ervor pretios de teme persona"e su&iecte# ;in 1etopisetul lui Ureche s-au inspirat /ostache %egru00i in nuvela 94lexandru 1apusneanul= (asile 4lecsandri in poemul=;um&rava rosie= si in drama 9;espot voda= ;elavrancea in trilogia .oldovei 6adoveanu in romanele istorice 9:ratii -deri=si 9%icoara *otcoava=#/ronica lui .iron /ostin a servit ca i0vor lui ?asdeu 6adoveanu in 9%eamul 6oimarestilor=# ;e la %eculce au pornit in reali0area multor opere scriitori ca 4lecsandri 5olintineanu 6adoveanu ultimul luandu-l chiar ca model stilistic#

9/ultura noastra veche este un &loc de marmura in care stau inca nenascuti $minescu /reanga 6adoveanu#=(G#/alinescu)#

*otretul ca tip de descriere in scrieri

)n operele cronicarilor poate !i o&servat o tendinta interesanta re!eritoare la !elul in care se reali0ea0a descrierile acestea avnd ca prima !orma portretul#

4st!el portretele lui Grigore Ureche sunt un tip clasic@anunta trasaturile !i0ice(dar cateodata sare peste ele) apoi trasaturile morale si !aptele care le "usti!ica# /ele mai reusite sunt portretele lui 6te!an cel .are 5ogdan voda *etru 2ares 4lexandru 1apusneanu# ;espre portretul lui 6te!an cel .are s-a spus ca este 9cel mai clasic din literatura veche=(%#/arto"an)#.etoda lui Ureche consta in insiruirea de atri&ute etichetante@ 9:ost-au acestu 6te!an voda om nu mare la statu manios si de gra&u varsatoriu de sange nevinovatB de multe ori la ospete omoria !ara "udetu# 4mintrilea era om intreg la !ire nelenesu si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai acolo il a!lai# 1a lucruri de ra0&oaie mester unde era nevoie insusi se viriea ca va0andu-l al sai sa nu sa indaraptie0e si pentru aceia raru ra0&oiu de nu &iruia# 6i unde &iruia altii nu perdea nade"dea ca stiindu-sa ca0ut "os sa radica deasupra &iruitorilor# .ai apoi dupa moartea lui si !eciorul sau 5ogdan voda urma lui luasa de lucruri vite"esti cum se tampla din pom &un roada &una iase#

)ara pre 6te!an voda l-au ingropat tara cu multa "ale si plangere in manastire la *utna care era 0idita de dansul# 4tata "ale era de plangea toti ca dupa un parinte al sau ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult &ine si de multa aparatura# /e dupa moartea lui pana asta0i ii 0icu sveti 6te!an voda nu pentru su!letu ce iaste in mana lui ;umne0eu ca el inca au !ostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui cele vite"esti care niminea din domni nici mai nainte nici dupa aceia l-au agiunsu#=

;e remarcat ca Ureche anunta doar o singura trasatura !i0ica(era mic de statura) dupa care urmea0a doua trasaturi de caracter negative(manios si crud) "usti!icate prin !apta @ 9de multe ori la ospete omora !ara "udetu 9#1egendarul domnitor ramane in constiinta poporului prin cu totul altceva# 4ntite0a este creata prin adver&ul 9amintrilea 9 dupa care urmea0a trasaturile de caracter de asemenea "usti!icate printr-o gradatie ce-l plasea0a pe erou in !runtea tuturor domnitorilor@=nici mai inainte nici dupa ceia l-au a"unsu=#

*ortretele lui .iron /ostin sunt lapidare@ anunta trasatura dominanta de caracter iar uneori isi pune eroul sa vor&easca pentru a se autocaracteri0a# *ortretele reali0ate de .#/ostin nu sunt nuantateB !iecare persona" repre0inta un tip uman iar cronicarul ni-l in!atisea0a cu tot ceea ce-) este caracteristic@ sangvinarul (6te!an ,omsa) strainul care domina tara (Gaspar Gratiani) nevinovatul sacri!icat (5arnovsDi) am&itiosul !ara margini ((asile 1upu) inteleptul omul instruit(Gh#6te!an)# *e /ostin nu-l interesea0a trairile !i0ice testea0a insa la toti eroii sai darul elocventei si gradul de cultura# ;espre Gheorghe 6te!an spune@=+m deplin capu intregu hire adanca cat poti 0ice ca nascu si in .oldova oameni=insa ;omnu 6te!an voda ,omsa mare varsatoriu de sange gros la hire si prostatec catu ii parea ca ieste asea &ine cum domniia intai=B=era la hirea sa

