Curs 1 : 16.03.

2011

Izvoarele dreptului international public

Distinctia intre izvor material si izvor formal de drept in Drept International Public este una mai controversata, specificacitatea dreptului international public facand dificila aplicarea acestei dinstinctii. Orice analo ie cu dreptul intern este imposibil de aplicat mai ales pantru ca e!istenta i"voarelor formale in Dreptul international public este pusa sub semnul intrebarii din cau"a lipsei unei autoritati i mecanism de creatie a acestor norme. #ipsa sau dificultatea de a distin e intre i"voare materiale si i"voare formale a dreptului international public este substituita de principiul acordului de vointa a statelor, principiu care sta la ba"a crearii normelor dreptului international public in special al cutumei internationale. $fera i"voarelor dreptului international public este determinata de statutul Curtii Internationale de %ustitie care prin art.38 prevede ca liti iile deduse solutionarii in fata ei se vor avea in vedere urm : 1. Conventiile enerale sau particulare care stabilesc re uli recunoscute de statele aflate in liti iu. 2. Cutuma internationala ca dovada a practicii enerala a statelor acceptate de acestea ca drept. 3. Principiile enerale de drept recunoscute de natiuni. 4. In anumite situatii &otararile 'udecatoresti si doctrina celor mai recunoscuti specialisti, acestea insa ca mi'loace au!iliare de determinare a normelor de drept. In situatiile in care pentru solutionarea unui liti iu Curtea Internationala de %ustitie nu are la dispo"itie nici unul din i"voarele ulterioare amintite, solutionarea liti iului se face pe ba"a pricipiullui ec&itatii.

TRATATUL INTERNATIONAL Tratatul international este cel mai important i"vor al Dreptului International Public in primul rand ptr ca e!prima consintamantul e!pres al statelor cu privire la normele sale precum si din punct de vedere al frecventei si stabilitatii alaturi de Conventii cu caracter subsidiar sau de re"olutie ale (dunarii )enerale ale O*+ sau de lucrari si principii identificate de Comisia Dreptului International. 1. Tratatele enerale , cea mai pertinenta sursa a Dreptului International Public. 2. Tratatele particulare !au bilaterale , constituie de asemenea o sursa a Dreptului International Public in special prin consemnarea unor practici statale e!istente si constante. *ormele consacrate prin tratatele enerale si prin cele particulare au forta 'uridica ptr parti cu conditia ca tratatul sa fie licit. +n tratat este considerat a fi licit atunci cand prin obiectul si scopul sau contravine unei norme imperative de Drept Internaional sau daca a fost inc&eiat cu vicierea consintamantului unui stat.

"UTU#A INTERNATIONALA -epre"inta acea practica urmata de anumite subiecte de drept cu convin erea ca repre"inta o norma cu forta 'uridica obli atorie. (ceasta se caracteri"ea"a prin constanta si prin indelun ata durata de aplicare. Ptr a deveni cutuma este necesara intrunirea a doua elemente : a. Ele$entul $aterial% . /ste format din durata, uniformitate si generalitate. . Cat priveste durata practicii aceasta nu este una prestabilita, aprecierea duratei unei practice a devenit cutuma facandu.se de la ca" la ca".

. Uniformitatea este un element esential al cutumei si presuspune ca practica a devenit obli atorie, re ula invicata fiind in conformitate cu ceea ce statele implicate intr.o c&estiune internationala utili"ea"a constant si uniform. . Cat priveste generalitatea aceasta presupune doar o lar a si repre"entativa participare si nu o universalitate. b. Ele$entul !ubiectiv% . .0 Care presupune ca practica enerala este acceptata ca drept. . Cutumele internationale pot fi : generale sau locale. . Cutumele locale pot completa dreptul eneral dar pot si dero a de la aceasta cu e!ceptia normelor imperative. . Cutuma internationala ridica problema opo"abilitatii in ca"ul in care un stat sau mai multe obiectea"a fata de aceasta. In astfel de situatii atunci cand un stat obiectea"a in mod constant impotriva unei cutume in procesul de formare a acestuia cutuma nu.i va fi opo"abila daca dovada obiectiei este una clara.

&RIN"I&IILE

'ENERALE

(E

(RE&T

Potrivit statutului Curtii Internationale de %ustitie doar principiile recunoscute de natiuni pot avea rol de i"vor al dreptului international public. (plicarea acestor principii are de re ula rol completiv in ca"ul e!istentei unor lacune in re lementarile de drept internationale. Principiile enerale de drept sunt de re ula aplicate ca re uli de sine statatoare fiind adoptate la situatiile specifice dreptului international.

Tribunalele internationale au recu! in !olutionarea liti ilor la principii precu$ : a. Principiul autoritatii lucrului 'udecat b. Principiul ile alitatii imbo atirii fara 'usta cau"a c. Principiul bunei credinte d. Principiul potrivit caruia nu poti fi 'udecator in propria cau"a (laturi de principiile enerale de drept intern principiile Dreptului international Public formea"a un 1 corpu! 2 de re uli de ma!ima eneralitate si aplicabilitate si cu un caracter imperativ ptr toate subiectele dreptului international public. +nele dintre principii au devenit norme superioare imperative ale dreptului international formand asa numitul 1 iu!)co en! 2. Cele mai importante principii ale dreptului international public conform declaratiei (dunarii )enerale O*+ referitoare la principiile dreptului international privind relatiile prietenesti si cooperarea intre state in conformitate cu carta O*+ sunt urmatoarele : 1. &rincipiul nerecur erii la *orta !au la a$enintarea cu *orta +1,28Potrivit acestuia : 3oti membrii O*+ se vor abtine in relatiile lor internationale de la recur erea la amenintare cu forta sau la folosirea fortei fie impotriva inte ralitatii teritoriale sau independentei politice a vreunui stat fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile natiunilor +nite. (cest drept este limitat : a. In situatia unui atac armat b. Pana la momentul la care consiliul de $ecuritate al O*+ ia masurile necesare ptr mentinerea pacii si securitatii internationale. Cea de a.2.a interventie americana in Ira4 in 2003 a mai conturat o posibila limitare si anume razboiul preventiv 5de ).6us&7 ,0 Prin acest ra"boi preventiv s.a incercat a se 'ustifica interventia printr.un ra"boi fata de un stat potential ostil in viitor inainte ca acest stat sa de"lantuie un atac.

