Curs de Microeconomie

Cuprinsul
1. Teoria economic n sistenul tiinelor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice.........................................................................................................3 2.Metode de cercetare utilizate n cadrul teoriei economice.........................................4 3.Componentele de baz ale activitii economice nevoi i resurse! esena i clasi"icri...........................................................................................................# 4.$unurile i serviciile ca rezultat ale activitii economice! esena i clasi"icri.............% #.&le'erea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ...............( %.)istemul economic!esenta*tipuri*caracteristici........................................................+ (.,elatiile si tipurile de proprietate.-mportanta de"inirii drepturilor de proprietate........... +.-nstitutiile ca /re'uli de 0oc1 in cadrul sistemului economic.....................................12 ..3iata!4senta56unctii5Tipuri.................................................................................1 2 12.Cererea si le'ea cererii.6actorii care in"luientiaza modi"icarea cererii.....................14 11.4lasticitatea cererii si tipurile ei........................................................................1# 12.O"erta .6unctia o"ertei.7e'ea o"ertei.6actorii care in"luienteaza modi"icarea o"ertei...1# 13. 4lasticitatea o"ertei si tipurile ei.......................................................................1% 14. -nteractiunea cererii si a o"ertei. Mecanismul de "ormare si modi". a ec8ilibrului pietii................................................................................................................1 ( 1%.9tilitatea totala si mar'inala.7e'ea utilitatii mar'inale descrescinde.4c8ilibru consumatorului in abordarea cardinalista..............................................................1( 1(. 3re"erinele consumatorului i curbele de indi"eren caracteristice lor..................1( 1+. 7inia bu'etului i modi"icrile ei. 4c8ilibrul consumatorului n abordarea ordinalist........................................................................................................1+ 1.. 3roducia* "actorii de producie i "uncia de producie........................................1. 22. 3rodusul total* mediu i mar'inal al "actorului de producie variabil. 7e'ea randamentelor neproporionale...........................................................................1. 21.3roductia pe termen lun'. -zocuantele si caracteristicile lor..................................22 22. 7inia izocost!caracteristici si modi"icare. 4c8ilibrul producatorului.........................22 2

23. Costul de productie!esenta si "actori de in"luenta. Costul contabil si economic.......22 24. Costul total* mediu* mar'inal! evolutie si importanta..........................................21 2#. 4volutia costului de productie pe termen lun'. 4conomii si dezeconomii de scara...21 2%. 3ro"itul! esenta* tipuri* modalitati de ma0orare...................................................22 2(. Concurenta! esenta* metode* tipuri* importanta.................................................24 2+. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta per"ecta......................................2% 2.. Caracteristicile si modelul pietei de monopol.....................................................2% 32. Caracteristicile si modelele strate'ice de comportament pe piata oli'opolistic........2( 31. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.............................2+ 32. Cererea si o"erta pe piata muncii* "actorii de in"luienta........................................2+ 33. )alariul! esen* tipuri* "actorii de in"luien......................................................2+ 34.,enta "unciara si renta economica. 3lata de arenda si pretul pamintului.................32 3#. Cererea si o"erta pe piata capitalului. :obinda...................................................31

1. Teoria economic n sistenul tiinelor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice.

tiina economic studiaz realiti cu caracter dublu: att obiective, ct i subiective. n antichitate ideile economice erau formulate i integrate n alte sisteme de gndire. Abia n sec. 1 ele se de!rind de alte tiine, constituind o tiin a!arte. "niial, tiina economic avea denumirea de #economie !olitic$, ns tre!tat de la ea nce! s se de!rind tiine autonome%statistica, contab., mar&eting'.Acestea se constitue n #sistemul tiinelor economice$, unde economia !olitic ocu! un loc central. (eoria economic este doar una din tiinele economice.

Clasificarea tiinelor economice: ; <tiintele economice "undamentale%economia !olitic, microeconomia, macroeconomia' 3

) <tiintele economice "uncionale %statistica, contabilitatea, finanele i creditul, relaii economice internaionlae' ) <tiintele economice Concrete %economia: industriei, agriculturii, nvmntului, comerului, trans!ortului' ) <tiintele economice istorice %doctrinele economice, istoria economiei naionale i mondiale' ) <tiintele economice de frontier %geografia economic, econometria, cibernetica economic'

(eoria economic constituie baza teoretic i metodologic !entru celelalte tiine economice, elaboreaz instrumentul de cercetare economic, formuleaza categoriile, legile i tendinele !rinci!ale n dezvoltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete dre!t temelie !entru elaborarea !oliticii economice !romovate de stat. "n secolelle 1 *1+, denumirea de #economie !olitica$ este recunoscuta si utilizat de ctre re!rezentanii tuturor colilor i doctrinelor economice. cola clasic: "ondator*Adam ,mith opinia* banii trebuie nvestii in urma economisirii lor,ezultat*au a!rut noi clase de oameni. coala marxist : "ondator*.arl /ar0opinia*relaia dintre clase n !rocesul de !roducierezultat*e0!loatarea unora de ctre alii, a!ar divergene dintre ri ca rezultat a e0!loatrii, a!ar revolte. cola naionalist: "ondator* 1risti. opinia*cile de dezvoltare a naiunilor subdezvoltate, stimularea !roduciei autohtoni. ,ezultat*a!ar revolte i conflicte !e !lan internaional.

n linii generale, noiunile de #economie !olitic$, #econimics$, #teorie economic$, #economie$ !ot fi folosite ca sinonime, ns totui sunt unele deosebiri de coninut ntre ele. 4

(eoria economica este com!us din 2 com!artemente de baz, doua !ri organice a unui ntreg: Microeconomie%fondator A. /arshall' studiaz:com!ortamentul !roducatorului i consumatorului, analiza !ieii cu formele ei !rinci!ale, !rocesul de formarea !reurilor !e diferite !iei, !rocesul de re!artiie a veniturilor ntre !rinci!alii actori n !rocesul de !roducie. Macroeconomie%fondator*3ames' studiaz economia naional ca un tot ntreg. Analizeaz caracterul i !ers!ectivele dezvoltrii economice, fluctuaiile economice, creterea economic, balana de !li.

1elelalte 2 com!ortimente ale (.4. mai !uin im!ortante sunt: Miezul economiei*analizeaz com!artimentele sistemelor economice naionale cum ar fi ramurile acesteia, sectoarele activitii economice,as!ectul regional al dezvoltrii economice. Mondoeconomia studiaz interde!endena dintre economiile naionale i economia mondial.

5in !unct de vedere al modului de a trata viaa economica deosebim: Economie pozitiv* are ca obiect studierea vieii reale i e0!licarea cauzelor diferitelor fenomene economice, acestea servind dre!t temei a unor legiti, i!oteze i tendine. Economie normativ*arat ce ar trebui de ntre!rins !entru ca situaia reala sa devin mai bun. 6unciile Teoriei 4conomice sunt! cognitiv metodologic !ractic, instructiv*educatv.

2.Metode de cercetare utilizate n cadrul teoriei economice

Metoda totalitatea mi6loacelor, instrumentelor folosite de o tiin oarecare !entru a studia lumea ncon6urtoare, a sistematiza fa!tele i a le e0!une sub form de categorii tiinifice, legi, tendine i modele.

7rinci!alele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt: Metoda abstraciei tiinifice* !rocedeu !rin care fenomenul cercetat este 8curat$ de fa!te i trsturi mai !uin im!ortante, a6ungindu*se astfel la nucleul acestuia. /etoda dat scoate n relief trsturile caracteristice, dominante !entru fenomenul cercetat. ,unt definite as!ectele eseniale ale vieii economice, numite #categorii economice$%banii, !rofit, buget, marfa , ca!ital'. Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a6utorul analizei fenomenul su!us cercetrii e descom!us n com!onentele sale, fiecare !arte fiind analizat com!le0. 7rin sintez, elementele analizate se!arat sunt reunite, reconstituindu*se ntregul, cunoscndu*se de6a elementul*cheie i schindu*se tendinele dominante n evoluia fenomenului cercetat. Metoda istoric* !ornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric: a!are, se dezvolt, a!oi dis!are sau se transform n altceva. Metoda logic* fenomenul e re!rodus doar !rin ceea ce acesta are mai im!ortant, mai esenial. Metoda analizei cantitative i calitative*evaluarea mrimilor economice n uniti naturale i n e0!resie bneasc, a!oi cutarea modalitii de transformare a cantitii n calitate. Metoda economico-matematic*re!roducerea schematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimi variabile, care !ermite elaborarea unor scenarii de evoluie a acestora i alegerea variante o!timale.

/ai e0ist metode ca: Metoda teoretic Metoda anologiei Experimentul economic.

!.Componentele de baz ale acti"itii economice ne"oi i resurse: esena i clasi#icri.

