Principalele orientari metodologice in abordarea si interpreatarea comunicarii la nivel interuman

Grupari 4 principale scoli I. Scoala psihoantropologica II. Scoala psihosociala III. Scoala neuro-psiho-lingvistica IV. Scoala neuropsihanalitica (tranzactionala) I. Isi are radacinile in lucrarile de antropologie culturala ale lui Margaret Medd (Omul si cultura lui) si Ralph inton (!undamentele culturale ale personalitatii) Reprezentanti recenti" # $%nes& ' (in)in& ' Gouno Idei de *aza" - comunicarea este in esenta sa un act cultural care se des+asoara intr-o diversitate de conte,te la randul lor culturale- cultura& prin natura ei este rezultatul procesului de comunicare des+asurata in plan istoric& reprezentand in sine un sistem de semne purtaoare de semni+icatii .omunicarea& ca si cultura& implica un ansam*lu de acte care vizeaza structurile pe care se intemeiaza o societate. /entru a intelege si e,plica comunicarea& este nevoie de e,istenta unui anumit cod sau ghid care sa se *azeze pe cateva principii" 0) .omunicarea este un +enomen social& un ansam*lu de coduri si reguli care +ac posi*ila interactiunea si interrelatiile intre mem*rii unei culturi- individul devenind un actor social. 1) /articiparea la comunicare se realizeaza in realitati ver*ale si2sau nonver*ale. 3) Intentionalitatea nu determmina comunicarea. Interactiunea in comunicarea interpersonala este numai un moment intr-o cultura& care este un +lu, de in+ormatii. /e de alta parte nu reusim intotdeauna sa comunicam ceea ce intentionam sau comunicam involuntar ceea ce nu am vrea sa comunicam. 4) .omunicarea sociala este compara*ila o orchestra si con+ unei teorii a distri*utivitatii& mem*rii unei culturi participa in procesul . precum instrumentistii intr-o orchestra dar +ara diri4or orientandu-se spontan unii spre altii. In raport cu aceste principii se introduce notiunea de spatiu de comunicare care constituie conte,tul particular speci+ic in care se leaga si se des+arsoara o interactiune si o relatie comunicationala. 5ceste conte,te se prezinta intr-o gama intinsa diversi+icata alcatuind o succesiune de cercuri intersecta*ile incepand cu cercul cel mai de 4os denumit conte,t natural repr de interactiunea omului cu regnul animal si terminand cu cercul superior denumit spatiu sau conte,t pu*lic in care se sta*ilesc relatii de comunicare cu caracter di+erentiat si tematic. 6oate spatiile comunicationale particulare pe care le intalnim la nivelul societatii umane tind sa se includa intr-un spatiu comunicational supra ordonat mondializat care repr e,tensia la nivel planetar a culturii de masa. /rin acest spatiu supra ordonat se trece de la . intraculturala care se realizeaza in interiorul unui spatiu geogra+ic determinat in concordanta cu continuturile si criteriile unui model cultural de oridin national sau etnic

la comunicarea interculturala care se realizeaza pe scara larga intr di+eritele modele culturale nationale sau etnice. . interculturala prezinta in sine toate caracteristicele unei . interpersonale cu deose*ire ca ea este grevata sau ingreunata de di+erentele e,istente intre modelele culturale particulare. .u cat aceste di+erente sunt mai mari si respectiv modelele culturale particulare mai indepartate unul de celalat cu atat . interculturala devine mai greoaie& mai di+icila. #i+erentele care isi pun cel mai puternic amprenta pe des+asurarea . interculturale sunt urmatoarele" apartenenta etnica& ap religioasa si ap politica. In cadrul acestei orientari psiho culturale se introduc conceptele de cultura centrala si cultura peri+erica care genereaza raporturi selectiv discriminative in relatiile de . interculturala. .ultura centrala e considerata o cultura dominanta& +anion care da directii si sta*ileste repere valorice in vreme ce cultura peri+erica& mica e considerata a +i una de rang in+erior si su*ordonata. #e aici apare si se mani+esta in cadrul . glo*ale generale asa nu numitul con+lict inter cultural . .iocnirea dintre culturi. #i+erentele intreculturale se considera ca nu au numai un rol negativ de