TOADER VIOLETA Student E.F.S. Anul IV, Grupa 33A, zi REFERAT PRINCIPIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV 1. Antrenamentul sportiv: e!

initie si "omponente Una dintre definitiile date antrenamentului sp rti! este "ea in"lusa in #Di"ti narul termin l $i"#%, " nf rm "areia antrenamentul sp rti! este un proces pedagogic desfasurat sistematic si continuu gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice, tehnico-tactice si psihice intense, in scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice. & tiunea de antrenament este sin nima "u "ea de pre$atire sp rti!a. ' n"eptul de antrenament are in su( rdine bazele antrenamentului )ansam(lul le$il r si prin"ipiil r "are fundamenteaza si " nditi neaza antrenamentul sp rti!* sta(ilite de teoria antrenamentului sportiv )sistem de prin"ipii si met de "are " mpun si stru"tureaza antrenamentul sp rti!*, " nf rm principiilor antrenamentului )idei de (aza, de rdin peda$ $i", psi+ l $i", fizi l $i", i$ieni" si altele "are stru"tureaza efe"tuarea si " ndu"erea pr "esului de antrenament*. In " nse"inta, antrenamentul sp rti! are mai multe " mp nente, - peda$ $i"a - prin pr "esul dida"ti" "u "are pereaza. - (i l $i"a - prin efe"tele (ie"ti!e in planul dez! ltarii fun"ti nale si al ni!elului adapti! al r$anismului uman. - psi+ l $i"a - prin impli"atiile "ara"teriale, m rale em ti nale ale pers nalitatii sp rti!ului. - s "i l $i"a - prin rap rturile si m dul lui de inte$rare si m $enizare in mediul s "ial, e" n mi" si "ultural. - i$ieni"a - prin " nditiile spe"ifi"e de alimentatie, di+na si de mediu am(iant in "are sp rti!ul se antreneaza si se refa"e. - eti"a - prin idealurile de fair/pla0, de an$a1are t tala si nesta in pre$atire si in " n"urs. - esteti"a - prin frumusetea si rafinamentul $estului m tri", prin " mple2itatea si arm nia a"tiunil r m tri"e, prin spe"ta" lul pr ! "at de pr "esul sp rti!.

Editura Stadi n, 3u"uresti, %456

#. Prin"ipiile antrenamentului sportiv 7 rnind de la premisa "a antrenamentul sp rti! este inainte de t ate un pr "es dida"ti" "u impli"atii multiple, este ne"esara diferentierea prin"ipiil r antrenamentului sp rti! in d ua "ate$ rii, - prin"ipii $enerale si - prin"ipii spe"ifi"e. #.1. Prin"ipii $enerale 7rin"ipiile $enerale sunt denumite "a atare de are"e se intalnes" in t ate $enurile de a"ti!itate s "iala, inde se(i in sfera edu"ati nala. A"este prin"ipii surprind si sintetizeaza realitatea " mple2a a antrenamentului sp rti!, din pun"t de !edere al pr "esului peda$ $i" prin "are se prepara perf rmanta sp rti!a. 7rin"ipiile antrenamentului sp rti! p t fi f rmulate dupa anumita ta2 n mie a "riteriil r, "are sa p rneas"a de la aspe"tele "ele mai $enerale ale a"ti!itatii sp rti!e si de la (ie"ti!ele ei, pentru a " ntinua "u " ntinutul, met dele si strate$iile ade"!ate. Asadar, a"easta ta2 n mie pr pusa "uprinde patru "ate$ rii de prin"ipii, a. pri"ipii pri!ind rientarea pre$atirii si dez! ltarii multilaterale a pers nalitatii si inte$rarea s "i /pr fesi nala a sp rti!ului, efi"ienta ma2ima si e" n mi"itatea, "a si " mplementaritatea te riei "u pra"ti"a. (. prin"ipii pri!ind (ie"ti!ele, ma2imalizarea "apa"itatii de perf rmanta, dez! ltarea aptitudinil r m tri"e, " $niti!e, afe"ti!e si em ti nale, " ntr lul, (ie"ti!area si e!aluarea a"ti!itatii si " la( rarii dintre antren r, sp rti! si " le"ti!ul de asistenta stiintifi"a. ". prin"ipii pri!ind " ntinutul, interdis"iplinaritatea, rati nalizarea si perati nalizarea. d. prin"ipii met di" /strate$i"e, indi!idualizarea, " nstientizarea, m ti!atia si ef rtul ! luntar, a""esi(ilitatea, intera"tiunea mi1l a"el r !er(ale "u "ele ne!er(ale, suprain!atarea, m delarea, simularea, spe"ializarea si aut re$larea sp rti!ului. #.#. Prin"ipii spe"i!i"e In a"easta "ate$ rie se in"lud prin"ipiile "are a"ti neaza prep nderent in antrenamentul sp rti! si "are sunt utilizate si in alte a"ti!itati, $enerat are de alte tipuri de perf rmante )(alet, muzi"a, "ir" et".*. 7rin"ipiile spe"ifi"e sunt de esenta (i l $i"a pentru "a pra"ti"a antrenamentului impli"a inainte de t ate "un asterea si respe"tarea le$il r "are $u!erneza pr "esele de adaptare )a r$anismel r !ii la e2"itatii e2teri are repetate "are se manifesta su( f rma s li"itaril r fizi"e*. Apli"area le$il r $enerale ale adaptarii la aspe"tele spe"ifi"e antrenamentului sp rti! a permis f rmularea prin"ipiil r lui (i l $i"e.