Nevoile umane*nite cerine, nite necesiti obiective %subiective' ale indivizilor i societii de a !oseda i a folosi anumite bunuri, du! destinaia acestora.

n funcie de caracterul tridimensional al e0istenei umane nevoile sunt clasificate n: 9evoi fiziologice* de hran, mbrcminte, locuin etc. 6

9evoi sociale* satisfcute !rin comunicare, !rin !artici!area la viaa social. 9evoi s!iritual*!sihologice*nevoi de a se instrui, de dragoste, de a se informa.

A. /aslo: !ro!une ca nevoile umane s fie sistamatizate sub forma unei !iramide. "n !artea de 6os sunt situate nevoile cele mai elementare, iar n vrf cele s!irituale, as!iraiile oamenilor.

5u! gradul de com!le0itate, determinate de nivelul dezvoltrii economice i culturale, nevoile sunt: "nferioare sau de baz %hrana, a!a'. ,u!erioare sau com!le0e %studii,cunotine'.

(rstura !rinci!al a nevoilor este caracterul lor nelimitat. 9umrul nevoilor crete odat cu dezvoltarea societii*le$ea creterii ne"oilor umane.

esursele economice*totalitaatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i tehnologice atrase i utilizate !entru !roducerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.

1lasificarea resurselor: ;esurse !rimare %create de natur'

a';es. umane*!o!ulaia din !unct de vedere cantitativ, calitativ, structural: numr, calificare etc. b';es. naturale* fondul financiar, !durile, a!ele, zcmintele minerale. ;esurse derivate %acumulate, create de om'

a';es. materiale* ca!ital tehnic sub form de maini, utila6e, construcii, sisteme de trans!ort b';es. financiare* de care dis!une !o!ulaia, statul i ntre!rinderile. c' ;es. inovaionale* cunotine e0!erien, tehnologii.

d' ;es. informaionale*ce !ermit agenilor econ. s cunoasc realitatea,s ia decizii, s acioneze. (rstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. %e$ea raritii ra!ortul dintre resurse i nevoi%tensiunea dintre nevoile care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i rare'.

&.'unurile i ser"iciile ca rezultat ale acti"itii economice: esena i clasi#icri.

!unurile economice: <rice entitate, rezultat al aciunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat Clasi#icare: du! origine:

bunuri libere = nu sunt rezultat al aciunii umane, nu au costuri de !rocurare bunuri economice = sunt rezultat al aciunii umane, au costuri de !rocurare du! modul de circulaie:

bunuri marf = trec de la !roductor la consumator !rin !ia bunuri non*marf = trec de la !roductor la consumator fr intermedierea !ieei du! sco!ul consumului:

bunuri finale = sunt destinate consumului final %bunuri de consum' bunuri intermediare = sunt destinate consumului !roductiv %bunuri de echi!ament sau de investiii' du! sectorul economic n care sunt !roduse:

bunuri !ublice = sunt destinate satisfacerii nevoilor economice !ublice %colective' bunuri !rivate = sunt destinate satisfacerii nevoilor economice !rivate %individuale' du! tangibilitate:

bunuri = sunt substaniale %tangibile' : momentul !roducerii lor difer de momentul consumului servicii = sunt non*substaniale : momentul !roducerii lor coincide cu momentul consumului Trsturile bunurilor economice: sunt rezultat al aciunii (acti"itii) umane 8

sunt utile sunt disponibile (accesibile) sunt rare

*aritatea: !ro!rietatea unui bun %sau resurs economic' de a fi insuficient%' n ra!ort cu nevoia sau nevoile economice generatoare ;aritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul %resursa' asociat%'

+cti"itatea economic:ansamblul de aciuni umane, individuale sau socializate, destinate s obin bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice ,orme ale acti"itii economice: du! forma de !ro!rietate asu!ra bunurilor intermediare utilizate:

activiti economice !rivate = !roduc bunuri i servicii !rivate %individuale' activiti economice !ublice = !roduc bunuri i servicii !ublice %colective' du! gradul de !relucrare a bunurilor de consum:

sectorul !rimar: bunurile economice au un grad de !relucrare !rimar, inci!ient sectorul secundar: bunurile economice au un grad de !relucrare su!erior

sectorul teriar: bunurile economice a!ar e0clusiv sub forma serviciilor du! trans!arena n ra!ort cu contabilitatea naional:

activiti economice oficiale: sunt contabilizabile de ctre autoritatea !ublic !roductoare de mrfuri: agenii economici !ro!riu*zii !roductoare de bunuri economice non*marf: economia casnic %gos!odrii' activiti economice subterane: sca! contabilizrii autoritii !ublice

-.+le$erea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternati".

(ensiunea dintre nevoi si resurse !une in fata oricarei !ersoane !roblema alegerii:alegerea acelor combinatii si variante de folosire a resurselor care ar !ermite satisfacerea unui nr cit mai mare de nevoi cu un nr cit mai mic de resurse. 7roblema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestore constituie !roblema fundamentala a economiei. 9

<menirea este !usa in situatia sa ras!unda la > intrebari !rinci!ale care ii indeamna sa faca o alegere ce ar !ermite sa faca o alegere c ear !ermite economisirea si folosirea cit mai eficienta a resurselor rare: 1'$ce si cit de !rodus?$*determina alocarea si realocarea resurselor la !roducerea diverselor bunuri 2'$cum de !rodus?$*determina modul de combinare a resurselor economice >'$!entru cine de !rodus?$*determina segmental de consumatori !t care sunt !roduse bunurile. @acind o alegere in favoarea unei variante oarecare,individual, renunta la alte variante !e care le considera mai !utin acce!tabile sacrificindu*le.5eci,cind alegi 8ceva$ ,automat renunti la 8altceva$.1ea mai buna varianta la care se renunta este costul de oportunitate"alternativ#,ceea ce re!rezinta valoarea celei mai bune din sansele sacrificate cind se face o alegere oarecare.1ostul de o!ortunitate com!ara cea mai mare 8!ierdere$ dintre variantele sacrificate cu 8cistigul$ alegerii facute. Acest cost ii !ermite intre!rinzatorului sa se orienteze s!re afacerea care i*ar adduce cel mai mare !rofit. (otodata acest cost !ermite de a determina limita !ina la care ar fi rentabila s!orirea volumului de !roductie.

../istemul economic:esenta0tipuri0caracteristici
,istemul economic re!rezinta o modalitate s!ecifica de utilizare a resurselor economice rare,de !rganizare a !rocesului de !roductie si de trecere a bunurilor create la consumator.

,istemele economice se deosebesc du!a urmatoarele criterii: 1'forma !redominanta a !ro!rietetii asu!ra resurselor si rezultatelor actului de !roducere2'sco!ul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare>'modul de stabilire a relatiilor dintre !artici!antii la activitatea economicaA'caracterul motivarii atingerii unor !erformante mai inalte-

1lasificate du!a aceste criterii,e0ista urmatoarele ti!uri de sisteme economice: $.sistemul economiei naturale"traditional# 10

4conomia naturala re!rezinta o forma de organizare a activitatii economice,in care bunurile !roduse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se a!ela la schimb.4conomia naturala este un sBstem economic inchis. Ca un anumit nivel al dezvoltarii sale,economia naturala a devenit o !iedica in calea dezvoltarii economiei,asta ducind la transformarea ei intr*o economie !roducatoare de marfuri, numita 8economie de schimb$,in care chiar de la ince!ut sunt !roduse !t vinzare. 1onditiile care au generat trecerea tre!tata la economia de schimb: 1'diviziunea sociala a muncii%s!ecializarea agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vinzarii sau schimbului,numite$marfa$' 2'autonomia si inde!endenta economica a agentilor economici,%bazata !e !ro!rietatea !rivate,adica !oti folosi resursele dis!onibile du!a bunul*!lac >'a!aritia !ietei ca loc de intilnire a !roducatorilor si vinzatorilor ca loc unde se face schimbul sau vinzarea*cum!ararea A'monetizarea economiei%a!aritia si im!unerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sachimburilor economice si de a!reciere a !retului bunurilor destinate vinzarii*cum!ararii'.

%.sistemul economiei de piata 4conomia de !iata constituie o trea!ta su!erioara a economiei de schimb,altfel s!us,o economie de schimb evoluata. (rasaturile sistemului economic de !iata: 1'!re!onderenta !ro!rietatii !rivate 2'economia este decentralizata%toate deciziile economico*financiare sunt luate in mod nemi6locit de catre agentii economici,care isi asuma toate riscurile'. >'centrul activitatii economice si !rinci!iul regulator al acesteia este !iata concurentiala%!rin mecanismul cererii si ofertei,!iata determina asortimentul,calitatea si cantitatea !rodusului ce urmeaza sa fie !rodus.' A'ma0imizarea !rofitului%!rofitul este forta motrice a activitatii economice./arimea !rofitului ce !oate fi obtinuta este nelimitata,ceea ce*i tine !e intre!rinzatori intr*o !ermanenta cautare,inovare,de lu!ta de concurenta' D'!returile la marea ma6oritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza liber%in urma negocierilor dintre vinzatori si cum!aratori' E'agentii economici se afla intr*o stare de concurenta !ermanenta.