2. &rincipiul !olutionarii pe cale pa!nica a re*erendelor pe cale internationala Presupune mentinerea pacii si securitatii si luarea masurii eficiente ptr prevenirea si eliminarea amenintarilor la adresa pacii ptr suplimarea actelor de a resiune sau altor incalcari ale pacii si infaptuirea prin mi'loace pasnice si in conformitate cu principiile %ustitiei si dreptului international a aplicarii ori solutionarii deferendelor internationale sau situatia care poate duce la o incalcare a pacii. 3. &rincipiul nea$e!tecarii in treburile interne Prescupune obli atia statelor de a nu intervene in treburile ce tin de 'urisdictia interna a fiecarui stat. 4. &rincipiul cooperarii .. &rincipiul autodeter$inarii popoarelor Potrivit caruia toate popoarele au dreptul de a.si stabili statutul lor politic in deplina libertate si fara amestec din afara de a.si reali"a de"voltarea economica sociala si culturala si de a respecta acest drept conform cartei O*+. /. &rincipiul e alitatii !uverane a !tatelor Potrivit caruia toate statele au drepturi si obli atii e ale fiind membrii e ali ai comunitatii internationale indiferent de deosebirile de ordini economic, politic si social. 0. &rincipiul 1 pacta !unt !ervanta 2 8. &rincipiul inviolabilitatii *rontierelor /ste de"voltat de actul final al conferintei ptr securitate si cooperare in /uropa de la 8elsin4i din 19:;. <i"ea"a obli atia statelor de a se abtine de la orice atin ere adusa frontierelor e!istente ale unui stat. ,. &rincipiul inte ritatii teritoriale Obli a statele de a se abtine de la orice actiune incompatibila cu scopurile si principiile cartei O*+ impotriva inte ritatii teritoriale , independentei politicii sau unitatii oricarui stat

si in mod special de la asemenea actiuni care implica folosirea fortei sau amenintarea cu folosirea fortei. 13. &rincipiul re!pectarii dreptul o$ului.

Ec4itatea %
Potrivit statutului Curtii Internationale de %ustitie 1 daca partile consimt un liti iu pot fi solutionate de aceasta curte in ba"a ec&itatii 2. (plicarea ec&itatii de catre %udecatorul International poate interveni fie ptr adoptarea normelor e!istente la situatii concrete fie ptr completarea unor lacune ale normelor e!istente. Curs 2 : 23.03.11

5ubiectele dreptului international public

In dreptul international public notiunea de 1 subiecte de drept 2 , desemnea"a acele entitati care poseda personalitate 'uridica internationala, adica sunt capabile de a avea drepturi si obli atii pe plan international si sa.si mentina aceste drepturi in actiuni de 'ustitie. In dreptul international public personalitatea 'uridica curpinde urmatoarele elemente : . capcacitatea de a inc&eia tratate internationale. . capcacitatea de a actiona inaintea instantelor internationale. . beneficiul privile ilor si imunitatilor in fata 'urisdictilor nationale. (tfel, identificam subiectele dreptului international public: . $tatele . Or ani"atiile internationale inter uvernamentale . Popoarele si miscarile de eliberare nationala . Or ani"atiile internationale non uvernamentale

. $ocietatile transnationale 5 sunt incluse de uni autori in cate oria subiectelor dreptului international public. (cestea au un statut special putand dobandi anumite drepturi si a asuma anumite obli atii internationale insa fara a dispune de o capacitate 'uridica deplina pe plan international7.

"riteriile de identi*icare a !tatelor in dreptul international

(rt.1 al Conventiei de la =ontvideo privind drepturile si indatoririle statelor stabileste ca statul trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici : a. o populatie permananta b. un teritoriu determinat c. o autoritate uvernamentala d. capacitatea de a intra in relatii cu alte state A. 5uveranitatea !i e alitatea !tatelor Def : -epre"inta principii de ba"a ale dreptului international si ale societatii internationale. a. 5uveranitatea % . $uveranitatea implica in primul rand competenta e!clusiva asupra unui teritoriu determinat si asupra populatiei pe care il ocupa. . $uveranitatea impune obli atia de noncerinta 5neimplicare7 a altor state in "ona de competenta e!clusiva a statului. . $uveranitatea si e alitatea statelor implica dependenta oricaror obli atii ce decur din cutuma sau din tratate de acrodul statului ce se obli a.

