UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CRAIOVA SPECIALIZAREA : Master Contabilitate Audit intern in sistemul public si

privat - anul II

DISCIPLINA: SISTEME DE MANAGEMENT FINANCIAR SI CONTROL INTERN

PROIECT:

Strate !! ! "#l!t!$! %e est!#nare a r!s$ur!l#r

PROFESOR:

Pr#&'un!('%r' Ia$#) C#nstana

MASTERAND:

Ba%ea

CUPRINS:

Introducere.. 2 Capitolul I: Riscul - componenta fireasca in lumea afacerilor... 3 1.1 Definitia riscului si a incertitudinii... 3 1.2 Tipologia riscurilor... 6 1.3 Incertitudinea si riscul influente asupra mediului intreprinderii 11 Capitolul II: trategii si politici de gestionare a riscurilor.. 13 2.1 !estionarea riscurilor 13 2.2 trategii de gestionare a riscurilor 1" Capitolul III: tudiu de ca# C $%TR&' ( 1) 3.1 curta pre#entare a societatii 1) 3.2 %*olutie si perspecti*e.. 2+ 3.3 Identificarea si cuantificarea riscurilor. 21 3., 'onitori#area si gestionarea riscurilor. 23

Conclu#ii 2, -i.liografie 2"

INTRODUCERE

Riscul si incertitudinea/ doua fenomene care nu pot sa coe0iste 1riscul apare totdeauna intr-un mediu incert/ iar incertitudinea este principala cau#a care generea#a riscul2 fac o.iectul multor anali#e/ studii care dau nastere la numeroase puncte de *edere 3n ceea ce pri*este manifestarea lor/ tinerea su. control i mai presus de toate com.aterea. Din dorinta de a aduce ce*a nou si de a crea prin aceasta modalitate o noua iposta#a de anali#a a rscului si a incertitudinii/ una mult mai originala si mai interesanta atat pentru noi/ 3n ela.orarea ei cat si pentru auditoriu/ am structurat lucrarea 3n trei capitole. (*and 3n *edere ca nu se poate discuta si urmari un fenomen decat atunci cand este pe deplin cunoscut/ mai 3nt4i am trecut 3n re*ist c4te*a date generale despre risc i incertitudine/ informatii care sa ne perimt crearea unui .ac5ground cuprin#ator pentru capitolele urm toare Riscurile nu tre.uie lasate sa se manifeste li.er/ pentru ca au o tendinta 6aotica de locomotie si pot sa afecte#e pe oricine 3n situatii nemaiintalnite. Riscurile tre.uie sa fie controlate cel putin/ daca nu eliminate iar incertitudinea sa fie eliminata prin cunoasterea cat mai precisa a *ariatelor modalitati de manifestare a unui fenomen. Tre.uie sa e0iste proceduri de actiune/ pentru fiecare tip de manifestare 3n parte a riscului/ care sa ai.a ca re#ultate redirectionarea fenomenului catre o.tinerea de efecte economice po#iti*e. (spectele teoretice pre#entate 3n primele dou parti ale lucrarii 3i gasesc corespondenta practic 3n cel de-al treilea capitol care con ine un studiu de ca# la societatea $etrom. 7n cadul acestui studiu am pus 3n e*idenprincipalele riscuri la care este e0pus societatea 3n cau# continu4nd apoi cu o scurt pre#entare a modalit ilor de indetificare si com.atere a acestor riscuri. 7n ultimul paragraf am sinteti#at principalele idei despinse pe parcursul studiului de ca#. (stfel/ se poate conclu#iona ca 3n orice firma / managerii au si rolul de a pre*edea e*entualele pro.leme cu care compania/ 3n acti*itatea pe care o desfasoara/ s-ar putea confrunta/ moti* ce determina ne*oia unei studieri cat mai atente a posi.ilitatilor de mansifestare a re#ultatelor acti*itatilor/ astfel 3nc4t sa poata s pre*ina si sa gaseasca modalitati de com.atere a aspectelor negati*e/ 3n situatia 3n care acestea s-ar produce %0perienta este cea care are cel mai mare rol 3n pre*enirea si 3n com.aterea riscurilor. Incertitudinea nu poate fi clarificata decat prin e0perienta/ prin trecerea de mai multe ori prin cadrul aceleiasi acti*itati pana cand se deprind a.ilitatile de a o.tine re#ultate din ce 3n ce mai .une. $entru a cuantifica efectele aparitiei sau eliminarii riscurilor/ managerii au sarcina de a compara intrarile cu iesirile/ de a pune 3n .alanta re#ultatele asteptate cu cele reale/ o.tinute/ astfel incat sa elimine a.aterile negati*e si sa le includa pe cele po#iti*e pentru a crea *alaore adaugata mult mai eficient si 3n acti*itatile *iitoare pe care firmele conduse de catre acestia le *or desfasura.

CAPITOLUL I : RISCUL * CCOMPONENTA FIREASCA IN LUMEA AFACERILOR

+'+ De&!n!t!a r!s$ulu! s! a !n$ert!tu%!n!! (2. (.ordarea economica a incertitudinii si a riscului & istorie relati* scurta a incertitudinii si riscului: - 1839 : fi#icianul Daniel -ernoulli a rele*at legatura dintre risc si utilitatea anticipat1c4 tigul sau profitul anticipat2 3n ca#ul ;ocurilor de noroc/ f r a plasa aceste oncepte 3n domeniul teoriei economice< - 1)21 : =ran5 >nig6t a apelat la conceptele de risc si incertitudine pentru a e0plica profitul/ deci#iile de in*esti ii/ finantarea/ marimea si structura firmelor 13n lucrarea isc/ incertitudine si profit?2< - 1),, : @o6n *on Aeumann si &s5ar 'orgensten reali#ea# pentru prima data 3ncorporarea formali#at a riscului si incertitudinii 3n teoria economic 13n lucrarea BTeoria ;ocurilor si comportamentul economic?2: C au de#*oltat o a.ordare o.iecti* pentru adoptarea deci#iilor 3n conditii de risc/ formul4nd ipote#ele utilit ii anticipate 1profitului anticipat2 folosind pro.a.ilit ile statistice< -1)," : 'ilton =riedman/ Deonar a*age si EarrF 'ar5oGit# au anali#at conceptul de ad*ersitate fa de risc 3n contradictie cu apetitul pentru risc/ precum si proprietatile relati*e ale unitatii anticipate. Includerea riscului si incertitudinii 3n teoria economic a ridicat cel pu in dou pro.leme: - definirea si delimitarea conceptelor de risc i incertitudine: C riscul se limitea# la situatiile 3n care decidentul poate atasa pro.a.ilitati matematice e*enimentelor 3nt4mplatoare care pot aparea< C incertitudinea se refer la situatii 3n care e*enimentele nu pot fi e0primate 3n termenii unor pro.a.ilitai matematice precise< - e*aluarea ruscului si incertitudinii si modul in care aceste concepte influentea#a deci#iile economice: C riscul implica dispersia re#ultatelor posi.ile fata de media acestora 3n sens po#iti* 1c4 tiguri relati*e2/ c4t si 3n sens negati* 1pierderi relati*e2< C din aceast perspecti* / riscul poate fi definit ca posi.ilitatea unor re#ultate fa*ora.ile sau nefa*ora.ile.

-2. Tendinte actuale 7n pre#ent/ lumea afacerilor se confrunta cu o serie de tendinte noi: a.aparitia de noi modele de afaceri/ care au ca efect : C cresterea e0igentelor consumatorilor fata de calitatea produselor si ser*iciilor< clientul actual este un client modern/ educat/ informat/ asigurat si prote;at/ care doreste o corect informare/ o mai mare calitate a produselorHser*iciilor si un raport ;ust calitate-pret< ,

C cresterea competiti*itaii si concurentei< C fenomenul glo.ali#arii/ prin li.era circulatie a capitalului/ fortei de munca/ .unurilor si ser*iciilor. .. institutionali#area ino*arii/ care se manifest prin aparitia de noi produse si ser*icii/ precum si prin im.unatatirea celor e0istente< c. o economie 3n continu sc6im.are/ 3n care continuitatea 3nregistrea#a puncte de infle0iune/ de discontinuitate/ de miscari mai numeroase i mai accelerate/ de sc6im.ari care cunosc amplitudini si profun#imi neatinse 1modificari legislati*e/ cri#e *alutare/ financiare si economice/ cri#e social-politice sau c6iar conflicte militare2. De aici/necesitatea de a le identifica si anticipa/ de a creste *ite#a de reactie deci#ionala si de aplicare a deci#iilor. CI 7n pre#ent/ riscurile depsesc sfera traditionala a riscurilor clasice 1naturale2 legate de cutremure/ inundatii/ incendii/etc./ adaug4ndu-se riscurile care deri*a e0clusi* din acti*itati umane: - mult mai frec*ente/ mai numeroase/ mai di*ersificate< - influentate de - piata < - sc6im.ari te6nologice< - mediul politico-economic si social. CI Ca urmare/ 3n pre#ent/ se poate aprecia ca gestionarea riscurilor este o ade*arata arta: -7n cadrul marilor firme s-a de#*oltat o ade*arata cultura a riscului/ fiind create departamente distincte de management al riscului 1ris5-manager2< -7n cadrul firmelor de dimensiuni mai mici/ aceasta acti*itate fie este inclusa 3n departamentul de management/ 3n su.ordinea directa a managerului general/ fie lipseste cu desa*arsire. C2. Conceptul de risc Dictonarul Je.ster 1editia 1))+2 defineste riscul ca fiind Bposi.ilitatea unei pierderi sau daune/ 6a#ard/ pericol/ prime;die?. 'icul Darousse ilustrat 1editia 1))"2 atri.uie notunii de risc dou accep iuni posi.ile: Bpericol/ incon*enient mai mult sau mai pu in pro.a.il la care este e0pus cine*a? pe de o parte/ iar pe de alt parte Bpre;udiciu/ sinistru e*entual pe care o societate de asigurare 3l acoper ?. 'icul dictionar enciclopedic al lim.ii rom4ne 1edi ia 1)892 defineste riscul/ 3n aceeasi maniera / ca Bpericol/ incon*enient posi.il ?. 7n legatur cu aceste definitii tre.uie comentate dou aspecte: 1. 3n toate definitiile notiunea de risc are conotatii negati*e/ referindu-se la sansa sau posi.ilitatea aparitiei 3n *iitor a unui e*eniment nedorit/ cu impact negati* asupra unei persoane/ a unei organi#atii sau asupra 3ntregii societati. Kom spune totusi ca asumarea riscurilor nu este 3n mod automat un lucru rau/ dupa cum nici e*itarea riscurilor nu este neapa rat o do*ada de 3ntelepciune. Cunoscutul specialist 3n management $eter Druc5er scria unde*a: L&amenii care nu-si asum riscuri fac 3n general cam dou mari greseli pe an. &amenii care 3si asum riscuri fac cam dou mari greseli pe an.M Inactiunea poate pre#enta asadar aceleasi riscuri ca actiunea 1uneori c6iar mai mari2. 2. notiunea de risc este str4ns legata de pro.a.ilitatea de aparitie a e*enimentelor cu consecinte nefa*ora.ile. (colo unde e0ista riscul/ consecintele unei actiuni nu pot fi determinate cu preci#ie. %0punerea la risc este create ori de c4te ori o actiune poate da nastere la o pierdere sau la un c4stig care nu pot fi cunoscute dinainte. "

