Curs 2

Celule eucariote si procariote In functie de organizarea lor structurala, celulele pot fi clasificate in doua mari categorii: eucariote si procariote. Eucariote Animalele Plantele Fungii Protozoarele Algele Procariote Bacterii Arhebacterii

Procariotele sunt in general mult mai mici si mai simple ca organizare fata de eucariote. Celule procariote Dimensiuni: 1-10 m Sunt primele forme de viata de pe Pamant, se considera ca au aparut cu cca 3,5 miliarde de ani in urma. Cele mai varstnice par a fi arhebacteriile, organisme care traiesc in habitate diferite (multe traiesc in apa oceanelor), fiind intalnite si in conditii extreme: apa fierbinte din gheizere, regiuni cu salinitate ridicata, zone sulfuroase din apropierea vulcanilor, medii acide sau chiar in adancul gheturilor arctice. Invelisul celular: - Capsula externa (la unele tipuri) formata din polizaharide - Perete (polizaharidic peptidoglican) - Membrana citoplasmatica interna (strat de fosfolipide si proteine) Citoplasma (protoplasma) - Este sediul proceselor de crestere, metabolism si replicare - Este o matrice cu consistenta de gel care contine: De regula un singur cromozom (o singura molecula de ADN circular) localizat intr-o zona a citoplasmei numita nucleoid Celule eucariote Dimensiuni ~ 10-100 m Celulele eucariote sunt mai complexe, ele ar fi aparut acum 1,5 miliarde de ani sau acum ~700 milioane de ani. Ipoteza endosimbiotica afirma ca unele organite celulare (mitocondrii si cloroplaste) au luat nastere prin incorporarea unor bacterii aerobe fotosintetice sau nonfotosintetice in celule procariote de dimensiuni mai mari sau in celule eucariote ancestrale anaerobe, urmata de replicarea lor in citoplasma celulelor gazda. Invelisul celular: - Perete celular: La plante exista peretele celular celulozic, la fungi exista peretele celular chitinos - Membrana plasmatica (bistrat fosfolipidic+proteine+resturi glucidice) Eucariotele sunt capabile de endocitoza (fagocitoza si pinocitoza) si exocitoza. Citoplasma spatiul dintre membrana celulara (membrane plasmatica) si invelisul nuclear, contine structuri cu functii si forme bine definite numite organite celulare, diferite incluziuni si citosol o organite celulare delimitate de endomembrane: reticul
1|Pag

Curs 2

Plasmide (structuri genetice extracromozomiale) Ribozomi mai mici (ribozomi de 70 S) si cu o structura moleculara usor diferita de a ribozomilor de tip eucariot

Flageli implicati in locomotia celulara; sunt flageli simplii, care nu au complexitatea flagelilor de la eucariote Pilii sunt proiectii celulare asemanatoare unor fire de par, implicate in atasarea bacteriilor la diverse suprafete (de exemplu smaltul dintilor sau peretele intestinal). In lipsa pililor bacteriile patogene isi pierd capacitatea de infectare, deoarece nu mai pot adera la tesuturile gazda. Pili specializati intervin in conjugare. Inmultirea: procariotele nu au forme evoluate de inmultire, ci se multiplica prin sciziparitate sau fisiune binara

endoplasmic (RE), aparatul Golgi (AG), lizozomi, peroxizomi, mitocondrii; la celula vegetala exista de asemenea plastide, de exemplu cloroplastele o organite celulare nedelimitate de membrane: ribozomii, citoscheletul (microtubuli, microfilamente, filamente intermediare), centrul celular o incluziuni citoplasmatice spre deosebire de organite, incluziunile nu au functii specifice. Nucleu delimitat de un invelis nuclear strabatut de pori, contine una sau mai multe perechi de cromozomi (ADN liniar+proteine histonice). In nucleu exista unul sau mai multi nucleoli Cili si flageli alcatuiti din microtubuli si implicati in diverse tipuri de miscari celulare.

Forme evoluate de inmultire (diviziunea indirecta cu cele doua forme: mitoza si meioza)

2|Pag