&.sistem economic de comanda"centralizat# 11

4conomia de comanda%economia socialista sau !lanificata' are dre!t trasatura definitorie fa!tul ca statul,in calitatea sa de unic !ro!rietar al !rinci!alelor resurse economice,gestioneaza de unul singur atit !roductia,cit si schimbul si re!artitia bunurilor si serviciilor. "n economiile de comanda li!seste libertatea de alegere a !roducatorului si consumatorului,!recum si res!onsabilitatea !ersonala !t activitatea desfasurata.

1.*elatiile si tipurile de proprietate. 2mportanta de#inirii drepturilor de proprietate.

5in !unct de vedere economic,!ro!rietatea re!rezinta ansamblul relatiilor dintre oameni,in legatura cu insusire,!osedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati. ,ensul 6uridic al cuv.$!ro!rietate$ se reduce la dre!turile de !ro!rietate,adica dre!tul de a sta!ini bunul in interes !ro!riu-dre!tul de folosinta-dre!tul de dis!ozitie,s.a. "ntrucit sensurile economic si 6uridic ale !ro!rietatii merg mina*n mina,se constata ca: 7ro!rietatea re!rezinta totalitatea ra!orturilor dintre membrii societatii cu !rivire la insusirea bunurilor e0istentein societate,ra!orturi reglementate de acte 6uridice sau norme sociale.

7ro!rietatea se !rezinta sub forma unitatii si inter*conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul !ro!rietatii. <biectul !ro!rietatii il !ot constitui bunurile materiale si imateriale%e0:informatiile',atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice%o cladire,un lot de !amint,utila6ul,automobile,s.a' ,ubiectii !ro!rietatii sunt !osesorii obiectelor !rorietatii si ei !ot fi:a'!ersoanele fizice%indivizii,mena6ele',b'!ersoanele 6uridice.c'diferite organizatii%nationale sau internationale',d'statul

'ipurile formelor de proprietate a'!ro!rietatea !rivate%!articulara',care !oate fi:individuala,individual*asociativa,!rivate de familie,!rivat*asociativa.7ro!rietatea !rivata !oate fi bazata !e munca individuala sau !e cea salariata. b'!ro!rietatea !ublica%8de stat$',cunoasta asemenea forme ca:!ro!rietatea administratiei centrale si !ro!rietatea administratiei locale%8!ro!rietatea munici!ala$'

12

c'!ro!rietatea mi0ta.Acest ti! de !ro!rietata combina,in diferite !ro!ortii,!ro!rietatea !rivate cu cea !ublica,iar in unele cazuri !ro!rietatea nationala cu cea internationala.7ro!rietatea mi0ta !oate fi:!rivat*!ublica nationala,!rivat*!ublica multinationala. "n sistemul economiei de !iata loculcentral a!artine !ro!rietatilor !rivate.Astfel,FG* DH din 7"I*ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul !ro!rietatilor !rivate.5esi in !ro!ortii diferite%1G*DGH',!ro!rietatea !ublica e !rezenta astazi in toate tarile lumii. 7ro!rietatea !rivate este temelia libertatii economice.

3.2nstitutiile ca 4re$uli de 5oc6 in cadrul sistemului economic.

,tiinta economica contem!orana acorda o atentie tot mai mare institutiilor,care 6oaca un rol crescind in viata societetii.

(nstitutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil,care im!un oamenilor un com!ortament oarecare obligatoriu."nstitutiile au fost create !t a stabili o anumita ordine in activitatea oamenilor. "nstitutiile !ot fi formale%oficiale',de e0:constitutia unei tari,religia,legislatia- si neformale%informale',de e0:traditiile,obiceiurile,instinctele. Jneori institutiile sunt confundate cu organizatiile.5aca organizatia re!rezinta un colectiv,un ansamblu de indivizi,institutia constituie totalitatea legilor si regulilor care determina interactiunea intre oameni. "n general,toate institutiile modeleaza com!ortamentul uman in atingerea anumitor obiective.

(nstitutiile formale 1ele mai cunoscute institutii formale sunt:statul,biserica,!ro!rietatea,!iata. ;eligia. Jn cunoscut !arado0 s!une ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a !erformantelor economice:in acelasi tim! tocmai religia se afla in originea celor mai multe din reusitele economice.Astfel,e0ce!tionalele succese economice obtinute de 4uro!a <ccidentala se datoreaza,in cea mai mare !arte,reformei religioase din sec.KL"*lea de catre Cuther si 1alvin.$;eforma$ a contribuit la incura6area vesnicei dorintei a omului de a se !rico!si,de a aduna bogatii,astfel !unind baza unei crestere economice fara !recedent.Jn filozof din 3recia Antica, a s!us ca cea mai !lacuta ocu!atia omului este 8"mbogatirea$.$;eforma$6ustifica aceasta dorinta omului de a se imbogati.Astfel,avutia adunata de unele !ersonae alese de 1el de sus trebuie sa 13

contribuie la !ros!eritatea societatii.;eligia reformata s!une ca numai o astfel de utilizare a bogatiei este in cuviintata de 5umnezeu,care asigurindu*i omului de afaceri succesul economic, ii da de inteles ca du!a moarte,va nimeri direct in rai. 7rintr*o asemenea tamalcire a cartilor sfinte,biserica !rotestanta a incura6at un com!ortament favorabil activitatii economice, a stimulat dezvoltarea antre!renoriatului.

(nstitutiile informale "nstitutiele informale sunt: instinctul !aternitatii curiozitatea ,necesitatea de auto!erfectiune.aceste sunt !ro!rii tuturor tarilor si !o!oarelor.Altele,cum ar fi traditiile,obiceiurilor,limba,ritualurile cumunitare %nuntile,botezurile,inmormintarile,',sunt !ro!rii doar unor !o!oare sau unui gru! de !o!oare inrudite. "n economia de !iata,forta motrice a activitatii economice este ma0imizarea !rofitului.5ar,unul din mobilele activitatii economice sunt si institutiile informale. "nstitutii !ro!rii moldovenilor cum ar fi 8de a fi in rind cu lumea$,$de a nu se face de ris $reglementeaza conduita omului si in viata economica, motivindu*l sa atinga un anumit 8standard$,recunoscut de cei din 6ur . "n general,stiinta economica contem!orana a reusit sa elaboreza mecanisme care fac !osibila 8masurarea$ a!ortului fiecarei institutii informale si formale la cresterea si dezvoltarea economica.

)roprietatea ca institutie 5in !unct de vedere economic,!ro!rietatea re!rezinta ansamblul relatiilor dintre oameni,in legatura cu insusire,!osedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati. ,ensul 6uridic al cuv.$!ro!rietate$ se reduce la dre!turile de !ro!rietate,adica dre!tul de a sta!ini bunul in interes !ro!riu-dre!tul de folosinta-dre!tul de dis!ozitie,s.a. "ntrucit sensurile economic si 6uridic ale !ro!rietatii merg mina*n mina,se constata ca: 7ro!rietatea re!rezinta totalitatea ra!orturilor dintre membrii societatii cu !rivire la insusirea bunurilor e0istentein societate,ra!orturi reglementate de acte 6uridice sau norme sociale.

7ro!rietatea se !rezinta sub forma unitatii si inter*conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul !ro!rietatii. <biectul !ro!rietatii il !ot constitui bunurile materiale si imateriale%e0:informatiile',atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice%o cladire,un lot de !amint,utila6ul,automobile,s.a' 14

,ubiectii !ro!rietatii sunt !osesorii obiectelor !rorietatii si ei !ot fi:a'!ersoanele fizice%indivizii,mena6ele',b'!ersoanele 6uridice.c'diferite organizatii%nationale sau internationale',d'statul (i!urile formelor de !ro!rietate a'!ro!rietatea !rivate%!articulara',care !oate fi:individuala,individual*asociativa,!rivate de familie,!rivat*asociativa.7ro!rietatea !rivata !oate fi bazata !e munca individuala sau !e cea salariata. b'!ro!rietatea !ublica%8de stat$',cunoasta asemenea forme ca:!ro!rietatea administratiei centrale si !ro!rietatea administratiei locale%8!ro!rietatea munici!ala$' c'!ro!rietatea mi0ta.Acest ti! de !ro!rietata combina,in diferite !ro!ortii,!ro!rietatea !rivate cu cea !ublica,iar in unele cazuri !ro!rietatea nationala cu cea internationala.7ro!rietatea mi0ta !oate fi:!rivat*!ublica nationala,!rivat*!ublica multinationala.

"n sistemul economiei de !iata loculcentral a!artine !ro!rietatilor !rivate.Astfel,FG* DH din 7"I*ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul !ro!rietatilor !rivate.5esi in !ro!ortii diferite%1G*DGH',!ro!rietatea !ublica e !rezenta astazi in toate tarile lumii. 7ro!rietatea !rivate este temelia libertatii economice

7.8iata:9senta:,unctii:Tipuri.