o*stacole si *ariere in calea unei . interculturale autentice ci si rol de stimul pentru schim*are. .ulturile tre*uind sa accepte necesitatea schim*arii si adaptarii reciproce ducand in +inal la stergerea raporturilor de superior 7 in+erior sau de central 7 marginal care e,ista si se mani+esta in momentul de +ata. In zilele noastre asistam la o tendinta de e,pansiune la nivel glo*al& planetar al unui anumit model cultural respectiv america anglo sa,on. 8,pansiunea a inceput dupa al 1lea raz mond cand S95 a devenit una din cele mai puternice +orte. 6endinte de imperializare. .ultura americana a inceput sa +ie propagata in mod insistent si sistematic atat direct cat si su*iacent nu numai in tarile legate direct de S95 ci si in cele a+late su* alte s+ere de in+luenta. 8uroa occidentala a +ost puternic in+iltrata si invadata de produsele culturii americane" +ilme& literatura& o*iceiuri& traditii. 5ceasta miscare s-a des+asurat +ara rezistenta pana prin anii :;-<; cand dintr-o data a aparut contra reactia care a mers pana acolo incat la nivel de state au +ost adoptate masurari de contracarare a patrunderii puternice masive a culturii nord americane. In +runtea acestei miscari de opozitie s-a situat !ranta care a sta*ilit prin hotarari guvernamentale& limitele pana la care pot sa +ie admise pe teritoriul +r produse ale culturii americane. 6arile mai sla*e se lase in continuare in+luentate& cultura lor +iind inghesuita si tot mai mult strangulata de cultura din a+ara. O*servam si in Romania importuri masive de +ilme& o*iceiuri& muzica& cuvinte(termeni). . in plan cultural& care e +undamentala are multe consecinte si in plan psihologic& individual si grupal. II. 5 doua orientare psiho sociala e cunoscuta si su* denumirea de scoala de la /alo 5lto. Intre 0<=; 7 >= in S95 a avut loc o crestere considera*ila a preocuparilor si interesului pt cercetarea si analiza +enomenului de . pornindu-se de la teza de *aza a curentului +iloza+ic su* denumirea de semantica potrivit careai toate relele din lume& toate tensiunile si starile con+lictuale sunt generate de de+icienta in . sau de lipsa de . de neintelegere. .a urmare in di+erite centre univ si de cercetare au +ost intreprinse investigatii& analize& de*ateri alcatuindu-se un +el de retea care a +ost denumita ?colegiul invizi*il@. Rezultatele acestei retele de cercetare au +ost preluate si sintetizate de 1 savanti specialisti in domeniul psihiatriei si al psiho-terapiei" gr. Aaterson si p. (atzlaBic). 8i au constituit impreuna cu alti cola*oratiri echipa de cercetare de la /alo alto care prin

lucrarile sale& s-a impus ca una dintre cele mai importante contri*utii in psihologia si psiho-sociologia . la nivel uman. /remiza scolii de la pala alto o constiruie teza potrivit carei relatia de . nu are un caracter liniar mecanic si unul interactiv cu traiectorii imprevizi*ile. 5 doua premiza 7 teza asa numitei ?comunicari parado,ale@ in raport cu du*la constrangere. #e e," in cazul mesa4ului ?+ii spontan@ receptorul se vede in +ata unei du*le constrageri contradictorii" a asculta inseamna a nu +i spontan. 5 nu asculta inseamna a respinge mesa4ul. 5 3a premiza" . t* a*ordat de o maniera sistemica evidentiindu-se nu atat elem constitutive ale unui +lu, de mesa4e ci mai ales relatiile de conditionare reciproca dintre ele. /ornind de la aceste premize au +ost desprinse si +ormulate urmatoarele principii generale ce t* sa constituie cadrul de re+erinta in analiza unei relatii de . speci+ice" 0) orice . este un +enomen interactional 1) orice comportament social are o valoare comunicativa 3) orice mesa4 comporta 1niveluri de semni+icatie 7 unul in+ormativ iar al doilea e,primand relatia care ii leaga pe interlocutori(nivelul a+ectiv) 4) cele mai multe +orme de patologie mintala provin din pertur*ari si dis+unctii ale . /ornind de la aceste principii repr scol /alo alto au +ormulat si dezvoltat o serie de a,iome care se inscriu ca o contri* ma4ora la a*ordarea si interpretare interdisciplinara a .. 