#.#.1. Prin"ipiul "ontinuitatii E!identierea a"estui prin"ipiu s/a impus pe masura e2tinderii " mpetitiil r sp rti!e si mai "u seama dat rita esal narii l r pe intre$ul an "alendaristi". Astfel, "ara"terul "i"li" al pre$atirii a f st inl "uit "u "el " ntinuu. Unii aut ri, e! "a in"a prin"ipiul "i"li"itatii in a""eptiunea de repetare in timp a " n"ursului si a pre$atirii, dar !iata sp rti!a internati nala a impus " relarea intre pre$atire si " n"urs, adi"a " ntinuitatea pre$atirii "e lea$a si " nditi neaza " n"ursul urmat r. 8arirea fre"!entei " n"ursuril r sp rti!e, sp rirea difi"ultatil r a"est ra au determinat "resterea r lului pr "esului peda$ $i" al antrenamentului sp rti!, ameli randu/i efe"tele, inde se(i pe plan (i l $i". Altitudinea perf rmantei sp rti!e a depins t t mai mult de ni!elul "alitatil r m tri"e innas"ute si d (andite ale sp rti!il r, de numarul deprinderil r m tri"e, " n"retizate in elementele si pr "edeele te+ni" /ta"ti"e "ele mai efi"iente. A"est aspe"t se urmareste in "adrul le"tiil r de antrenament sau, mai (ine zis, in suita le"tiil r "are " mpun un "i"lu saptamanal, etapa, peri ada "u "i"lu anual de pre$atire. De"i, ne"esitatea realizarii unei su""esiuni permanente a le"tiil r de antrenament a iz! rat din "un asterea le$il r (i /psi+ /peda$ $i"e de f rmare a deprinderil r m tri"e si de dez! ltare a "alitatil r m tri"e ale sp rti!il r. S"+im(arile " mple2e sur!enite in r$anism su( influenta e2er"itiil r fizi"e, a mi1l a"el r antrenamentului au un "ara"ter fizi" si se mentin un timp limitat. 7 rnind de la ideea fundamentata stiintifi", " nf rm "areia me"anismul f rmarii si perfe"ti narii deprinderil r m tri"e, "a si dez! ltarea "alitatil r m tri"e se " ndu" dupa re$ulile temp rare refle2e, este indispensa(il sa se asi$ure " ntinuitatea antrenamentului sp rti!. 7erfe"ti narile m rf fun"ti nale "ara"teristi"e sp rti!il r nu sunt "asti$ate pentru t tdeauna, "i reprezinta m difi"ari re!ersi(ile, t "mai dat rita "apa"itatii r$anismului de a se adapta mereu la " nditiile de mediu in " ntinua mis"are. Da"a ef rtul nu se mai repeta se "reaza situatie diferita de "ea pre"edenta si r$anismul !a rea"ti na in " nf rmitate "u n ile "erinte. In a(senta e2er"itiil r "are au determinat si intretinut perfe"ti narile "ara"teristi"e antrenamentului, r$anele si sistemele " rpului se adapteaza la n ile " nditii, "apa"itatea fun"ti nala, stru"tura si dimensiunile l r redu"andu/se pana la ni!elul s li"itarii n i, mai s"azute, la "are sunt supuse. 7ra"ti"a sp rti!a si "er"etarea stiintifi"a au dem nstrat "a perfe"ti narile d (andite prin antrenament se pierd intr/un timp de 3/6 ri mai s"urt de"at "el ne"esar (tinerii l r. In! lutia sur!ine "+iar si in "azul in "are nu se intrerupe antrenamentul, dar s"ade intensitatea ef rtului in rap rt "u "ea din etapa pre"edenta. Suprimarea (rus"a a ef rturil r de "atre sp rti!ii de perf rmanta (li$a r$anismul a"est ra sa trea"a rapid intr/ situatie " mplet n ua "are impune s li"itare atat de mare a me"anismel r de adaptare, in"at adesea p t sur!eni tul(urari sau im( lna!iri. 'er"etarea stiintifi"a fundamentala, "ea apli"ati!a, e2perienta maril r antren ri dem nstraza ne"esitatea (ie"ti!a a apli"arii "u stri"tete a prin"ipiului " ntinuitatii, "a " nditie fundamentala a perf mantei de talie m ndiala.

