INFARCTUL -este o zona de necroza ce apare datorita obstructiei complete a irigatiei sanguine in zona respectiva -cauzele cele mai

frecvente sunt tromboza si embolia cu obstrcutia acuta si completa a unui vas arterial Tipuri macroscopice: -dupa culoare -infarct alb:apare in organele cu circulatie sanguina de tip terminal; ex. rinichi,cord, splin, creier -infarctul rosu sau hemoragic apare in organele cu circulaie sanguin dubl si in organele cu circulaie bogate in anastomoze; ex. pl mn, enteromezenteric, -dupa varsta: -recent sau acut -infarct vechi -dupa continutul microbian: -septic -aseptic 1.Infarctul miocardic acut -reprezinta necroza ischemica a unui teritoriu al miocardului determinata de scaderea brusca si completa a fluxului sangvin in artera coronara care iriga teritoriului respectiv -mecanism patogenetic: tromboza arterei coronare survenita la nivelul unei plagi de arterom -dpdv macroscopic infarctul miocardic acut poate fi atat un infarct alb (prin aparitia unei necroze de coagulare)cat si unul rosu(prin patrunderea sangelui dincirculatia colaterala in teritoriul de necroza) -aspectul macroscopic: in zona de infarct putem observa o leziune palida, contur neregulat, proeminenta pe suprafata de sectiune(datorita edemului fibrilar) de consistenta ferma(in primele zile); in perioada urmatoare zona de necroza devine galbuie cu scaderea consistentei acesteia(miomalacie); aria de necroza este inconjurata de un lizereu hemoragic(reprezentat de vasodilatatia vaselor sangvine si extravazarea elem figurate ale sg); infarctul vechi apare ca si o leziune alba sidefie retractata de consistenta crescuta -aspecte microscopice: se pot observa urmatoare zone: -zona centrala: zona de necroza de coagulare in care fibrele miocardice sunt mai eozinofile, unele sunt balonizate, carioliza; -este zona infiltratului inflamator granulocitar care inconjoara zona de necroza de coagulare -zona de heperemie-hemoragie 2.Infarctul renal -de obicei este de origine embolica -Macroscopic: zona de necroza este palida, bine delimitata si de forma triunghiulara, cu baza spre vapsula si varful spre hil -Microscopic: zona de necroza de coagulare iar in jurul acestei zone se observa infiltat inflamator cu PMN neutrofile iar la periferie o zona de hiperemie/hemoragie 3.Infarctul splenic: -este tot un infarct alb iar zona de infarct are aspect triunghiular cu baza laperiferrie si vf spre hill

4.Infarctul cerebral(ramolisment cerebral) -cauze: embolica, tulburari de ritm cardiace sau tromboza arterelor cu modificari aterosclerotice -Macroscopic: este un infarct alb dar aspectul difera in functie de vechimea obstructiei -ramoliscent alb, are un aspect alb-laptos cu cinsistenta scazuta iar dupa cateva zile substanta cerebrala necrozata devine gallbuie si friabila -ramolismentul vechi apare ca si o zona chistica cu peretele acestui chist de aspect ruginiu -ramolismentul cerebral se transforma hemoragic (ramolisment rosu) -Microscopic: observam la nivelul zonei de necroza spongierea sau rarefierea substantei nervoase, distructia neuronilor si edem perineuronal si perivascular Infarctul rosu: 5.Infarctul pulmonar -cauze: eembolice si trombotice -localizare: sunt mai afectati lobii inferiori pulmonari -Macroscopic: zona de infarct este rosie negricioasa de aspeect triunghiular cu baza spre periferrie si varful orientat spre hilul pulmonar; crepitatiile sunt absente iar la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului -Microscopic in zona de infarct alveolele sunt plinee cu hematii iar septele alveolare incep sa se necrozeze iar in leziunile vechi,sechelare predomina tesutul fibros cicatricial 6.Infarctul enteromezenteric -produs prin obstructia arterelor mezenterice(cel mai frecvent e afectata mezenterica superioara) -localizarea cea mai frecventa in jejun si ileon -etiologie:cauze trombotice, embolii, hernii stragulate, invaginatii intestinale -Macroscopic: segmentul intestinal afectat de aspect rosu negricios cu afectarea mezenterului adiacent(aceeasi coloratie)iar continutul intestinal este hemoragic -Microscopic observam o zona de necroza hemoragica la nivelul peretelui intestinal cat si la nivelul mezenterului acestuia cu prezenta la periferie a unui infiltrat inflamator granulocitat Infarctizarea -se produce prin obstructia in circulatia venoasa insotita de staza retrograda si hemoragie in tesuturile invecinate -localizari frecvente: splina, intestin, plaman -zona de infarctizare prezinta un carcter hemoragic, are o intindere mai mare si este mai slab delimitata decat o zona de infarct