5ceste a,iome se intemeiaza atat pe valori+icarea ideilor teoretice e,primate de pe pozitii psiho sociale cat si pe *aza unor cercetari aplicative realizate intr-o maniera sistemica in cadrul psihoterapiei de grup si de +amilie. !amilia prim spatiu important comunicational. /rima a,ioma" nu putem sa nu comunicam. Cevoia de . e interna si pro+unda. Orice comportament e purtator de mesa4. Mimica& gestica& tacerea& replierea& retragerea toate acestea sunt purtatoare de mesa4e si de semni+icatii. !ie ca ele sunt produse voluntar& intentionat sau involuntarm neintentionat 5 doua a,ioma" orice comunicare prezinta 1aspecte" continut si relatie a.i. al doilea il inglo*eaza pe primul si e metacomunicare. Orice comportament repr o anga4are si desemneaza o relatie. . pe langa +aptul ca transmite o in+ormatie induce si un comportament. 5ceste secvente operationale au +ost denumite de catre Gr. Aateson cu termenii de indice si ordin. Indicele e,prima in+ormatia indi+erent daca e adevarata sau +alsa. Ordinul arata modul in care t* inteles continutul de catre participantii la actul comunicarii. /entru participanti e necesara de+inirea termenilor pentru a putea sa dea +inalitate .. Relatia e metacomunicare de nivel logic mai inalt decat in+ormatia. 5 3a a,ioma" Catura unei relatii depinde de punctuatia secventelor de comunicare intre parteneri. /unctuatia(pauza& accente& intonatii etc). O*servatorul poate decupa o secventa neintrupta de schim*uri intre parteneri. In secventele scurte putem indenti+ica cumplurile *ihevioriste S-R stimul reactie. #ar in secventele lungi locurile celor 1termeni S-R devin intersan4a*ile 54a a,ioma" +iintele umane +olosesc 1moduri de ." digital si analogic. im*a4ul digital poseda o sinta,a logica +oarte comple,a si +oarte comoda dar ii lipseste o semantica adecvata relatiei. .el analogic& dimpotriva& poseda o semantica adecvata relatiei dar nu si

sinta,a adecvata unei de+initii neechivoce a naturii relatiilor. Orice C verbala e digitala. Orice C non verbala e analogica. im*a4ul ver*al transmite mai *ine in+ormatia si mai sla* relatia. im*a4ul non ver*al& dimpotriva& transmite mai *ine relatia dar mai sla* in+ormatia. 5 =a" orice schim* comunicational este sintetic si complementar dupa cum el se *azeaza pe egalitatea sau pe di+erenta interlocutorilor. #inamica interactiunilor simetrice presupune nu doar raporturi actuale de egalitate ci si un proces de minimizare a di+erentelor. In relatia asimetrica . evolueaza in directia ma,imizarii di+erentelor. 8,istenta di+erentelor intre parteneri produce di+erite pertur*atii ale e+ectelor +inale ale . si ale relatiei dintre ei. 5 >a a,ioma" . e ireversi*ila. Mecanismul pe care il anga4eaza ea nu mai poate +i dat inapoi. .a urmare +ectul produs de mesa4ele emise nu mai poate +i sters ci doar contra pus e+ectului determinat de mesa4ul corector. III. 5 3 orientare psiho neuro lingvista s-a structurat dupa ani 0<D; si ea se *azeaza pe valori+icare si sintetizarea unor idei si date din mai multe surse precum psihologia& ci*ernetica& neurologia si lingvistica. 5ceasta operatie de sinteza si de ela*oare ulterioara a +ost realizata de catre 1 savanti americani Richard Aandler(lingvistica) si 'ohn Grinder(matematica si in+oamatica) am*ii doctori in psihologie. 8i au dat denumirea orientarii pe care au +ormat-o programare neurolingvistica. 8la*orarea unor programe speci+ice de ameliorare a . ela*orare care se realizeaza atat din interior de catre +iecare individ in parte ca participanta la actul de . cat si din a+ara de catre instructor sau psihoterapeuti. Ceuro 7 pentru ca toate programele se realizeaza prin intermediul creierului. 8l asigura ela*orarea si activarea programelor. ingvistica - intrumentul principa al . caruia se su*ordoneaza si . non ver*ala este lim*a4ul articulat. .ei 1autori au pornit de la analiza comportamentului celor mai *uni terapeuti din acel timp si au luat ca modele 3 asemenea psihoterapeuti renumiti" virgina satir& psihoterapeut de grup& +ritz perls& psihoterapeut de +amilie si milton ericson& hipnoterapeut. .ei 1 au considerat ca ceea ce spun& ceea ce comunica acesti terapeuti e mai important decat ceeea ce +ac ei concret. #e aceea ei au urmarit sa inregistreze dinamica relatiei de . acesor terapeuti cu pacientii lor. #esprinzand si retinand elementele care li s-au parut ca se leaga nemi4locit de o*tinerea e+ectului terapeutic. 