UNIVERSITATEA HYPERION

Facultatea de Stiinte politice,Sociologie si Relatii internationale

PROIECT E CERCETARE Agresi!itatea in "ot#al

Tudor $aria $agdalena,Anul I

Introducere
Violenta a de!enit un "eno&en cotidian' Statisicile realizate in diferite tari arat o crestere ingri(oratoare a comportamentelor agresive. n fiecare zi mass-media prezint nenumarate acte de !iolenta) parinti care isi #at copiii, copii care la randul lor isi lo!esc parintii, elevi care agreseaz profesori, reglri de conturi ntre #andele de cartier, atacuri teroriste, grupuri care protestea* din diferite motive &potri!a statului, a conducerii' Acest "lagel a cuprins si sportul' +ucatori accidentati, ar#itri lo!iti, suporteri raniti si pagu#e de sute de &ilioane' e ce "ot#alul declansea*a cele &ai nepre!a*ute reactii pe teren si in tri#une este greu de inteles' e ce nu se inta&pla acelasi lucru la #o,, lupte sau rug#-. /u&ea 0sportului rege1 se con"runta si ea cu o pro#le&a care ne a"ectea*a !ietile "iecaruia dintre noi) agresi!itatea'

e"inirea agresi!itatii
Agresi!itatea este un concept di"icil de de"init' Ter&enul de 0agresi!itate1 !ine din latinescul 0agradior1, care insea&na 0a &erge catre21 si a e!oluat apoi in 0agredire1 ce se&ni"ica 0a &erge catre2 cu un spirit #elicos 3a&enintator, ra*#oinic4 cu tendinta de a ataca1' Agresiunea este un act de ostilitate, ranire, !iolenta sau de e,tre&a a"ir&are de sine 3O,"ord, Dictionar de Sociologie, Ed' Uni!ers Enciclopedic, 5ucuresti, 67784' Pute& considera agresi!itatea ca o caracteristica a acelor "or&e de co&porta&ent orientate in sens distructi!, in !ederea producerii unor daune, "ie &ateriale, &oral9psi:ologice sau &i,te' Actul agresi! poate !i*a o#iecte sau "iinta u&ana' Agresi!iatea nu tre#uie con"undata cu un co&porta&ent antisocial, ca delinc!enta si in"ractionalitatea, dar si in!ers, nu orice co&porta&ent antisocial 3inclusi! in"ractional4 este caracteri*at de agresi!itate' e cele &ai &ulte ori este asociata si c:iar con"undata cu !iolenta' e Este ade!arat ca in proportie &are co&porta&entele agresi!e sunt !iolente dar e,ista si ca*uri de conduita agresi!a in "or&e non9!iolente 3de e,e&plu otra!irea lenta a unei persoane4' ase&enea co&porta&entul agresi! poate "i orientat si asupra sinelui' Pe langa suicid, "or&a cea &ai gra!a de co&porta&ent autodistructi!, &ai sunt si acte co&porta&entale care a"ectea*a

sanatatea organis&ului cu& ar "i "u&atul, consu&ul de alcool si droguri4' Criteriile de identi"icare a agresi!itatii sunt in "unctie de persoana care adopta o conduita agresi!a 3 agresi!itate tanar ; adult, &asculina ; "e&inina, indi!iduala ; colecti!a, spontana ; pre&editata4, in "unctie de &i(loacele utili*ate 3agresi!itate "i*ica ; !er#ala, directa ; indirecta4, in "unctie de o#iecti!e 3agresi!itate in scopul o#tinerii de #ene"icii &ateriale ; agresi!itate care ur&areste ranirea si distrugerea !icti&ei4 si in "unctie de "or&a de &ani"estare 3agresi!itate !iolenta ; non9!iolenta, latenta ; &ani"esta4'