HEMORAGIA =iesirea sangelui din sistemul cardiovascular -clasificare:exogena sau endogena In functie de origine: -Epistaxis: de origine nazala -Hemophtizia: de origine gronho-pulmonara, sg este de culoare rosie si este aerat -Hematemeza: hemoragie de origine gastrica sau esofagiana(tub digestiv superior); daca sangele se elimina prin cavitatea bucala acesta poate avea aspect de sange proaspat sau de sange partial digerat(in zat de cafea); daca este exteriorizat prin cananul anal de cele mai multe ori sangele are aspect negru(asemanator pacurei)=melena

-Hematochezia-hemoragia digestiva inferioara(sub fascia lui Traitz) in care se exteriorizeaza prin canalul anal sange proaspat sau partial digerat(hematochezie) -Hematuria: hemoragie a tractului urinar cu eliminarea sangelui prin urina -Menoragia: hemoragia genitala feminina sub forma de menstruatii mai abundente si prelungite -Metroragia: hemoragia intre menstruatii

-HIPEREMIA:ACTIVA PASIVA -ISCHEMIA -TROMOBOZA -EMBOLIA -INFARCTUL -HEMORAGIA

DISTROFII Distrofii proteice:Simple Complexe: -nucleoproteice -glicoproteice -Fibrinoida -mucoida -mucoasa -coloida -cheratinica -pigmentara: -pigmenti hemoglobinici -bilirubina si derivatii sai -porfirinele -pigmenti endogeni nehemoglobinici -melanina -distrofia altor pigmenti endogeni -pigmenti exogeni Distrofii lipidice: -simple -complexe Distrofii glucidice: Distrofii minerale:-calcare -calculi 1.Distrofia granulara -organe parenchimatoase(miocard rinichi ficat, muschi scheletici) -Macroscopic: aspect de carne fiarta -Microscopic: la aspectul celulelor aspect de intumescenta tulbure -este o distrofie usoara: daca se opreste procesul patologic, infectios, distrofia este reversibila; netratata duce la distrofie vacuolara 2.Distrofie vacuolara -organele parenchimatoase (SNC, M. scheletici) -Macroscopic: aspect de carne fiarta -Microscopic: au in citoplasma vacuole clare (intumescenta clara)

3.Distrofia hialina -hialin: substanta de natura proteica cu aspect omogen, sticlos -hialinul se poate depune extracelular cat si intracelular -arterioscleroza: depunerea hialinului in peretele arterelor mici, arteriolelor, capilarelor;peretele vascular devine rigid, lumen ingustat -o forma caracteristica de distrofie hialina apare la pacientii cu D.Z.:la nivelul glomerulilor renali se depune atat difuz cat si nodular(la cel nodular prezinta leziunea KimmelstilWilson,glomeruloscleroza nodulara prin hialinizarea glomerulilor) -la nivelul endocardului, la capsula splenica(varstnici), la niv. durei mater(granulatii Pachioni), tesuturi necrotice, cicatriciale, tumori benigne in tesut conjunctiv(fibroame) -avem o dispozitie intracelulara atunci cand vorbim de corpusculii Mallory in hepatita cronica, modificarea hialina Crooke, iar la niv. musc. str. degenerescenta hialina Zenker 4.Distrofia amiloida -Amiloid=substanta de natura proteica, aspect omogen, se intalneste doar in conditii patologice; se coloreaza in roz cu eozina -strict interstitial -coloratie speciala: rosu de congo(rosu caramiziu) 1.Forme generalizate: -primare:mielom, plasmocitom multiplu, boala Waldenstrom -secundare: tulburari imunologice, Amiloidoza localizata: -dementa presenila Alzheimer: data de amilod in substanta cerebrala cu formarea unor placi neuritice Amiloidoza renala: B -rinichi de aspect palid cenusiu cu o consistenta scazuta, intreg ghemul capilar glomerular se transforma intr-un bloc de aminoid, lumennul capilar este obstruat -amiloidul se depunde la nivelul glomerular=> bloc de amiloid Amiloidoza splenica: -se poate depunde difuz la nivel splenic, dandu-i acestuia un aspect slaninos asa numita splina lardacee cat si granular sub forma de granulatii cenusii(spllina in boabe de sago) -splina este crescuta in volum si greutate in caz de amiloidoza Amiloidoza hepatica: Distrofii proteice complexe: 5.Distrofii nucleoproteice Guta: -Forma primara: caracter familial, afecteaza de obicei barbatii si are deficit enzimatic -Forma secundara: datorat unei sinteze si degradari exagerate de acizi nucleici -articulatii, tesuturi putin vascularizate:haluce, glezna, calcai, genunchi Macroscopic: articulatia tumefiata, granulatii albe stralucitoare(tofi) Microscopic;cristale de acid uric cu reactie inflamatori la celula multinucleara(celule gigante de corpi straini) 6.Distrofii glicoproteice Distrofia fibrinoida:=acumulari de fibrinoid la niv vaselor sau la niv capsulelor alveolare -Fibrinoid: substanta glicoproteica colorata cu eozina, PAS(rosu)(atat PMN cat si limfocite, plasmocite, macrofage) si se aseamana microscopic cu fibrina -apare in bolile de colagen,HTA maligna, ulcer gastric -boli de colagen: sclerodermie, boala mixta a tesutului de colagen

