Democratizarea educatiei si educatia parintilor

Iamandei Ramona 1131 IBC

nca de la nceputul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a conditiei umane scria: "Parintii care au primit ei nsisi o educatie sunt deja niste modele dupa care se ndreapta copiii. ar pentru a-i !ace pe acestia mai "uni, este necesar sa !acem din peda#o#ie un studiu$ alt!el nu este nimic de sperat de la d%nsa, iar educatia este ncredintata unor oameni cu pre#atire rea" &Kant, Im. 1''(, p.1)*. +pre s!%rsitul aceluiasi secol, ,minescu - cu #enialitate si pro!unda simtire - nota: "-sta.i, ca totdeauna, ei &n.n. adica "speculantii !rumoaselor principii", care n locul unei le#i pentru ntemeierea instructiei #enerale "au ur.it o ca"ala"* stri#a: "rasp%ndirea luminii si culturii n masa poporului"$ n /remea aceasta nsa poporul daca ar !i ntre"at, le-ar raspunde: ""oieri dumnea/oastra, lumina ca lumina, nu .icem ca nu-i "una$ dar, p%na una alta, dati-ne mijloace de 0rana, scapati-ne de "riciul administratiei" "&,minescu, 1. 1''1, p.1)2*. in perspecti/a istorica, educatia parintilor - ca si educatia &poporului* n #eneral - apare necesara, at%t pentru cresterea si educarea copiilor, c%t si ca o cale de emancipare spirituala si sociala, ca un /ector al democrati.arii educatiei si societatii. ,/olutiile rapide din /iata sociala #enerea.a o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cunostintelor, deprinderilor si /alorilor pe durata /ietii. in perspecti/a unei anali.e sistemice, educatia parintilor apare ca o dimensiune a educatiei permanente si desi#ur, a educatiei adultilor. ",ducatia permanenta este un proces de per!ectionare a de./oltarii personale, sociale si pro!esionale pe durata ntre#ii /ieti a indi/i.ilor n scopul m"unatatirii calitatii /ietii, at%t a indi/i.ilor, c%t si a colecti/itatii lor. -ceasta este o idee compre0ensi/a si uni!icatoare care include n/atarea !ormala, non!ormala si in!ormala pentru do"%ndirea si m"o#atirea unui ori.ont de cunoastere care sa permita atin#erea celui mai nalt ni/el de de./oltare posi"il n di!erite stadii si domenii ale /ietii" & a/e, R., 3., 1''1, p.45-46*. in aceasta perspecti/a, actualul sistem de n/atam%nt apare ca in!le7i"il, prea !ormal si dis!unctional n conte7tul necesitatilor comunitatii sau al noilor e/olutii, el i.olea.a scoala de !amilie si comunitate, a/%nd ast!el o in!luenta alienanta asupra ele/ului. -sa cum se preci.ea.a n aceeasi lucrare, o etapa initiala a oricarei strate#ii, proiectata sa mplineasca aspiratiile educatiei permanente este "construirea unui pod de le#atura" ntre "o /arietate de elemente intereducationale" &structuri, curriculum, pre#atirea pro!esorilor* si "un numar considera"il de elemente e7traeducationale" &con!i#uratii personale, sociale, istorice, culturale ale indi/i.ilor si societatilor n medii locale, nationale si #lo"ale* & a/e, R.3., 1''1, p.35*. Conceptul educatiei permanente este "n mod !unctional, "a.at pe ideea ca n/atarea permanenta poate !i do"%ndita de catre indi/i.i si societati n moduri di!erite si ca aceste modalitati alternati/e sunt n stare sa conduca spre atin#erea celui mai nalt si celui mai "un ni/el al calitatii /ietii de catre toti" & a/e, R.,3., 1''1. p.46*. 8inalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la !ormarea pro!esionala continua. 