7iata este astazi institutia centrala a economiei de !ita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se incheaga toata activitatea economica. 7iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare*cum!arare dintr*un anumit s!atiu geografic. "n sens ingust, !iata !oate fi definita dre!t locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri,servicii si ca!italuri. 87iata,scrie cunoscutul economist austriac @riedrich MaBec&,nu !roduce bunuri,ci doar transmite informatia des!re acestea.$

*unctiile pietei:

15

$.*unctia de intermediere .7iata ii !une fata in fata !e !roducatori si consumatori,!e vinzatori si !e cum!aratori,facind astfel !osibil schimbul.4a ofera consumatorului !osibilitatea de a alege !roducatorul o!tim din !unctul de vedere al !retului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi !osibilitate de alegere " se ofera si vinzatorului. %.*unctia de reglementare .A!aruta initial ca o !unte de legatura intre !roducatori si consumatori,tre!tat,!iata devine !rinci!alul mecanism de reglementare a vietii economice.4a inde!lineste rolul unei 8miini invizibile$,care du!a cum s!unea A.,mith ii 8im!inge$ !e agentii economici individuali sa actioneze in conformitate cu interesul general,determinind !roducatorii sa confectioneze bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat. &.*unctia de formare a pretului .5esi cheltuielile individuale !entru !roducerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,!iata stabileste un !ret unic,!ret care cores!unde cheltuielilor socialmente necesare !entru confectionarea bunului. +.*unctia de informare. 7rin 6ocul liber al ratei !rofitului si al ratei dobinzii,!iata ofera agentilor economici informatia necesara des!re mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.7iata$trimite$semnale !roducatorilor des!re !rodusele ce urmeaza a fi confectionate,des!re calitatea si volumul lor,des!re !ofiturile ce !ot fi obtinute. ,.*unctia de diferientiere a producatorilor.7 iata ii imbogateste !e invingatorii in lu!ta de concurenta si,in acelasi tim!,!enalizeaza,!ina la falimentare,intre!rinderile necom!etitive."n acelasi fel,!iata stimuleaza reducerea cheltuielilor de !roductie,a!licarea noilor masini si tehnologii,s!orirea eficientei !roductiei."m!use de concurenta,inter!rinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare,iar !osturile de ras!undere sint !use !ersoanele cele mai com!etente. 9ivelul !returilor,salariilor ,!recum si multi alti !arametri ai activitatii economice ,sint reglementati !e de o !arte,de !iata.iar !e de alta !arte de stat.

'ipurile pietei

16

1.:in punctul vedere al nivelului de maturitate*al modului de acces la piata*e=ista! a'piata nedezvoltata,cu relatii accidentale si cu o !ondere insemnata a relatiilor de barter%troc',adica de schimb du!a shema:marfa*marfa-

b'piata libera"clasica#-la care are acces orice vinzator si cum!arator.Aceasta !iata intruneste urmatoarele trasaturi:e0istenta unui numar insemnat de !artici!anti la relatiile de schimb,atit !roducatori cit si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de !roductie-stabilirea !returilor in mod s!ontan-li!sa mono!olului si a altor forme de dominatie a vietii economice-

c'piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mi0te,unde statul intervine in sco!ul 8cori6arii$unor deficiente ale !ietei ,!rogramind dezvoltarea economica si restibuind o !arte im!ortanta a !rodusului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale,!olitice si economice.Accesul la o asemenea !iata necesita detinerea unor autorizatii s!eciale ,eliberate de autoritatile statului.

2.:in punctul de vedere al obiectului tanzactilor*pietele pot "i imparitite in! N!iata bunurilor de consumN!iata ca!italuluiN!iata munciiN!iata !amintului si a resurselor naturalN!iata hirtiilor de valoare si a valuteiN!iata resurselor informationaleN!iata !roduselor cultural*artisticeN!iata tehnologiilor si !atentelorN!iata monetara de credit-

3.:upa criteriul e=tinderii 'eo'ra"ice*piata poate "i! NlocalaNregional%in cadrul unei tari sau unui gru! de tari' NnationalaNmondiala. 17

4.:upa masura in care se mani"esta concurenta*piata se imparte in! N!iata cu concurenta !erfecta si !uraN!iata de mono!olN!iata cu concurenta im!erfectN!iata mi0ta.

1;.Cererea si le$ea cererii.,actorii care in#luientiaza modi#icarea cererii .

Cererea re!rezinta cantitatea dintr*un anumit bun !e care consumatorul doreste si !oate sa o cum!ere intr*un anumit interval de tim!,la un anumit nivel al a!retului.

Asemeni bunurilor care se im!art in bunuri substituibile ,com!lementare sau derivate,cerea la rindul ei !oate fi: a'cerere !entru bunurile substituibile,adica cerea !entru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.

b'cerere !entru bunuri com!lementare,cerere !entru bunuri care se folosesc im!reuna.

c'cerere derivate%e0:cererea !entru faina este deeterminata de cerera !entru !ine'.

1ererea !oate fi : a'individuala %cantitatea dintr*un bun !e care un consummator este decis sa o cum!ere,dis!unind si de mi6loacele banesti cores!unzatoare'b'totala sau de !iata%suma cererii tuturor cum!aratorilor de !e !iata bunuluui res!ectiv'.

18

/arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,!retul cererii,functia sau factorii cererii.

.egea cererii Cegea cererii e0!rima ra!ortul de interde!endenta dintre modificarea !retului unitar al unui !rodus si schimbarea cantitatii cerute.< data cu cresterea !retului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o scadere a !retului genereaza tendinta de s!orire a cantitatii cerute. 1u alte cuvinte , atunci cind !returile scad, cum!aratorul tinde sa !rocure mai multe marfuri,iar atunci cind !returile cresc,cererea scade. 40ce!tii sunt: bunurile 3iffen Iunurile Leblen

*actorii care influenteaza modificarea cererii: 1./odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor2.,chimbarea !referintelor consumatorilor sub influienta modei sau a !ublicitatii>./odificarea !retului la bunurile substituibile si la cele co!lementareA.,chimbarea antici!atii-or consumatorilor !rivind evolutia !ieteiD./odificarea numarului si a structurii consumatorilor .5e e0em!lu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte !entru co!ii,iar imbatrinirea !o!ulatiei s!oreste cerea de medicamente si asistenta sociala.

1el de al doilea factor im!ortant %du!a !ret' care determina com!ortamentul cererii este venitul.5aca insa in ra!ort cu cresterea !retului cererea se afla in !ozitie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.

11.9lasticitatea cererii si tipurile ei.

/odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel s!us,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea !retului sau a altor factori,se numeste elasticitatea cererii. 19

4lasticitatea cererii se calasifica in: elasticitatea la !ret elasticitatea la venit elasticitatea incrucisata

4lasticitatea cererii fata de !ret ,de e0em!lu,se masoara !rin ra!ortul modificarii !rocentuale a cantitatii cerute dintr*un bun ca ras!uns la modificarea !rocentuala a !retului acestuia.4lasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cum!arate fata de variatiile !retului la !rodusul res!ective sau fata de alte conditii ale cererii. "n functie de masura sensibilitatii fata de modificarea !retului,cererea !oate fi : a'elastic, b'inelastica%rigida' c' cu elasticitatea unitara d'!erfect elastica e' !erfect inelastica 1ererea elastica e0ista atunci cind modificarea !retului conditioneaza modificarea cererii.5e e0em!lu ,daca !retul unui bun creste cu 2GH, cantitatea ceruta !oate sa scada cu >GH sau cu 2GH."n cazul cererii rigide sau inelastice insa%lucru ce se intim!la de obicei,cu bunurile de !rima necessitate,cum ar fi !iinea ,chibriturile ,vesela ,sarea',o data cu cresterea sau micsorarea !retului,cerea la aceste bunuri ramine a!ro0imativ acceasi, rigida.1erea cu elasticitate unitara e0ista atunci cind !retul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi !rocent.

12.O#erta .,unctia o#ertei.%e$ea o#ertei.,actorii care in#luienteaza modi#icarea o#ertei. <ferta re!rezinta cantitatea de !roduse !e care vinzatori sint dis!usi sa o vinda, intr*o !erioada de tim! ,la un anumit nivel al !retului. 1antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita !e !iata.,!re deosebire de cerere ,de!endent ofertei de !ret este directa ,altfel s!us ,cu cit !retul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. "nterde!endenta dintre schimbarea !retului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.1resterea !retului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers. 20

<ferta !oate fi: a' individuala%cantitatea de bunuri !e care un !roducator este dis!us sa o vinda la un !ret anumit' b' totala sau de !iata%totalitatea ofertelor individuale'. @actorul !rinci!al care determina schimbarea ofertei este !retul.1u cit !retul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare

*actorii de influenta: 1.!retul2.costul de !roductie,care ,de e0em!lu, !oate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.4l !oate sa creasca din cauza s!oririi !retului la resursele limitate.5aca costul de !roductie se va reduce, atunci oferta !entru bunurile res!ective se va mari. ,i invers, cind costul de !roductie va creste , oferta se va reduce. >.9umarul de ofertanti, adica numarul firmelor care !roduc acelasi bun."esirea !e !iata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de !rOt. A.,chimbarea !retului la alte bunuri, fa!t care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate !rin !lecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei. D.7olitica fiscal si subsidiile./a6oritatea im!ozitului !e !rofit si a altor ta0e !rovoaca o reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la s!orirea ofertei."n cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incura6eaza cresterea ofertei. E.1alamitatile natural si social*!olitice.1alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de !amint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.1onditiile social*!olitice !ot fi favorabile cresterii ofertei%stabilitate !olitica, de e0em!lu' sau defavorabile %schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de 6oc' F. Antici!area !returilor

1!. 9lasticitatea o#ertei si tipurile ei.