#.#.#. Prin"ipiul soli"itarilor optime si a "resterii in trepte a e!orturilor Transpunerea in pra"ti"a a prin"ipiului " ntinuitatii presupune si instituirea unui re$im permanent de a"ti!itate a sp rti!ului si realizarea unui numar sufi"ient de repetari ale mi1l a"el r de antrenament. In s" pul "resterii ni!elului de pre$atire a sp rti!ului este ne"esar "a, pe f ndul asi$urarii " ntinuitatii a"ti!itatii sale, antren rul si sp rti!ul sa m difi"e treptat " ntinutul e2er"itiil r si mi1l a"el r de antrenament. Diale"ti"a perf rmantei sp rti!e " nsta in "resterea treptata a ef rturil r in antrenament, pana la atin$erea ni!eluril r ma2ime, permanent m difi"a(ile. A"easta "restere a ef rturil r se (azeaza pe dez! ltarea "apa"itatii fun"ti nale a r$anismului menes", pe puterea lui de adaptare la mediul in" n1urat r. 'er"etarile stiintifi"e au aratat "a, in "azul in "are ir$anismul este supus unui e2"itant "are "reste dintr/ data, din" l de limita, se pr du"e sla(ire a rea"tiei, in+i(itie )9:in+i(itie supraliminara:: sau 9:in+i(itie de pr te"tie::*. Astfel, la un ef rt sla( de ! lum, intensitate, durata sau stru"tura )sau t ate la un l "*, r$anismul sp rti!ului raspunde " respunzat r, "u "+eltuila de ener$ie redusa. 7e masura "e intensitatea e2"itantului "reste, adi"a parametrii ef rtului din antrenamente isi mares" !al rile, se amplifi"a si "antitatea de ener$ie pe "are sp rti!ul "+eltuieste pentru a raspunde ade"!at. In m mentul in "are antren rul amplifi"a in m d e2a$erat ef rtul si nu primeste un raspuns " respunzat r din partea sp rti!ului, inseamna "a s/a depasit $radul de pre$atire al a"estuia. La ef rtul n u, supramarit, el nu se mai p ate adapta, iar ef rturile mari de ! inta depuse pentru a respe"ta t tusi indi"atiile il e2pun la epuizare sau la supraantrenament. In "azul in "are r$anismele se adapteaza in m d pr $resi! la e2"itanti din "e in "e mai puterni"i, p t sup rta e2"itatie anteri r supraputerni"a ) s li"itare ne (isnuita pentru r$anismul sp rti!ului* astfel "a e2"itantii )antrenamentul* "are pr ! "au mai inainte aparitia in+i(itiei supraliminare de!in a""esi(ili, a"estia a"ti nand int "mai "a un e2"itant puterni" sau mediu. 7rin urmare, antrenamentul ideal este "el "are inre$istreaza indi"i superi ri "antitati!i si "alitati!i, atin$and !al ri si s li"itand r$anismul pana la 9:refuz::. O " nditie de (aza a perfe"ti narii r$anismului la ef rt " nstituie e!itarea aparitiei fen menului de (isnuinta sau de a" m dare. A"easta se realizeaza prin respe"tarea 9:prin"ipiului "resterii in trepte a ef rtului::. A"est prin"ipiu pre" nizeaza "resterea $radului de s li"itare a r$anismului prin intensifi"area ef rtului "and se utilizeaza a"eleasi mi1l a"e sau prin s"+im(area a"est ra, r$anismul rea"ti nand mai puterni" la e2"itanti "u "are nu este (isnuit. #.#.%. Prin"ipiul prioritatii e!ortului spe"i!i" "ompetitional Rea"tiile de adaptare la diferite e2er"itii mai au in"a "ara"teristi"a prin"ipala si anume spe"ifi"itatea l r. Raspunsul r$anismului nu este a"elasi la t ate s li"itarile. In fun"tie de parti"ularitatile fie"arui e2"itant unele r$ane sunt s li"itate mai mult, altele mai putin. Faptul "a $radul de perfe"ti nare m rf fun"ti nala a r$anismului " nditi neaza ni!elul perf rmantel r sp rti!e si "a a"este perfe"ti nari depind de ef rtul depus in antrenamente du" in m d ne"esar la " n"luzia "a (tinerea