9n Raport asupra ,ducatiei adultilor si mutatiilor sociale &Bo#rad, :., 1''1, p.16-(1*, preci.ea.a urmatoarele o"iecti/e peda#o#ice ale educatiei adultilor: identi!icarea indicatorilor de restructurare personala$ a !ace din cel !ormat centrul actiunii &trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce n/ata*$ construirea moti/atiei &indi/idul tre"uie sa ai"a o anumita constiinta a moti/atiei, sa o e7prime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodi!ice, sa o ntelea#a$ notiunea de proiect pare a !i raspunsul instrumental ce permite trans!ormarea unei cereri !luide, multi!orme, ntr-un o"iecti/ concret, operational*$ a pleca de la practica &adultii se !ormea.a pentru a !ace !ata pro"lemelor practice$ educatia compre0ensi/a a adultilor impune !a/ori.area n/atarii mijloacelor intelectuale necesare$ a ancora actiunea educati/a pe pro"lemele /ietii practice implica a tine seama, nu numai de preac0i.itiile teoretice, ci si de preac0i.itiile sociale*$ a pri/ile#ia n/atarea mai mult dec%t n/atam%ntul &a n/ata adultii sa n/ete, sa-si ela"ore.e sc0eme de actiune pe "a.a ntele#erii e/olutiei mprejurarilor*$ ncurajarea unei peda#o#ii a descoperirii si responsa"ilitatii &a reda ncrederea n sine, capacitatea de actiune, constiinta colecti/a, de./oltarea proiectelor sociale*$ a da timp de n/atare &ritmurile proprii sunt esentiale*$ a stimula /alorile #rupului &ele operea.a meditatiile ntre continuturi a"stracte si situatiile concrete$ ele joaca un rol structurant asupra perceptiilor indi/iduale, ordon%ndu-le su" !orma unei #rile de lectura$ ele permit indi/i.ilor sa se ajute reciproc*. n acest sens, educatia apare ca "Practica a li"ertatii" &8reire, P., 1'51*.

eoarece educatia adultilor &cu e7ceptia unor pro#rame de promo/are pro!esionala* nu poate de/eni o"li#atorie, ea tre"uie sa !ie adaptata ne/oilor acestora si sa acorde celor ce studia.a conditii li"erale &de autoeducatie si autoe/aloare, de ale#ere a continuturilor si metodelor, a locului si timpului de n/atare*. 9n sistem de educatie pentru adulti este "ine or#ani.at, !unctional atunci c%nd este ntemeiat pe moti/atii si centrat pe o"iecti/e care re.ol/a pro"lemele indi/i.ilor sau #rupurilor de adulti. ;u putem stimula moti/atiile lor de n/atare si de participare la pro#rame educationale !ara strate#ii care sa se intemeie.e pe cunoasterea ne/oilor lor reale, speci!ice, de educatie. -semenea strate#ii presupun si un sistem de "auto-purtare" a n/atarii - speci!ic educatiei adultilor - care sa se reali.e.e at%t prin apelul la educatori &!ormatori* speciali.ati &pro!esori. medici, juristi etc.*, c%t si prin apelul la !ormatori !ormati dintre adultii cuprinsi n pro#ramele educationale si care actionea.a ca "relee" ntr-o retea. -ccelerarea trans!ormarilor sociale, democratice, emanciparea !emeii &la preocuparile materne si #ospodaresti adau#%ndu-se preocuparile pro!esionale si de studiu*, modi!icarea statutului copilului, dispersia !amiliei, ncercarea de a restitui presti#iul educatiei !amiliale &pe care l-a a/ut p%na la introducerea n/atam%ntului o"li#atoriu*, pro#resele sociolo#iei si psi0olo#iei, precum si alte cau.e au dus la ntele#erea !aptului ca orice sistem de educatie ram%ne neputincios daca se i."este de indi!erenta sau de opo.itia parintilor. +coala capata ast!el o misiune suplimentara. " eoarece a7a directoare a ci/ili.atiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa li"ertate si !ericire, naintarea societatilor spre mai multa ntele#ere si justitie... si dat !iind demisia unui numar de parinti si !aptului ca un numar cresc%nd de copii /in !ie din !amilii destramate, !ie din medii anal!a"ete si o comunicare ntre parinti si copii nu se !ace ntotdeauna !oarte "ine &parinti nascuti ntr-o lume aproape imo"ila nca, au