Proiect la Tehnici de Comunicare Profesionala Profesor coordonator: Conf. Dr. Ing.

Rusinaru Denisa Student: Bitoanca Florin Constantin

Grupa: 9101 Specializarea: Inginerie Electrica si Calculatoare

Cuprins

1. SE CTO RU DE E !E R "IE EO I#!# I! E URO P# S I I! RO $%!I #&&&&.&. &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..&&&&& '() *. PR I!CI PIU E !E R "IE I EO IE !E &&&&&&&&&&&&&&&&&.&&& )

'. T UR+ I!E EO IE !E ( ,#RI#!T E CO !S T RUCT I,E -I P#RT IC U #RIT ./ I.. 0(1 ). #,#!T#2E E SI DE 3#,# !T#2E E E !E R "IE I EO IE !E &&&&&&&&... 1( 4 0. CO !C U3II&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..&&.&&&.4 5.+ I+ IO 6R# 6IE &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.&&&&..&&17

1.+IO$#S#(DE6I!IRE86OR$#RE
Termenul de biomasa se foloseste pentru a denumi materia biologica vie sau moarta ce poate fi folosita pentru producerea combustibilului sau a productiei industriale.Cel mai adesea termenul de biomasa se foloseste ca referire la materia obtinuta din plante, folosita pentru obtinerea combustibilului ecologic, dar acest termen include si materia animala sau vegetala folosita la obtinerea fibrelor, chimicalelor sau caldurii. Biomasa se cultiva de obicei din cateva plante cum ar fi canepa, porumbul, plopul, salcia, rachita, trestia etc. Desi combustibilii solizi au originea din biomasa, acestia nu sunt considerati ca facand parte din ea deoarece contin carbon, ce nu a fost inclus in circuitul natural de foarte mult timp.

Deci, biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile in care se inscriu deseurile lemnoase, deseurile agricole, deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele. Principala diferenta dintre energia obtinuta din combustibilii clasici si respectiv biomasa este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabila putand fi folosita an de an.Biomasa reprezinta componentul vegetal al naturii. Ca forma de pastrare a energiei Soarelui n forma chimica, biomasa este unul din cele mai populare si raspndite resurse de pe Pasigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hrtie, tesaturi, medicamamnt. a ente si substante chimice. Biomasa este utilizata n scopuri energetice din momentul descoperirii de catre om a focului. !stazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat n diferite scopuri " de la ncalzirea ncaperilor pna producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile .

*.$#TERI# E E CE CO$PU! +IO$#S#

#ezervele de biomasasunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul mena$er si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. %n prezent, in &niunea uropeana, '( din necesarul de energie este asigurat din biomasa. )a nivelul & , se estimeaza crearea a cca. *++.+++ de noilocuri de munca in mediul rural, prin e,ploatarea biomasei. Specialistii apreciaza ca #omania are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa -../' mii tep0an 1tone echivalent petrol2, ceea ce reprezinta aproape 3/( din consumul total de resurseprimare la nivelulanului 4+++, impartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din e,ploatari forestiere si lemn de foc 13.3-. mii tep2, deseuri de lemn 1'5- mii tep2, deseuri agricole rezultate din cereale 1'.-// mii tep2, biogaz 1.55 mii tep2, deseuri si reziduuri mena$ere urbane 1.'. mii tep2. Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei detine ponderidiferite in balanta resurselor primare, in functie de tipul de deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final. !stfel, .'( din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 5/( din caldura necesara incalzirii locuintelor s iprepararea hranei 1mediul rural2 este rezultatu lconsumului de reziduuri si deseuri vegetale.