Distrofia coroida: -Coroid= substanta amorfa acelulara omogena, uneori gelatinoasa pe care o gasim in specialla nivelul foliculilor tiroidieni; se coloreaza in roz cu eozina -Gusa coloida: aport insuficient de iod -Mac: creste in volum tiroida, cresterea poate fi simetrica si asimetrica iar pe sectiune are zone de consistenta gelatinoasa si septe albicioase de tesut conjunctiv -Mic: foliculii tiroidieni sunt inmultiti, epiteliul este turtit Distrofii glicoproteice D mucoidala:= transformare de tesut conjunctiv intr-un tesut mucos -mucoid= este o structura asemanatoare mucusului ce se coloreaza in roz sau rosu cu albastru de toluidina -nu reactioneaza cu mucicarminul -mixedem= distrofie mucoidala a tesutului celular subcutanat in hipotiroidism ! adenomul pleomorf de parotida(tumora benigna aparuta la glnd salivare, atata structura de ,producere de tesut conj, cartilaginos, osos; chiar daca e benigna nu are capsula ci o pseudocapsula) -tumori maligne: mixosarcoame Distrofia mucoasa= acumulare in cantitate mai mare de mucus -mucusul= substanta acelulara produsa de glande mucoase -se coloreaza in rosu cu mucicarmin -se coloreaza cu PAS -in gastrite cronice(metaplazia intestinala=transofrmarea unui tesut intr-un alt tip de tesut; a celui gastric cu cel de tip intestinal) -la nivelul glandelor endocervicale (chistele nabor=acumulari de mucus in interiorul unnor glande si se dilata) -la nivelul apendicului: mucocel apendicular -fibroza chistica: la nivel pulmonar, pancreatic, gld salivare, -tumori ovariene -tumori maligne gastrice(la nivel intracelular in citoplasma cu impingerea nucleului spre periferie=> celule in inel cu pecete) Distrofia cheratinica= cresterea cantitatii de cheratina atat la niv epidermului cat si la niv mucoaselor -hipercheratoza:cresterea in cantitate a cheratinei si implicit ingrosarea str cornosal pielii(orto-, para-) -prod dekeratina la niv tesutului subcutanat sau la niv unor grupuri de celule vb de discheratoza -clavus(batatura): hiperkiratoza circumscrisa datorata iritatiilor mecanice repetate a zonei respective -hipercheratoza generalizata -leucoplazii: la niv mucoaselor bucale si aparr ca niste pete albe -carcinomul erpidemoid(spinocelular): la niv pielii, bronsic

DISTROFII PIGMENTARE Distrofia de exces de melanica: -melanina:=pigment endogen constituit din granule brun negricioase situate fiziologic la nivelul str bazal al epidermului dar si la nivel ocular, ovarian, suprarenala cat si la nivelul creierului