. (ceste principii implica dreptul statelor de a.si stabili liber re ulile interne de a defini si inc&eia liber relatiile internationale de a apartine sau nu unor or ani"atii internationale. . $uvernanitatea si e alitatea statelor ca principii fundamentale ale relatiilor internationale au fost recunoscute ptr prima data prin tratatele pacii din >estfalia in 16?@. b. E alitatea !tatelor % . / alitatea statelor este cea mai importanta consecinta a suveranitatii. . / alitatea statelor a fost recunoscuta ca norma a dreptului international contemporan prin carta O*+, care in art2 5alin17 prevede ca or ani"atia se intemeia"a pe principiul e alitatii suverane a tuturor membrilor sai. . / alitatea statelor presupune recunoasterea aceleasi capacitati 'uridice in relatiile conventionale intre ele. . (ceasta determina : o e alitate de statut si capacitate 'uridica in e!ercitarea drepturilor si obli atiilor cu respectarea drepturilor inerente suveranitatii celorlalte state A e alitatea in participarea la elaborarea normalor de drept international A aplicarea e ala a mi'loacelor de solutionare pasnica diferendelor interntionale. 6. Teritoriu Def : -epre"inta spatiul in cadrul careia se e!ercita suveraniatea de stat. /lementele : $olul, subsolul, apele interioare, marea teritoriala si spatiul aerian. Ptr recunoasterea calitatii de stat pe plan international nu sunt relevante dimensiunea si structura teritoriului.

". &opulatia Def : /ste colectivitatea umana aflata in mod permanent sau temporar pe un anumit teritoriu formate din cetateni ai statului respectiv precum si din cetateni, straini si apatri"i. De asemenea, nici competenta sau dimensiunea populatiei nu este relevanta ptr e!istenta statului. (. Autoritatea uverna$entala Def : repre"inta ansamblul de or ane care e!ercita prero ative ale suveranitatii in limitele teritoriului determinat si asupra populatiei aflata pe acest teritoriu. /!istenta unei autoritati care sa e!ercite 'urisdictia efectiva si e!clusiva asupra teritoriului si populatiei este cea mai buna dovada a e!istentei unui stat. E. "apacitatea de a intra in relatia cu alte !tate +IndependentaDef : Presupune capacitatea de a inc&eia tratate internationale A capacitatea de a fi membru al or ani"atiei internationale inter uvernamentale si de a participa la activitatea acestora A capacitatea de a inainta plan eri in fata instentelor internationale A capacitatea de a stabili relatii diplomatice si de constatare a acesteia cu alte state.

Tipuri !peciale de !tate in (reptul International

1. 7ederatia !au 5tatul 7ederal *u se deosebeste din pct de vedere al personalitatii 'uridice internationale de statul unitar. Cu toate acestea statul federal poate acroda o capacitate restransa de drept international statelor componente. De re ula statele federale actionea"a in numele statului federal insa li se poate recunoaste acestora si o personalitate separate. 2. A!ociatia de !tate /ste constituita din state independente care intra in diferite forme de cooperare 5de e!: Comunitatea france"a7 3. 8aticanul Datea"a ca stat independent din 1929, anul inc&eierii 3ratatului de la #aterani intre Italia si $f.$caun. /ste o monar&ie absolutista sacer.dotala, in care Papa e!ercita o dubla functie : cel al bisercii si cel de conducator politic al statului. 3eritoriul este neutru si inviolabil. Cetatenia este una speciala si functionala in conditiile e!ercitarii unei functii reli ioase : . Conditie de ran . Conditie de domiciliu =oneda : este /uro iar statul beneficia"a de statutul de observator O*+.

4. 5tatele de *acto $unt re"ultatul a doua aspecte : pe de o parte dorinta secesionista puternica a unei re iuni, parte componenta a unui stat iar pe de alta parte indisponabilitatea comunitatii internationale de a recunoaste o atare separare. Pot fi consecinta separarii unor state federale dar si consecinta unor situatii istorice care s.au efectuat in timp. Practic aceste state indeplinesc functiile specifice ale unui stat insa nu se bucura de recunoasterea unui BiureC 5drept7 din partea unei comunitati internationale. (cestea apar ca niste personalitati ile ale din pct de vedere al comunitatii internationale or ani"ate iar pe de alta parte ca subiecte ale unor probleme care trebuie re"olvate din cadrul intern al statelor de care se constituie o re iune 5 de e! : Dosta uniune sovietica, (bca"ia7 .. 5tatele neutre *eutralitatea , repre"inta statutul le al al unui stat care adopta po"itii de impartialitate fata de alte 2 state aflate in conflict militar. Ca si forme distin em: a. *eutralitate clasica : prin care un stat declara intentia sa de a se afla in afara unor conflicte militare. b. *eutralitate permanenta : presupune un statut 'uridic aparte si neimplicare in orice conflicte armate. c. *eutralitate diferentiata : presupune tratarea diferita a statului a resor si victima a unei a resiuni in sensul ca statul neutru poate acorda spri'in statului victima si cunoastem astfel o neutralitate activ care apare mai de raba ca o optiune de politica e!terna a unor state a nu se implica o anumita perioada de timp in anumite con'ucturi internationale determinate.

*eutralitatea trebuie sa re"ulte dintr.un act intrn al statului in cau"a urmat de acte internationale de recunoastere si arantare a acestui statut. 5 de e! : /lvetia E stat neutru, (utria, -ep. =oldova7 /. #ini!tatele Def : $unt entitati care au o populatie de sub 1 milion de locuitori 5#u!embur , Cipru7. Intre 1920 E 1960 ministatelor le.au fost ne ate elementele statalitatii sustinandu.se ca aceste state sunt incapabile sa isi asi ure propria securitate, sa.si stabileasca o economie viabila, sa se repre"inte in relatiile internationale datorita caracterului limitat al resurselor economice si umane de care dispun. Dupa 1960 po"itia comunitatii internationale s.a sc&imbat fiind influentata si de procesul de coloni"are, portile O*+ desprin"andu.se si ptr astfel de state, ele fiind astfel acceptate ca membrii e ali ai comunitatii interntionale. 0. Teritoriile a*late !ub $andat !i cele a*late !ub tutela #andatul E Dupa primul ra"boi mondial #i a *atiunilor ca si solutii ptr teritoriu de peste mari ce au apartinut )ermaniei si 3urciei respectiv (fricii si Orientul =i'lociu au stabilit ptr acestea un re im 'uridic ce a purtat denumirea de mandat conform art 22 din statutul #e ii *atiunilor. =andatul era e!ercitat de catre puterile invin atoare in primul ra"boi mondial asupra unor teritorii considerate incapabile de a se auto uverna. Tutela E este creatia O*+ dupa cel de al 2.lea ra"boi mondial. -e imul national al tutelei este re lementat in carta O*+ art :;.@;. ,0 In pre"ent nici mandatul nici tutela nu pre"inta actulaitate corespun"and nevoilor le ate de procesul de decoloni"are.