'. 6OR$#RE# +IO$#SEI

Bio,idul de carbon din atmosfera si apa din sol participa n procesul obtinerii glucidelor 1zaharidelor2, care formeaza 6blocurile de constructie7 a biomasei. !stfel, energia solara, utilizata la fotosinteza, si pastreaza forma chimica n structura biomasei. Daca ardem efectiv biomasa 1e,tragem energia chimica2, atunci o,igenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formnd dio,id de carbon si apa. !cest proces este ciclic, deoarece bio,idul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a nvatat sa obtina formele fosile de biomasa, n deosebi, n forma de carbune. Combustibilii fosili prezinta rezultatul reactiei chimice foarte lente de transformare a polizaharidelor n compusi chimici asemanatoarei fractiei ligninice. 8n rezultat compusul chimic al carbunelui asigura o sursa de energie mai concentrata. 9oate tipurile de combustibil fosil, utilizate de catre omenire " carbune, petrol, gaze naturale " reprezinta, n sine, biomasa straveche. 9imp de milioane de ani resturile vegetale se transforma n combustibil. Desi combustibilul e,tras are aceeasi compozitie " hidrogen 1:42 si carbon 1C2 ; ca si biomasa 7proaspata7, el nu poate fi asimilat resurselor energetice regenerabile, pentru ca formarea lui necesita o perioada lunga de timp. Ca ad<ugare la sensul s<u estetic de flor< p<mnteasc< a planetei, biomasa prezint< o rezerv< resurs< utila =i importanta pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii e,tr<geau energia soarelui, p<strat< n form< de energiei leg<turilor chimice, arznd biomasa n calitate de combustibil sau utiliznd;o n alimenta>ie, utiliznd energia zaharidelor =i celulozei. Pe parcursul ultimelor secole, omenirea a nv<>at s< ob>in< tipurile fosile de biomas<, n deosebi, n form< de c<rbune. Combustibilii fosili prezint< rezultatul reac>iei chimice foarte ncete de transformare polisaharidelor n compu=i chimici asem<n<toarei frac>iei ligninice. 8n rezultat compusul chimic al c<rbunelui asigur< o surs< de energie mai concentrat<. 9oate tipurile de combustibil fosil, utilizate de c<tre omenire ; c<rbune, petrol, gaze naturale ; reprezint< 1prin sine2 biomas< str<veche. 9imp de milioane de ani pe P<mnt resturile plantelor 1vegetale2 se transform< n combustibil. De=i combustibilul e,tras const< din aceleea=i componente ; hidrogen =i carbon ; ca =i biomasa ?proasp<t<?, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru c< formarea lui necesit< o perioad< ndelungat< de timp. &tilizarea biomasei cre=te cu tempuri rapide. 8n unele state dezvoltate biomasa este utilizat< destul de intens, spre e,emplu, Suedia, care =i asigur< 3.( din necesitatea n surse energetice primare. Suedia planific< pe viitor cre=terea volumului biomasei utilizate concomitent cu nchiderea sta>iilor atomo; =i termo;electrice, care utilizeaz< combustibil fosil. 8n S&! '(, unde din energie este ob>inut< din biomas<, aproape de cantitatea ob>inut< la sta>iile atomo;electrice, ast<zi func>ioneaz< instala>ii cu capacitatea total< de /+++ @A, unde se arde biomasa cu scopul ob>inerii energiei electrice. Biomasa cu u=urin>< poate asigura peste 4+( din necesit<>ile energetice a ><rii. !ltfel spus, resursele funciare e,istente =i infrastructura sectorului agrar permite nlocuirea complet< a tuturor sta>iilor atomice, f<r< a influen>a pre>urile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea etanolului poate mic=ora importul petrolului cu .+(.

Fig.3.1 Formarea biomasei

).UTI I3#RE# +IO$#SEI

Bolosita atat pentru obtinerea de curent electric, cat si a agentului termic pentru locuinte, energia e,trasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucat in multe zone ale lumii e nevoie mai degraba de hrana, decat de combustibili. Desi folosirea biomasei in scopuri energetice este una dintre cerintele &niunii uropene, e,ista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. @otivele scepticilor sunt doua: poluarea si lipsa de hrana. Chinezii au anuntat de$a ca renunta la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, intrucat " din cauza secetei " anul acesta e nevoie de toata productia de cereale pentru hrana animalelor si a oamenilor. Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. )a fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza. Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabila, putand fi folosita an de an. )emnul,inaintea carbunelui %n ultimele cateva sute de ani, omul a e,ploatat biomasa mai ales sub forma de carbune. !cest combustibil fosil a rezultat in urma unor transformari chimice indelungate. Combustibilii fosili sunt constituiti din aceleasi elemente chimice 1hidrogen si carbon2 ca si biomasa proaspata. Cu toate acestea, ei nu sunt