-efelidele: datorate unor incarcari de macrofage dermice incarcate cu melanina -lentigo simplu -melanodermia: pete brune pe tegument -pata mongoloida -sdr Peutz-Jeghers: polipoza intestinala multipla, pete melanice pe buze, degete si palme -bolala adison-pigmentatie a pielii si mucoaselor Nevii:= pete brun negricioase care pot fi atat plane cat si usor elevate -nevul dermic:cel nevice dispuse in profunzimea dermului -nevul joctional: la joctiunea dermo-epidemica -nevul compus: ambele dispozitii -dif intre melanom si negi:in melanom e activa proteina S100/HMB45 -transformarea maligna a nevilor este data de iritatia mecanica repetata si expunere exagerata la soare -cel nevice sunt de obicei grupate in cuiburi -presupunerea de transformare maligna: -pigmentatiea devine mai intensta -leziunea creste in dimensiuni, isi schimba forma -leziunea se ulcereaza -in jur apare o zona de congestie, mici pete pigmentare -prurit

Inflamatii semnele cardinale: 1. rubor_vasodilatatie 2. tumor: prin cresterea permeabilitatii capilare 3. calor: prin cresterea fluxului sangvin 4. dolor: prin mediatorii chimici sau prin presiune mecanica exercitata pe terminatiile nervoase locale 5. functio lesa: impotenta functionala Inflamatia acuta: -celule caracteristice:pmn -exsudat:electroliti, proteine, mediatori chimici, pmn Patogeneza inflamatiei: 1.Faza alternativa: alterarea tesuturilor cu distrugeri tisulare; datorata toxinelor si mediatorilor chimici 2. Reactia vasculara: initial in teritoriul lezat apare o vasoconstrictie reflexa apoi sub influenta mediatorilor chimici apare vaso dilatatie cu cresterea fluxului sangvin -hiperemia activa este urmata de o hiperemie pasiva, prin diminuarea fluxului sangvin -lichidul de edem poate fi: -transudat:sarac in proteine<3mg% -exsudat:bogat in proteine>3mg%; rol in diluarea substantelor toxice, drenarea lor limfatica,IGe are rol in opsonizarea bacteriilor -Extravazarea leucocitara: marginatia, diapedeza, migrarea 3. Faza proliferativa: etape -infiltrarea focarului cu macrofage, ce curata zona inflamata -repararea leziunilor tisulare cu formarea unui tesut de granulatie -fazele formarii tesutului de granulatie:angiogeneza, migrarea si proliferarea fibroblastilor, depunerea in matrice extracelulara prin sinteza de colagen

Tipuri de inflamatii acute: Inflamatia seroasa: -prezinta un exudat galben-citrin ce contine saruri minerale, proteine,cel inflamatoare Inflamatia fibrinoasa: -contine multa fibrina si apare pe mucoase(difteria), seroase(depozite de fibrina) si in parenchimul pulmonar(pneumonia franca lobara cu pneumococ) Inflamatia purulenta: -data de germeni piogeni cu mare putere de invazie cu necroza tesuturilor -mic:exsudatul contine celule alterate, germeni distrusi, piocite -macroscopic: puroiul poate fi galben-cremos, vascos, sugereaza o inf cu stafilococ -verzui apos: inf cu streptococ -albastru: inf cu piocianic -grunjos: inf cu actinomyces -prin amestec cu serozitate sau fibrina se formeaza un exsudat seropurulent sau fibrinopurulent Abscesul: acumularea puroiului intr-o cavitate aparuta prin distrugerea tesuturilor sub actiunea enzimelor lizozomale -delimitat de membrana piogena Flegmonul: apare difuz de-a lungul septelor conj si a spatiilor anatomice Empiem:acumularea puroiului intr-o cavitate preformata Inflamatia cangrenoasa: data de genul anaerobi, duce la necroza si distrugeri tisulare -exsudat cenusiu verzui murdar cu miros urat Inflamatia hemoragica: -aparitia unui exsudat care contine multe hematii -apare prin leziunni vasculare, in inf gripale, variola, antrax, tifos exantematic, leziuni alergice si hiperergice la nivelul seroaselor, in Tbc sau cancer Inflamatia catarala: -exsudat seros, fibrinos sau mucopurulent Evolutia inflamatie acute: 1.Rezolutia:restaurarea structurilor tisulare normale fara cicatrizare -presupune indepartarea exsudatului inflamator prin lichefiere si fagocitoza -stroma de suport trebuie sa fie intacta -celulele lezate capabile de regenerare 2.Fibroza: rezolutia este imposibila datorita necrozei intinse, pierderea stromei si incapacitatea celuleor de regenerare -aparitia cicatricei se face urmand secventa: leziuni tisulare=>inflamatia acuta=>exsudat=>organizarea exsudatului=>tesut de granulatie=>cicatrice fibroasa 3.Supuratia -cauzata de infectii cu bacterii piogene -se poate prezenta ca flegmon sau abces ce pot drena prin fistule -goliti, peretii absceselor adera unii de altii, mai intai prin fibroza si apoi prin tesut de granulatie 4Cronicizarea: -cand stimulul lezional persista impiedicand vindecarea iar proceselor distructive,de organizare si de reparare sunt concomitente

