MODERNISMUL "n arhitectur exist... dou moduri de a fi adevrat. re!uie s fii adevrat res"ect#nd "ro$rame %i res"ect#nd "rocedee&e de construc'ie.

( fi adevrat res"ect#nd "ro$ramu&) *nsemnea+ a um"&e exact) scru"u&os) condi'ii&e im"use de necesit'i. ( fi adevrat conform "rocedee&or de construc'ie *nsemnea+ a fo&osi materia&e&e res"ect#ndu &e ca&it'i&e %i "ro"riet'i&e, ceea ce se consider ca "ro!&eme "ur artistice) adic- simetrie) forma a"arent) nu sunt dec#t condi'ii secundare fa' de aceste "rocedee dominante". .IOLLE LE DU/

(r$an considera c "rin termenu& $eneric de "modernism" se *n'e&e$e tota&itatea curente&or artistice care %i0au "ro"us inter"retarea) a&turarea) secundarea efortu&ui "ro$resiv) economic %i tehno&o$ic a& civi&i+a'iei industria&e. Modernismu& este o com!ina'ie ades confu+) un ama&$am de motive s"iritua&e %i tehnico0%tiin'ifice) a&e$orico0"oetice %i umanitaro0socia&e. S"re 1233) c#nd entu+iasmu&ui "entru "ro$resu& industria& *i succede con%tiin'a transformrii) care o"era *n structuri&e *nse%i a&e vie'ii %i activit'ii socia&e) interioru& modernismu&ui se formea+ mi%cri&e de avan$ard artistic care au dre"t sco" schim!area moda&it'i&or de ex"resie %i *nesen' a fina&it'ii artei. oate tendin'e&e moderniste au *ncomun manifesta renun'are &a mode&e&e antice) mic%orarea distan'e&or dintre arte&e "minore %i ma4ore") marcarea unei func'iona&it'i decorative) as"ira'ia s"re un sti& 5sau &im!a46 interna'iona&) inter"retarea a ceea ce se considera a fi s"iritua&itatea e"ocii industria&e. (rhitectura "modernist" are dre"t "rim "unct &u"ta *m"otriva sti&uri&or istorice) adecv#ndu0se &a noi forme de ex"resie care tre!uie s fie modu& de ex"resie a& sentimentu&ui "re+entu&ui *n societate) &a noi tehnici care s ref&ecte intimu& dinamism a& societ'ii. Ec&ectismu& sti&uri&or "istorice" este com!tut nu numai "entru fa&su& &ui istoricism dar %i "entru im"&ica'ia "o&itic ce i se atri!uie datorit fa"tu&ui c a fost cu ostenta'ie uti&i+at *ntru servirea ""uterii". ncercarea de a da no'iunii de via' ur!an) $enerat de "rocesu& de industria&i+are) un nou semnificat) se a"e&ea+ &a art ca &a un "anaceu universa& %i aceasta va duce &a a"ari'ia a"roa"e simu&tan a unui nou sti& care) indiferent dac se numeste *n 7ran'a (rt Nouveau) *n 8e&$ia St9&e cou" de fouet) *n :ermania ;u$endsti&) *n Ita&ia Sti&e Li!ert9 iar *n S"ania Modernismo) demonstrea+ o "fa+are" a *ntre$u&ui fenomen euro"ean de crea'ie. <entru a *nte&e$e c#t mai "rofund &ocu& %i ro&u& acestui moment de cov#r%itoare im"ortan' *n *ntre$u& "roces de devenire a arhitecturii) vom *ncerca a $si un "codice0 sti&") cum s"une De 7usco) un codice0sti&) $ra'ie cruia s determinm nou& sti&) care s ne "ermit s *& diferen'iem de ec&ectismu& istoricist care a +drnicit) din motive de