6eza de *aza a conceptiei acestei orientari e" relationarea +iecarei persoane cu cei din 4ur e mediata de harta sa interioara mintala& dar pt cei din 4ur aceasta harta ramane ascunsa& necunoscuta. Scopul analizei relatiei de . t* sa +ie acela de a a4uta pe +iecare sa-si cunoasca aceasta harta mintala& interna si in acelasi timp de a a4uta pe +iecare sa inteleaga harta interioara sau mintala a celorlalti. Ipoteza care se +ormuleaza" printre di+erite noastre simturi avem unul privilegiat in 4urul caruia se organizeaza intregul nostru sistem de reprezentare a lumii. 5cest canal ar putea +i identi+icat printr-o analiza psiho lingvistica si mai ales prin o*servarea atenta a miscarilor ochilor. .onditia unei . adecvate si e+iciente e ca aceasta sa intre pe canalul privilegiat al interlocutorilor. 5u +ost desprinse 3 sisteme senzoriale principale in 4urul carora se poate structura harta interioara de reprezentare a lumii"

sistemul vizual care prin analiza& lingvistica se testeaza pe *aza +recventei aparitiilor in comunicare a unor cuvinte speci+ice precum" a vedea& a privi& a considera& a clari+ica& a ilustra& a aparea& a arata& a se lumina& a se revedea& persepctiva& orizotn& vag& neclar& limpede& izovr luciditate& mira4 etc sistemul auditiv ca prin analiza ligvistica se testeaza in +unctie de +recventa de aparitiea a cuv de tipul" a auzi& a asculta& a rezona& a orchestra& a armoniza& a acorda& a suna +als& a descide urechile& nota +alsa& inregistrare& discordanta etc sistemul tactic chinestezic " a simti& a atinge& a apuca& a acapara& contact& greu& usor& a vea +ler& a avea inima *una etc 6eoria /C se *azeaza pe o*servatia ca lim*a4ul in procesul . t* sa simpli+ice sentimentele si trairile pe care urmeaza sa le e,prime. Si se intalnesc 3 modalitati prin care in . se realizeaza acest lucru" omisiunea care inseamna ca lim*a4ul e selctiv in e,primarea trairilor. O mare parte +iind negli4ata pentru a +ace posi*ila . distorsiunea" in . simpli+icam ceea ce spunem& pentru ca alt+el aceasta ar deveni proli,a& dar procesul simpli+icarii duce invevita*il la distorsiune generalizarea" generalizam pt a evitata detalierea +iecarei conditii sau situatii. In generalizare se renunta intentionat la amanunte& detalii. 5ceste mecanisme devin necesare pt o . +luenta si mai ales pt a +ace posi*ile o serie de activitati cum e activitatea didactiva care se intemeiaza in mod permanent pe principiul simpli+icarii realizat prin cele 3modalitati. /ro*lema apar atunci cand oamenii omit& distorsioneaza si generalizeaza in mod di+erit. .eva omis de catre o persoana pe motiv ca e irelevant poate +i pretuit de o alta persoana. .and apar asemenea pro*leme /C -ul recomanda +ormularea unor intre*ari menite a completa in+ormatii omise& a remodela ceea ce a +ost distorsionat si a e,plica ceea ce a +ost generalizat dar pt a nu parea agresiv sau pedant& ignorat intre*arile t* +ormulate cu tact si mai mult intr-o modalitate indirecta. 8," ma intre* sau sunt curios sa a+lu cum.... etc. 8le t* sa +ie de asemenea la o*iect. #aca cineva ne spune" +amilia mea e nemultumita de acest lucru& eu t* sa adresez intre*area" cine anume din +amilieE Sau" aceasta alegere e in mod evident gresita. 