'odelul conceptual al riscului folosete " notiuni de .a# : -o.iecti*ele< -e*enimentele< -pro.a.ilitatea de materiali#are a riscului< -impactul riscului< -e0punerea la risc. (. &.iecti*ul repre#int o stare posi.ila 1nu 3n mod necesar cea mai pro.a.ila 2 din perioada T1/ dorita de entitate si fi0ata 3n perioada T+. &.iecti*ele organi#atiei sunt: (.1. : o.iecti*ele generale: C pentru care se constituie organi#atia: o.tinerea profitului si ma0imi#area *alorii firmei 3n conditiile oferirii unor ser*icii de calitate superioara < C pri*ind utili#area eficienta a resurselor si asigurarea securitaii acti*elor< C *i#4nd fia.ilitatea informatiilor interne si e0terne< C legate de conformitatea cu legile/ actele normati*e/ regulamentele si politicile interne. (.2. : o.iecti*ele operationale 1la ni*elul fiecarei acti*itati2< -. %*enimentul 1incidentul2 7n orice organi#atie/ o.iecti*ele sta.ilite sau o.tinerea re#ultatelor asteptate sunt gre*ate de incertitudine/ care e0ista indiferent de modul 3n care o percepem. (stfel de e*enimente/ situatii/ actiuni sau inactiuni se numesc riscuri si pot constitui: -fie amenintari/ ca# 3n care consecinta este de regul neatingerea re#ultatelor preala.il sta.ilite< -fie oportunitati/ ca# in care situatia tre.uie e0ploatata Riscul repre#inta incertitudinea o.tinerii re#ultatelor dorite si se e*aluea# ca o com.inatie 3ntre: -pro.a.ilitatea de materiali#are a riscului< -impactul riscului. C. $ro.a.ilitatea de materiali#are a riscului masoar posi.ilitatea de aparitie a unui e*eniment e*aluat cantitati* pe o scar de la + la 1 11++ N2. $ro.a.ilitaile pot fi: -pro.a.ilitai o.iecti*e/ daca se .a#ea# pe frec*enta relati*e a unui e*eniment/ atunci c4nd e0ista informatii disponi.ile 1nu se .a#ea# pe caracteristicile personale ale celui ce reali#ea# e0perimentul2< -pro.a.ilitati su.iecti*e/ apreciati*e/ atunci c4nd se .a#ea# pe o serie de ipote#e teoretice si prin urmare factorul personalHpsi6ologic/ intuitia si e0perienaa ;oaca un rol important. D. Impactul riscului repre#inta consecinta 1efectul2 asupra o.iecti*elor 1re#ultatelor2/ daca riscul s- ar materiali#a: -daca riscul este o amenintare/ consecinta asupra re#ultatelor este negati*a 1pierdere2< -dac riscul este o oportunitate/ consecinta asupra re#ultatelor este po#iti*a 1c4stig2. %. %0punerea la risc este re#ultatul com.inatiei pro.a.ilitate:impact si comensurea#a

consecintele pe care le poate resimti o entitate 3n raport cu o.iecti*ele presta.ilite/ 3n ca#ul 3n care riscul se materiali#ea# : % C $ 0 I unde: $ si I sunt cele dou dimensiuni ale riscului: - $C posi.ilitatea de materiali#are a riscului - I C impactul riscului.

+', T!"#l# !a r!s$ur!l#r %0ist o con*ergenta a parerilor celor care studia#a economia si/ mai ales/ a celor care acti*ea#a 3n acest domeniu/ potri*it careia riscul 3n afaceri este ce*a normal. %ste o component fireascai de ne3nlaturat din lumea afacerilor. Disparitia lui creea#a deruta / ineficienta si generea#a comportamente nefiresti ale 3ntreprinderilor/ cum s-a constat 3n sistemele totalitare. (tunci/ riscul s-a diminuat/ adesea c6iar a disparut/ fiindca economia a fost condusa prin p4rg6ii de comanda de sorginte administrati* . 'ultitudinea factorilor/ care generea#a riscul afacerilor/ determina manifestarea acestuia in doua iposta#e: 1. Riscul de piata &rice studiu al pietei ar efectua o firma / nu poate afla cu preci#ie daca tot ce *a produce se *a si *inde. Cererea fata de produsele unei firme este/ de regula / mai mult elastic dec4t sta.il / deoarece preferintele si orientarile consumatorilor/ ni*elul pretului si marimea ofertei competitorilor sunt impre*i#i.ile. (sa ca / insta.ilitatea cererii/ a *4n# rilor/ a pretului/ determina aparitia riscului 3n *iata 3ntreprinderilor. 2. Riscul economic 1de e0ploatare2 (cti*itatea 3ntreprinderilor difera de la o ramura la alta/ firmele confrunt4ndu-se cu situatii diferite datorita interactiunii unor factori/ cum ar fi: - *aria.ilitatea cererii/ care face 3ncasarile nesigure/ ca de altfel si posi.ilitaile de plata a furni#orilor si de e0tindere a afacerii< - fluctuatia preturilor de ac6i#itie a factorilor de productie utili#ati influentea#a ni*elul costurilors i marimea profitului firmei< - calitatea acti*itatii de mar5eting/ care poate influenta sau nu firma sa adopte modificarile impuse de con;unctura pietei< - competenta managerilor/ reflectat 3n oportunitatea deci#iilor luate/ de care depinde ulterior succesul sau esecul afacerii. Riscul economic este legat de structura costurilor de e0ploatare 13n fi0e si *aria.ile2 si depinde 3n mod direct de ponderea mai mare sau mai mica a c6eltuielilor fi0e 3n totalul c6eltuielilor. $entru estimarea riscului de e0ploatare si a riscului financiar/ practica afacerilor utili#ea# un instrument de anali#a cunoscut su. denumirea de pragul de renta.ilitate/ care permite sta.ilirea conditiilor necesare reali#arii ec6ili.rului microeconomic/ cu sau fara profit 1punctul mort2. $ragul de renta.ilitate repre#int *olumul de acti*itate 1*olumul fi#ic al *4n# rilor2 numit *olum critic/ la care *eniturile 1cifra de afaceri critic 2 ec6ili.rea# c6eltuielile/ la punctul mort re#ultatul fiind egal cu #ero. Riscul de e0ploatare decurge din fluctuatiile re#ultatului e0ploatarii 3n functie de

po#itia fata de pragul de renta.ilitate 1punctul mort2 si de structura costurilor de e0ploatare 3n fi0e si *aria.ile. Inter*alul de siguranta e0prima capacitatea 3ntreprinderii de a- i modifica productia si de a se adapta la cerin ele pie ei. Cu c4t *aloarea lui este mai mare/ cu at4t fle0i.ilitatea 3ntreprinderii este mai ridicata si/ riscul economic este mai redus. (preciereas i e*aluarea riscului economic se poate reali#a pe .a#a coeficientului le*ierului de e0ploatare 1CD%2 numit si grad de ec6ili.rare a functionarii 3ntreprinderii. (cest coeficient e0prima sensi.ilitatea re#ultatului din e0ploatare la *ariatiile *4n#arilor/ fiind elasticitatea care masoar cresterea procentuala a acestui re#ultat/ ca raspuns la cresterea cu un procent a *4n# rilor:

3. Riscul financiar 7ntreprinderile se confrunt 3n permanen cu un risc economic deoarece nu au un control multumitor asupra *eniturilor *iitoare. Dar/ alaturi de acest risc/ inter*ine 3nca unul suplimentar/ ori de c4te ori apelea# la 3mprumuturi/ care implica c6eltuieli financiare pentru remunerarea datoriilor 1do.4n#i2 si influentea# renta.ilitatea 3ntreprinderii : riscul financiar. (cest risc se manifest prin sensi.ilitatea re#ultatului net la *aria iile re#ultatului e0ploatarii si se aprecia# cu a;utorul coeficientului le*ierului financiar 1CD=2:

$entru a pre*eni riscul financiar 3ntreprinderile tre.uie sa -si calcule#e si sa -si asigure un prag de renta.ilitate/ configurat ca un inter*al de 3ncredere si nu ca un reper *aloric predeterminat. (mplitudinea acestui inter*al este determinata de ni*elul incertitudinii 3n care e*oluea# 3ntreprinderea 3n cau#a . C4nd ea tinde spre #ero/ cu siguran *a fi *or.a de o renta.ilitate punctuala si nu un inter*al 3n care profita.ilitatea se reali#ea#a cu pro.a.ilitate multumitoare. Iar/ c4nd incertitudinea este ridicata/ inter*alul de 3ncredere are o dimensiune at4t de mare/ 3nc4t de*ine neutili#a.il 3n procesul deci#ional. ,. Riscul datorat sc6im.arilor 3n te6nologie Deoarece e*olutia te6nologiei are un rol at4t de important 3n acti*itatea concurentiala/ anticiparea sc6im.arilor 3n acest domeniu poate 3m.unatati po#itia unei firme pe piata. Dup cum orice e#itare/ 3nt4r#iere sau eroare 3n pre*i#ionarea e*olutiei te6nologiei sau 3n ac6i#itionarea celor mai adec*ate reali#ari 3n domeniu/ poate aduce pre;udicii ne.anuite 3ntreprinderilor. Cine nu descopera si nici nu a;unge sa cunoasca caracteristicile ramurii/ care determin particularitatile e*olutiei te6nologiei/*a pierde. %0plicatia se afla 3n faptul ca factorii/ sursele si efectele sc6im.arilor progresi*e ale 9

te6nologiei nu *or fi aceleasi ca 3n situatia discontinuitatii din acest plan.

". Riscul *alutar 7ntreprinderile/ care folosesc de*i#e pentru desfaurarea acti*itatiilor/ se e0pun riscului *alutar. (cesta se manifest su. forma posi.ilitatii 3nregistrarii unor pierderi/ fie ca urmare a pastrarii sau 3ncasarii unei *alute/ fie datorit efectuarii/ sau numai a proiectarii reali#arii de operatiuni de sc6im. *alutar/ la o dat ulterioar predeterminat . 'odificarea cursului de sc6im. la *aluta detinuta sau la cea folosita 3ntr-un contract de credit 3n de*i#e sau de import-e0port produc efecte diferite la partile implicate/ 3n functie de noul raport dintre *alutele tran#acionate. (stfel/ dac *aluta respecti* se deprecia# / proprietarul ei si creditorul 3nregistrea#a o pierdere/ 3n timp ce de.itorul o.tine un c4stig. (cesta se e0pune la un risc de sc6im. si pierde/ daca p4na la scadenta datoriei lui/ moneda 3n care se e0prim o.ligatia de plata se aprecia#a . 7ntr-o situatie identica a;unge si cel care in*esteste 3n alta tara / 3n care rata do.4n#ii si perspecti*ele de c4stig su. forma profitului sunt mai 3nalte/ daca scade cursul de sc6im. al *alutei 3n care i-a plasat capitalul 3n strainatate. Riscul de sc6im. *alutar afectea#a 3ntr-un mod asemanator si re#ultatele financiare ale 3ntreprinderilor dintr-o tara / c4nd ele 3si con*ertesc/ 3n momentul decontarii/ pretul din contract/ e0primat 3n moneda national / 3ntr-o *aluta straina . e e0pun la un astfel de risc de translatie si firmele care lucrea# pe diferite piete/ c4nd transfer / 3n *ederea 3nc6eierii .ilantului si a 3ntocmirii declaratiei de *enituri ale ac ionarilor/ re#ultatele financiare ale filialelor/ e0primate 3n diferite monede/ 3n contul societatii mama. Daca 3n timp au loc modificari ale raportului de sc6im. dintre monedele folosite de filiale si *aluta tariii de origine a societatii mama/ pot sa apara pierderi 3n urma acestor con*ertiri. 'arimea riscului *alutar/ generat de operatiunile de translatie a *alorii acti*elor si pasi*elor/ a *eniturilor si c6eltuielilor 3nregistrate de su.unitatile firmelor cu acti*itate transnationala/ este influentat de rata de sc6im. folosit 3n con*ersie. Daca se utili#ea# rata de sc6im. curenta / elementele *alorice supuse con*ersiei a;ung sa fie e0puse la risc/ iar/ daca se recurge la rata initiala / numit istoric / *aloarea acti*elor si pasi*elor nu *a fi periclitat de acest risc. (stfel/ daca acti*ele unei filiale/ masurate 3n moneda straina/ depaesc *aloarea pasi*elor/ e0primate 3n aceeasi *aluta/ atunci deprecierea acesteia *a a*ea ca re#ultat o pierdere/ iar deprecierea ei *a conduce la un c4 tig pentru societatea mam . Dina anali#a acestor operatiuni comerciale si financiare re#ulta ca acti*itatea economic se desfaoar adesea 3n etape/ din care moti* apar numeroase situatii 3n care/ 3ntre momentul efectuarii unui act sau a unei prestatii si cel 3n care se stinge o.ligatia generata/ ce se naste 3n acest mod/ se scurge un inter*al de timp. (cceptarea 3ncasarii drepturilor .anesti la o data ulterioara momentului nasterii datoriei din partea partenerului de afaceri/ respecti* alegerea *ariantei de a ac6ita un supliment la pre/ daca *4n#atorul este de acord ca aceast operatiune sa se efectue#e mai t4r#iu/ sunt atitudini normale 3ntr-o tran#ac ie de an*ergur . Doar ca ele atrag dup sine o anumit e0punere la risc/ datorit fluctuatiei cursului de sc6im.. 6. Riscul de faliment 1insol*a.ilitate2 On o.iecti* ma;or al diagnosticului financiar 3n aprecierea starii de sanatate financiara a 3ntreprinderii 3l constituie e*aluarea riscurilor ce 3i 3nsotesc acti*itatea/ din care unele semnalea# *ulnera.ilitatea/ iar altele prefigurea# falimentul )

1insol*a.ilitatea2 ce ameninta supra*ietuirea. Cumularea riscului economic cu cel financiar prin intermediul coeficientului le*ierului total 1CDT2 permite e*aluarea riscului glo.al : economic i financiar : cu at4t mai ridicat/ cu c4t c6eltuielile legate de amorti#are i do.4n#i de in o pondere mai mare 3n totalul c6eltuielilor. 'arimea riscului acti*it ii economico-financiare interesea# nu numai 3ntreprinderea care apelea# la credite/ ci mai ales .ancile creditoare/ care consider ca pentru a .eneficia de un credit/ 3ntreprinderea tre.uie s a pre#inte o .onitate financiara / care sa e0prime o garantie a gestionarii sanatoase a acti*ittaii la toate ni*elurile/ de la cel operational la cel strategic. 7n acest sens/ e*aluarea completa a sta.ilitatii 3ntreprinderii si a posi.ilittaii de a 3nregistra pierderi care sa anticipe#e degradarea situatiei financiare/ p4n la riscul de faliment/ se poate reali#a prin intermediul indicatorilor ce e0prima calitatea acti*ittaii economico-financiare: - sol*a.ilitatea patrimonial e0prim gradul 3n care capitalurile proprii asigur acoperirea o.ligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale. (ceasta tre.uie sa ai.a *alori peste +/3 si o e*olutie ascendenta. & *aloare su. +/3 este un semnal de prudenta deose.it ce impune o alerta crescuta din partea .ancii finan atoare/ 3ntreprinderea fiind falimentara. - lic6iditatea e0prim capacitatea de ac6itare la termen a o.ligaiilor pe termen scurt din resursele .anesti disponi.ile. Dic6iditatea tre.uie sa ai.a *alori supraunitare pentru a arata e0istenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot aparea 3n miscarea capitalului circulant. - tre#oreria constituie partea care ram4ne din resursele sta.ile dup ce au fost finan ate imo.ili#arile si necesarul de fond de rulment si e0prima aptitudinea 3ntreprinderii de a se finanta din resursele sta.ile. & tre#orerie negati*a implica recurgerea la credite .ancare de tre#orerie pentru platile curente/ ceea ce arata dificultati financiare pe termen scurt. - rata renta.ilitatii financiare reflect capacitatea 3ntreprinderii de a o.tine profit net prin utili#area capitalurilor proprii si este fa*ori#at de recurgerea la 3mprumuturi 3n ca#ul unui efect de le*ier financiar po#iti*. $rin sistemul de rate si de ec6ili.ru financiar/ diagnosticul financiar permite e*identierea punctelor tari si a punctelor sla.e ale gestiunii financiare/ respecti* a performan elor si a riscului economic si financiar/ dar nu ofer posi.ilitatea e*aluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea 3ntreprinderii aflate 3n dificultate. Cau#ele care pot conduce la faliment sunt numeroase si *i#ea# : - reducerea acti*itaii< - reducerea mar;elor si ratelor de renta.ilitate< - aparitia si amplificarea pro.lemelor de tre#orerie/ de management/ - falimentul unor clienti/ reducerea pietelor de desfacere/ .loca;ul 3n lan / etc tudiul cau#elor falimentului a condus la conclu#ia ca acesta nu este un fenomen .rutal/ ci un re#ultat al unei degradari progresi*e a situatiei financiare a 3ntreprinderii/ riscul de insol*a.ilitate fiind pre*i#i.il cu c4ti*a ani 3naintea 3ncetarii platilor. 7n functie de efectul lor/ riscurile pot fi clasificate 3n urmatoarele categorii: - riscuri reduse 1o.isnuite sau tri*iale2/ care au o frec*en mare de aparitie/ dar pot fi suportate fara dificultate< - riscuri moderate/ care au o frec*enta medie de aparitie si pot fi gestionate cu anumite costuri< - riscuri ridicate 1critice sau ma;ore2/ care au o frec*en mic de apari ie/ 3ns cu efecte nedorite< este necesar gestionarea atent a acestora/ pe o perioada mai lunga de timp< 1+