Inflamatia cronica: -apare dupa o inflamatie acuta prin persistenta stimului nociv sau poate fi de novo Factori favorizanti: -persistenta stimului nociv -raspunsul imun neadecvat -boala autoimuna persistenta Inflamatia cronica aparuta de novo poate fi determinata de: -corpi straini -vascularizatie saraca -raspuns imun deadecvat -microorganisme cum ar fi bacilul koch/ hansen Celule caracteristice: -limfocite -plasmocite -macrofage Inflamatia granulomatoasa -reactie de hipersensibilitate de tip 4 -element definitoriu al granulomului este celula epiteloida -fuziunea cel eppiteloide=> celule gigante multinucleate: cel Langhans, celula giganta de cop strain, celula Warthin- Finkeldey Granulomul format de la centru spre periferie din: -focar de necroza sau corpul strain -celule gigante multi-nucleate -cel epiteloide asezate radiar -la periferie o coroana de limfocite si plasmocite Focarul poate suferi in timp procese de fibroza granuloamele pot fi:nespecifice, specifice, de copr strain Tuberculoza: -primara sau secundara Complexul primar tbc: -afectul primar tbc -limfangita -adenopatia satelita Tuberculoza pulmonara secundara Mac:leziuni nodulare: granulatia miliara, nodulul simplu, tuberculomul -leziuni difuze apar in plamani si pe seroase sub forma leureziilor si peritonitelor serofibroase -leziuni ulcerative apar la nivelul pielii si mucoaselor si au margine anfractuoasa cu fond neregulat murdar in plaman apare caverna tbc Clinic:pleurezie -tuberculoza infiltrativa -tbc nodular -tbc cazeos -tbc miliara -tbc cavitara Microscopic: granulomul tuberculos care este format de la centru spre periferie din: -zona centrala de necroza cazeoasa -una sau mai multe gigante Langhans -celule epiteloide asezate radiar -coroana limfocitara la periferie

Sarcoidoza: -granuloame compuse din celule gigante multinucleate, cel epitelioide, macrofage, limfocite si plasmocite Diagn. diferential se face cu tbc prin -lipsa necrozei de cazeificare -prezenta fibrozei cacat mazga cacat cacat cacios ce esti Lepra:micobacterium leprae -persoanele infectate secreta canntitati mari de bacili in muc nazala, -transmisia pe cale respiratorie -Morfologic: lepra lepromatoasa, tuberculoida si border line -leziunuke se pot localiza la nivelul mucoaselor aparatului respirator, tubulu digestiv, tesut subcutanat, snc Histologic:granulom lepros nodulul format din:limfocite, plasmocite, macrofage, celule epitelioide Sifilisul -treponema pallidum -anatamo patologic se descriu 3 tipuri de leziuni: -leziuni exsudative sub froma unui proces de vasculita ce endotelita proliferativa(aspect de bulb de ceapa) -leziuni proliferative sub forma unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular(in masnoane ce poate fi difuz sau nodular) -leziuni alternative-necroza gomoasa Evolutia luesului: 1.Primar:apare dupa 3 sapt de la contact -sancrul dur- o papula indurata la nivelul org genitale externe ce ulcereaza rapid cu margini bine delimitate, este rotunda , supla nedureroasa -adenopatia satelita inghinala:ganglionii sunt mici, elastici, mobili, nedurerosi, cu un ganglion central mai mare si altii in jur mai mici 2. Luesul secundar: -dupa 40-50 de zile si are ca leziune caracteristica sifilida cu diferite aspecte: -rozeola sifilitica este o macula roz-palida -sifilida papuloasa 3. Luesul tertiar: -are ca leziune caracteristica goma sifilitica: -goma cruda -goma ramolita -goma ulcerata -goma cicatriciala Luesul congenital: -precoce: apare la nastere, se manifesta prin -pemfigus palmo-plantar -coriza sifilitica bilaterala -hepatosplenomegalie -pneumonia alba -malformatii cardiace si orale -tardiv:apare la adolescenta -osteocondrita diafizo-epifizara cu pseudoparalizie