4lasticitatea ofertei re!rezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile !retului. 4a se masoara !rin coeficientul elasticitatii ofertei %4 '

4lasticitatea ofertei este de mai multe ti!uri:

21

) unitara*cind oferta se modifica %creste' in aceasi masura cu modificarea %cresterea' !retului. ) elastica*cind s!orirea ofertei o de!aseste !e cea a !retului. ) inelastica*oferta bunului creste intr*o masura mai mica decit s!orirea !retului lui. 7erfect inelastica

*actorii care determina elasticitatea sunt: ) costul !roductiei* cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers. ) gradul de substituire* daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei. ) !osibilitatile de stocare a bunurilor* elasticitatea creste daca !osibilitatile de stocare sunt mari. ) !erioada de tim! de la modificarea !retului.

1&. 2nteractiunea cererii si a o#ertei. Mecanismul de #ormare si modi#. a ec<ilibrului pietii.

Analizind cererea si oferta, !recum si !retul, care este factorul !rinci!al care le determina !e ambele, observam fa!tul ca ele toate se afla intr*o interde!endenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea !retului, ba chiar mai mult: 7retul de !iata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. 7e !iata se inregistreaza ba un e0ces de cerere, ba e0ces de oferta. "nsa in urma sugestiilor cum!aratorilor si vinzatorilor cu !rivire la !retul unui bun, si in urma contra!unerii cererei si a ofertei !recum si a 8!retului dorit$ se stabileste un !ret de echilibru, sau i se mai s!une !retul de !iata, ce urmeaza a*i satisface !e cum!aratori si vinzatori. 7retul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr*un bun este egala cu cantitatea oferita. /ai sunt si alti factori care !artici!a la formarea !retului de !iata,cum ar fi:concurenta,!olitica economica a statului.

1-.2mplicatiile statului in mecanismul #ormarii preturilor.

22

1..=tilitatea totala si mar$inala.%e$ea utilitatii mar$inale descrescinde.9c<ilibru consumatorului in abordarea cardinalista .

Jtilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare. Jtilitatea marginala re!rezinta satisfactia su!limentara care se obtine la consumarea unei unitati su!limentare dintr*un bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala. 7rinci!iul utilitatii marginale descrescinde,sau legea "*a a lui 3osen consta in urmatoarele: cu cit consumul dintr*un bun oarecare este mai mare, cu atit utilitatea unitatilor su!limentare de bun consumate este mai mica.1u alte cuvinte,!e masura ce cantitatea consumata dintr*un bun s!oreste, utilitatea marginala tinde sa descreasca. Cegea a ""*a a lui 3osen, des!re echilibrul consumatorului in abordarea cardinalista !ostuleaza: 1onsumatorul v*a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale im!artite la !ret, sa devina !Pu diferite bunuri, egale.

11. 8re#erinele consumatorului i curbele de indi#eren caracteristice lor.

@actorii care modeleaz com!ortamentul consumatorului: ) /rimea veniturilor de care dis!une %bugetul consumatorului' ) 9ivelul !reurilor ) (radiiile ) 3usturile i !referinele ) /ediul economico*social

9evoile consumatorului sunt nelimitate, !e cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea el este obligat s aleag , sa !rocure acele bunuri i n asemenea combinaii care i*ar aduce o satisfacie ma0imal. 1onsumatorul msoar indirect utilitatea fiecrui bun, !rin !rioritatea ce o acord unui sau altui bun. 4l clasific bunurile n ordinea !referinelor sale. 5atorita constrngerii bugetare i a nivelului !reurilor, consumatorul are !osibilitatea s stabileasc o anumit ordine de !referin a bunurilor ce urmeaz s le !rocure, !recum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora.

Curba de indi"eren >de izoutilitate? 23

1urba de indiferen constituie o re!rezentare grafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii de la care consumatorul atea!t s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta re!rezint mulimea combinaiilor a dou bunuri !e care consumatorul le consider echivalente, deoarece i aduce aceeai satisfacie, adic aceeai utilitate. (otalitatea curbelor de indiferen care !ot e0ista !entru un consumator i care descriu !referinele acestuia !entru anumite #couri$ de consum constituie #harta de indiferen$.

13. %inia bu$etului i modi#icrile ei. 9c<ilibrul consumatorului n abordarea ordinalist.

5orinele i !referinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori: ) Lenitul dis!onibil, destinat consumului ) 4voluia !reurilor bunurilor i serviciilor ;estriciile economice im!use alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, !recum i de nivelul !reurilor, re!rezint constrQngerea bugetar. Cinia bugetului re!rezint totalitatea combinaiilor !osibile de alegere ale consumatorului n limita bugetului dis!onibil %cantitatea ma0imal de bunuri care !oate fi cum!rat cu venitul dis!onibil i la !reurile e0istente'. 070RB7BS" 7anta liniei bugetului reflect ra!ortul de substituie a bunurilor n funcie de !reurile lor.

Abordarea ordinalist a evalurii utilitii: 1. A0ioma ierarhizrii = ca!acitatea consumatorului de a ordona !referinele sale %ATI' 2. A0ioma tranzitivitii = ca!acitatea consumatorului de a transfera !referinele de la un bun la altul.%ATIT1, AT1' >. A0ioma nonsaietii = consumatorii !refer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici.

Ec/ilibrul consumatorului 1onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat !osibil. 5in cauza constrngerii bugetare, el nu !oate atinge acest obiectiv. 4chilibrul consumatorului este 24

echilibrul dintre venitul acestuia i combinaia o!tim, care se stabilete n !unctul n care curba de indiferen este tangent cu drea!ta bugetar. /;, S 70P7B = ecuaia echilibrului consumatorului n abordarea ordinalist, /;, = !anta curbei de indiferen, 70P7B = !anta liniei bugetului

17. 8roducia0 #actorii de producie i #uncia de producie.

@actorii de !roducie tradiionali %!arial substituibili i com!lementari': * 7mnt 9 = cel mai limitat i durabil factor de !roducie * /unca C = cel mai activ i costisitor factor de !roducie * 1a!italul . = cel mai eterogen factor de !roducie ) 1a!ital fi0 = se utilizeaz !e un tim! ndelungat i se uzeaz ) 1a!ital circulant = se utilizeaz ntr*un singur ciclu de !roducie 1ombinarea factorilor de !roducie re!rezint un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub as!ect cantitativ, ct i structural*calitativ, n sco!ul !roducerii de bunuri i servicii. @uncia de !roducie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri !rodus i combinarea, n diferite !ro!orii, a factorilor necesari !entru obinerea acestei !roducii. @uncia de !roducie indic nivelul ma0im de !roducie care !oate fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de !roducie.

2;. 8rodusul total0 mediu i mar$inal al #actorului de producie "ariabil. %e$ea randamentelor neproporionale.

7erioadele !rocesului de !roducie: ) 7erioada scurt = un factor este variabil, ceilali sunt fici ) 7erioada lung = ambii factori sunt variabili

"ndicatorii !roduciei !e termen scurt: ) 7rodusul total %(7C'= cantitatea de bunuri !rodus ntr*o !erioad de tim! ) 7rodusul marginal %/7C' = cantitatea su!limentar de bunuri !rodus de o unitate su!limentar a factorului muncii %/7CSU(7CPUC' 25

) 7rodusul mediu %A7C' = cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii %A7CS(7CPC'

.egea randamentelor neproporionale sti!uleaz c dac vom mri !rogresiv utilizarea unui factor oarecare, n tim! ce alii vor rmne constani, !rodusul marginal al factorului variabil va fi ne!ro!orional = la nce!ut va crete, a!oi va atinge un !unct de stabilitate, du! care va descrete.

Concluzii! ) 7e termen scurt volumul de !roducie este limitat n cretere ) Cimita creterii volumului de !roducie este determinat de aciunea legii randamentului descresctor. 5ac un factor de !roducie crete, iar cellalt rmne stabil, !rodusul marginal i mediu de la un anumit moment nce! s scad. ) 7rodusul mediu este ma0imal cnd se egaleaz cu !rodusul marginal.