Teorii ale agresi!itatii

E,ista &ai &ulte teorii concurente in legatura cu ceea ce ii "ace pe oa&eni sa de!ina agresi!i, unele sunt de esenta #iologica sau instinctuala iar altele isi au originea in relatiile indi!idului cu &ediul social' Filoso"ul T:o&as Ho##es sustinea ca oa&enii sunt !iolenti de la natura si ca nu&ai cu &ult e"ort e!ita un 0ra*#oi al tuturor i&potri!a tuturor13 ictionar de sociologie, 67784' <onrad /orent* si Sig&und Freud au "ost de aceeasi parere ca agresi!itatea este innascuta' In ti&p ce Freud spunea ca agresi!itatea este un instinct de a agresa si de a "i !iolent cu care oa&enii se nasc, /orent* s9a a,at &ai &ult pe natura #iologic9instinctuala a co&porta&entului agresi! care are o !aloare adaptati!a si esentiala pentru supra!ietuire in care cel &ai puternic in!inge' Ast"el se produce o selectie naturala care !a per&ite o data cu trans&iterea ur&asilor si reproducerea agresi!itatii' Ca in"luente #iologice &ai pute& enu&era) in"luente neuronale 3e,ista anu&ite *one ale corte,ului care, in ur&a sti&ularii electrice, "acilitea*a adoptarea de catre indi!id a unui co&porta&ent agresi!4, in"luente :or&onale 3&asculii sunt &ult &ai agresi!i decat "e&elele datorita di"erentelor de natura :or&onala, in"luente #ioc:i&ice 3cresterea alcoolului in sange, scaderea glice&iei4' Poate cea &ai cunoscuta teorie asupra agresi!itatii este cea nu&ita "ustrare9agresiune' Aceasta teorie a "ost "or&ulata de catre +o:n ollard i&preuna cu alti colegi din Uni!ersitatea Yale in lucrarea 0Fustration and aggression1 in anul %=8=' 0Con"or& acestei teorii, "rustrarea, stare a"ecti!a negati!a pro!ocata de pri!area indi!idului de #unurile sau drepturile cu!enite, precu& si aparitia #rusca, neasteptata a unor #ariere 3reale sau i&aginare4 in calea atingerii scopurilor generea*a co&porta&ente agresi!e1 3C:elcea, 8

Septi&iu' 3677>4' Psihologie Sociala. 5ucuresti' Ed' Econo&ica' pg' %?4' Conceptele care se regasesc in aceasta teorie sunt) agresi!itate, in:i#itie, "rustrare, si orientarea actelor de agresi!itate spre alte tinte decat asupra sursei' /' 5er@oAit* 3Ps-c:ological 5ulletin, =>, B%79B6?4 a a"ir&at ca e,punerea la e!eni&ente a!ersi!e 3pe care pre"era& sa le e!ita&4 generea*a a"ecte negati!e 3senti&ente neplacute4 care, la randul lor, acti!ea*a auto&at tendinte catre agresi!itate si lupta' O ulti&a teorie este cea a in!atarii sociale a agresi!itatii' Cel care a sustinut aceasta po*itie este Al#ert 5andura' Con"or& acesteia co&porta&entul agresi! se in!ata prin doua &odalitati) direct 3prin reco&prnsarea sau pedepsirea unor co&porta&ente4 si indirect 3prin o#ser!area si i&itarea unor &odele de conduita ale altora, &ai ales ale adultilor4' 5andura considera ca &odelele de conduita agresi!a se intalnesc in "a&ilie, &ediul social si &ass9&edia'

Factorii care in"luentea*a agresi!itatea

Asta*i "actorii care in"luentea*a agresi!itatea sunt "oarte &ulti si creea*a pro#le&e sociale "oarte &ari ce necesita in!estitii &ateriale "oarte &ari si e"orturi din partea persoanelor speciali*ate' Statisticile pri!ind in"ractiunile arata "aptul ca #ar#atii sunt &ai agresi!i decat "e&eile' Autori precu& Eagl- si Ste""en pornind de la aceste statistici, au a(uns la conclu*ia ca intrade!ar este &ai pro#a#il ca #ar#atii sa "ie &ai anga(ati decat "e&eile in agresi!itatea desc:isa, insa di"erenta este destul de &ica' e ase&enea s9a constatat ca #ar#atii si "e&eile au atitudini di"erite i&potri!a agresi!itatii si ca a&#ele se,e se adresea*a &ult &ai agresi! tintelor &asculine decat i&potri!a celor "e&inine' Este cunoscut de toata lu&ea 3atat de specialisi cat si de nespecialisti4 "aptul ca alcoolul constituie un "actor i&portant care duce la co&iterea de acte antisociale #a*ate pe !iolenta' Consu&at &ai ales in cantitati &ari alcoolul reduce luciditatea contri#uind la accentuarea agresi!itatii, de &ulte ori in"ractorii incearca sa se apere in "ata organelor (uridice prin "aptul ca in &o&entul co&iterii actului de !iolenta se a"lau 0su# in"luenta alcoolului1' In aceeasi categorie intra si drogurile care a"ectea*a agresi!itatea in "unctie de tipul de drog consu&at, di&ensiunea do*ei si daca persoana respecti!a se a"la sau nu in pericol sau este a&enintata' in pacate si asta*i #ataia este "rec!ent "olosita de catre parinti ca un &i(loc de educare si disciplinare a copiilor, uneori a!and "or&e "oarte gra!e pro!ocand copiilor le*iuni corporale si