considerati surse de energie regenerabila din cauza timpului indelungat de care au nevoie pentru a se forma. %n aceeasi situatie se afla si gazele naturale si petrolul. !zi, omenirea e obligata sa revina la folosirea energiilor regenerabile. Dupa energia solara, biomasa a fost folosita in scopuri energetice inca de cand a fost descoperit focul, pentru ca primii oameni s;au incalzit arzand lemne si abia mai tarziu au descoperit carbunii si petrolul. Si deseurile contin energie Deseurile alimentare si cele industriale, apele uzate si deseurile mena$ere sunt surse specifice de biomasa. !ceasta se prezinta sub forma solida, lichida sau gazoasa si poate avea nenumarate aplicatii. )a ora actuala, energia biomasei provine in cea mai mare parte din elemente solide, precum aschiile de lemn, rumegusul, unele deseuri mena$ere, dar si din elemente lichide, intre care se numara in primul rand detergentii proveniti din coacerea lemnului in industria papetariei. Biomasa prezinta multe avanta$e ca sursa de energie. a poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate, cat si pentru obtinerea de energie termica. Dar aici intervine problema poluarii. &ltimele studii arata ca arderea deseurilor produce mult prea mult dio,id de carbon si, prin urmare, ce se economiseste pe o parte se pierde pe alta. tanol si biogaz din deseuri !stazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei in alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea si chiar inlocuirea benzinei si a motorinei. !lte forme lichide de energie obtinute din biomasa ar fi uleiurile vegetale. @etanolul produs prin distilarea lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din lichefierea carbonului. tanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza resurse alimentare, cum sunt porumbul sau graul. Daca insa etanolul s;ar obtine e,clusiv din deseuri alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s;ar $ustifica pentru ca se recicleaza deseurile. )a alcooli se adauga si biogazul, respectiv forma gazoasa a biomasei. !cest gaz cu o putere calorica destul de slaba, continand in principal metan, se obtine din materii organice, precum apele uzate sau balegarul. )emnul este principala sursa bio ,ista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de dezvoltare 1plopul, salcia, eucaliptul2, trestia de zahar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii, paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de hartie si uleiurile vegetale uzate. Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul.

Fig.4.1 Schema biomasei in natura

0.TIPURI DE CO!,ERSIE # E +IO$#SEI

Principalele tipuri de procese de conversie ale biomasei pot fi clasificate n patru grupe: ; fizice 1m<cinare, separare, uscare, brichetare etc.2C ; biologice 0 biochimice 1fermentare: anaerob<, aerob<, alcoolic<2C ; termice 1combustie, piroliz<, gazeificare, hidrogenare2C ; chimice 1de e,emplu, fabricarea biodieselului din uleiuri i gr<simi vegetale sau animale2. Din biomasa vegetal<, sub diferitele ei forme se pot ob>ine biocombustibili, care, spre deosebire de combustibilii din resurse contribuie la protec ia mediul ncon$ur<tor, deoarece, pe de o parte produc mult mai pu>ine emisii nocive n atmosfer<, iar pe de alt< parte, tehnologiile de producere a biocombustibililor de a doua genera ie contribuie la procesarea i epurarea reziduurilor din care se ob in ace ti biocombustibili 1biogaz, bioetanol, biodiesel din reziduuri agricole, forestiere, industriale, sau mena$ere2. @a$oritatea guvernelor stimuleaz< generarea =i utilizarea de energie din resurse regenerabile ca energia solar<, eolian<, hidroenergetica =i biomasa. ,ist< trei for>e ma$ore care le impun: D Securitatea energetic<: se estimeaz< c< necesarul mondial de energie se va dubla pn< n anul 4+.+. !cest necesar nu poate fi satisf<cut doar de rezervele de >i>ei, gaze naturale, c<rbune =i energia nuclear<. conomia mondial< depinde de un num<r limitat de ><ri e,portatoare de petrol =i gaz, a=adar, resursele alternative de energie vor avea un rol important n securitatea energetic< a ><rilor. D misiile de carbon i schimb<rile climatice: reducerea emisiilor de CE4 =i alte gaze cu efect de ser< prin reducerea arderii combustibililor fosili. D Dezvoltare economiilor locale: e,ploatarea resurselor locale pentru ob>inerea de alimente, energie =i noi materiale nepoluante. "