Recunoa!terea internationala a !tatelor !i uvernelor -ecunoasterea unui stat repre"inta acea manifestare unilaterala de vointa prin care un stat constata e!istenta anumitor acte, fapte sau situatii care pot avea consecinte asupra drepturilor si obli atiilor sale sau asupra intereselor sale politice si declara e!pres sau admite implicit ca acesta constituie elemente pe care se vor ba"a relatiile sale 'uridice viitoare in raport cu noua situatie sau entitate. -ecunoasterea statelor poate fi expresa si tacita, se face printr un act solemn, cel mai frecvent act de recunoasterea tacita este stabilirea de relatii diplomatice cu noul stat. (vem recunoasterea de iure si de facto, individuala si colectiva 1.1 Recunoastrea guvernelor /ste actul unilateral prin care un stat considera uvernul altui stat ca or an capabil sa stabileasca relatii bilaterale intre cele doua state. Criterii utli"ate pt recunoasterea uvernelor : . efectivitate . stabilitate . capacitate de a indeplini obli atiile internationale ale statului. 1.2 Succesiunea statelor Implica inlocuirea suveranitatii unui stat prin cea a altui stat sau o transmitere a drepturilor si obli atilor vec&iului stat catre un nou stat. Domeniul cel mai comple! al succesiunii statelor este cel al succesiunii la tratate. O situatie speciala este decoloni"area. Or anizatile internationale inter uverna$entale ca !ubiecte ale dreptului international public % Or ani"atiile internationale inter uvernamentale sunt acele asocieri ale statelor constituite in temeiul acordului lor de vointa in scopul reali"arii unor obiective si activitati determinate in planul relatilor internationale. Pt a beneficia de persoanlitate 'uridica internationala o or ani"atie internationala trebuie sa intruneasca urmatoarele ele$ente con!titutive : . sa fie constituita din state in calitate de membrii A . sa fie constituita in temeiul unui tratat multilateral inc&eiat intre statele membre A . sa aiba o structura institutionala proprie capabila sa adopte acte opo"abile membrilor or ani"atiei A . necesitate conformitatii or ani"atiei cu normele dreptului international.

Personalitate 'uridica internationala confera or ani"atilor internationale urmatoarele drepturi : . de a inc&eia tratate cu statele membre, cu state terte sau alte or ani"atii A . de a stabili si mentine le aturi cu misiunile permanente ale statelor membre acreditate A pe lan a ele si de a numi misiuni propri pe lan a state membre, state terte sau alte or ani"atii internationale. . de a inainta plan eri internationale pt daunele suferite de or ani"atie sau de repre"entanti sai A . de a.si constitui si estiona resursele financiare. "o$petente !peci*ice % . competenta normativa : de a elabora norme sau re uli conventionale de drept international A . competenta de control sau de sanctionare : in raporturile cu statele membre. FDespre Onu 5 de citit de la ori7 GGGGGGGGGG

#i!carile de eliberare internationala % Pt a fi recunoscute ca subiecte de drept international, miscarile de eliberare nationala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . sa aiba or ane de conducere proprii repre"entative A . sa e!ercite autoritatea de facto pe un anumit teritoriu A . acest teritoriu sa repre"inte o parte insemnata din teritoriul statului in care actionea"a A . sa constituie o forta or ani"ata capabila sa duca pana la capat lupta de eliberare nationala in vederea constituirii unui stat independent.

Or anizatile Internationale Non uverna$entale + ON'$unt forme private de asociere capabile de a avea un rol in relatiile internationale si ai caror membrii se bucura de drepturi independente de vot in cadrul or ani"atiei. 5ocietatile tran!nationale -epre"inta inteprinderi formate dintr.un centru de deci"ie locali"at intr.o tara, si centre de activitate in"estrate sau nu cu personalitate 'uridica proprie situate in una sau mai multe tari. Individul in dreptul international public 6eneficia"a de drepturi si capacitati doar in temeiul acordului statelor avand o personalitate 'uridica internationala derivata din acest acord prin intermediul tratatelor inc&eiate de acesta. Individul apare astfel doar ca beneficiar a unor norme acceptate de catre state. (ccesul sHu la ordinea 'uridicH internationala este mediata prin participarea statelor la tratatele respective.

Curs :;.0;.2011

&rotectia internationala a drepturilor o$ului.