-riscuri inaccepta.ile/ care sunt cele mai rare dar cu efecte foarte periculoase. De asemenea tre.uie mentionate LamenintarileM si Lfactorii de successM ai riscurilor:

Cele 11+ LamenintariM 3n ca#ul nee*al arii riscului: 1. (mplasarea gresita a afacerii. (ceasta tine de politica de mar5eting: presupune nepromo*area unor reclame corecte si nealegerea unei piete fa*ora.ile desfacerii produsului. 2. $rea mult capital 3n acti*e fi0e. %ficienta utili#arii acti*elor fi0e este sca#uta. 3. Dipsa de capital. -au facut in*estitii prea mari 3n acti*e fi0e si nu mai e0ist suficient capital circulant pentru continuarea procesului de productie. ,. $ro.leme cu creditele. Au e0ista resurse pentru ram.ursarea datoriilor. ". $roasta gestionare a stocurilor. Du.larea *4n#arilor nu implica du.larea stocurilor. tocurile *or creste numai de 1H, ori. 6. %0pansiune necontrolata. e lansea#a produse pe o piata care nu a fost cercetata 3n preala.il. 8. Capitali#are neadec*ata. %a este determinata de riscul acti*itatii. Daca riscul este mare /di*idendele cerute de in*estitori *or fi mari. Din profitul o.tinut se platesc di*idendele si partea in*estita *a fi mica. 9. Dipsa de e0perienti de calificare. Au e0ista interes pentru ridicarea gradului de pregatire profesionala a celor anga;ati. ). $ro.leme cu personalul. Daca acti*itatea merge prost personalul *a fi tentat s 3si gaseasc alt loc de munc . 1+. -irocratia. (ceasta se gaseste 3n acti*itaile ale caror re#ultate nu mai sunt satisfacatoare. Daca se anali#ea# aceste amenintari se constata ca una deri*a din cealalt ca un efect cu propagare 3n lan .

Cei B8 factori de succes? 3n ca#ul e*aluarii riscurilor pecialistii au anali#at factorii care determin succesul acti*itatii unei inte3ntreprinderi. %i consider ca/ daca se urmareste reali#area anumitor conditii/performanta estie asigurata. Conditiile sta.ilite sunt: 1. Tendinta spre actiune. =iecare anga;at este capa.il sa actione#e #i de #i/ fara astepta ordine de la cine*a. 2. (propierea de client pentru 3ntelegerea ne*oilor acestuia. (cti*itatea de productie tre.uie sa ai. un du.lu scop: reali#area unui produs calitati* superior si satisfacerea necesittatilor unui anumit segment de consumatori. 3. (utonomie 3n luarea deci#iilor. Toat acti*itatea tre.uie 3mpartita 3n compartimente care stiu e0act ce au de facut si unde de fapt se iau deci#iile.
1

$etrescu il*ia Diagnostic economic-financiar. 'etodologie. tudii de ca#/ %ditura edcom Di.ris/ Iasi/2++,/ p."3.

11

,. Conducerea simpla si .a#ata pe *alori. (mericanii denumesc aceasta >I C Ba pastra lucrurile simple?1de la 5eep it s6ort and simple2. ". Reali#area scopului propus sau denumit plastic ?crosetarea modelului potri*it?. Ideea consta 3n aceea ca un produs nou se lansea# numai pe o piata cunoscuta/ iar pe o piata noua se *inde numai un produs de;a cunoscut. Aiciodat un produs nou nu se lansea# pe o piata noua/ pentru ca riscul este foarte mare. 6. On personal .ine pregatit si dedicat. (cti*itatea presupune un lant de oameni implicati 3n procesul de productie de la furni#orul initial la clientul final. Dac fiecare este interesat 3n acti*itatea pe care o desfaoara si depune o munca de calitate/ riscul ca 3n procesul de productie sa apar 3ntreruperi este foarte mic. 8. On control c4t mai scurt al acti*itatii. Aici un aspect al controlului nu tre.uie negli;at 3n nici o fa#a a acti*itatii. &rice conducator anali#4nd continuu acti*itatea de care raspunde si tin4nd cont de factorii mentionati mai sus/ poate asigura succesul afacerii. +'- In$ert!tu%!nea s! r!s$ul * In&luente asu"ra .e%!ulu! !ntre"r!n%er!! Intr-o conceptie generala/ riscul inseamna 6a#ard/ prime;dia unor e*entuale pierderi/ sau Pposi.ilitatea de a te e0pune la pierderiP 1T6e &0ford %nglis6 DictionarF2 sau o pierdere posi.ila Ppe care politica moderna se straduie sa o pre*ina sau sa o repareP 1$etit Darousse ilustre2. $erceperea riscului/ conturarea dimensiunilor sale/ presupune o constienti#are a pericolului unei actiuni/ asumarea responsa.ilitatii de catre o persoana/ atunci cand se afirma ca re#ol*a o anumita pro.lema sau ca face un lucru Ppe riscurile saleP. Riscul se constituie ca un rau necesar 3n procesul de de#*oltare/ ocolirea lui generea#a piedici acestui proces. (stfel/ 3n ca#ul introducerii pe piata de noi produse e0ista incertitudini 3n legatura cu reactia concurentilor/ preturile la care se *or *inde produsele/ *eniturile sconta dete/ unde i e*entualele riscuri. $entru a face fata riscului/ agentul economic *a cauta sa introduca procedee te6nologice dintre cele mai moderne/ care sa-i permita scaderea costurilor si fa.ricarea unor produse de calitate superioara. Desi este foarte greu de a face o distinctie clara intre incertitudine si risc/ s-a a;uns totusi sa fie delimitate/ pentru ne*oile practice/ astfel: incertitudinea ca o situatie careia nu i se pot asocia pro.a.ilitati/ iar riscul o situatie careia i se pot asocia 1sta.ili2 pro.a.ilitati intro anumita distri.utie. Dupa dimensiunile pierderilor pe care le presupune/ riscul poate fi incadrat 3n cate*a categorii repre#entati*e/ legate de altfel de tipul in*estitiei/ si anume: -riscul de ni*el minim sau #ero/ la in*estitiile de plasament 3n o.ligatiuni/ 3n imprumuturi pe termen lung/ a caror rata de do.anda se mentine< -riscul de grad redus/ la in*estitiile de inlocuire/ la care modificarile 3n procesul de productie sunt relati* reduse< -riscul de grad mi;lociu/ la in*estitiile de producti*itate/ care presupun modificarea productiei/ rationali#area locurilor de munca< -riscul de grad ridicat/ la in*estitiile de de#*oltare 1e0pansiune2/ ce implica incertitudinile pietei/ legate de lansarea noilor produse/ pri*ind reactia concurentei/ ni*elul preturilor/ *olumul *an#arilor< -riscul de grad foarte ridicat/ la in*estitiile de cercetare-de#*oltare/ ale caror re#ultate sunt deose.it de incerte. 'asurarea riscului/ indiferent de natura sa/ este o operatie necesara 3n estimarea eficientei acti*itatii firmei/ indeose.i cu prile;ul efectuarii unor in*estitii. 7n acest sens/ *or tre.ui luate 12

3n considerare strategiile adoptate de firma atat 3n pri*inta acti*itatii firmei/ indeose.i cu prile;ul efectuarii unor in*estitii. 7n acest sens/ *or tre.ui luate 3n considerare strategiile adoptate de firma atat 3n pri*inta acti*itatii economice/ cat i 3n legatura cu modul de finantare a de#*oltarii. %ste recunoscut faptul ca *iitorul este incert. Toate acti*itatile economice/ toate deci#iile de gestiune 3n 3ntreprindere sunt supuse incertitudinii *iitorului. Re#ultatele a teptate ale unor deci#ii au/ 3ntotdeauna/ un anume grad de incertitudine. Ki#iunea asupra 3ntreprinderii/ ca sistem desc6is/ o po#itionea# pe aceasta 3n centrul mediului e0tern 3n care 3si desfasoar acti*itatea/ 3n postura de furni#or de resurse i totodat de consumator al re#ultatelor sau iesirilor-produs. 'odul 3n care mediul e0tern 3ntreprinderii/ precum si elementele si fortele care actionea# 3n acest c4mp/ spri;in / a;uta / influentea#a 1po#iti* sau negati*2 acti*ittatile si performan ele repre#int o component de .a#a a anali#ei deci#ionale. 'ediul e0tern 3ntreprinderii are dou componente principale 12 'ediul general/ care este compus din apte elemente: - elementul te6nologic< - elementul economic< - elementul ;uridic< - elementul politic< - elementul social< - elementul cultural< - elementul interna ional. 22 'ediul specific/ care este compus din: - consumatori 1clien ii2< - concuren i< - furni#ori< - pia a for ei de munc < - agen iile gu*ernamentale< - pia a de capital. Dac am 3ncerca o repre#entare grafica/ cred ca po#itionarea 3ntreprinderii 3n centrul unor cercuri concentrice/ care sa repre#inte mediul specific si mediul general/ ar fi cea mai ilustrati* :