#ulte $intre turbinele eoliene mo$erne $e putere mare %mai ales cele &gear'less() un$e *rec+en,a curentului in$us $epin$e $rastic $e tura,ia elicei- sunt pre+.zute cu sisteme $e controlare a ung/iului $e 0nclinare a palelor. 1st*el) c2n$ +iteza +2ntului +ariaz. semni*icati+) aceste ac,ion.ri electro'mecanice mo$i*ic. ung/iul $e atac al elicei pentru a men,ine tura,ia rotorului 0n limitele nominale $e operare. 3ng/iul $e r.sucire a palelor poate +aria 0ntre 0 4i 905) iar o +aloare e6trem. este aplicat. inclusi+ pentru oprirea %blocarea- elicei pe $urata re+iziilor te/nice sau a *urtunilor. Cum mai toate turbinele mari au elice cu trei pale) 0n butucul elicei se a*l. trei sisteme $e ac,ionare in$epen$ente) c2te unul pentru *iecare pal.. #a7oritatea acestor ac,ion.ri se bazeaz. pe transmisii mecanice cu ro,i $in,ate) $ar pot e6ista 4i +arainte mai originale %precum cea cu curea $in,at.) $e la 8ens9s-. :ecizia $e mo$i*icare a ung/iului $e atac se ia at2t pe baza $atelor $e la anemometru %pri+in$ +iteza $eterminat. a +2ntului-) c2t 4i monitoriz2n$ tura,ia rotorului %sau puterea electric. generat.-. C2n$ +iteza mi4c.rii $e rota,ie $e+ine prea mare) se emite automat o coman$. c.tre acea ac,ionare electric. spre a $etermina o u4oar. rotire a palelor elicei) 0n sensul $e a *i mai pu,in sensibile la su*lul +2ntului. 1ceast. *unc,ie $e reglare automat. nu $oar c. men,ine procesul $e con+ersie energetic. 0ntr'un $omeniu nominal) $ar asigur. 4i o e*icien,. aero$inamic. 4i respecti+ o re$ucere a solicit.rilor mecanice %0n structura turnului) 0n structura elicei) 0n lag.re 4i 0n transmisii-) prelungin$ +ia,a turbinei 4i sc.z2n$ costurile $e mentenan,.. ;n plus) recunosc2n$ importan,a *unc,iei $e reglare a ung/iului $e atac al elicei) cele trei sisteme $e ac,ionare nu $oar c. sunt in$epen$ente) $ar sunt 4i pre+.zute cu alimentare electric. re$un$ant. %4i $in surse alternati+e-.

Fig.3.4 <utucul unei elicii

). #,#!T#2E E SI DE3#,#!T#2E E E!ER"IEI EO IE!E

a9 #:anta;e =

;n conte6tul actual) caracterizat $e cre4terea alarmant. a polu.rii cauzate $e pro$ucerea energiei $in ar$erea combustibililor *osili) $e+ine $in ce 0n ce mai important. re$ucerea $epen$en,ei $e ace4ti combustibili. Energia eolian. s'a $o+e$it $e7a a *i o solu,ie *oarte bun. la problema energetic. global.. 3tilizarea resurselor regenerabile se a$reseaz. nu numai pro$ucerii $e energie) $ar prin mo$ul particular $e generare re*ormuleaz. 4i mo$elul $e $ez+oltare) prin $escentralizarea surselor. Energia eolian. 0n special este printre *ormele $e energie regenerabil. care se preteaz. aplica,iilor la scar. re$us.. >rincipalul a+anta7 al energiei eoliene este emisia zero $e substan,e poluante 4i gaze cu e*ect $e ser.) $atorit. *aptului c. nu se ar$ combustibili. >ro$ucerea $e energie eolian. nu implic. pro$ucerea nici unui *el $e $e4euri. Costuri re$use pe unitate $e energie pro$us.. Costul energiei electrice pro$use 0n centralele eoliene mo$erne a sc.zut substan,ial 0n ultimii ani) a7ung2n$ 0n S.3.1. s. *ie c/iar mai mici $ec2t 0n cazul energiei generate $in combustibili) c/iar $ac. nu se iau 0n consi$erare e6ternalit.,ile negati+e inerente utiliz.rii combustibililor clasici. ;n 2004) pre,ul energiei eoliene a7unsese $e7a la o cincime *a,. $e cel $in anii =0) iar pre+iziunile sunt $e continuare a sc.$erii acestora) $eoarece se pun 0n *unc,iuni tot mai multe unit.,i eoliene cu putere instalat. $e mai mul,i mega?a,i. Costuri re$use $e scoatere $in *unc,iune. Spre $eosebire $e centralele nucleare) $e e6emplu) un$e costurile $e scoatere $in *unc,iune pot *i $e c2te+a ori mai mari $ec2t costurile centralei) 0n cazul generatoarelor eoliene) costurile $e scoatere $in *unc,iune) la cap.tul perioa$ei normale $e *unc,ionare) sunt minime) acestea put2n$ *i integral reciclate. <9 De=a:anta;e: >rincipalele $eza+anta7e sunt resursa energetic. relati+ limitat.) inconstan,a $atorit. +aria,iei +itezei +2ntului 4i num.rului re$us $e amplasamente posibile. >u,ine locuri pe >.m2nt o*er. posibilitatea pro$ucerii a su*icient. electricitate *olosin$ energia +2ntului. @a 0nceput) un important $eza+anta7 al pro$uc,iei $e energie eolian. a *ost pre,ul $estul $e mare $e pro$ucere a energiei 4i *iabilitatea relati+ re$us. a turbinelor. ;n ultimii ani) 0ns.) pre,ul $e pro$uc,ie pe unitate $e energie electric. a sc.zut $rastic) a7ung2n$) prin 0mbun.t.,irea parametrilor te/nici ai turbinelor) la ci*re $e or$inul 3'4 eurocen,i pe Ailo?att or.. 3n alt $eza+anta7 este 4i Bpoluarea +izual.B ' a$ic.) au o apari,ie nepl.cut. ' 4i $e asemenea pro$uc Bpoluare sonor.B %sunt prea g.l.gioase-. :e asemenea) se a*irm. c. turbinele a*ecteaz. me$iul 4i ecosistemele $in 0mpre7urimi) omor2n$ p.s.ri 4i necesit2n$ terenuri mari +irane pentru instalarea lor. 1rgumente 0mpotri+a acestora sunt c. turbinele mo$erne $e +2nt au o apari,ie atracti+. stilizat.) c. ma4inile omoar. mai multe p.s.ri pe an $ec2t turbinele 4i c. alte surse $e energie) precum generarea $e electricitate *olosin$ c.rbunele) sunt cu mult mai $.un.toare pentru me$iu) $eoarece creeaz. poluare 4i $uc la e*ectul $e ser.. 3n alt $eza+anta7 este riscul mare $e $istrugere 0n cazul *urtunilor) $ac. +iteza +2ntului $ep.4e4te limitele a$mise la proiectare. Cric2t $e mare ar *i limita a$mis.) 0ntot$eauna e6ist. posibilitatea ca ea s. *ie $ep.4it..