Ideea protectiei drepturilor fundamentale a aparut pt prima data la sfarsitul sec al I<III Declaratia dr omului si cetateanului, -evolutia Drance"a 1:@9, Constitutie $+(. $farsitul Primului -a"boi =ondial a impus internationali"area protectiei drepturilor omului. 3ratatele care au pus capat Primului -a"boi =ondial au vi"at drepturile omului, dar in primul rand protectia minoritatilor nationale. Dupa cel de al Doilea -a"boi =ondial una dintre principalele preocupari ale statele lumii a fost protectia dr omului. Cadrul 'ur int care marc&ea"a inceptutul acestei protectii este constituit din mai multe documente:

A. "arta ONU %
/ste un tratat international multilateral semnat in urma conferintei de la $an Dransisco. $copul fundamental al Carte O*+ este acele de a reali"a cooperare int, de"voltand si incura'and respectul dr omului si al libertatilor fundamentale pt toti fara distinctie de rasa, se!, limba sau reli ie. (ceasta este prima consacrare de ordin eneral a protectiei dr omului la nivel international printr.un astfel de tratat fundamental cu vocatie de universalitate. $tatele membre O*+ au obl de a indeplini cu buna credinta obl asumate prin Carta, dar au si obli atia de a actiona in comun intre ele si cu or ani"atia pt indeplinirea scopurilor din Carta. (in pacate "arta are !i lacune% +lip!uri. Desi favori"ea"a respectul dr omului de catre or anele O*+, nu instituie nicio arantie in acest sens si nici nu defineste intr.un fel continutul drepturilor. . Prin aderarea la Carta statele parti recunosc ca drepturile omului la care se refera Carta sunt de interes international si numai fac obiectul e!clusiv al 'urisdictiei lor interne. De.a lun ul timpului onu a infiintat si institutii destinate asi urarii respectarii de catre statele membre a obli atiilor asumate. A!i urarea univer!ala a drepturilor o$ului + 13 dece$brie 1848-

(eclaratia univer!ala a drepturilor o$ului

/ste o re"olutie a adunarii en a O*+, fiind primul document cuprin"ator in sfera dr omului adoptat de Or Int. declaratie universala cuprinde doua mari cat de dr, drepturile civ si pol si drepturile sociale, econ si culturale. In stabilirea dr fundamentale ale omului Declaratia s.a spri'init pe 2 concepte: . Demnitatea umana inerentaA . *atura inalienabila a der omului. Dintre dr civ si pol, recunoscute de declaratie, cele mai cunoscute sunt: dr la viata, la libertate si la securitatea persoanei, interdictia sclaviei, torturii si a tratamentelor crude, inumae sau de radante, dr de a nu fi supus in mod arbitrar arestarii, retinerii sau e!ilului, dreptul la un proces ec&itabil, pre"umtia de nevinovatie, dr de proprietate, libertatea de e!primare, de reli ie, de intrunire si dr la libera circulatie. Din cat dr econ, soc si culturale, dr la munca, la asi urari soc si la protectia impotriva soma'ului, dr la plata e ala pt munca e ala si dr la educatie. Declaratia recunoaste ca dr pe care le proclama nu sunt absolute, in consecinta recunoaste statelor posibilitatea de a adopta le i prin care sa limite"e e!ercitiul acestor drepturi cu conditia ca unicul scop al acestei limitari sa fie Casi urarea recunoasterii corespun"atoare si respectarii dr celorlalti si a compatibilitatii cu cerintele indreptatile privind moralitatea, ordinea publica si bunastarea en intr.o societate democratica. $copul Declaratiei este furni"are unui mod de intele ere comun al drepturilor si libertatilor fundamentale la care face referire Carta O*+ si de a folosi tuturor statelor si natiunilor drept standard cu privire la declaratiile de drepturi. 3 &actele internationale privind drepturile o$ului

Cele doua pacte au fost adoptate de (dunarea )en O*+ si desc&ise spre semnare in Dec. 1966, insa intrarea lor in vi oare a fost posibila doar in 19:;.:6 pt ca doar atunci acestea au fost ratificate de catre 3; de state. Pactele au nat 'ur a unui tratat int, creand asadar obli atii 'ur pt statele parti. In consecinta nerespectarea si nerecunoasterea dr arantate de pacte devine problema de interes national, statelor putandu.se aplica sanctiunea. Desi pactele au anum dispo"itii comune, fiecare dintre acestea instituie un sistem de aplicare distinct. (ceste masuri de aplicare sunt e!tinse in ca"ul Pactului Int privind dr civ si pol printr.un protocol facultativ care permite persoanlor sa depuna plan eri. Cele doua pacte recunosc principiul autodeterminarii popoarelor care presupune dr acestora de a.si stabili statutul politic, de a.si asi ura de"voltarea economica, sociala si culturalasi dr de a dispune liber de bo atiile si resursele naturale.