21.8roductia pe termen lun$. 2zocuantele si caracteristicile lor

7e termen lung toti factorii de !roductie !ot deveni variabili, adica !ot fi modificati. "n acest caz, !oate avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intim!la din cauza ca, sub influenta noilor tehnologii, tehnici si a evolutiei !returilor, intre!rinzatorul schimba mereu ra!ortul dintre factorii de !roductie si inlocuieste un factor de !roductie cu altul, mai !roductive, mai ieftin, mai modern. ,ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr*un factor de !roductie !rintr*o cantitate din alt factor de !roductie. 4a !oate avea loc intre factorul munca si ca!ital %1G muncitori inlocuiti de o masina, care face integral lucrul acestora'- intre factor. natura si ca!ital sau intre diferite elemente com!onente ale aceluiasi factor de !roductie%inlocuirea unui utila6 cu altul etc'. !entru a obtine acelasi nivel de !roductie, !roducatorul !oate combina si substitui factorii de !roductie in !ro!ortii diferite. 1ombinatia a doi factori de !roductie care asigura acelasi nivel de !roductie se numeste izocuanta. (zocuanta este o re!rezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de !rod., la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri. 26

1aracteristicile acestei izocuante sint: * /ultitudinea variantelor de consum a factor. de !roductie determina e0istenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. * "zocuantele !lasate la drea!ta semnifica o cantitate mai mare a factor. de !roductie utilizati si !rin urmare un volum mai mare de !roductie. * "zocuantele nu se intersecteaza. * 7anta izocuantelor este negativa. * 7anta izocuantelor reflecta ra!ortul de schimb al factor. de !roductie, acest ra!ort se numeste rata marginala de substitutie tehnologica.

22. %inia izocost:caracteristici si modi#icare. 9c<ilibrul producatorului

Cinia izocost este cantitatea ma0imala de factori de !roductie ce !oate fi cum!arata in limita anumitor cheltuieli.%CN7lR.N7&S(1' 7anta liniei izocost reflecta ra!ortul de substitutie a factor. de !roductie reiesind din !returile la ele. 9 este !unctul de echilibru a !roductorului.Acest !unct reflectegalitatea !osibilitilor tehnologice i economice ale !roducerii bunurilor.Acest !unct de !e linia izocost devine tangent cu una din izocoante.

2!. Costul de productie:esenta si #actori de in#luenta. Costul contabil si economic.

Costul de productie* totalitatea cheltuielilor in e0!resie monetara, !e care !roducatorul le efectueaza !Pu fabricarea si vinzarea bunurilor economice. 4ste e0!resia baneasca a factor. de !roductie necesari !Pu !roducerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. 1ostul de !roductie este egal cu cu cheltuielile de !roductie

5in !unct de vedere al modului de calcul, costurile se im!art in cost contabil si economic. Costul contabil* cheltuielile !e care le face intre!rinderea !Pu achizitioanarea factor. de !roductie de la alti agenti economici, adica costurile e0!licite, !recum si amortizarea, care face !arte din costurile im!licite.

Costul economic- cu!rinde costul e0!licit si cheltuielile factorilor !ro!rii %costurile im!licite', dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi !amintul si 27

cladirile care a!artin intre!rinderii date, consumul de munca al !ro!rietarului, dobinzile ce se cuvin !Pu folosirea ca!italului !ro!riu.

2&. Costul total0 mediu0 mar$inal: e"olutie si importanta.

1ostul total %(1' sint cheltuielile su!ortate in vederea !roducerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost cu!rinde costul fi0 si variabil. @luctuatiile costului total re!roduc evolutia costului variabil: (1S (@1R(L1. 7e termen scurt, (1 se schimba in functie de de modificarea costului variabil (1S (@1R f%V'.

1ostul mediu %A1' sint cheltuielile su!ortate !entru !roducerea unui singur bun. A1S(1PV. 4l !oate fi fi0 sau variabil. 1ostul mediu difera de la o !erioada la alta in functie de mai multi factori, dar in !rimul rind in functie de dimensiunile intre!rinderii. "n evolutia sa costul fi0 mediu se reduce !e masura ce volumul !roductiei fizice creste. 1ostul mediu variabil insa !e masura ce volumul !roductiei creste, scade tre!tat, !ina la un anumit nivel, a!oi ince!e sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor ne!ro!ortionale.

1ostul marginal %/1' sint cheluielile su!limentare in vederea !roducerii unui bun su!limentar. 4l se determina !rin ra!ortul dintre cresterea costului total si cresterea !roductiei. /1S W (1PW V. 1ostul marginal de!inde doar de costul variabil, intrucit costul fi0 ramine acelasi. 7e termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta !erioada de reducere, du!a care creste intruna.

2-. 9"olutia costului de productie pe termen lun$. 9conomii si dezeconomii de scara.

7e termen lung toti factori de !roductie sunt variabili. "n acest caz intre!rinzatorul urmeaza sa faca fata unor noi !robleme: a' determinarea unor !ro!ortii o!time in combinarea factorilor de !roductie b' gasirea dimensiunii o!timale a intre!rinderii c'$neadmiterea$ cresterea costului unitar fde !roductie.

Aceasta !recautie e ganerata de fa!tul ca !e termen lung evolutia costurilor e su!usa: 28

a'efectului economiilor de scara b'efectului dezeconomiilor de scara.

Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu !e termen lung in urma cresterii dimensiunilor intre!rinderii siPsau a volumului de !roductie. 4conomiile de scara se obtin in urma !roductiei la scara mare conditionata de modificarea taliai intre!rinderii siPsau de folosirea unor noi utila6e si tehnologii de fabricatie. 4conomiile de scara sunt !osibile doar in cadrul unor intre!rinderi ce dis!un de ca!acitati de !roductie mari si foarte mari. 4conomiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori, de o natura deo!otriva tehnica si financiara. Astfel, in cazul s!oririi volumului !roductiei, are loc a!rofundarea a s!ecializarii, fa!t ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, !recum si la cresterea !osibilitatilor de folosire a unor utila6e mai moderne si mai !roductive. "n cazul intre!rinderilor mari, se !rocura cantitati insemnate de materie !rima, combustibil si echi!ament si are loc o reducere a !returilor de achizitie, fa!t care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. /ai mult, marile intre!rinderi !ot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si !e aceaste cale nivelul costurilor. 4conomiile de scara se obtin la nivelul intre!rinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. <ricum ele nu !ot fi obtinute !rintr*o s!orirea fara limita a !roductiei. Ca un moment dat, odata cu cresterea volumului !roductiei, costurile ince! a creste mai re!ede decit cantitatile !roduse. Cocul economiilor de scara il ocu!a dezeconomiile de scara.

0ezeconomiile de scara, ce e0!rima o situatie in care costul mediu !e termen lung creste !e masura cresterii !roductiei, sint si ele generate de mai multi factori. "nainte de toate, atunci cind dimensiunile intre!einderii de!asesc anumite limite, a!ar dificultati manageriale, intre!rinderea fiind gestionata tot mai ineficient. Jn !ersonal administrativ numeros trebuie in !ermanenta su!us controalelor fa!t ce mareste cheltuielele legate de munca. 7e de alta !arte, o intre!rindere mare se ada!teaza mult mai greu la schimbarile !ietei si se re!rofileaza odata cu modificarea cererii. Aceasta im!re6urare genereza o ma6orare a riscurilor si a !ierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea ca!acitatii com!etitive a intre!rinderii. 7entru de!asirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de #dimensiunea o!timala a intre!rinerii$, criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.

2.. 8ro#itul: esenta0 tipuri0 modalitati de ma5orare.

Esenta: 29

)rofitul constituie diferenta ce a!are in caBul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. 7rofitul, este , astfel un cistig obtinut de !ersoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica, adica o activitate de !roducere si comercialiBare a bunurilor si serviciilor. 7rofitul se !oate determina in felul urmator: 7r S L* 1 unde: 7r*!rofit- L*venitul total al firmeii sau incasari totale- 1*costul total.

/ercantelistii care au acordat o atentie deosebita !roblemei avutiei unei tari si a izvoarelor acesteia, considerau ca !rofitul este un venit care se creeaza doar in activitatile de comert e0terior. @iziocratii lanseaBa ceva mai tirziu o noua teorie, !otrivit careia !rofitul este un sur!lus de valoare !este valoarea avansata, !este cheltuielele efevctuate care este un dar al naturii si e0ista numai in agricultura. 4nglezul Adam ,mith considera ca !rofitul este un venit generat de !ro!rietate, dar care are la temelia sa munca ne!latita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. @rancezul X*I. ,aB sustinea idea ca !rofitul e o forma s!eciala a salariului care e insusita de intre!rinzator !entru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati economice. .arl /ar0 considera ca !rofitul e un venit insusit de catre !ro!rietarul ca!italului in mod ilegal, deoarece acesta este creat !rin e0!loatare, !rin munca ne!latita a muincitorilor. "n teoria economica contem!orana !redomina o!inia !otrivit careia !rofitul este o recom!ensa, o ras!lata !entru activitatea antre!renoriala, !entru calitatile deosebite ale intre!rinBatorului de a inova, de a gestiona reusit o afacere, dar mai ales de a infrunta riscul.