copii care sunt nascuti ntr-o lume "ul/ersata*, pentru toate aceste moti/e scoala are n sarcina o misiune suplimentara" & omenac0, <.1., 1'6', p.46*. -u e7istat ntotdeauna educatori e7celenti si parinti iu"itori, care nu si-au pus pro"a"il at%tea pro"leme si totusi au reusit !oarte "ine$ dar poate ca acest lucru era mai usor ntr-o lume !oarte statornica, n care traditia a/ea ultimul cu/%nt. 1odi!icarea pe care au su!erit-o, n curs de o #eneratie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre adulti si tineri, apare mai /adita n consideratia pentru copil ce "are semni!icatia de recunoastere intima si pro!unda a /alorii persoanei copilului si de ncredere n potentialul lui de de./oltare" &=sterriet0, P., 1'53, p.5>*. +entimentul de si#uranta - sin#urul care permite copilului sa se emancipe.e si sa-si do"%ndeasca personalitatea - depinde de urmatoarele conditii &=sterriet0, P., 1'53, p.51-5(*: 1. Protectia mpotri/a lo/iturilor din a!ara$ (. +atis!acerea tre"uintelor elementare$ 3. Coerenta si sta"ilitatea cadrului de de./oltare$ 4. +entimetul de a !i acceptat de ai sai: a* ca mem"ru al !amiliei: sa !ie iu"it$ sa daruiasca dra#oste, sa !ie i./or de "ucurie si de multumire pentru adulti$ sa !ie condus si ndrumat$ "* ca !iinta umana: sa i se accepte caracteristicile indi/iduale$ sa ai"a posi"ilitatea de actiune si e7perienta personala$ sa ai"a asi#urata o anumita arie de li"ertate. +-ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensa"ile, daca ele nu ar cere sa !ie satis!acute ntr-un mod care di!era ri#uros de la o /%rsta la alta. Pentru ndeplinirea !unctiei !undamentale a !amiliei - de securi.are a copilului - si a rolului sau sociali.ator, aculturant si indi/iduali.ator, !inalitatea de!initorie a educatiei parintilor de/ine !ormarea constiintei educati/e a parintilor, a necesitatii unui e!ort constient pe masura e/olutiei ne/oilor &inclusi/ de educatie* ale copilului. Ca puncte de reper n educatia parintilor se aprecia.a: educarea /iitorilor parinti &n scoala sau n a!ara scolii*$ educarea parintilor cu copii mici$ relatia scoala-!amilie$ rolul mass-mediei n educatia parintilor$ pro#rame de !ormare a !ormatorilor pentru educatia parintilor &+tern, 3. 3., 1'5(*. n scoala, cea mai "una pre#atire #enerala pentru ndatoririle parintesti consta ntr-un sistem de n/atam%nt armonios, care sa pre#ateasca pentru n/atarea continua si cola"orarea cu altii$ la ele/ii mai mari pot !i introduse cursuri speciale, de educatie se7uala, de educatie !amiliala &"scoala /ietii"*. n educarea parintilor cu copii mici, un rol deose"it au institutiile de puericultura pentru n#rijirea medicala, !i.ica a copiilor$ se impune cola"orarea educatori &psi0opeda#o#i* - parinti n adaptarea copiilor la #radinita si la scoala. n ceea ce pri/este relatia scoala-!amilie se impun desc0ideri o!erite parintilor pri/ind aspectele scolare, psi0opeda#o#ice, pe l%n#a aspectele medicale, juridice etc. +e cunosc urmatoarele !orme mai importante de or#ani.are &institutionali.ata* a educatiei parintilor si a cola"orarii scoala-!amilie: asociatii ale parintilor &si pro!esorilor* care au o lar#a li"ertate de initiati/a &au aparut pentru prima oara n +tatele 9nite ale -mericii n secolul trecut*$ scoli ale parintilor &initiate n 8ranta n perioada inter"elica* si scoli ale mamelor &initiate n :ermania*$ consilii de administratie scolara !ormate &e7clusi/ sau n majoritate* din parinti, cu rol