-sindromul Hutchinson Limfogranulomatoza veneriana Nicolas-Favre -chlamydii -se caracterizeaza printr-un abces stelat cu o zona centrala purulenta si celule epitelioide, macrofage si limfocite la periferie Boala zgarieturii de pisica -bacili gram negativi(bartonella) prin zgarieturi -granuloame cu necroza supurativa centrala si celule epitelioide la periferie asezate in palisada, fara celule gigante -localizata mai frecvent la niv ggl axilari Rinoscleromul -Klebsiella rhinoscleromatis -apare la nivel nazo-faringian -granulom cu celule Mickulicz -se dezvolta in submucoasa capatand dimensiuni mari si poate evolua infectii virale fungice si parazitare -inflamatii proliferative epiteliale produse de virusuri sunt reprezentate de -molluscum contagiosum

Actinomicoza -actinomyces israelii clinic:tumefierea lemnoasa Microscopic:caract.prin zona centrala de suturatie format din granulocitede situs..asemanator unui ghem.. -laperiferie conidiile apar in forma de maciuca - in jur proliferare de celle epitelioide incarcate cu lipide=celule xantomatoase -tesut de granulatie evoluand spre fibroza

Histoplasmoza: -data de histoplasmoza capsulatum sau histoplasmoza duboisii -fungul este inhalat ca spori, ajunge in alveole, se replica in macrofage ducand la formarea de granuloame cu calcificari Toxoplasmoza -toxoplasmoza Gondii -limfadenita cronica caracterizata prin: -insule de cel epitelioide -hiperplazie limfohistiocitara -hipertrofia centrilor germinativi Trichineloza: -trichinela spiralis -histolofic prezenta in muschii striati a unui granulom cu eozinofile, cel gigante le perierie iar in centru larva tensionata Echinococoza:

-taenia echinoccocus ce formeaza chistul hidatic -localizata in plaman sau ficat -histopatologi: peretele chistului e formati dintr-o membrana germinatica sau proligera care produce vezicule hidratice -la exxterior exista a 2-a membrana lamelara anucleata Granuloamele de corp strain -pulbere de talc -materiale de sutura -substante uleioase -pulberi inhalate: por tamane in organism cu aparitia unor granuloame compuse din corpul strain

distr proteice simple guta mucoida, muccoasa, pat pigm melanic., MUHAHA infl acuta, infl cronice specifice(tuberculoasa)

TUMORI Displazia=cresterea dezordonata a celulelor -afectiune premaligna -neoplazia=tesut nou format 1.Tumori benigne: -sunt localizate in tes in care se dezVolta -cresterea e lenta, sunt bine circumscrise -au adeseori o capsula -pot secreta hormoni -nu recidiveaza dupa extirparea chirurgicala -nu metastazeaza -nu infiltreaza zona adiacenta -pot comprima prin dim lor tesuturile adiacente 2.Tumori maligne: -invadeaza tesuturile invecinate -au o crestere rapida in dim -au risc de metastazare Clasificare histologica a tumorilor: -tumori epiteliale:T.U.M/T.U.B.(TU.B.:adenoame, epitelioame, papiloame, acantoame,TU.M: carcinoame, adenocarcinoame) -tumori mezenchimale(de tesut fibros, os cartilaj, vase);iom-la benigne(hemangion,rabdomion, leomion); sarcom-la maligne: fibrosarcom, osteosarcom, liposarcom -tumori neuroectodermale:benigne ganglioneuroane, schwanoame, tumori carcinoide, carcinom pulmonar:carcinom cu celule mici; maligne:sufix-blastom: -tumorile sistemului hematopoietic si limfoidal: limfom,meloame, plasmocitoame -tumori din celule germinative:testicul, ovar: tumora Brenner, seminom,