"el r mai inalte perf rmante este p si(ila numai da"a s li"itarile din antrenament respe"ta spe"ifi"ul ef rtului " mpetiti nal. A!and in !edere faptul "a, in pra"ti"a sp rti!a rezistenta, f rta si !iteza nu e2ista "a atare, "i numai "a f rme " n"rete de manifestare si "a spe"ifi"itatea ma2ima a a"est ra este "ea din timpul " mpetitiei, rezulta "a unul dintre mi1l a"ele time de antrenament il " nstituie " n"ursul. De altfel, met di"a a"tuala a" rda p ndere t t mai mare " n"ursuril r "a mi1l " de pre$atire pentru perf rmante. #.#.&. Lo"ul pre$atirii !i'i"e multilaterale in antrenamentul sportivilor r mare per!ormanta &umer si aut ri r mani si straini " nsidera pre$atirea fizi"a multilaterala "a un prin"ipiu de (aza al antrenamentului sp rti!. 7 tri!it a"estui prin"ipiu, ri"e sp rti!, indiferent de dis"iplina pra"ti"ata, tre(uie sa a" rde atentie de se(ita dez! ltarii "el r patru "alitati fizi"e de (aza )f rta, !iteza, rezistenta si indemanare* da"a d reste sa (tina perf rmante de inalt ni!el. A"est prin"ipiu mai p ate fi mentinut in antrenamentul a"tualil r sp rti!i de mare perf rmanta numai da"a se " nstata "a sunt in"a !ala(ile "ele d ua teze fundamentale si anume, a. pre$atirea fizi"a multilaterala este " nditie a (tinerii rezultatel r inalte si (. antrenarea unei "alitati m tri"e se refle"ta p ziti! asupra "el rlalte "alitati. Verifi"area primei teze s/a fa"ut prin "er"etarea parti"ularitatil r m rf fun"ti nale si m tri"e ale "ampi nil r a"tuali din diferite ramuri de sp rt. Din astfel de "er"etari a reiesit "a dez! ltarea fizi"a multilaterala nu este " nditie a (tinerii perf rmantel r ridi"ate in sp rturile al "ar r ef rt " mpetiti nal ne"esita sin$ura "ale de eli(erare a ener$iei. Astfel, pr (lema pre$atirii fizi"e multilaterale in sp rtul de inalta perf rmanta a"tual tre(uie pri!ita intr/un m d diferit de"at in de"eniile anteri are. 7re$atirea fizi"a multilaterala nu mai p ate fi " nsiderata "a " nditie a (tinerii perf rmantel r inalte la t ate dis"iplinele sp rti!e, de are"e, marii "ampi ni din sp rturile ale "ar r ef rt " mpetiti nal impune numai ef rt aer ( sau anaer ( nu sunt multilateral, "i unilateral dez! ltati, a!and perfe"ti nate d ar r$anele, "alitatile m tri"e si "apa"itatea de ef rt spe"ifi"e "erintel r " mpetiti nale. De asemenea nu e2ista d !ezi ale transferarii efe"tel r p ziti!e d (andite in r$anele si sistemele s li"itate in antrenament si la r$anele si sistemele "are nu au f st s li"itate in antrenamentul respe"ti!. &i"i pr $resul (tinut intr/ "alitate m tri"a nu se refle"ta p ziti! asupra altei "alitati m tri"e da"a mis"arile a"esteia nu an$reneaza in lu"ru a"eleasi fi(re mus"ulare si a"eleasi r$ane "a si "alitatea "are a f st antrenata. E2ista insa numer ase d !ezi "a antrenamentul "are determina mari perfe"ti nari fun"ti nale, stru"turale si dimensi nale in r$anele limitati!e ale unei "ai de eli(erare a ener$iei p ate sa influenteze ne$ati! r$anele "are " nditi neaza eli(erarea de ener$ie pe "ealalta "ale. Se p ate afirma "a sp rti!ii de mare perf rmanta din dis"iplinele si pr (ele al "ar r ef rt " mpetiti nal se