deficien'e "rinci"ia&e interne) rea&i+area unui va&a!i& mode& istorico0structura& c&ar %i univoc. <entru (rt Nouveau "utem considera ca surse "osi!i&e) $#ndindu0ne &a metoda "com"aratist" a "rofesoru&ui /urinschi) $oticu& reviva&) mi%carea (rt and /raft) arhitectura "in$ineri&or") "rerafae&ismu&) im"resionismu&) sim!o&ismu&) 4a"one+rii&e etc) etc. Dac toate acestea "ot fi considerate ca surse discuta!i&e) dac e&e "ot fi considerate ca surse de sine stttoare sau dac e&e "ot fi trecute &a ca"ito&u& inf&uen'e) este o "ro!&em de metod %i metoda *nacest ca+ tre!uie sa fie com"aratismu&. Dar *n "discursu& asu"ra metodei" tre!uiesc semna&a'i invarian'ii sti&u&ui. <rimu& dintre "invarian'i" este) du" (r$an) caracteru& c&ar interna'iona& 5"rovenit din ereditatea seco&u&ui a& =I=0&ea) ereditate a!sor!it %i transformat) de"o+itar a neo$oticu&ui) a neoc&asicu&ui %i a ec&ectismu&ui. Interna'iona&ismu& nou&ui sti& este $enerat de un mecanism simi&ar cu ce& formativ a& he$emonicu&ui "c&asic su"rana'iona&") de "erfec'iune ra'iona& *n Euro"a de sud %i a& neo$oticu&ui) at#t de &e$at de as"ira'ii&e na'iona&e din Euro"a de nord6. /aracteru& interna'iona& %i interna'iona&ist a& (rt Nouveau0u&ui a fost decis sincronic) at#t *n ceea ce "rive%te forme&e c#t %i *n ceea ce "rive%te semnificatu& socio0 cu&tura&) fa"t confirmat de .an de .e&de care afirma c- "7ie c este vor!a de crea'ii&e arti%ti&or $ermani sau austrieci) noi to'i eram mu&t mai &e$a'i dec#t !nuiam de un fe& de romantism care nu ne "ermitea *nc s considerm forma &i"sit de ornament". (& doi&ea invariant a& (rt Nouveau0&ui este ru"tura tota& de forme&e trecutu&ui. (cest invariant are un cod "ro"riu ce ex"rim noi&e mesa4e a&e &umii contem"orane cum ar fi noi&e ti"o&o$ii edi&itare) cuantificarea &ocuin'e&or "o"u&are) asanarea %i restructurarea ur!an. Des"rinderea de sisteme&e tradi'iona&e de $#ndire %i ex"resie artistic se face "e trei ci) intim &e$ate *ntre e&e. <rima ca&e const *nacce"tarea tehno&o$ii&or moderne) tehno&o$ii su!ordonate %i noi&or cerin'e a&e $ustu&ui) a&e modei. ( doua ca&e este definit de o reeva&uare a ra"ortu&ui natura&0artificia&. ( treia se !a+ea+ "e su"ortu& estetico0teoretic oferit de Einf>h&un$. (%a cum s"une Renato 7usco) acestei triade morfo&o$ice i se asocia+ noi %i vechi semnifica'ii) toate fu+ionate *ntr o unitar %i inedit "voin' de art" 5?unst@o&&en6. (cest nou sti&) unitar *n "rinci"iu %i interna'iona& *nfa"t) "oate fi structurat %i inter"retat *n func'ie de "ersona&it'i&e %i %co&i&e na'iona&e care "ot face ca une&e forme s con'in citate *n care "re+en'a Evu&ui Mediu nu "oate fi contestat) cum este ca+u& cu MacAintosh %i *ntr0o oarecare msur chiar cu :audi, a&te forme a&e nou&ui sti& au *n e&e $ermenii forme&or c&asici+ante ca &a Ba$ner) O&!rich %i Coffmann) iar *n a&te&e trans"are vernacu&aru& ca &a .an de .e&de. Dar aceste "amintiri" "re+ente &a un anumit "nive&" a& sti&u&ui sunt amintiri tota&mente transfi$urate %i nu re+u&tatu& unor a&e$eri ec&ectice) sunt derivate a&e tradi'ii&or %i forma'iunii acestor arhitec'i. Nou& mod de a *n'e&e$e %i a!orda ra"ortu& arti+an0natur0tehno&o$ie este una din surse&e nou&ui sti&. (& trei&ea invariant a& sti&u&ui) ce de"inde de $radu& de industria&i+are a& 'ri&or "artici"ante &a fenomenu& (rt Nouveau) const *n *m"&inirea ace&ui idea& de desfiin'are a !ariere&or dintre arte&e a%a +is minore %i ce&e considerate ma4ore) dintre arte&e "ure %i