in!ormational, consultati/ si deci.ional &!iintea.a n Bel#ia, anemarca, =landa si n alte tari occidentale*$ comitete de parinti pe clase si scoli, !ara rol deci.ional, care sprijina scoala n re.ol/area unor pro"leme &n tarile est-europene*. Pentru a /alori!ica a/antajul mass-mediei de a se adresa unui pu"lic lar#, care are li"ertatea de a ale#e daca si nsuseste sau nu e7perienta propusa, n majoritatea tarilor occidentale e7ista re/iste si pro#rame radio-?@ destinate educatiei parintilor. +e considera ca punctul c0eie l constituie pro#ramele de pre#atire a !ormatorilor, a celor care /or ndruma autoAeducatia parintilor$ toate persoanele care prin pro!esia lor sunt n relatie cu copiii si !amilia &pro!esori, medici, juristi, preoti etc.* au ne/oie de o pre#atire pe pro"leme ale educarii !amiliei. -numite cate#orii de parinti pot !i !olosite ca "!ormatori /oluntari". +e recomanda, n #eneral, o restr%n#ere a pro#ramului de educatie a parintilor pe pro"lemele ce satis!ac ne/oile speci!ice &de re#ula, e7primate de parinti*, m"in%ndu-se aspectele n#rijirii !i.ice, medicale, cu aspectele psi0osociale si psi0opeda#o#ice. Pro#ramul tre"uie sa tina seama de reteaua institutiilor ce pot corela o!erta cu cererea de educatie e7primata - ceea ce impune ntemeierea lui pe cercetari sistematice. 9n Raport asupra relatiilor dintre scoala si !amilie n tarile Comunitatii ,uropene &1ac"et0, -l., 1'64*, "a.at pe cercetari comparati/e, documentare si empirice &prin anc0eta de opinie cu c0estionare aplicate pe un lot de 1544 conducatori de institutii scolare* enumera patru moti/e pentru care scoala si !amilia se straduiesc sa sta"ileasca le#aturi ntre ele: a. parintii sunt juridic responsa"ili de educatia copiilor lor &le#islatia re!lecta ast!el li"ertatea parintilor de a-si creste copiii asa cum doresc$ e7ista di!erente ntre tari pri/ind: masura n care parintii pot ale#e ntre di!eritele scoli si cursuri pe care sa le urme.e copiii lor$ masura n care parintii tre"uie consultati de responsa"ilii scolari etc.*$ ". n/atam%ntul nu este dec%t o parte din educatia copilului$ o "una parte a educatiei se petrece n a!ara scolii$ c. cercetarile pun n e/identa in!luenta atitudinii parentale asupra re.ultatelor scolare ale ele/ilor, n special asupra moti/atiilor n/atarii, precum si !aptul ca unele comportamente ale parintilor pot !i !a/ori.ate datorita dialo#ului cu scoala$ d. #rupurile sociale implicate n institutia scolara &n special parintii si pro!esorii* au dreptul sa in!luente.e #estiunea scolara. ="stacolele relatiei scoala-!amilie pot !i de ordin comportamental &nt%lnite, at%t ntre parinti, c%t si la pro!esori si administratori scolari* sau de ordin material &relatia scoala-!amilie cere un surplus de e!ort material si de timp*. i!icultatile pot re.ulta din ideile di/er#ente pri/ind: responsa"ilitatea statului si a !amiliei pri/ind educatia copiilor$ li"ertatea de ale#ere a scolii de catre parinti sau unicitatea n/atam%ntului$ impactul mediului !amilial asupra re.ultatelor scolare ale copilului$ randamentul peda#o#ic si datoria parentala$ participarea parintilor la #estionarea si procesul deci.ional din institutia scolara. +e considera, n #eneral, ca pro"lema este de atitudine$ este di!icil de pretins, at%t la parinti, c%t si la pro!esori, ca relatia de cola"orare scoala-!amilie &nu*este doar un "drept de optiune". Reprosurile care li se !ac parintilor pri/ind cola"orarea cu scoala sunt: apatia &nu /in la reuniuni anuntate*$ lipsa de responsa"ilitate &asteapta initiati/a pro!esorilor*$ timiditate &lipsa de ncredere n sine*$ participare cu in#erinte &critica cu impertinenta scoala*$ preocupari e7cesi/e &e7clusi/e* pentru randamentul scolar &notele copilului*$ rolul parental rau de!init &nu ntele# corect !unctiile si rolurile n educatia copilului*$ contacte limitate cu scoala &numai n situatii e7ceptionale, de cri.a n comportarea copilului*$ conser/atorism &reactii ne#ati/e la idei noi*. Reprosurile care li se !ac pro!esorilor pri/ind cola"orarea cu !amiliile ele/ilor sunt similare &nu identiceB*, inclusi/ pri/ind: di!icultati de a sta"ili relatia cu adultii &tratea.a parintii ca pe copii si nu ca parteneri n educatia copilului, deci.%nd autoritar la reuniunile cu parintii*$ de!inirea imprecisa a rolului de pro!esor &oscilea.a ntre autonomia traditionala si perspecti/ele noi ale parteneriatului*$ lipsa pre#atirii pri/ind relatia scoala-!amilie. n conditiile unei societati democratice cu o economie de piata se pune si pro"lema: parintii si ele/ii sunt utili.atori &clienti* sau consumatoriC +e e7prima urmatoarele puncte de /edere: a. deoarece #u/ernantii !inantea.a scoala n pro!itul pu"lic, #u/ernantii si electorii lor sunt clientii institutiei scolare$

". deoarece parintii poarta responsa"ilitatea !undamentala a educatiei copilului &p%na la /%rsta de 12 ani*, iar scolile nu sunt dec%t ca sa-i ajute, parintii tre"uie considerati clientii scolii, iar ele/ii drept consumatori$ c. o atitudine intermediara considera parintii drept clienti ai scolii din punct de /edere al copilului$ colecti/itatea drept client al scolii su" un#0iul #estiunii institutiei scolare si #u/ernul drept client al scolii n planul politicii #enerale a educatiei. = "una parte din pro"lema se re.ol/a n masura n care parintii si pro!esorii dispun de mecanisme de e/aluare a acti/itatii scolare. iscutiile &critice* ale specialistilor si politicienilor despre institutia scolara, protestele ele/ilor, studentilor si cadrelor didactice, alte tensiuni de acest #en au tendinta de a sla"i sustinerea parentala a scolii. Relatia !amilie-scoala apare justi!icata n masura n care resta"ileste ncrederea colecti/itatii n institutia educati/a. In!ormarea si !ormarea parintilor n ceea ce pri/este scolaritatea copilului presupune, cel putin, ca !iecare parinte sa cunoasca: o"li#atiile le#ale pri/ind educatia copilului$ drepturile de care dispune pentru educatia copilului$ importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului$ metodele de cola"orare cu scoala. n acest scop este necesar un dialo# ntre pro!esori si parinti$ pro!esorii tre"uie sa primeasca o pre#atire n materie de relatie cu parintii iar competenta lor n aceasta materie tre"uie considerata ca o aptitudine pro!esionala$ parintii tre"uie sa !ie pre#atiti pentru a juca rolul lor educati/ n cooperare cu pro!esorii$ scolile tre"uie sa asi#ure &asociatiilor* parintilor asistenta necesara. Cooperarea pro!esor-parinte n "ene!iciul ele/ului indi/idual nu se poate su"stitui participarii parintilor la #estiunea scolii, din mai multe moti/e: parintii sunt responsa"ili le#ali ai educatiei copiilor lor, deci tre"uie sa ai"a posi"ilitatea de a in!luenta natura acestei educatii$ modelele participati/e pot ajuta la coordonarea e!orturilor educati/e si la orientarea adaptarii scolii la sc0im"arile din societate$ este necesara o in!luentare pe plan local asupra re.ol/arii pro"lemelor locale si luarea deci.iilor la ni/elul cel mai de jos cu putinta$ este necesara contra"alansarea "ndepartarii" &indi!erentei* #u/ernamentale$ cei care sunt a!ectati de o deci.ie tre"uie sa poata a/ea o in!luenta asupra ei$ de.ec0ili"rele "alantei #rupurilor de interes tre"uie sa !ie corijate autori.