(azeaza pe sin$ura "ale de eli(erare a ener$iei, iar din pun"t de !edere m tri" rezultatele au "a fa"t r limitati! sin$ura "alitate pre$atirea fizi"a multilaterala este " ntraindi"ata, nefa! rizand (tinerea perf rmantel r ma2ime, putand "+iar sa franeze realizarea l r. 'and ef rtul " mpetiti nal are "ara"ter mi2t si "erintele te+ni" /ta"ti"e ne"esita mai multe "alitati m tri"e, antrenamentul fizi" tre(uie sa fie multilateral. In "eea "e pri!este pre$atirea fizi"a multilaterala in antrenamentul " piil r si 1uni ril r, te reti" " nsideratiile "are pledeaza pentru spe"ifi"itatea ef rtului in antrenament nu isi pierd !ala(ilitatea ni"i la a"este peri ade de !arsta. %. Con"lu'ie Se " nsidera "a intele$erea si apli"area prin"ipiil r antrenamentului sp rti! au insemnatate + tarart are in (tinerea si mentinerea perf rmantel r sp rti!e la ni!el inalt. A"este prin"ipii al"atuies" pun"tul de ple"are al te riei si pra"ti"ii antrenamentului sp rti! m dern.

3I3LIOGRAFIE , %. &i"u Ale2e - Te ria si met di"a antrenamentului sp rti! m dern ;. Septimiu T dea - 8et di"a edu"atiei fizi"e si sp rti!e 3. Septimiu T dea - Te ria edu"atiei fizi"e si sp rtului

Powered by 5000+ referate online