'ipuri

5u!a criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii !rofitului , acesta este format din 2 com!onente: a'!rofit normal b' !rofit su!ernormal sau !rofit economic.

1ostul e0!licit sau contabil !resu!une !lati in afara intre!rinderii. 7entru munca !ro!rietarului, !entru amortizarea utila6ului si cladirilor intre!rinderea nu efectueaza !lati. "n acest fel, chiar si in cazul in care bunurile !roduse se comercializeaza la !retul ce cores!unde ca marime cu costul de !roductie, intre!rinzatorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste !rofit normal. "nsa in cazul in care intre!rinzatorul nu dis!une de nici un factor de !roductie si este obligat sa*i inchirieze de la alte !ersoane, el va !utea obtine doar un !rofit su!ernormal. 5aca insa intre!rinzatorul este !ro!rietarul factorilor de !roductie folositi de intre!rindere la fabricarea de bunuri, atunci el va !utea obtine si un su!er!rofit, si 30

un !rofit normal. 5eorece in cele mai multe cazuri intre!rinzatorul este si !ro!tietarul, el va obtine un !rofit total numit si #contabil$.

7e linga acestea mai e0ista si alte forme de !rofit cum ar fi:

7rofit legitim*cel obtinut in conditii normale, cu res!ectarea legislatiei in vigoare. 7rofit nelegitim*obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:eschivarea de la !lata im!ozitelor, afaceri ilicite, contrabanda, #umflarea costurilor$etc. 7rofit de mono!ol*obtinut de intre!rinderile care detin o !ozitie dominante de !iata si !ot influenta !returile in sensul cresterii lor, fa!t care le asigura unele !rofituri mai mari. 5eobicei, !osibilitatile insusirii unor !rofituri de mono!ol un tim! indelungat sunt limitate de stat. 7rofit brut*diferenta dintre incasari totale, nai e0act cifra de afaceri, si costul total. 7rofitul net*acea !arte a !rofitului brut ce ramine la dis!ozitia intre!rinderii du!a achitarea im!ozitelor si a diferitelor ta0e.

21. Concurenta: esenta0 metode0 tipuri0 importanta.

9senta Concurenta*o rivalitate, o lu!ta, o confruntare !ermanenta dinre agentii economici !entru atragerea de !artea lor a clientilor si obtinerea, !e aceasta cale, a unui !rofit cit mai mare !osibil. 1oncurenta re!rezinta un ti!, un model deosebit de com!ortament al agentilor economici. @iind o lu!ta, o com!etitie, o intrecere intre !artici!antii la !rocesul de !roductie, ea ii im!arte !e acestea in nvingatori si invinsi, im!unindu*i !e toti sa lu!te !entru a obtine acces la cele mai avant6oase conditii de !roducere si desfacere a marfurilor. "n acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice, motorul !rogresului. Metode "n functie de !rinci!alele instrumente folosite concurenta se !oate realiza !rin: 1'!ret 2'!rodus 31

>'calitate A'forme de vinzare si servicii !restate du!a vinzare.

Tipuri "n functie de instrumentele folodite de res!ectarea legislatiei si a normelor morale concurenta !oate fi:

Concurenta loiala>sau corecta? se desfasoara intr*un cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acce!tate de societate. Concurenta neloiala>sau incorecta? atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii.

"n functie de factorii cum ar fi: numarul si !uterea economica a vinzatorilor si a cum!aratorilor !artici!anti la shimb- gradul de mobilitate al factorilor de !roductie si trans!arenta a !ietei- nivelul general de dezvoltare a tarii- !recum si functionalitate a !ietei, e0ista 2 ti!uri de concurenta: a' concurenta !erfecta%!ura'b'concurenta im!erfeta

"n functie de forma concurentei se desting 2 !iete concurentiale: a'!iata cu concurenta !erfecta b'!iata cu concurenta im!erfecta 7iata cu concurenta im!erfecta care cores!unde cel mai mult realitailor economice , se !rezinta sub urmatoarele forme:mono!olistica, de oligo!ol, de oligo!son, de mono!ol absolut, de mono!son:

32

Criterii de diferentiere Tipuri de piete si de concurenta Concurenta perfecta "oarte "oarte mu!ti mu!ti %u!ti putini Ne!imitat Ne!imitat 'imitat pentru ofertanti #mo$ene &tero$ene Nediferentiate sau diferentiate Nr. de Nr. de vinzator cumpar i atori ccesu! !a piata Natura produse!or

Concurenta %u!ti monopo!istica #!i$opo! mu!ti

#!i$opson

putini

"oarte mu!ti

'imitat pentru Nediferentiate cumparatori sau diferentiate *estrins sau comp!et (!ocat pentru ofertanti )nicate

%onopo! a(so!ut "oarte )nu! mu!ti

%onopson

)nu!

"oarte mu!ti

*estrins sau omo$ene comp!et (!ocat pentru cumparatori

23. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta per#ecta

33

40ista !e o !iata care reuneste urmatoarele D trasaturi: 1tomicitatea pietei*e0istenta unui nr mare de vinzatori si cum!aratori !e !iata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dis!une de !uterea de a e0ercita o oarecare influenta asu!ra !retului.

2mogenitatea bunurilor*intre!rinderea livreaza !roduse !e care cum!aratorii le considera relativ identice si substituibile. "n acest caz, cum!aratorul nu e motivat sa !refere acelasi !rodus de la un alt vinzator.

.ibera intrare pe piata*!iata e libere si oricine !oate sa intre si sa iasa de !e ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea !roducatori sau cum!aratori.

Mobilitatea factorilor de productie*!osibilitatea acestor de a se de!lasa liber si in orice moment de !e !iata unui !rodus !e !iata altuia, iar !roducatorii !ot gasi liber si nelimitat ca!ital si forta de munca !entru a efectua aceasta trecere.

'ransparenta pietei-atit !roducatorii cit si consumatorii dis!un de toata informatia cu !rivire la cerere, oferta si !returi. 9umai in asemenea caz cum!aratorul !oate obtine cel mai bun !rodus la cel mai bun !ret.

7iata cu o concurenta !erfecta are o sumedenie de !rioritati. 4a asigura in !ermanenta o reducere a !returilor si o s!orire a calitatii !roduselor. Anume din aceste considerente !ietele cu concurenta !erfecta sunt !retutindeni in lume a!arate de catre stat. "nsa in ciuda acestui fa!t in realitate domina concurenta im!erfecta, cea !erfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti.

27. Caracteristicile si modelul pietei de monopol

8iata de monopol* este o !iata la nivelul unei ramuri %subramuri' sau chiar al unui singur !rodus !e care oferta unui bun este asigurata de un singur !roducator. /ono!olul este contrariu concurentei. 7iata !oate fi dominata atit de !roducator cit si de cum!arator.1ind domina oferta unei intre!rinderi, atunci ea se afla in situatie de monopol, iar cind domina cererea* de monopson. Monopolul absolut e0ista acolo unde avem un !roducator si un consumator. "n cazul !ietei de mono!ol intre!rinderea*mono!olist are !osibilitatea de a modifica: volumul si !retul !roductiei !e !iata. "n urma fi0arii !retului de !iata care in cazul acestui ti! de !iata este mai inalt, !ermite obtinerea unui !rofit mai mare, numit 8!rofit de mono!ol$. 34

40ista urmatoarele forme de mono!ol: 1.Monopolul natural !revede e0!loatarea resurselor naturale:!etrolul,a!ele minerale etc. 2.Monopolul inovatorului !revede !roducerea si comercializarea unui !rodus nou, de calitate inalta. 4ste un mono!ol tem!orar care sfirseste la a!aritia !e !iata a aceluiasi !rodus de alt !roducator. 3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara !revede utilizarea unor factori tem!orari care !ermit !roducerea si comercializarea bunului dat la un !ret mai mic. 4.Monopolul prin alianta* !revede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intre!rinderi cu !rivire la marinea !returilor,la im!artirea !ietelor de desfacere. 4ste socotit ilegal. #.Monopolul le'al !revede acordarea de catre stat a unor dre!turi e0clusive de a !roduce si comercializa un anumit bun. @actorii ce limiteaza mono!olul: Cegislatia antimono!olului. /arimea cererii Ciberalizarea comertului e0terior 7osibilitatea comercializarii bunurilor substituibile

!;. Caracteristicile si modelele strate$ice de comportament pe piata oli$opolistica

Oli$opolul* este o situatie ce e0ista !e !iata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intre!rinderi controleaza !roducerea si comercializarea unui bun oarecare. < !iata este considerata oligo!olista daca in ea activeaza mai mult de 2 intre!rinderi si mai !utin de 2G. <ligo!olul e0ista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,!roducerea de avioane,calculatoare etc. (rasaturile !ietei oligo!oliste: N1oncurenta redusa N"nterde!endenta deciziilor luate de intre!rinderi, adica orice decizie influienteaza si !e celelalte intre!rinderi. 7e !iata oligo!olista intr!rinderile incerca sa evite modificare !returilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru !entru a nu*si !ierde clientii si aria de influienta. 35

Astfel intre!rinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a*i domina, sau a coo!era cu ei.