13

CAPI TOLUL II: STRATEGII SI POLITICI DE GESTIOANARE A RISCURILOR

,'+ Gest!#narea R!s$ur!l#r 12. %lemente de principiu & .un perioad de timp/ gestionarea riscurilor a fost tratata 3n cadrul managementului general al firmei. Treptat/ managementul riscului a e*oluat/ astfel ca 3n cadrul marilor firme s-au creat departamente speciali#ate conduse de un manager de risc. 7n pre#ent/ gestionarea riscurilor presupune e0istenta unei strategii integrate cel putin din urmatoarele moti*e: (. 7n orice firma/ o.iecti*ele sta.ilite sau o.tinerea re#ultatelor asteptate sunt gre*ate de incertitudine/ care e0ista indiferent de modul 3n care este perceput . (stfel de pro.leme care apar su. forma unor situatii sau e*enimente/ actiuni sau inactiuni se numesc riscuri si pot constitui: - fie amenintari/ ca# 3n care consecinta este : de regul : neatingerea re#ultatelor preala.il sta.ilite/ situatie care tre.uie gestionaat corespun#ator< - fie oportunitati/ ca# 3n care situatia/ e*enimentul sau actiunea tre.uie fructificata. -. !estionarea riscurilor nu are 3n *edere o organi#atie 1firma2 i#olata/ ci dimpotri*a o organi#atie integrata/ prin care se 3ntelege: - organi#atia e0tinsa/ care cuprinde pe l4ng organi#atia propriu-#isa si organi#atia tutelara/ organi#atiile su.ordonate si cele partenere< - mediul sau conte0tul de risc/ care cuprinde : pe l4ng organi#atia e0tinsa : si cadrul institutional/ cadrul legislati*/ asteptarile factorilor interesati/ conditiile economice si conte0tul international. C. 7n aceste conditii/ constructia unui model al gestionarii riscurilor la ni*elul unei firme tre.uie sa ai.a 3n *edere: - elementele de .a#a/ 3nt4lnite la toate firmele din domeniu< - realitatea concreta a firmei respecti*e/ fara a fi strict necesar reproducerea unor modele de;a construite 1deseori 3n cu totul alte conditii2< - situatiile particulare/ ce tin de conditionari specifice. D. !estionarea riscurilor tre.uie sa ai.a 3n *edere: - resursele limitate/ disponi.ile pentru aceast acti*itate< - cresterea numarului si di*ersificarea riscurilor odata cu de#*oltarea organi#atiei. Ca urmare/ managementul riscurilor presupune concentrarea resurselor 3n #onele de interes actuale/ prin e*aluarea si ierar6i#area 1prioriti#area2 riscurilor. (ceasta presupune operationali#area unui sistem de control intern prin care se reali#ea# gestionarea riscurilor/ p4n la un ni*el considerat accepta.il 1toleran la risc sau apetitul pentru risc pe care o organi#atie este pregatita sa o tolere#e sau la care este dispus sa se e0puna la un momentdat2. %. Toate elementele pre#entate anterior ne conduc la necesitatea implementarii unei strategii integrate de gestionare a riscurilor: -at4t la ni*elul managementului< -c4t si la ni*elul acti*itailor curente/ de rutina 1 3ntregul personal tre.uie s constienti#e#e importanta gestionarii riscurilor 3n scopul atingerii o.iecti*elor proprii2. 7n conclu#ie/ conform standardelor interna ionale/ gestionarea sau managementul riscului tre.uie: - sa fie un proces continuu integrat 3n strategia firmei< 1,

- sa traduca strategia 3n o.iecti*e tactice i opera ionale/ desemn4nd responsa.ilitati fiecarui manager si salariat implicat 3n managementul riscurilor< - sa ai. 3n *edere toate riscurile ce afectea# acti*itatile firmei< - sa fie integrat 3n cultura organi#atiei. &.iecti*ul managementului riscului este situarea 3n cadrul unei arii cuprinse 3ntre limitele 3n care: RI COD este O$&RT(-ID si C& TOD este R%Q&A(-ID.

22. Tipologia gestionarii riscurilor 7n ultimele decenii/ gestionarea riscurilor a 3nregistrat o e*olutie aprecia.ila: de la stilul de management reacti*/ prin care: - se tratea# 3n primul r4nd consecin ele unor e*enimente i mai pu in cau#ele/ moti* pentru care riscurile de;a manifestate 1riscuri reale/ trecute2 se pot produce i 3n *iitor< - se iau masuri de control intern 3n scopul stap4nirii riscurilor reale/ care negestionate corespun#ator pot sa apara si 3n *iitor 1c6iar cu un impact mai puternic2< - organi#atia este condusa dup principiul *a#4nd si fac4nd?. la stilul de management proacti*/ prin care: - sunt identificate posi.ile amenintari 1riscuri poten iale2/ 3nainte ca ele s se materiali#e#e si sa produca efecte nefa*ora.ile asupra o.iecti*elor sta.ilite< - organi#a ia este condus dup principiul Beste mai .ine sa pre*ii/ dec4t sa constati un fapt 3mplinit?. 3n final/ p4n la stilul de management prospecti*/ prin care: - se identific acele riscuri care pot sa apara 3ntr-o perspecti*a mai mult sau mai putin 3ndepartata/ ca urmare a modificarilor de strategie sau de mediu< - gestionarea riscurilor promo*ea#a actiunea si pre*i#iunea/ iar organi#atia tre.uie pregatita pentru a accepta e*entualele sc6im.ari.

(ceast e*olutie a fost impusa de necesitatea trecerii: - de la un management al riscului fragmentat si pasi*/ .a#at pe te6nicile traditionale de gestiune. - la un sistem de management integrat al riscului/ consistent si coerent/ prin care se urmareste gestionarea tuturor riscurilor aferente acti*ittaii unei firme/ inclusi* a interdependen telor dintre acestea/ 3n conte0tul afectarii e0punerii agregate 1de ansam.lu2 la risc a firmei< la acest proces tre.uie sa participe toate functiile rele*ante dintr-o firma. 32. 'odelul general de gestionare a riscurilor. !estionarea riscurilor repre#inta un proces ciclic efectuat de conducerea si 3ntregul personal al firmei/ proces care cuprinde urmatoarele elemente componente 1etape2/ 3n succesiunea logica: (. definirea strategiei ce tre.uie aplicata si a o.iecti*elor generale/ opera ionale si indi*iduale< -. identificarea riscurilor ce pot afecta acti*itatea/ tin4nd cont si de mediu 1economic/ legislati*/ cultural/ social/ etc.2< 1"

C. e*aluarea si ierar6i#area 1prioriti#area2 riscurilor/ 3n functie de frec*ena/ gra*itatea acestora si potentialul impact< D. raspunsul la risc/ prin controlul riscurilor/ tratarea acestora si sta.ilirea responsa.ilit ilor< %. monitori#area/ re*i#uirea si raportarea continu a riscurilor.Desi/ 3n pre#ent/ nu e0ist proceduri unanim acceptate pentru managementul riscului 3n afaceri/ modelul general pre#entat poate constitui un cadru unitar de a.ordare a gestionarii riscurilor 3n cadrul firmelor/ 3n scopul furni# rii unei garan ii re#ona.ile cu pri*ire la reali#area o.iecti*elor.

,', Strate !! %e est!#nare a r!s$ur!l#r %T($( 1: D%=IAIR%( TR(T%!I%I I ( &-I%CTIK%D&R On sistem de management integrat al riscului presupune sta.ilirea unei strategii clare si consistente/ alaturi de un set coerent de o.iecti*e. $rincipalele tipuri de strategii la ni*elul firmei: -strategia de cre tere< -strategia neutral -strategia defensi* < -strategiile com.inate< (. trategia de crestere este acti* si ofensi* / adica se anticipea# oportunitatile si amenintarile mediului si se actionea# 3n directia acestora 3nainte de a fi ne*oit a reactiona la aparitia lor. trategia de crestere poate fi: - trategie de concentrare/ focali#at pe un set limitat de pro.leme< - trategie de di*ersificare/ prin care se e0tinde sfera de cuprinderea a acti*itatii. -. trategia neutrala 1de sta.ilitate2 este urmata atunci c4nd firma este satisfacuta de situatia curenta si urmareste sa si-o mentina 3n continuare. -Cu *arianta strategiei de Brecoltare?/ prin care se *alorifica la ma0im re#ultatele actuale/ de;a e0istente. C. trategia defensi*a 1de restr4ngere2 adoptata atunci c4nd se doreste reducerea acti*ittatii 3n anumite domenii. D. trategiile com.inate presupun aplicarea unor strategii diferite 1com.inatii 3ntre (/ - C2/ corespun#ator diferitelor acti*itatiHsu.acti*itatiHactiuni. &rice strategie tre.uie sa cuprinda urmatoarele elemente: - un set de o.iecti*e clare care tre.uie reali#ate< - descriere a masurilor care tre.uie luate< - un calendar al implement rii acestora< - list de cerinte 1resurse2 < - anali# asupra posi.ilitailor de repliere 3n ca#ul 3n care re#ultatele nu sunt la ni*elul o.iecti*elor 1procedura de a*arie2. &.iecti*ele oricarei firme pot fi grupateHierar6i#ate dup cum urmea# : - o.iecti*e generale: - o.tinerea profitului si ma0imi#area *alorii firmei< - utili#area eficient a resurselor si asigurarea securittii acti*elor< - asigurarea fia.ilitatii informatiilor< - conformitatea cu legile/ actele normati*e/ regulamentele si politicile interne. - o.iecti*ele operationale sta.ilite la ni*elul fiecarei structuri/ acti*itati/ produse sau ser*icii< - o.iecti*ele indi*iduale sta.ilite la ni*elul fiecarui anga;at. %la.orarea strategiei are la .a#a anali#a si diagnosticul situatiei curente: 16