8u" in mod evident pentru cineE /OF5GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG00 (e pe mail) In cadrul . non ver*ale ceea ce t* supus" - comportamentele macro si micro .omportamentele macro sunt repr prin postura +izica& pozita capului& mem*relor& comportamentele de miscare(caracteristicel mersului) iar in cazul comport micro t* sa o*servam e,presiile emotionale ale +etei culoarea +etei& gradul de incordarea sau de rela,are& surasul sau crisparea si miscarile glo*ilor oculari& care au semni+icatii speci+ice ca de e," miscarea in sus spre stanga semni+ica ca pe plan mental se inventeaza sau se construieste ceva& miscarea in sus spre stanga 7 pe plan intern su*iectul inventeaza sau construieste ceva. In sus spre dreapta 7 su*iectul vede in minte ceva e,istent. Ochii orientati in mi4loc privind nelamuri& +ara tina 7 semni+ica e,istenta unei imagini construite sau de4a vazute. Ochii pe a,a de mi4loc spre stanga 7 +aptul ca se inventeaza o voce sau un sunet. Ochii pe a,a de mi4loc dreapta - aude sunete de4a auzite sau +amiliare. Ochii in 4os spre dreapta- isi v* lui insusi. /rocesul . reclama ca +iecare din su*iecti2interlocutori sa se a+le intr-o anumita stare neurologica care presupune o anumite maniera de a +i si de a se simti in plan +izic si

psihic. .orespunzator starea neurologica respectiva poate sa +ie pozitiva& asociata cu *ucurie& cu stare de *ine& +ericire sau negativa asociata cu o*oseala& tristete& deprimare sau depresie. In +iecare persoana e,ista o stare mai pro+unda care e denumita starea resursa si care poate sa +ie activata si valori+icata pt depasirea diverselor o*stacole sau di+icultati de moment generate de e,periente neplacute sau nedorite. Reactivarea acestei stari-resursa poate sa +ie realizata +ie de catre su*iectul insusi& daca el e ast+el antrenat& +ie de catre un instructor sau un psihoterapeut. Rolul principal al terapeutului este tocmai acela de a descoperi si a reactiva starile resursa atunci cand pacientul se a+la intr-un anumit impas. .reierul nostru contine ci+ra 0 urmata de 0;milioane de )m de ;-uri de cone,iuni posi*ile. #e aici rezulta organizarea psihica unica +iecarui individ ireducti*ila la organizarile celorlalti indivizi. #e aceea . devine cu atat mai e+icienta si *ene+ica cu cat re+lecta mai *ine individualitatea speci+ica a interlocutorilor. In procesul comunicarii un rol important il 4oaca asa numitele ancore. 5ncorele se realizeaza la nivelul creierului au luat denumirea de ancore neurologice. O ancora neurologica e o cone,iune si cone,iune intre un stimul si un tip de reprezentare vizuala& auditiva& chinestezica sau ol+activa& care a +ost asociata la un moment dat. In procesul . t* incura4ate si utilizate asemena ancore care a4uta la inlaturarea *loca4elor si a *arierelor interne in calea e,teriorizarii. 5ctiunea prin care se recurge la ancora e denumita ancorare. /rintre e,emple de ancore se mentioneaza o*iecte& semnale& mascote& amulete purtatoare de semni+icatii pozitive cu credinta ca ele aduc noroc. 8," luam cu noi un anumit o*iect atunci cand mergem la e,amen(superstitie). 5ncore pot +i" cuvinte& diverse sunete& culori. 8ricosn invita pacientul sa aleaga un nume pt starea sursa cu care t* sa intre in contact. #aca o pers a ales pt o anumita stare sursa numele sa*ie nu e deloc ridicol sa il rosteasca de +iecare data inainte de a intra in *iroul se+ului sau inainte de a merge la dentist sau inainte de a suna iu*ita. 8ricson utiliza si ancorarea chinestezica. 8," punand mana pe umarul pacientului care parasea ca*inetul sau dupa o sedinta reusita de psihoterapie. /acientul regasea ca prin +armen starea respectiva *una cand venea la sedinta urmatoare.si in timpul . o*isnuite atingerile 4oaca un rol de ancore pt cel care urmeaza sa e,prime gandurile sale. /entru a asigura e+icienta . /C propune" intrarea in relatie. /resupune sta*ilirea unor raporturi mai mult sau mai putin simetrice& de egalitate si deschise& empatetice cali*rarea sau sincronizarea posturala si +izica. 5doptarea unor pozitii reciproce care sa transmit incredere& disponi*ilitate. 5rmonizarea ver*ala vocala. Sta*ilirea registrului tonal in care se des+asoara . /olitetea. 5doptarea unei atitudini politicoase +ata de interlocutor Sta*ilirea o*iectivelor comunicarii" ce urmarim& ce dorim. O*iectivele t* sa +ie realiste& pozitive si speci+ice !olosirea meta+orelor in cursul .. 5ccentul principal pe +apte si mai putin pe opinii !le,i*ilitatea in cursul . 5sertivitatea - sinceritate

Observatii: #l Golu spune /C (programare neurolingvistica) dar si in Romania s-a incetatenit prescurtarea internationala de C / . este prescurtare pentru .omunicare