c:iar decesul' Specialistii au reusit sa e!identie*e trasaturile "a&iliilor care "olosesc agresi!itatea aceste sunt) caracteristici de&ogra"ice 3parinti cu di!ortati sau care nu si9au dorit respecti!ul copil4, atitudinile parentale in raport cu crestrea copiilor, tul#urari psi:ologice si psi:iatrice si 0istoria1 !ietii parintilor 3daca au a!ut parte de acelasi trata&ent in copilarie4'

Agresi!itatea in "ot#al
Actele de agresi!itate sunt daunatoare societatii deoarece prin nu&arul lor &are, si care continua sa cresca, a"ectea*a toate societatile si &ai ales senti&entul de siguranta al cetateanului' In ulti&a !re&e acest "eno&en este intalnit &ai ales in "ot#al' Se spune ca "ot#alul se (oaca de cand lu&ea' Nu este !or#a de (ocul pe care il cunoaste& in "or&a si dupa regulile lui actuale ci de alte (ocuri cu &ingea care erau practicate de di"erite tri#uri si populatii' Insa (ocul ro&anilor nu&it 0:arpastu&1 repre*inta c:intesenta tuturor (ocurilor antice cu &ingea si a "ost unul dintre cele &ai ase&anatoare cu "ot#alul de asta*i' In cadrul acestui (oc se in"runtau nu&erosi (ucatori in doua ta#ere di"erite care ur&areau sa intre in posesia &ingii si sa o conduca dincolo de o linie trasata in terenul ad!ersarilor' Asta*i stadioanele sunt ase&enea a&"iteatrelor si te&plelor de odinioara, ele strang &ulti&i care canta, agita "ulare, stegulete, arunca con"etti, striga, dansea*a' Insa aceasta sar#atoare a &ulti&ilor este insotita uneori si de !iolenta' In perioada noie&#rie9dece&#rie 6778, The Gallup Organisation a reali*at in Ro&ania un sonda( pe te&e sporti!e' Ast"el s9a constatat ca doua trei&i dintre persoanele de peste %B ani sunt interesate de "ot#al cel putin intr9o oarecare &asura iar un ro&an din din cinci se do!edeste a "i un ade!arat &icro#ist' Cradul de interes "ata de "ot#al se re"lecta "oarte #ine si din o#isnuinta indi!i*ilor de a ur&ari in &ass9&edia su#iectul' In &edie, D7E dintre cei interesati de "ot#al ur&aresc cu regularitate e&isiuni TV' Sau articole de "ot#al' in galeriile ec:ipelor de "ot#al "ac parte persoane de toate !arstele de la copii, care a#ia stiu sa pronunte nu&ele ec:ipei pe care o sustin, si pana la #atrani' Acestia se #ucura, se intristea*a, traiesc &o&ente de &are tensiune ner!oasa, care conduc in "inal la e,plo*ii de #ucurie si torente de aplau*e ce cree*a e&otii de neuitat' Un lucru gra! este "aptul ca unii suporteri nu stiu sa se #ucure sau sa accepte o in"rangere a ec:ipei "a!orite si reactionea*a intr9un &od neci!ili*at) in(ura, scuipa, arunca cu di"erite o#iecte, >

rup scaune si c:iar a(ung sa se #ata' Se pare ca nici &asurile luate de gu!ern 3a!ertis&ente, interdictii de a nu &ai intra pe stadion, a&en*i4 nu par sa9i opreasca pe acestia si c:iar a(ung sa se ra*#oiasca cu organele de politie' Un alt aspect este "aptul ca aceste agresi!itati continua si in a"ara stadioanelor se de!astea*a &i(loace de transport in co&un, se sparg gea&urile &aga*inelor, se inscriptionea*a di"erite locuri sau o#iecte, se ataca persoane ne!ino!ate' entu*is&ul &ulti&ii, au decedat' O e,plicatie a acestui tip de co&porta&ent se pote gasi in teoria lui Custa!e /e 5on despre co&porta&entul colecti!' Acesta sugera "aptul ca reactiile indi!iduale se pierd in &ulti&e si ca indi!idul a(unge sa gandeasca si sa actione*e intr9un &od cu totul di"erit de cel in care ar reactiona "iind singur, i*olat de grup' In cadrul &ulti&ii pe langa ideea de anoni&at, care per&ite scaderea responsa#ilitatii de sine, apare si contagiunea care duce la raspandirea ideilor, senti&entelor si e&otiilor cu o rapiditate "oarte &are 3Dictionar de sociologie, 67784' Ast"el in ase&enea conditii suporterii FuitaF de sine si a(ung sa co&ita di"erite acte de agresi!itate' e e,e&plu au e,istat situatii in care spectatori, !eniti la &eci sa se #ucure de "ru&usetea (ocului si de