3.1 Pactul int privind dr civ si pol Prin prevederile sale se aduc completari la declaratia universala a dr omului precum an a'amentul statelor de a recunoaste membrilor minoritatilor etnice, lin vistice sau reli ioase dr de a se bucura de propria cultura, de a fol si practica propria reli ie si de a fol propria limba. )arantea"a dr precum:libertatea de a nu fi inc&is pt datorii, dr copilului de a dobandi o cetatenie si de a I se asi ura masurile de protectie ce decur din statutul sau de minor. In pact nu se re asesc dr recunoscute de declaratie, precum dr de prop, dr de a"il si dr la cetatenie. Pactul contine si o clau"a de dero are care permite statelor parti ca in ca" de pericol public ce ameninta e!istenta natiunii sa suspende toate drepturile cu e!ceptia : 5dr la viata, dr de a nu fi supus torturii sau altor pedepse sau tratamente crude, inumane, de radante, dr de a nu fi tinut in sclavie si servitute, dr de a nu fi inc&is pt nee!ecutarea unor obl contractuale, principiul neretroactiv incriminarilor, dr fiecarei om la recunoasterea personalitatii sale 'ur si libertatea andirii, constiintei si reli iei. Pactul permite de asmenea restran erea e!ercitiul unor dr 5art ;3 Cons7 Obl asumate de parti au in centrul lor pe cea prin care statele se obli a sa respecte si sa arante"e tuturor persoanelor aflate pe teritoriul lor si sub 'urisdictia lor dr recunoscute prin Pact. Prin ratificarea Pactului statele s.au obli at inclusiv sa adopte masurile le islative sau de orice alt ordin necesare pt reali"area e!ercitarii dr consacrate de pact. Pt respectarea obl asumate pactul a instituit un mecanism de aplicare prin intermediul Comitetului Dr mmului, formati din e!perti independenti, desemnati pt ? ani. (ctivitatea Comitetului se desf pe doua planuri: . procedura de raportare, statele sunt obli ate ca la odata pe ; ani sa pre"inte rapoarte privind dr arantate de Pact si implementarea acestora in dr intern. Dupa e!aminarea rapoartelor si urmare a discutiilor cu repre"entatile statelor si ale O*).lo Comitetul poate adopta comentarii specifice pt fiecare stat in parte. =ai poate adopta comentarii en prin care asi ura interpretarea dispo"itiilor din tratat. . Procedura de e!aminare a plan erilor interstatale si individuale. /ste o proc optionala si rolul comitentului se reduce la asirea unor solutii amiabile. 3.2 Pactul int privind dr sociale, econ si culturale Pactul defineste in mod detaliat fiecare dintre dr pe care le consacra, indicand si masurile ce ar trebui luate pt reali"area acestor dr. Prin ratificarea Pactului statul nu.si asuma obl de a. l pune imediat in practica spre deosebire de celalalt pact ci se an a'ea"a sa ia masuri individual sau prin cooperare internationala astfel ca prin utili"area la ma!imu a resurselor sale economice disponibile sa a'un a treptat la reali"area dr recunoscute de Pact. (cest Pact nu cuprinde prevederi referitoare la un sistem de plan eri interstatale sau individuale si cere statelor doar comunicarea unor rapoarte. Incepand din 1@:6 prin mai multe rre"olutii ale consiliului economic si social al O*+ s.a infiintat Comitetul pt Drepturile Ccon $oc si Culturale al carui scop este acela de a asista

Consiliul /con si $oc in e!aminarea rapoartelor statelor. -apoartele se depun tot odata pe ; ani, Comitetul putand elabora indrumari catre state pt redactarea acestor rapoarte, Comitetul adopta in urm anali"arii rapoartelor comentarii specifice dar poate adopta si comentarii enerale prin care interpretea"a prevederile Pactului.

Alte conventii ONU privind drepturile o$ului.

#a nivelul O*+ au fost adoptate de.a lun ul timpului o serie de conventii speciali"ate pt protectia unor cate orii speciale de drepturi sau de beneficiari. 4.1 Conventia pt eliminarea oricarei forme de discrimare rasiala Conventie ce are la ba"a lupta impotriva discriminarilor de orice fel considerate ca principal obstacol in reali"area drepturilor omului. Prin aceasta conventie pt prima data sub auspicile *atiunilor +nite s.a creat un or an de suprave &ere care sa monitori"e"e actele statelor parti in respectarea obli atilor asumate prin ratificarea conventiei. /ste vorba despre comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale. Comitet care se implica prin activitate de raportare si prin cea de e!aminare a plan erilor interstatale si individuale. Prin aceasta conventie statele s.au obli at sa adopte masuri speciale, le islative sau de orice alta natura pt a condamna discriminarea rasiala si pt a incura'a inte rarea tuturor raselor. 4.2 Conventia asupra eliminarii oricarei forme de discriminare fata de femei (ceasta conventie este considerata o Carta internationala a drepturilor femeilor, insa eficienta ei a fost diminuata de mecanismul restrans de aplicare, de resursele insuficiente si de numeroasele re"erve formulate de statele semnatare. Conventia cuprinde un catalo al drepturilor civile , politice, sociale, economice si culturale care trebuie recunoscute femeilor. Conventia a infiintat si comitetul pt eliminarea oricarei forme de discriminare fata de femei, a carei sarcina principala este aceea de a intocmi rapoarte si doar in subsidiar solutionarea unor plan eri cu caracter individual. 4.3 Conventia impotriva torturii si a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante. (doptata de (dunarea )enereala a O*+ in 19@?, Conventia obli a statele sa incrimine"e si sa pedepseasca actele de tortura, sa supuna 'urisdictiei nationale asemenea acte, sa ia masuri efective si concrete pt prevenirea actelor de tortura si sa asi ure respectarea dreptului victimelor torturii de a primi o compensatie adecvata. #a nivelul O*+ e!ista si comitetul impotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau de radante care alaturi de statele parti asi ura implementarea acestei conventii. (cest comitet intocmeste rapoarte si solutionea"a plan eri individuale sau interstatale.

. &roceduri e9traconventionale de protectie a drepturilor o$ului la nivelul ONU. (cestea sunt proceduri de implementare a drepturilor omului fara caracter obli atoriu, de"voltate in cadrul O*+, ba"ate pe Carta O*+ dar care isi au ori inea in re"olutii ale (dunarii )enerale a O*+. In cadrul acestor proceduri cel mai important rol il are Comisia Drepturilor Omului, infiintata in cadrul Consiliului /conomic si $ocial in 19?6 ca or an politic. $copul acestei comisii fiind elaborarea de Propuneri, Declaratii si Conventii Internationale. -e"olutia 60J2;1 din 2006 a (dunarii )enerale a O*+ a impus infiintarea Consiliului Drepturilor Omului. Consiliul a inlocuit Comisia Drepturilor Omului si in ba"a altor doua re"olutii si a imbunatatit si isi imbunatateste in continuare procedura. (stfel prin re"olutia Consiliului economic si social 123; Comisia a fost autori"ata sa discute in sesiunile anuale problema violarii drepturilor si libertatilor fundamentale din toate statele, dar in special din teritorile foste colonii, si teritorile dependente. Pentru acest lucru s.au creat doua instrumente : raportorii speciali pe tara si rupurile de lucru. O a doua procedura este una confidentiala adoptata prin re"olutia 1;03 a Consiliului /conomic si $ocial prin care pot fi e!aminate plan erile referitoare la un obicei constant privind incalcari rave si relevant atestate ale drepturilor omului, plan eri care pot proveni de la indivi"i, de la rupuri sau or ani"atii. (ceste plan eri nu trebuie sa fie anonime si nu trebuie sa contina un limba' insultator. Inaltul Comisar O*+ pentru Drepturile Omului este un or anism infiintat printr.o re"olutie a (dunarii )enerale O*+ in 1993 iar printre scopurile sale se numara : Promovarea si prote'area beneficiului efectiv pentru toti a tuturor drepturilor civile, culturale, economice politice si sociale. Promovarea si protectia reali"arii dreptului la de"voltare -ationali"area, adaptarea, consolidarea mecanismului O*+ in domeniul drepturilor omului pt cresterea eficientei acestuia. (cest or anism isi desfasoara activitatea prin : actiuni pe teren in colaborare cu fortele de mentinere a pacii prin asi urarea suportului te&nic catre statele care solicita, pt prevenirea incalcarii drepturilor omului, prin de"voltarea de pro rame in domeniul educatiei.