%nd persoanele interesate sa !ie repre.entate dupa importanta implicarii lor n institutia scolara$ participarea tre"uie sa !aca apel la competentele locale$ participarea poate stimula initiati/ele si ino/atiile. n numeroase tari repre.entantii parintilor n consiliile de administratie &#estiune* scolara sunt dele#ati de asociatiile de parinti, ceea ce le da un statut le#al suplimentar de autoritate. 9n minimum esential al participarii democratice la #estiunea scolii consta n instituirea prin le#e a consiliului de administratie scolara, n care parintii sunt repre.entati corespun.ator, si au nu numai rol in!ormational si consultati/, dar si rol deci.ional si de control. Pentru o cooperare e!icace se considera necesara adoptarea unor comportamente corespun.atoare de catre mem"rii consiliului: comunicarea li"era de in!ormatii$ toleranta c%nd lim"ajul pro!esional nu este nteles de nespecialisti &dintre parinti*$ ncurajarea de."aterilor pe pro"leme educationale majore &si nu doar discutii pe pro"leme administrati/-#ospodaresti*$ considerarea reciproca a parintilor si pro!esorilor ca parteneri. 9n rol deose"it, at%t pentru cola"orarea !amilie-scoala si participarea la #estiunea scolii, c%t si pentru educatia parintilor l au asociatiile de parinti, a caror !inalitate este, n principiu, protectia copilului prin educatie. +e pot deose"i asociatiile de parinti si dupa scopurile lor, ast!el: ca #rup de sustinere a scolii, n pro"leme needucationale$ ca #rup de cooperare care considera educatia ca un proces comun n care parintii si pro!esorii sunt parteneri, care decid mpreuna /iitoarele pro#rame$ ca #rup de aparare a intereselor care considera ca parintii au interese ce tre"uie promo/ate n raport cu interesele altor #rupe. Cele mai !rec/ente o"iecti/e ale asociatiilor nationale de parinti sunt: a* sensi"ili.area parintilor pri/ind drepturile si ndatoririle lor, in!luenta comportamentului lor asupra copilului$ "* in!ormarea parintilor prin pu"licatii, radio si tele/i.iune pri/ind pro"lemele speci!ice$ c* !ormarea parintilor prin cursuri destinate acestora, consultatii &la sediu, tele!onic, prin pu"licatii* pe pro"leme de interes &medicale, juridice, psi0olo#ice etc.*$ d* repre.entarea parintilor &repre.entantii sunt o"li#ati sa apere interesele celor pe care i repre.inta, sa raporte.e periodic acestora pro"lemele de."atute n consiliul de participare scolara*. ,7ista doua teorii importante pri/ind relatia scoala-!amilie: teoria pro!esionalismului care considera ca un element esential ser/iciul !acut altora, !ara a #%ndi la a/antaje personale$ criteriile acestei teorii sunt: competenta, ser/irea clientilor, un cod de etica pro!esionala$

 teoria sc0im"ului care considera actiunea umana n !unctie de un c%sti# personal$ se considera pri/ile#ii traditionale ale pro!esorilor: un #rad de autonomie, un salariu asi#urat, o competitie restr%nsa. in aceasta perspecti/a se pune ntre"area: ce c%sti#a pro!esorul ntr-o cooperare cu !amiliaC +e aprecia.a ca acest c%sti# poate !i un statut re/alori.ator n oc0ii societatii$ cooperarea cu !amilia poate !i un test pro!esional si poate !i considerata ca !ac%nd parte din datoria pro!esionala a pro!esorului deoarece: parintii sunt clienti ai scolii$ e!icacitatea n/atam%ntului &e/aluata la scoli si pro!esori* poate !i ameliorata prin cooperarea ntre scoala si !amilie$ parintii sunt responsa"ili le#ali de educatia copiilor lor si pot a/ea e7i#ente de a e/alua re.ultatele acti/itatii scolare. n acest conte7t se pune si pro"lema: de