e"inirea ipote*elor
Ipote*a este o a"ir&atie netestata cu pri!ire la relatia 3de regula cau*ala sau de asociere4 dintre concepte in cadrul unei teorii date 3 Dictionar de Sociologie, 67784' Voi increca sa arat "aptul ca o persoana cu cat este &ai &icro#ista cu atat tinde sa "ie &ai agresi!a' e ase&enea ca ni!elul de instruire si "a&ilia repre*inta doua co&ponente i&portante in &ani"estarea unui co&porta&ent agresi!'

Alegerea instru&entului de cercetare

In anc:eta reali*ata pentru pre9testarea ipote*ei a& ales ca instru&ent de cercetare c:estionarul' C:estionarul de cercetare repre*inta o te:nica si, corespun*ator, un instru&ent de in!estigare constand dintr9un ansa&#lu de intre#ari scrise ordonate logic si psi:ologic care deter&ina

raspunsuri ce sunt inregistrate in scris de catre operatorii de anc:eta sau prin autoad&inistrare 3C:elcea, 677B, pg' 6%64' Tipul de c:estionar pe care l9a& utili*at este cel de opinie cu a(utorul caruia a& a"lat atitudinile si parerile persoanelor anc:etate' Pentru ela#orarea acestuia a& operationali*at ter&enii de Fco&porta&ent agresi!F si F&icro#istF'

Operationali*area
Cand spune& 0co&porta&ent agresi!1 ne re"eri& la 0orice "or&a de conduita orientata in sens distructi! in !ederea producerii unor daune &ateriale, &oral9psi:ologice sau &i,te13$itro"an, 677B, pg'%D>4' Indicatorii acestui concept sunt) aducere de in(urii, scuiparea anu&itor persoane, spargerea sacunelor din tri#une, consu&ul de alcool, ranirea de persoane' In c:estionar se !or gasi intre#ari de genul) 0Care sunt "or&ele de co&porta&ent agresi! o#ser!ate pe stadioane. sau 0Ati participat !reodata la !reo disputa intre galeriile ri!ale ale ec:ipelor de "ot#al.1' 0$icro#ist1 este un 0spectator pasionat 3in &od e,cesi!4 la o intrecere sporti!a13Acade&ia Ro&ana9Institutul de ling!istica 0Iorgu Iordan1'3%==G4' Dictionarul explicativ al Limbii Romane' 5ucuresti' Ed' Uni!ers Enciclopedic4' In ca*ul acestui ter&en ca indici se pot enu&era) "rec!enta cu care &erg la &eciurile de "ot#al, daca "ac parte din galerie sau daca ur&aresc si citesc presa in legatura cu acest su#iect' Bibliografie: C:elcea, Septi&iu' 3677B4' Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative' 5ucuresti' Ed' Econo&ica' pg' 6%6' Eagl-'A'H'H Ste""en, V'+' 3%=GD4' Cender and aggressi!e #e:a!iour) a &eta9anal-tic re!ieA o" t:e social ps-c:ological literature' Psychological ulletin, %77, 87=98874' Cilles, Ferreol' Adrian Neculau' coord' 367784' !iolenta. "specte psihosociale. Iasi' Ed' Poliro&' Institutul de ling!istica 0Iorgu Iordan1' 3%==G4' Dictionarul explicativ al limbii romane' 5ucuresti' Ed' Uni!ers Enciclopedic' Neculau, Adrian' coord' 3677B4' Nicolae $itro"an ' Agresi!itatea' Manual de psihologie sociala' Iasi' Ed' Poliro&' pg' %D>9%G%' O,"ord'367784' Dictionar de Sociologie' 5ucuresti' Ed' Uni!ers Enciclopedic'

Topescu, Cristian' 367784' #air play' 5ucuresti' Ed' Hu&anitas 3Arena4' pg' 8G9B7, DG9?B'