!1. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.

8iata cu concurenta monopolistica este o !iata in care se inregistreaza un numar mare de intre!rinderi, dar care !rin diferentierea !roduselor oferite, isi creaza o clientela fidela. Acest ti! de !iata se refera mai mult la ramuri ca: !roducerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii. (rasaturile de baza ale !ietei mono!olistice: 1. 7rezenta !e !iata a mai multor agenti economici care activeaza inde!endent unul de altul. 2. Ci!sa barierelor de acces !e !iata >. Iunurile !roduse de diferite intre!rinderi sunt diferentiate si deci fiecare intre!rindere isi stabileste singura !retul bunului sau.

!2. Cererea si o#erta pe piata muncii0 #actorii de in#luienta.

8iata muncii* re!rezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu oferta de munca. Aici are loc negocierile intre cum!aratorul si vinzatorul fortei de munca. 7iata muncii se afla intr*o strinsa interde!endenta cu celelalte !iete, caci cererea de munca din !artea intre!rinderilor de!inde de cererea mena6elor de bunuri si servicii. Aceasta interde!endenta se manifesta !rin fa!tul ca veniturile !e care le obtin !oserii de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii. 7articularitatile ei: Are un grad ridicat de rigiditate 4 o !iata cu cncurenta !erfecta 4ste mai organizata si mai reglementata decit alte !iti < influentare deosebita in formarea !returilor au negocierile dintre salriati si !atron.

!!. /alariul: esen0 tipuri0 #actorii de in#luien

3alariul re!rezint !reul la care se vinde i se cum!r factorul munc, remunerarea muncii de!use de !osesorul forei de munc. 1lasificarea salariului: )alariul nominal = suma de bani !e care o !rimete salariatul !entru munca de!us. @actorii ce influeneaz mrimea acestuia sunt: gradul de dezvoltare economic a rii, ra!ortul dintre cererea i oferta de munc, mobilitatea forei de munc. )alariul real = cantitatea de bunuri i servicii care !oate fi cum!rat la un moment dat cu salariul nominal %!uterea de cum!rare a salariului nominal'. 36

/rimea salariului real este determinat de mrimea salariului nominal i de nivelul !reurilor, de nivelul im!ozitelor, de !uterea de cum!rare a banilor ,;S,9P"7, ,; = salariul real, ,9 = salariul nominal, "7 = indicele !reurilor )alariul colectiv = re!rezint o cot !rocentual din beneficiul ntre!rinderii acordat tuturor anga6ailor !entru !artici!area la obinerea acestuia o )alariul social = beneficiaz gru!urile sociale care se confrunt cu cu anumite !robleme sociale i economice %de e0. li!sa de venituri, venituri foarte mici, oma6, accidente de munc' )alariul brut = suma de bani ce se cuvine anga6atului sub form de salariu i su!orturi salariale %s!or de vechime, de folosirea limbilor strine' )alariul net = re!rezint acea !arte !e care o ncaseaz anga6atul de6a du! reinerea %!lata' im!ozitului !e salariu i a altor !li 6ormele de salarizare constituie modalitile %instrumentele' cu a6utorul crora se stabilete mrimea i dinamica salariilor individuale, adic a acelei !ri din !rodusul muncii care revine anga6ailor. @ormele de salarizare determin ra!ortul dintre mrimea rezultatelor muncii i !artea din ea ce revine salariatului. o @ormele de salarizare: ,alarizarea !e unitate de tim! sau n regie = stabilete mrimea salariului n funcie de durata muncii. ,e utilizeaz acolo unde se face un lucru neomogen, com!le0 i greu de normat %funcionarii de stat, medicii, !rofesorii' ,alarizarea n acord sau cu bucata %!e o!eraii' = !resu!une remunerarea muncii n funcie de cantitatea de bunuri !rodus, de activitile i o!eraiunile efectuate. (i!uri de salarizare n acord: Acord individual Acord colectiv %n cadrul unei echi!e' Acord global %n cadrul ntregii uniti economice' ,alarizarea mi0t = mbinare a celorlalte dou forme de salarizare, !resu!unnd realizarea unor cantiti !recise de munc ntr*o unitate de tim!. 7iaa muncii este constituit din urmtoarele segmente: - ,egmentul !rimar = locurile de munc ce !ot fi ocu!ate doar de s!ecialitii cu studii su!erioare - ,egmentul secundar = locurile de munc ce nu cer o calificare s!ecial sau un nivel nalt de instruire @actorii ce determin cererea de munc: 9ivelul salariului 7roductivitatea muncii 1ererea de bunuri i servicii

@actorii ce determin oferta de munc: 9umrul !o!ulaiei a!te de munc 9ivelul de calificare a !o!ulaiei Lrsta minim de munc i vrsta de ieire la !ensie Alegerea !o!ulaiei ntre munc i odihn

@actorii ce determin mrimea salariului: 37

;a!ortul cerere*ofert ,tatul 7atronatele ,indicatele 1ostul vieii

!&.*enta #unciara si renta economica. 8lata de arenda si pretul pamintului.

enta este venitul !e care il obtine !osesorul unui factor de !roductie dis!onibil in cantitati limitate si oferta caruia este rigida. ;enta este un sur!lus !este venitul normal. ;enta funciara sau renta !amintului ramine forma !rinci!ala de renta. 4a e0ista ca: ) renta absoluta*un venit !e care il obtine !osesorul de !amint indiferent de fertilitatea si am!lasarea solului. ) renta diferentiata* este obtinuta de !ro!rietarii celor mai fertile soluri. ) renta de am!lasament* aici se studiaza a!ro!ierea terenului de !iata de desfacere ) renta de mono!ol*este obtinuta de !osesorii terenurilor ce !oseda calitati unice. 3retul pamintului re!rezinta suma de bani !latita de catre cum!arator vinzatorului acestuia !entru obtinerea dre!turilor de !ro!rietate asu!ra terenului res!ectiv. @actorul !rinci!al in determinarea !retului terenului este venitul care !oate fi obtinut !rin utilizarea acestuia. /ai e0ista si alti factori: ) marimea si evolutia rentei* adica venitul care !oate fi obtinut !rin e0!loatarea terenului. ) rata dobinzii bancare* modificarea careia este invers !ro!ortionalal cu !retul !amintului, adica daca creste rata, !retul !amintului scade,deoarece oamenii vor !refera sa*si de!una banii la banca !entru a scoate !rofit. ) cererea si oferta de !amint*oferta de !amint fiind limitata, !retul va fi influientat de cererea acestuia. ) cererea si oferta de !roduse agricole* cresterea cererii la !rodusele agricole va genera cresterea !retului !amintului, si invers. ) !osibilitatile de folosire alternativa a !amintului* daca terenul dat !oate fi folosit !entru cultivarea !roduselor agricole cit si in constructii atunci !retul lui va fi mai ridicat. 40ista o formula !rin care se !oate calcula !retul !amintului: 7!S %; P dY ' N1GGH 7!*!retul !amintului 38

;* marimea arendei anuale dY* rata anuala a dobinzii

!-. Cererea si o#erta pe piata capitalului. >obinda 0obinda =venit !e care il insuseste !ro!rietarul ca!italului banesc ca recom!ensa !entru suma de bani im!rumutata. "n sens mai larg e un venit ce revine !ro!rietarului oricarui ca!ital antrenat in activitatea economica, indeferent daca acesta aeste im!rumutat sau a!artine intre!rinzatorului res!ectiv. ;ata dobinzii se calculeaza ca ra!ortul !rocentual dintre masa dobinzii si ca!italul im!rumutat. /arimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori, dar cel mai im!ortant ra!orte e dintre oferta si cerere de ca!ital. 2ferta de capital. ,ursele ca!italului de im!rumut sunt: 1',ume de bani tem!orar dis!onibile ca: Ianii ce se acumuleaza tre!tat si urmeaza a fi utilizati !entru inlocuirea ca!italului fi0. Ianii destinati !latii salariilor, dar dis!onibili in rastim!ul dintre comercializare si !lata sal. < !arte a !rofitului destinate modernizarii sau largirii !roductiei. 2'4conomiile mana6elor >'Ianii !ro!rietarilor ca!italului de im!rumut*bancherilor A'4conomiile guvernului 1u cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de ca!ital de im!rumut e mai mare. Cererea de capital de imprumut e0!rima nevoia de bani si vine din !artea urmatorilor !artici!anti ai vietii economice: 1. "ntre!rinderile, ce au nevoie de im!rumuturi !entru aface investitii destinate modernizarii sau largirii a!aratului !roductiv, !entru !lata salariilor. 2. /ena6ele, ce recurg la im!rumut !entru !rocurarea obiectelor de folosinta indelungata*case de locuit, automobile, televizoare, mobila etc. >. "nstitutii administrative !ublice, care sunt nevoite sa recurga la im!rumut in conditii in care veniturile !ublice sunt inferioare cheltuielilor. 1u cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare.

39