5arno&sDi voda !oarte tru!as si la portul hainelor mandru iara la inima !oarte direptu si nelacom si &landu<=#

/ele mai reali0ate din punct de vedere artistic sunt cele ale lui %eculce# .emora&ile sunt portretele !acute mitropolitului ;oso!tei tarului *etru cel .are domnitorilor /onstantin si ;imitrie /antemir vi0irului Gin 4li-pasa#6pre deose&ire de inaintasii sai )on %eculce anunta amanuntele ce evidentia0a intregul@ semne particulare ticuri gesturi# %eculce individuali0ea0a puternic portretele sale sunt vii raman in memorie@=)ara imparatul era om mare mai inalt decat toti oamenii iara nu gros rotund la !ata si cam smead oaches si cam arunca cate odatGdin cap !luturand# 6i nu cu marire si !ala ca alti monarhi ci um&la !iecum prost la haine si numai cu doua trei slugi de-) era de gri"a tre&ilor# 6i um&la pe gios !ara alaiu ca un om prost=#

9*ortretul lui %eculce se situea0a la mi"locul dintre caricatura si ta&lou= (G#/alinescu)#$ste ca0ul mai ales al grecilor urati pentru moralitatea lor indoielnica cand cronicarul exagerea0a unele trasaturi negativa# *ortretul lui ;umitrascu /antacu0ino este grotesc@=;umitrasco voda era om &atran grec taringrasdean de neamul lui de /antacu0inesti#(<)6i era om nestatator la vorovi talpi0 amagitor geam&as de cei de la :anar din ,aringrad# 9#

)ntentii ce stau la &a0a scrierilor

/ronicarii au avut o valoroasa contri&utie cu deose&ire in domeniul istoric# $i au su&liniat pentru prima data la noi necesitatea scrierii istoriei(9sa ramane !eciorilor si nepotilorB sa le !ie invatatura despre cele rale sa se !ereasca si sa se socoteasca iar despre cele &une sa urme0e si sa invete si sa se indirepte0e=-preci0a Grigore Ureche)#

$i si-au asumat li&ertatea propriilor ganduri si sentimente apropiindu-se de istorie cu constiinta responsa&ilitatii !ata de adevar# 96crisoarea este un lucru vecinicu# /andu ocarasc intr-o 0i pre cineva iaste greu a ra&daB dara in veciH $u voi da seama de ale mele cate scriu=-isi de!inea !erm .iron /ostin po0itia de istoric re!u0ant 9a scrie ocara vecinica unui neam=(9;e neamul moldovenilor=)# *rin urmare in!ormatiile nu se preiau la

intamplare ci se con!runta dupa di!erite i0voare spre a putea alege adevarul istoric# 6-a conturat ast!el ceea ce asta0i se numeste cercetarea critica a i0voarelor istorice actiune speci!ica de alt!el umanistilor europeni#

Grigore Ureche .iron /ostin )on %eculce si cronicarii munteni de!inesc valoarea multipla a istoriei@documentara instructiva educativa ca i0vor de inspiratie#

.iron /ostin a!irma cu convingerea omului integrat pe deplin constiintei de neam@=1etopisetele nu santu numai sa le citeasca omul sa stie ce iaste rau si de ce sa se !ereasca si ce va urma hie cine<=#;eci cunoasterea istoriei tre&uie sa consemne0e deopotriva instruire si educatie# )storiogra!ia presupune date si !apte (pentru .oldovaintre anii 1859-1748B pentru ,ara 2omaneasca-intre 1390-1739) pre0entand scene si modele umane(la podul )nalt /alugareni si 6tanilesti cu 6te!an cel .are .ihai (itea0ul si ;imitrie /antemir) secvente ale luptei pentru independenta nationala si dreptate sociala# *ro!und umanisti cronicarii se adresea0a oamenilior cerandu-le sa cunoasca istoria neamului preluand in mod critic datele !aptele si modelele spre a se modela pe ei insisi in perspectiva evolutiei ulterioare a acestui neam romanesc#