0. CO!C U3II

3tilizarea energiei eoliene a luat o *oarte mare amploare 0n 3niunea European. . >entru Dom2nia) ca ,ar. membr. a 3.E. ar trebui ca aceast. problem. s. *ie abor$at. mai serios 4i c/iar insistent) $ac. 0nainte $e 19=9) utilizarea energiilor necon+en,ionale %a4a cum erau $enumite atunci- constituia o problem. na,ional.) 0n ultimii 1 ani) aceasta a *ost negli7at.) cercet.torii care s'au ocupat $e aceast. tem. au accentuat mai mult problematica utiliz.rii $irecte sau a posibilitilor $e stocare a energiei elec'trice pentru utilizarea ei 0n perioa$ele $e calm. Stu$iile e*ectuate p2n. 0n 19=9 au pus 0n e+i$en,. c2te'+a tipuri $e rotori care pot *i *olosi,i 0n *unc,ie $e regimul +2nturilor) mai ales cei cu a6 orizontal)mul'tipal %mai mult $e 3 palete- sau cu a6 +ertical. ;nca$rarea Dom2niei 0n targetele stabilite pentru 3.E. +or necesita e*orturi sus,inute 4i) mai ales) +oin,. politic. 4i capacitate a$ministrati+.. :up.cum se 4tie) capacitatea a$ministrati+. este $omeniul cel mai $es criticat $e 3.E. ;n prezent Domania cunoaste o crestere masi+a a numarului $e proiecte ce au la baza surse $e energie regenerabile) in special energia eoliana. #arii 7ucatori $in $omeniul energiei eoliene $ez+olta proiecte $e a+engura pe teritoriul tarii noastre) un e6emplu ar *i prezenta celui mai mare parc eolian $in su$'estul Europei) in 7u$etul Constanta) in localitatea F2nt2nele'Cogealac si numara 240 $e turbine eoliene cu o capacitate $e peste !00 #E. C parte negati+a a acestor proiecte este *aptul ca ele sunt sub+en ,ionate intr'o propor,ie $estul $e
mare $e consumatorii *inali) prin intro$ucere pe *acturi a asa numitelor &certi*icate +erzi( $atorita masurilor luate $e Gu+ernul Domaniei pentru a 0n+igora sectorul energiilor regenerabile.

+i<liografie
1. Forst Crome) Ge/nica 3tilizarii Energiei Eoliene) #ast) 2011 2. 8ictor :ragan) 8ictor <urc/i) Energiile Degenerabile si 3tilizarea 1cestora) Ceres) <ucuresti) 2012 3. >aul Gipe) Ein$ >o?er) De+ise$ E$ition: Dene?able Energ9 *or Fome) Farm an$ <usiness) 2009 4. /ttp:HHenergie'+er$e.roHturbine'eoliene . /ttp:HH???.energie'eoliana.com

10