- identificarea strategiilor trecute si pre#ente< - diagnosticul performantelor trecute si pre#ente< - determinarea a*anta;elor strategice ale firmei 3n conte0tul mediului de afaceri 3n care operea# /tin4nd cont de tendintele si perspecti*ele de e*olutie 3n *iitorul pre*i#i.il< - determinarea oportunittailor si amenintarilor e0istente si potentialele din mediu< - re*i#uirea o.iecti*elor strategice/ a structurii organi#a ionale/ a autorittatilor responsa.ile. (nali#a J&T urmareste 2 o.iecti*e: trengt6s 1forte2 Jea5nesses 1sl .iciuni2 &pportunities 1oportunitati2 T6reats 1amenintari2 (. identificarea caracteristicilor ce pri*esc firma si care reflect situatia interna a acesteia: - punctele forte: reali#ari deose.ite si resurse disponi.ile suficiente< - punctele sla.e: reali#ari inferioare si resurse disponi.ile insuficiente. -. identificarea factorilor e0terni de mediu/ cu impact asupra acti*itatii firmei: - oportunitatile: sanse oferite de mediu/ ce pot fi e0ploatate profita.il< - amenintarile: situatii sau e*enimente care pot afecta nefa*ora.il si 3n masura semnificati* / capacitatea firmei de a-si atinge o.iecti*ele/ determin4nd reducerea performantelor. (plicarea metodei J&T este considera.il facilitat daca se folosete o lista de pro.leme ce tre.uie urmarite 3n cadrul anali#ei si ale caror raspunsuri sunt rele*ante pentru e*aluarea situatiei interne si a factorilor de mediu/ 3n scopul sta.ilirii masurilor de diminuareHpre*enire a e*enimentelor cu un grad de risc ridicat. Definirea strategiei si a o.iecti*elor este o etapa fundamentala a procesului de gestiune eficient a riscurilor/ etapa 3n care este ela.orat o filo#ofie si o conceptie generala 3n raport cu riscurile la care este e0pusa acti*itatea firmei: - este sta.ilit atitudinea 1toleranta2 firmei 3n raport cu e0punerile la risc: a*ersiune/ neutralitate sau preferin pentru risc - 3n .a#a strategiei este proiectata o politica de gestiune a riscurilor: una pasi*a sau una acti*a 1agresi* 2. %T($( 2: ID%ATI=IC(R%( RI CORID &R Identificarea riscurilor se poate afla 3ntr-una din urm toarele iposta#e: R identificarea initial a riscurilor/ 3n ca#ul: - firmelor nou 3nfiintate sau care nu i-au identificat anterior riscurile< - proiectelor/ acti*itailor si actiunilor noi/ demarate 3n cadrul firmei. R identificarea permanent a riscurilor/ 3n ca#ul: - manifestarii unor riscuri care nu erau identificate anterior< - sc6im.arii circumstantelor 3n care se manifesta riscurile identificate anterior< - sta.ilirii riscurilor care se manifestau 3n trecut/ dar care nu mai pre#inta importan 3n pre#ent. $rocesul de identificare a riscurilor pre#inta urmatoarele caracteristici: - depinde de di*ersificarea liniilor de acti*itate sau a gamelor de produse si ser*icii oferite consumatorilor< - presupune identificarea celor mai rele*ante riscuri care afectea# cas6-floG-urile si po#itia economica/ financiar si comercial a firmei< - solicit canali#area tuturor informatiilor si a principalelor resurse disponi.ile 13n 18

special/ resurse umane si resurse informa ionale2< - necesita ela.orarea/ de catre personalul responsa.il/ a unor metodologii de identificare i captare a riscurilor si : 3n continuare : de implementare a politicilor de gestiune a riscurilor adoptate de catre management. $entru a se atenua su.iecti*ismul 3n perceperea riscurilor este recomandat sa se recurga la doua metode complementare de identificare a riscurilor2: R autoe*aluarea riscurilor - se reali#ea# de catre manageri si de mem.rii colecti*ului/ care cunosc foarte .ine pro.lemele cu care se confrunt 3n reali#area o.iecti*elor< - su.iecti*ismul 3n perceperea riscurilor este mai accentuat< - se recomand formarea colecti*elor de autoe*aluare< R desemnarea unei ec6ipe interne sau contractarea unei firme de specialitate $rincipalele surse pentru identificarea riscului sunt urmatoarele: - cercetarea documentar : presupune studierea documentelor si planurilor firmei/ a re#ultatelor proprii si ale concurentilor/ a .a#elor de date comerciale 1statistice2 si a informatiilor de tinute de persoane implicate 3n afaceri similare< - *i#ite la fata locului: presupun discutii si o.tinerea de informatii de la cei e0pusi la riscuri 1manageri/ anga;atii firmei %T($( 3: %K(DO(R%( I I%R(REIQ(R%( RI CORID&R (ceast etapa presupune utili#area te6nicilor/ instrumentelor si a.ilitatilor necesare pentru a comensura riscurile si pentru a anali#a efectele induse de acestea asupra profita.ilitatii si *alorii nete a firmei. $rincipalele metode aplicate sunt: a2 %*aluarea e0punerii la risc ca o com.inatie 3ntre pro.a.ilitatea de materiali#are a riscului /impactul riscului . .2 %*aluarea e0punerii la risc prin B'atricea riscurilor? . c2 %stimarea riscului 3n ca#ul concentrariiHdi*ersificarii acti*ittaii unei firme prin indicatorul energie informationala . d2 Cuantificarea riscului prin indicatorul coeficient de *ariatie. f2 %*aluarea riscului economic 1de e0ploatare2 prin anali#a pragului de renta.ilitate. g2 %*aluarea riscului financiar prin efectul de le*ier. si clientii2 participari la manifestari 3n afara organi#atiei.

$runea $etru Riscul in acti*itatea economica. Iposta#e. =actori/ %ditura %conomica/ -ucuresti/ 2++3/ p. 89.

19

%T($( ,: R( $OA OD D( RI C 7n aceasta etapa sunt urmarite doua o.iecti*e: - controlul si tratarea riscurilor prin proiectarea si aplicarea strategiilor de raspuns la risc< - sta.ilirea rolurilor si responsa.ilittailor 3n cadrul gestionarii riscurilor. Raspunsul la risc repre#int atitudinea managementului fata de posi.ilitatea aparitiei unei amenintari 1e*entual oportunitati2 si se concreti#ea# 3n strategiile de raspuns la risc/ care pot fi: R (cceptarea 1tolerarea2 riscurilor/ respecti* neluarea unor masuri suplimentare de control/ inter*ine atunci c4nd: - riscurile sunt li.er asumate< - e0punerile la risc sunt reduse. R 'onitori#area riscurilor presupune acceptarea riscului cu conditia mentinerii sale su. o permanenta supra*eg6ere: - presupune o am4nare a lu rii m surilor de control p4n la momentul cre terii pro.a.ilit ii de aparitie a riscului astfel tratat< - se aplic 3n ca#ul riscurilor cu un impact semnificati*/ dar cu o pro.a.ilitate mica de apari ie< - se monitori#ea# cu precadere pro.a.ilitatea de aparitie a riscului. R %*itarea riscului presupune: - eliminarea acti*itatilor 1circumstantelor2 care generea#a riscurile< - este cea mai usoar si mai rapida te6nica de raspuns/ dar : pentru c presupune renun area 3n totalitate la afacerea amenin at de risc : are repercusiuni ma;ore asupra o.iecti*elor firmei. R Transferarea 1e0ternali#area2 riscurilor presupune: - 3ncredintarea gestionarii riscului unui tert specificat< - are ca efect micsorarea e0punerii la risc a firmei/ prin gestionarea eficace a riscului de catre tertul speciali#at. R Tratarea riscurilor presupune: - actionarea prin masuri de atenuare a pro.a.ilitatii/ a impactului sau a am4ndurora< - aceast strategie repre#int cea mai frec*ent modalitate de a.ordare pentru ma;oritatea riscurilor cu care se confrunt o firm si presupune proiectarea si aplicarea unor metode/ procedee si sisteme de gestionare a riscurilor.