relatia cu !amiliile tre"uie sa se ocupe pro!esori speciali.ati sau toti pro!esoriiC n mai multe tari &ntre care -n#lia, anemarca, 8ranta* e7ista pro!esori speciali.ati &consilieri* care raspund de aceasta pro"lema. +olutia ideala pare a !i: toti pro!esorii sa ai"a relatii o"isnuite de cola"orare cu !amiliile$ pro!esorii speciali.ati sa re.ol/e ca.uri particulare, di!icile, sa e!ectue.e /i.ite n !amilii, c%nd este necesar si sa or#ani.e.e reuniunile cu parintii. +e pot deose"i trei etape n e/olutia relatiei !amilie-scoala: a. etapa scolii autosu!iciente: scoala este considerata o institutie nc0isa, care nu in!luentea.a mediul !amilial si nu se lasa in!luentata de el. Caracteristicile etapei sunt: contactele cu parintii sunt rare, !ormale$ parintii accepta ideea ca nu au nimic de /a.ut despre ceea ce se nt%mpla n scoala$ administratia ale#e scoala pentru copii$ parintii nu participa la consiliile de administratie scolara$ asociatiile de parinti nu sunt ncurajate$ !ormarea pro!esorilor ne#lijea.a relatia ntre !amilie si scoala. ". etapa de incertitudine pro!esionala: pro!esorii ncep sa recunoasca in!luenta !actorilor !amiliali asupra re.ultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca scoala este autosu!icienta. Caracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste acu.area !amiliei pentru proastele re.ultate scolare$ administratia scolara are tendinta de a conser/a atitudinea din etapa anterioara$ contactele !ormale, de rutina cu parintii continua$ apar e7periente locali.ate pri/ind comunicarea cu parintii$ apar or#ani.atiile /oluntare de parinti$ se constituie consilii de #estiune scolara, n care participarea parintilor are un rol minor, nedici.ional$ !ormarea pro!esorilor a"ordea.a relatia !amilie-scoala ca o pro"lema de importanta secundara. c. etapa de de./oltare a ncrederii mutuale: parintii si pro!esorii descopera mpreuna ca nencrederea este putin c%te putin nlocuita cu ncrederea unora !ata de altii. Caracteristicile etapei sunt: relatia cu !amiliile este din ce n ce mai ncurajata de scoala$ consiliul scolar include repre.entanti ai &asociatiilor* parintilor, cu rol deci.ional n toate pro"lemele educationale$ or#ani.atiile de parinti sunt acceptate si ncurajate n acti/itatea scolara$ pro!esori speciali.ati &consilieri* tratea.a pro"lemele e7ceptionale ale cola"orarii cu !amiliile$ or#ani.atiile de pro!esori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti$ administratorii si politicienii educatiei insista asupra importantei relatiei !amilie-scoala$ !ormarea pro!esorilor a"ordea.a pro"lema relatiei cu !amilia, ca una din pro"lemele importante$ se or#ani.ea.a cursuri pentru pro!esori si parinti. +e pre/ede ca n tarile Comunitatii ,uropene sa se treaca la o noua etapa a cola"orarii scolii cu !amilia n care accentul este pus pe un an#ajament mutual clar sta"ilit ntre parinti si pro!esori, pe un "contract parental" pri/ind copilul indi/idual$ contractul ntre !amilie si scoala nu se mai considera doar ca un "drept optional", ci ca un sistem de o"li#atii reciproce n cooperarea parintilor cu pro!esorii. Cercetarea noastra - tin%nd seama de principiile teoretice si orientarile metodolo#ice recunoscute n domeniu si-a propus ca o"iecti/e: !undamentarea conceptuala a educatiei parintilor$ determinarea ne/oilor de educatie ale parintilor si a o!ertei educationale n relatia scoala-!amilie$ ela"orarea unor principii si metodolo#ii pentru ntemeierea unor strate#ii alternati/e de educatie a parintilor$ o!erirea unor idei, propuneri pentru re!orma