5i!te$ul european de protectie a drepturilor o$ului

In 19?1 prin Carta (tlanticului au fost proclamate patru libertati esentiale : #ibertatea cuvantului #ibertatea de reli ie /liberarea de saracie #ibertatea individuala care era transpusa prin eliberarea de teama.

Carta a mai proclamat si dreptul la autodeterminare. +lterior in mai 19?@ prin Con ersul /uropei de la 8a a s.a e!primat pt prima data la nivel european intentia de a se redacta si semna o Carta a drepturilor omului la nivel european. (ceasta declaratie a stabilit ca sarcinile mentionate sa revina (dunarii Consultative a Consiliului /uropei. In 19?9 se va semna statutul Consiliului /uropei care a preva"ut printre scopurile sale pe cel de mentinere si reali"are a drepturilor omului, astfel incat intre membrii consiliului sa e!iste o cat mai mare unitate. Consiliul /uropei este principala or ani"atie internationala inter uvernamentala la nivel european care are ca atributie principala consacrarea si aparare drepturilor omului. Consiliul a fost infiintat in 19?9, calitatea de stat membru al Consiliului /uropei este conditionata de acceptarea principilor statului de drept si a principiului potrivit caruia fiecare persoana aflata sub 'urisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Incalcarea obli atiilor asumate de state prin aderarea la Consiliul /uropei poate atra e si sanctiuni precum suspendarea dreptului de repre"entare, cerere facuta catre comitetul de ministri pt a se retra e calitate de membru si incetarea calitatii de membru in Consiliu printr.o deci"ie a Comitetului de ministri. 6.1 rganele Consiliului !uropei "on!iliul de $ini!tri : este or anul deci"ional al Consiliul /uropei, compus din ministri de e!terne a statelor membre sau din repre"entanti diplomatici. /ste un or an uvernamental si poate de"bate toate problemele de interes comun cu e!ceptia apararii. Comitetul de ministri emite in e!ercitarea atributiilor sale deci"ii care fie imbraca forma unor recomandari fie sunt incluse in acorduri sau conventii care au forta 'uridica obli atorie pt state. (dunarea parlamentara are in pre"ent ?: de state repre"entate la nivelulul Consiliului /uropei. De"baterile si deliberarile (dunarii parlamentare repre"inta directii pt activitatea comitetului de ministrii, are 320 de membri si 320 de membri supleanti.

Diecare tara are intre 2 si 1@ repre"entanti. #a nivelul (dunarii parlamentare e!ista ; rupuri politice : rupul socialist rupul partidului popular european rupul european democrat rupul liberal . democrat si reformator rupul stan ii unite europene. (dunarea ale e $ecretarul )eneral al Consiliului /uropei, 'udecatorii C/DO. 5ecretarul 'eneral : are responsabilitatea directilor strate ice ale pro ramelor de lucru al Consiliului /uropei precum si asupra bu etului or ani"atiei si suprave &ea"a"a or ani"area si functionarea corecta a Consiliului. #a nivelul consiliului mai functionea"a : 1. con resul autoritatilor locale si re ionale din /uropa in cadrul caruia si prin care sunt repre"entate colectivitatile locale si re ionale din /uropa care aplica prevederile Cartei autonomiei locale. 2. Comisarul drepturilor omului care are ca scop promovarea educatiei in domeniul drepturilor omului. (ctivitatea sa centrandu.se pe oferirea de consiliere si furni"area de informatii privind drepturile omului.

Elaborarea !i !e$narea "E(O

Conventia a fost semnata in noiembrie 19;0 la -oma si a intrat in vi oare la 3.09.19;3. Ori inalitatea conventiei sta in mecanismul institutional de stat. Odata cu conventia drepturilor omului au intrat si in plan european, in domeniul dreptului po"itiv, fiind creat in re im 'uridic al dreptului si sistem de protectie prin actiunea in 'ustitie. (in cele $ai i$portante drepturi pute$ enu$era : - Dreptul la viata - Dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente sau pedepse inumane sau de radante. - Dreptul de a nu fi tinut in sclavie precum si inter"icerea muncii fortate. - Dreptul la un proces ec&itabil. - #iberatea de andire, constiinta si reli ie. - #ibertatea de e!presie. Conventia cuprinde o cau"a de nediscriminare precum si obli atia statelor de a acorda un remediu eficace oricarei persoane al carei drepturi au fost violate.