%T($( ": '&AIT&RIQ(R%(/ R%KIQOIR%( I R($&RT(R%( RI CORID&R. (ceast etapa tre.uie sa ofere asigurari managementului firmei ca procesul de gestionare a riscurilor este unul permanent/ supus re*i#uirilor periodice si apt sa semnale#e - prin utili#area mecanismelor de alertare - noile riscuri aparute sau sc6im.arile sur*enite la riscurile de;a identificate. $entru o usoara urmarire/ riscurile identificate si e*aluate pot fi 3nregistrate 3n registre de risc. (cestea pot a*ea di*erse forme si sa cuprinda diferite informatii/ 3n functie de ni*elul de aplicare a managementului riscului proiectat de fiecare firma si de specificul afacerilor derulate. .
18 161

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ : ANALIZA RISCULUI LA SOCIETATEA PETROM

-'+ S$urta "re/entare $etrom/ mem.ru al !rupului &'K/ este cel mai mare producator de titei si ga#e din sud- estul %uropei. egmentele de afaceri ale $etrom sunt: %0plorare si $roductie1%S$2/ Rafinare si 'ar5eting1RS'2 !a#e si %nergie/ acestea repre#ent4nd si acti*itatile de .a#a ale companiei/ spre care ne canali#am atentia/ cu scopul cresterii eficientei lor. 'anagementul !rupului/ acti*ittatile de finantare si anumite functii sunt e*identiate 3n segmentul Corporati*. Implicarea !rupului 3n e0plorarea si productia de ga#e si titei implica e0punerea la o serie de riscuri inerente. $rintre acestea sta.ilitatea politica/ conditiile economice/ modificari ale legislatiei fiscale precum si alte riscuri opera ionale inerente cum ar fi *olatilitatea ridicat a pretului titeiului si a dolarului american. & *arietate de masuri sunt utili#ate pentru a gestiona aceste riscuri. (cti*itatile segmentului %S$ sunt concentrate 3n principal 3n Rom4nia si >a#a56stan. 7n Rom4nia/ $etrom .(. este singurul producator de titei. $rodusele %S$ sunt titeiul si ga#ele naturale. Di*i#ia de !a#e are drept scop *4n#area ga#elor naturale si fructificarea optima a oportunitatilor ce re#ulta din li.erali#area pietei. Di*i#ia de %nergie este nou 3nfiintaata/ a*4nd drept scop di*ersificarea acti*itatilor $etrom .(. 3n sectorul energetic rom4nesc. Di*i#ia de produse c6imice/ asimilat segmentului !a#e si %nergie/ detine si e0ploatea# principala fa.rica de 3ngrasaminte din Rom4nia/ Dol;c6im Craio*a. (ctionariatul. 7n data de 1" ianuarie 2++)/ Depo#itarul Central a efectuat transferul actiunilor $etrom detinute de (utoritatea pentru Kalorificarea (cti*elor tatului 1(K( 2 3n contul 'inisterului %conomiei care detine in present pre#ent 11.6)+.6),.,19 de actiuni. $rin urmare/structura actionariatului $etrom s-a modificat/ astfel: "1/+1N &'K (5tiengesellsc6aft/ grup energetic lider 3n centrul si sud-estul %uropei/ 2+/6,N 'inisterul %conomiei/ 2+/11N =ondul $roprietatea/ un fond creat special de statul rom4n cu scopul desp gu.irii persoanelor ale caror proprietati au fost confiscate a.u#i* 3n timpul regimului comunist 1fondul detine un portofoliu di*ersificat de actiuni ale companiilor din Rom4nia2 si 2/+3N -anca %uropean de Reconstructie si De#*oltare 1-%RD2. Cota ramasa/ de 6/21N/ se tran#actionea# li.er la -ursa de Kalori -ucuresti.

1)

-',' E(#lut!e s! "ers"e$t!(e 7n 2++)/ de#*oltarea economica si-a continuat tendinta descendenta/ caracteri#ata de deteriorarea conditiilor de piata cu pretul titeiului foarte sca#ut/ 3nsa $etrom/ cumulat/ a 3nregistrat o performan .un ca urmare a deci#iilor prompte ale managementului/ luate pentru a contracara pro*oc rile mediului. $rofitul companiei a crescut cu 3,N 3n 2++)/ comparati* cu 2++9/ 3n principal datorit folosirii instrumentelor de acoperire a riscului pri*ind pre ul i eiului pentru ,+.+++ ..lH#i din produc ia din 2++)/ ce a a*ut un puternic impact po#iti* asupra re#ultatului financiar/ de "2, mil. lei. & usoar crestere a profitului o.ser*am si 3n primele ) luni ale anului 2+1+/ fata de anul precedent.

7n ultimii cinci ani/ in*estitiile au 3nsumat apro0imati* 19/, mld. lei 1" mld. euro2/ fiind cel mai mare .uget de in*estitii din sectorul de energie din Rom4nia/ esential pentru consolidarea po#itiei companiei si pentru cresterea eficien ei. 7n 2++)/ $etrom a a*ut un program de in*estitii a;ustat ca urmare a conditiilor economice nefa*ora.ile/ in*estitiile fiind reduse cu 3"N/ la ,.1," mil. lei/ comparati* cu 2++9/ c4nd in*estitiile au atins *aloarea ma0im . In*estitiile sustinute au a*ut un impact po#iti* asupra flu0ului de numerar operational al companiei. 7n plus/ 3n 2++)/ a fost aplicat un management strict al costului pentru a asigura finantarea proiectelor-c6eie. $rin urmare/ $etrom a ree*aluat si prioriti#at proiectele 3n functie de profita.ilitatea si de gradul de recuperare a fiecarei in*estitii/ pentru a mentine o situatie financiar solida. 2+

-'-' I%ent!&!$area s! $uant!&!$area r!s$ur!l#r Ca orice companie din domeniul industriei etroliere/ $etrom este e0pusa la o *arietate de riscuri 3n principal riscuri de piata/ dar si o eperationale/ strategice/ politice. Dat fiind ca $etrom se afl 3ntr-o de#*oltare continu / toate procesele operationale noi sunt pe deplin integrate 3n procesul de management al riscului/ cu anali#e i interpretari sistematice ale acestora. Compania $etrom se confrunt cu urm toarele categorii de riscuri: a2 7nt4mplatoare: incendii / e0plo#ii / emisii de su.stante ga#oase/ a*arii. .2 =inanciare. $rincipalele riscuri identificate sunt: riscul de sc6im. *alutar 13n principal cel asociat fluctua iilor O D2/ riscurile de pia / riscul de lic6iditate/ risc de credit/ riscul de capital/ riscul de do.4nd . c2 &perationale.7n aceast categorie intra riscuri legate de personal/ riscul legislati*/ frauda. d2 trategice: pretul pe piata/ fluctuatiile cererii / *olatilitatea pretului titeiului / risc te6nologic/ dar si riscul politic si economic. Riscurile 3nt4mplatoare 7n cadrul rafinariei sursele de pericol sunt repre#entate de instalatiile de 6idrofinare/ reformare/ instalatia de cocsare/ distilare atmosferica 3n *id/ fractionare ga#e. Riscul de incendiu al societatii/ se situea# 3n domeniul riscurilor accepta.ile/ deoarece 3nca din fa#a de proiectare si constructie a instalatiilor s-au luat masuri de diminuarea a pro.a.ilitatii de initiere a incendiului/ a ni*elului de gra*itate a consecintelor. %0plo#ii se pot produce datorita: su.stantelor/ produselor cu caracter e0plo#i* *e6iculate< acumul rilor de ga#e 3n interiorul cuptoarelor/ etc. %misiile de su.stante periculoase pot aparea datorita producerii de a*arii 3n cadrul instalatiilor. $ericolul datorat emisiilor de su.stan e periculoase depinde de propriet ile fi#icoc6imice si to0icologice ale acestora/ de timpul de e0punere si de conditiile meteorologice/ determinante 3n dispersia acestora 3n atmosfer ;oasa. %misiile to0ice pun 3n pericol *iata oamenilor/ fauna si *egetatia/ put4nd produce daune ire*ersi.ile. Riscul la ni*elul di*i#iilor poate influen a imaginea si sta.ilitatea companiei pe ansam.lu/ astfel imaginea !rupului $etrom este afectat de incidentele care au loc 3n oricare di*i#ie/ un astfel de incident ridic4nd semne de 3ntre.are 3n ceea ce pri*e te pre*enirea/ ec6ipament corespun# tor/ instruire etc. Riscurile financiare $rin acti*itatea sa !rupul se e0pune 3n primul r4nd la riscurile financiare de sc6im.are a cursului *alutar pentru monedele straine si a ratelor de do.4nd . Deoarece !rupul operea#a 3n mai multe tari si *alute/ sunt anali#ate riscurile aferente acti*it ilor specifice industriei precum i riscurile *alutare aferente. !rupul este 3n principal e0pus la modificarea cursului de sc6im. al dolarului american s al %uro fata de leul rom4nesc.

21

(lte *alute au un efect limitat asupra flu0ului de numerar si asupra profitului 3nainte de do.4n#i si impo#itare. Riscul de capital. !rupul gestionea# capitalul astfel 3nc4t sa se asigure ca entitatile din cadrul !rupului *or putea sa-si continue acti*itatea si 3n acelasi timp sa ma0imi#e#e c4stigul actionarilor. Riscul de credit se refer la riscul ca un partener nu *a reusi sa 3i 3ndeplineasc o.ligatiile contractuale gener4nd o pierdere financiar !rupului. Riscul de credit aferent celor mai importanti parteneri este e*aluat si monitori#at la ni*el de !rup folosind limite predefinite. $entru a identifica factorii de risc/ $etrom/ 3n conformitate cu politica &'K/ are o a.ordare pruden ial i e*aluea# impactul posi.ilelor riscuri/ in4nd cont de indicatorii financiari pe termen mediu. Re#ultatele fiecarei di*i#ii sunt agregate la ni*el corporatist. Constienti#area riscului 3n $etrom si 3n filialele sale se reflect 3n rapoartele integrate 3ntocmite de dou ori pe an/ 3n mai si octom.rie. Riscurile sunt gestionate la ni*el corporati* si de asemenea la ni*elul di*i#iilor. Ca o masura 3mpotri*a anumitor riscuri/ s-au 3nc6eiat contracte de asigurare corespun#atoare acolo unde a fost posi.ila si aplica.il. Riscurile operationale $etrom are 3n derulare mai .ine de 6."++ de procese de munca cu fosti si actuali salariati/ afirm surse din piata/ compania constituind pentru trimestrul al doilea din 2++9 un pro*i#ion de 122 mil. euro pentru e*entualitatea 3n care ar pierde litigiile de munc 3n care este implicat . Cea mai mare parte a proceselor 3n care este implicat $etrom *i#ea# clau#e din contractul colecti* de munc / respecti* neacordarea anumitor prime catre anga;ati. Riscurile strategice !rupul $etrom/ ca si companie integrat de productie de petrol/ este e0pus la multe riscuri di*erse/ cum ar fi climatul international si alti factori specifici domeniului de petrol si ga#e. Integrarea riscurilor la ni*el strategic se refer la noile filiale desc6ise/ la actiunile 3ndra#neste precum e0tinderea domeniului de acti*itate 3n afara Rom4niei/ 3n >a#a5stan/ 3nfrunt4nd concurenta precum si situa ia politico-economic . (cest risc precum si deci#ia de a 3nc6ide (rpec6im si Dol;c6im sau mic orarea filialei $etro.ra#i contri.uie la riscul strategic integrat al companiei. Da ni*elul Rom4niei se poate *or.i de riscurile generate de situatia economica/ astfel riscurile generate la ni*elul di*i#iilor sunt aceleasi cu cele al companiei la ni*el general/ pe c4nd la ni*el european se poate *or.i de riscul unor alti in*estitori/ climatul international.