n/atam%ntului &pri/ind le#islatia, structurile, continuturile*. -m m"inat documentarea pri/ind !undamentele teoretice &sociolo#ice, a7iolo#ice, juridice, psi0opeda#o#ice* si principiile educatiei parintilor &inclusi/ principiile educatiei permanente si ale educatiei adultilor* cu cercetarea empirica prin anc0eta de opinie. DCercetarea a !ost initiata n la"oratorul ,ducatie Permanenta din Institutul de +tiinte ale ,ducatiei, de o ec0ipa de cercetare !ormata din :a"riela -lecu, an Badea, Ion Constantinescu, -le7andru 1odrescu, coordonata de autorul pre.entului studiu, la care cola"orea.a si cercetatoarea idina Ro#ojina de la Institutul de Cercetari Peda#o#ice si Psi0olo#ice din C0isinau. - !ost in/esti#at un esantion de 3)>> su"iecti, ele/i de #imna.iu si

liceu, parintii si pro!esorii lor, carora le multumim si pe aceasta cale. Casa Corpului idactic Botosani a de/enit unitate-pilot.E ;e a!lam n etapa n care prelucram datele culese pentru a determina ne/oile de educatie speci!ice, pe cate#orii de parinti, si o!erta educationala posi"ila prin relatia scoala-!amilie &inclusi/ prin pro#rame de !ormare a !ormatorilor pentru educatia parintilor, prin pro#rame pentru parinti si pentru ele/i ca /iitori parinti*. -m initiat actiuni de in!ormare si sensi"ili.are a parintilor si pro!esorilor pentru a ncepe or#ani.area primelor asociatii de parinti n Rom%nia. Propunem si pe aceasta cale !actorilor de deci.ie parlamentara si #u/ernamentala ntarirea sistemului le#islati/ si institutional pri/ind n/atam%ntul prin instituirea o"li#ati/itatii le#ale de n!iintare a consiliilor de administratie &participare* scolara, n care repre.entantii &asociatiilor* parintilor sa capete o pondere sporita si rol deci.ional, precum si prin pre/ederea prin le#e a sprijinirii de catre stat a or#ani.arii si !unctionarii asociatiilor de parinti, ca structuri educationale democratice. Cei care lucrea.a n scoala si raspund de destinele educatiei neamului pot ntele#e - dincolo de marile di!icultati si pri/atiuni #enerate de cei care "ur.esc o ca"ala", cum .icea e7ponentul spiritualitatii rom%nesti conditionarea calitatii /ietii !iecaruia de educatia o!erita tinerilor si adultilor, copiilor si parintilor lor$ aceasta n masura n care au doar ce/a mai multa competenta, "una-/ointa si responsa"ilitate morala dec%t oricare... "administratie" &de la care nici umne.eu nu ar putea cere mai mult*. BIBFI=:R-8I, B = : - R , :., Gducation des adultes et mutations sociales. Rapport intHrimaire &1'6'-1''>*. +tras"our#, Conseil de lI,urope, Conseil de la Cooperation culturelle, 1''1. - @ ,, R.3. &su" redactia* si cola"oratorii, 8undamentele educatiei permanete. Bucuresti, ,ditura idactica si Peda#o#ica, 1''1. = 1 , ; - C 3, <.1., Ce JuIil !audrait ensei#ner. n: FIHcole des parents. nr. 1>, Paris, 1'6'. , 1 I ; , + C 9, 1., e "ine de rau. n /ol. ";e e sila..." &+crieri politice*. Bucuresti, ,ditura +ocietatii +oroc, 1''1. 8 R , I R ,, P., FIHducation: pratiJue de la li"ertH. Paris, Gditions du Cer!, 1'51. K - ; ?, Im., ?ratat de peda#o#ie. Iasi, ,ditura -#ora, 1''(. 1 - C B , ? 3, -F., &coordonator* si cola"oratorii, FIen!ant entre lIHcole et sa !amille. Rapport sur les relations entre lIHcole et la !amille dans les paKs des CommunautHs ,uropHennes. Bru7elles, Comisia comunitatilor europene, Colectia +tudii, +eria ,ducatie, nr. 13, 1'64. = + ? , R R I , ? 3, P., Copilul si !amilia. Bucuresti, ,ditura idactica si Peda#o#ica, 1'53. + ? , R ;, 3.3., ,ducatia parintilor n lume. Bucuresti, ,ditura idactica si Peda#o#ica, 1'5(.