"E(O %
Drepturile arantate prin conventie sunt puse in aplicare prin mi'loace 'uridice mai intai de toate la nivel national. =a'oritatea statelor parti au conferit conventiei statutul de drept intern , ceea ce presupune ca aceasta conventie poate fi invocata ca le e in fata instantelor nationale creand drepturi direct aplicabile persoanelor fi"ice.

Consecintele reformarii conventiei prin protocolul aditional 11 si nr. 1? implica o reformare a mentalismului de aplicare a conventiei astfel este simplificata procedura in fata Curtii si este e!clus din procesul deci"ional atat comitetul de ministrii cat si comisia europeana , factorul deci"ional ramand doar Curtea. "E(O are 2 cate orii de co$petente % 1. $olutionarea leti iilor E se manifesta sub 2 aspecte: a. Cau"e interstatale b. Cau"e individuale 2. /miterea de avi"e consultative E acestea sunt date de catre Curte la cerere de catre ministrii asupra problemelor 'uridice privind interpretarea conventiei fara a se putea referi la probleme le ate de continutul sau intinderea drepturilor si libertatile consacrate de conventie precum nici la alte probleme la Curtea sau Comitetul de ministrii ar putea accede ca urmare a introducerii unui recurs conform conventiei. :udecatorii "urtii : . $unt in numar e al cu cel al statelor parti la conventie. . Isi e!ercita mandatul cu titlul individual. . $unt alesi de catre (dunarea Parlamentara a Consilului /uropei in numele fiecarui stat membru al conventiei ptr mandar de 6 ani, care poate fi reinoit. "urtea i!i de!*a!oara activitatea in : . Adunarea plenara a "urtii. . "o$itetele . "a$ere . #area "a$era

"o$itetele sunt formate din 3 'udecatori desemnate de catre Camere. "a$erele sunt formate din : 'udecatori , din care unul este ca membru de drept 'udecatorul ales in numele unui stat ca liti iu. (ceste cause sunt consituite de (dunarea plenara pe o perioada determinata. #area "a$era este formata din 1: 'udecatori, respectiv: . Presedintele Curtii. . <icepresedintele . Presedintii camerelor . (lti 'udecatori desemnati potrivit re ulamentului Curtii . $i ca membru de drept 'udecatorul ales in numele unui statparte ca liti iu. Adunarea plenara a "urtii : . (le e presedintele si vicepresedintii ,constituie camerele , ale e presedintii camerelor, adopta re ulamentul Curtii, ale e refierul si ad'unctii refierului. . Principala sarcina a Curtii este asi urarea respectarii an a'amentelor care decur prin conventie de catre statele partii. . Procedura in fata Curtii in ca"ul in care aceasta e sesi"ata drept particular. 5ubiectele ce pot *i !e!izate: . Orice persoana fi"ica, O*), rupuri de particulari care se pretinde victima a violarii unui drept din conventie de catre un stat parte. . Conditie de admisibilitate : Ptr a fi e!aminat pe fond de catre Curte , cererile individuale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de admisibilitate : a. /pui"area prealabila a tuturor cailor. b. Introducerea cererii intr.un termen de 6 luni de la data deci"iei interne.

c. Cererea sa nu fie anonima. d. Cererea sa nu fie aceasi cu o cerere anterior e!aminata de Curte. e. Cererea sa nu mai fi fost supusa unei instante internationale daca nu contine fapte noi. *. Cererea sa nu fie incompatibila cu prevederile in conventie , sa fie nefondata sau abu"iva. &rocedura de ;udecare % In situatia in care in procedura prealabila comitetul nu declara inadmisibila sin u scoate de pe rol in unanimitate cererea. O camera se poate pronunta asupra admisabilitatii si fondului cererii. In ca"ul in care cau"a adusa in fata camerei ridica o problema rava de interpretare a conventiei sau daca solutionarea cau"ei poate duce la emiterea unei &otarari contradictorii fata de o &otarare anterioare a Curtii , camera poate sa se desesi"e"e in favoarea marii camere daca nici una din parti nu se opune. In ca"ul in care Curtea declara o cere admisibila , ea va procede la e!aminarea cau"ei in conditii de contradictorialitate, iar daca este ca"ul va proceda c&iar la o anc&eta. Curtea are posibilitatea de asemenea de a oferi partilor interesate o solutionare pe cale amiabila a liti iului 5statul se obli a sa plateasca o compensatie sau reparatie7. In ca"ul in care o solutionare amiabila nu este posibila Curtea ca procede la audieri finali"ate cu pronuntarea unor &otarari prin care declara daca a avut sau nu loc incalcarea conventiei. In ca" afirmativ Curtea poate acroda partii le ate inclusiv o reparatie ec&itabila. (udierea este publica iar documentele depuse la refa curtii sunt in principiu accesibile publicului.

5olutiile pronuntate de ca$ere !au #area ca$era pot *i % a. -adierea de pe rol in ca"ul re"olvarii cau"ei pe cale amiabila. b. -espin erea cererii inadmisibile. c. $coaterea cererii de pe rol. d. Declara daca a avut sau nu o incalcare a conventiei , in ca" afirmativ .0 acorda si acea reparatie ec&itabila. .0 In ca"uri e!ceptionale oricare dintre parti poate solicita remiterea cau"ei in fata =arei Camere. O poate solicita in termen de 3 luni de "ile. O astfel de solicitare va fi admisa in procedura prealabila de catre un complet format din ; 'udecatori doar daca cau"a respectiva ridica o problema rava de interpretare a conventiei sau alta problema rava. e. 8otararile precum si deci"iile prin care Curtea se pronunta asupra admisibilitatii cererii sunt motivate. *. $tatele parti la conventie s.au obli at sa se conforme"e &otararilor definitive ale Curtii. . 8otararile sunt comunicate si comitetului de ministrii care suprave &ea"a e!ecutarea lor.