22

-'0'M#n!t#r!/area s! est!#narea r!s$ur!l#r $entru riscurile 3nt4mplatoare: ec6ipamentele si sistemele tre.uie re*i#uite cel putin la " ani sau cand au loc sc6im.ari 3n structura 3ntreprinderii. Cel mai sigur instrument pentru tratarea acestor riscuri este pre*enirea lor / at4t prin masuri de protectie dar si ec6ipamente. Riscurile financiare Instrumentele deri*ate sunt utili#ate 3n scopul acoperirii riscurilor re#ultate din *ariatiile ratei do.4n#ii/ cursurilor de sc6im. si al pretului produselor de .a# . %*aluarea se reali#ea# la *aloarea de piata1*aloarea ;ust 2. Kaloarea ;usta a instrumentelor financiare deri*ate reflect sumele preconi#ate pe care societatea le-ar plati sau primi dac po#itiile ar fi 3nc6ise la data .ilantului/ prin urmare castigurile si pierderile nereali#ate ar fi aferente po#itiilor desc6ise. $entru estimarea *alorii ;uste a instrumentelor financiare la data .ilantului au fost utili#ate cotatiile .ancare sau modele adec*ate de sta.ilire a pretului. $entru a prote;a flu0ul de numerar al companiei 3n 2+1+/ $etrom a anga;at 3n al doilea trimestru din 2++) instrumente de acoperire a riscului pentru apro0imati* 39.+++ ..lH#i 1apro0imati* ,1N din totalul produc iei2/ ce asigur / pentru cantitatea mentionat / un pret minim de ", O DH..l si un ni*el ma0im de 8" O DH..l 1structur de cost #ero2. $etrom a 3nregistrat c4stiguri financiare 3n sum de 183 mil. dolari 1din care 2+ mil. dolari 3n 2+1+2 din instrumentele folosite pentru acoperirea riscului pri*ind pretul titeiului 1contracte 6edging2 pentru un *olum de ,+.+++ ..lH#i din produc ia anului 2++)/ prin care compania a*ea asigurat un pre ma0im de 9+ O DH..l/ at4t timp c4t pretul .arilului se situa peste 6" O DH..l. $entru un pret al titeiului su. ni*elul de 6" O DH..l/ contractele 6edging garantau 1" O DH..l peste ni*elul pre ului de pia reali#at. 7n ceea ce pri*e te riscurile operationale/ si anume/ desfiintarea sau reducerea dimensiunilor unor filiale ce generea# tenisuni 3n r4ndul anga;a ilor/ acestea pot fi compensate cu anumite cursuri de formare profesional sau cu redistri.uirea 3n alte filiale. Riscurile strategice presupun o monitori#are permanent a pretului petrolului la ni*el mondial/ precum si identificarea unor noi posi.ilitati de e0tindere/ e0ploatare/tin4nd cont permanent si de situatia economica actual portofoliului e0istent si *iitor. 'anagementul de risc este coordonat de catre Departamentul de 'anagement de Risc si Tre#orerie. 'anagementul riscului este un proces continuu de identificare/ e*aluare si monitori#are a principalelor riscuri/ cu care se confrunt compania. =iecare stadiu al acestui proces este documentat/ inclu#4nd estimarile/ metodele/ sursele de date folosite precum si re#ultatele o.tinute. (ceste re#ultate sunt 3n mod regulat *erificate de catre Directoratul $etrom. $etrom este o companie integrat / de aceea au fost anali#ate scenarii de riscuri integrate/ acestea repre#ent4nd .a#a pentru in*estigatiile financiare si reputationale/ inclu#4nd si alte consecin e ale acestor riscuri str4ns corelate. (ceast corelare str4ns decurge din faptul c / odat materiali#at unul dintre scenarii/ propagarea consecin elor este foarte posi.il sa se 3nt4mple simultan sau 3n *iitorul apropiat. (cestea sunt 3n principal riscuri operationale/ perfect cuantifica.ile/ indirect afectate de *olatilitatea pietei.

23

CONCLUZII (sta#i/ notiunea de risc pare a fi sinonima cu cea de acti*itate. Desi omnipre#ent in mediul de afaceri/ si nu numai/ riscul este adesea/ relati* dificil de detectat sau anticipat. %*enimentele ce pot afecta *eniturile si performantele ulterioare in*estitiei sunt atat de numeroase si *ariate incat identificarea lor repre#inta o pro*ocare c6iar si pentru cei mai a.ili si e0perimentati in*estitori/ fiindca *iitorul este in mare masura necunoscut. & prim concul#ie o repre#int faptul ca multe deci#ii in afaceri se iau plecandu-se de la estimari asupra *iitorului. Duarea unei deci#ii in .a#a unor estimari/ pre#umtii/ asteptari/ pre*i#iuni/ progno#e asupra e*enimentelor *iitoare implica o do#a .una de risc/ uneori destul de dificil de definit si/ in cele mai multe ca#uri/ imposi.il de masurat cu preci#ie/ data fiind natura a.stracta a conceptului. !eneralmente/ conceptul este folosit pentru a descrie situatii sau e*enimente cu re#ultate sau consecinte incerte. In domenii precum statistica/ managementul financiar si managementul in*estitiilor/ riscul/ ca notiune/ face trimitere la posi.ilitatea si pro.a.ilitatea unor *ariatii ale re#ultatelor fata de *alorile sau ni*elurile estimate initial.In alte situatii/ pe piata asigurarilor spre e0emplu/ notiunea de risc este asociata cu cea de pierdere. & a doua conclu#ie desprins se refer la diferen a e0istent 3ntre cnonceptul de risc si cel de incertitudine: riscul este considerat ca a*and atri.ute cuantifica.ile/ in timp ce incertitudinea nu/ fiind asociata acelor situatii sau e*enimente despre care e0ista informatii insuficiente pentru a putea intelege si anticipa sc6im.arile ce *or a*ea loc. $rin urmare/ atunci cand informatiile necesare intelegerii si anticiparii e*olutiilor/ sc6im.arilor ce pot a*ea loc intr-un anumit conte0t sunt fie insuficiente/ fie indisponi.ile/ situatia este catalogata ca fiind una incerta. De asemenea/ putem spune ca e0ista o multitudine de tipuri de riscuri/ o enumerare a lor fiind mereu incompleta datorita sferelor e0trem de di*erse 3n care acest fenomen se manifesta. Riscule este determinat de tipul acti*iatii desfasurate/ cu cat e0ista o gama mai larga de acti*itati cu atat e0ista si un numar mai mare de riscuri cu care o firma se confrunta. Raportul dintre riscul total al firmei si numarul de riscuri pe care o firma le are/ este in*ers proportional/ astfel cu cat o firma se confrunta cu un numar mai redus de riscuri/ datorat unui numar redus de acti*itati/ cu atat riscul firmei pe ansam.lu este mai mare/ o piedica aparuta 3n acti*itatea curenta putand sa opreasca intregul circuit economic al firmei< din contra/ cand o firma re un numar mai mare de riscuri cu care se confrunta/ datorita numarului mare de acti*itati pe care si le desfasaora/ are un risc general mai mic/ deterioararea unei afaceri fiind compensata de plusul *aloric al celorlalte/ conform teoriei lui Jarren -uffet. !estionarea riscurilor este cea mai eficiente metoda de a com.ate si de a face fata pro.lemelor care ar putea aparea 3n acti*itatea firmei. =iecare structura organi#atorica/ cunoscandu- si cat mai .ine functiile si atri.utiile tre.uie sa ela.ore#e proceduri care sa anticipe#e manifestarea riscurilor si care sa includa solutii eficiente de eliminare a acestora. Reali#area unui mecanism de lucru implica simplificarea muncii personalului/ eliminarea fricii instalate 3n sanul anga;atilor responsa.ili/ cat si/ mai ales/ un mers mai .un al afacerii.

2,

BIBLIOGRAFIE

+' C#$r!s1 Vas!le2 Isan1 Vas!le1 ,' Prunea1 Petru1 -' Petres$u1 S!l(!a1 0' Sasu1 C#nstant!n1 3' 444 5' 444

Economia Afacerilor, %ditura !rap6i0/ Iasi/ 1))"< Riscul in activitatea economica. Ipostaze. Factori. Modalitati de reducere, %ditura %conomica/ -ucuresti/ 2++3< Diagnostic economic-financiar. Metodologie Studii de caz, %ditura edcom Di.ris/ Iasi/ 2++,< Initierea si dezvoltarea afacerilor, %ditura $olirom/ Iasi/ 2++3< GGG.$etrom.ro GGG.=inanciarul.com

2"