arte&e a"&icate) chestiune hrnit nu numai de idei&e &ui Bi&&iam Morris) ci %i de *ntrea$a cu&tur a seco&u&ui a& =I=0&ea. (rt Nouveau u& unific contri!u'ii&e teoretice a&e unor "ersona&it'i ca Sem"er) .io&&et0&e0Duc) /o&e) La!orde etc) de"%ind "re0conce"tu& dua&ismu&ui arti+anat0industrie %i mai a&es d#nd acestor teorii "&ine de inten'ii unificatoare o &im"ede %i "recis form sti&istic. (ceast form) mai exact aceast reduc'ie forma& este cea care traduce de+!aterea seco&u&ui a& =I=0&ea asu"ra "ro!&emei "manufacturii") "ro!&em de ma4or im"ortan' socia&, numai "roduc#nd o "mod" "oate s a"ar acea idee morris0ian de arhitectur ca *ntre$ a& tuturor modifica'ii&or %i conforma'ii&or *nf"tuite de om "entru re+o&varea "ro"rii&or necesit'i. (rt Nouveau define%te ""rinci"iu& de ca&itate" a& "roduse&or industria&e) fix#ndu0& astfe& *nc#t ideea de form 5ca ritm sau ca mu+ica&itate6 dis4unct de o funcDie re"re+entativ) constituie "rima intuiDie a unui "frumos") care se actua&i+ea+ mai mu&t *n ideaDiune dec#t *n "rocesu& executiv %i care este "us ca un "rinci"iu a"rioric uti&u&ui 5Renato De 7usco) &EIdea di architettura) Etas &i!ri) Son+o$no 12FF6. (rt Nouveau *n&ocuieDte "fetiDismu& "rodusu&ui" 5sau a& mrfii6 cu "fetiDismu& "roiectu&ui") a& desi$nu&ui) "rodusu& *ncet#nd de fa"t de a fi unic %i ire"eta!i&) a4un$#nd 0 tocmai din cau+a infinitei sa&e re"eta!i&itDi 0 e$a& "entru toate sfere&e socia&e 5:iu&io /ar&o (r$an) (rt Nouveau) Roma 12GG) *n Studi note) "$.HF16. Du" De 7usco *n (rt Nouveau se antici"ea+ numai "rinci"iu& cantitDii ca va&oare) ne efectu#ndu0se *ns %i un "roces de cuantificare a unui "rototi") fa"t esenD ia&) caracteristic desi$n u&ui industria&. <ro!&ema teoretic de definire metodo&oI$ic a desi$nu&ui este a"roa"e "e de0a0ntre$u& re+o&vat $raDie nou&ui sti&. (cce"t#nd "industria&i+area creaDiei") se redefineDte ra"ortu& artist0fa!ricant sau) mai !ine +is) ra"ortu& artist0executant) *n care "rimu&ui *i este *ncredinDat creaDia) iar ce&ui de0a& doi&ea sarcina in$rat a "ca&itDii "roduse&or". (&te caracteristici invariante a&e (rt Nouveau0u&ui "ot fi cercetate *n arhitectur "e "&an morfo&o$ic. (ceste caracteristici sunt- "redominanDa &iniei asu"ra tuturor a&tor com"onente &in$vistice, fo&osirea meta&u&ui 5a crui "roducDie industria& *n "rofi&e diferite *i confer maxim varietate *n conformaDii &ineare, com!inarea meta&u&ui cu +idria, tendinDa fo&osirii a c#t mai mu&te materia&e de construcDie %i finisa4e, mode&area ri$uroas a interioare&or cu intenDia unei c#t mai de"&ine unitDi sti&istice, *ncercarea de a "to"i" exterioare&e *n natur %i a com"&exe&or edi&itare *n cadru& *ntre$ii scene ur!ane6. (rt Nouveau0u& instaurea+ astfe& un ra"ort "rofund cu natura, or$anicitatea acesteia inform#nd %i ins"ir#nd ace&aDi ti" de conformaDie arhitectonic. /urentu& "oate fi) *n mare) *m"rDit *n dou tendinDe ma4ore- una or$anic %i una $eometric) av#nd ca matrice sti&istico0conformativ teoria Einf>h&un$0u&ui) fa"t care constituie un semn ma4or "e care nou& sti& *& transmite seco&u&ui nostru %i care %i a+i are une&e as"ecte actua&e. 5Renato De 7usco6 Estetica Einf>h&un$0u&ui 5termen ce "oate fi tradus cu introducerea sentimentu&ui) simDire comun) consens sau em"atie6 se naDte din fu+ionarea $#ndirii idea&iste cu

cercetarea "siho&o$ic s"re a rs"unde &a *ntre!area- de ce oameniisunt atraDi sau res"inDi de forme sau fenomene at#t artistice c#t %i natura&e. Sinteti+#nd re+u&tate&e mu&tor studii "rivitoare &a ra"ortu& dintre o!servator %i o!iect) dintre artist %i o"er) dintre o"er %i !eneficiar) toate ieDite din mediu& cu&tura& $erman) Nicco 7aso&e afirma- "nimic din ceea ce "erce"em nu acDionea+ numai individua&) ci totu& acDionea+ ca un *ntre$) ca re+onanD a afinitDi&or cesunt *n noi". 7orme&e $eometrice "&ane sau *n s"aDiu) &inii&e vertica&e) ori+onta&e) o!&ice) i&u+ii&e o"tice %i cu&ori&e se asocia+ "entru a fi acce"tate sau res"inse $raDie unor sen+aDii ana&o$e "reexistente *n noi) cumsunt starea de ca&m) de echi&i!ru) de nesi$uranD etc. (ceasta teorie "rimeDte o inter"retare de arhitect din "artea &ui .an de .e&de care *ncearc s0i dea o metodo&o$ie "ro"rie care *& face unu& dintre cei mai im"ortanDi susD intori teoretici ai (rt Nouveau0&ui- "&inia este forDa care acDionea+ *n mod simi&ar forD e&or natura&e e&ementare, cu c#t mai mu&te &inii forDsunt *n reci"roc "re+enD) acD ion#nd *n sens contrar %i *n condiDii simi&are) e&e "rovoac ace&eaDi re+u&tate ca %i forD e&e natura&e *n reci"roc o"o+iDie... acDion#nd &a fe& cu ace&e forDe caresunt "re+ente *n natur- *n aer) *n foc) *n v#nt". /u aceste o!servaDii .an de .e&de sta!i&eDte nu numai un ra"ort de acDiune %i reacDiune re$si!i& at#t *n natur c#t %i *n ca&cu&u& static) dar d %i o ex"&icaDie $ustu&ui "entru &inia sinuoas) aDa +isa "cou" de fouet") &inie ti"ic "entru (rt Nouveau) $enerat de mersu& dinamo$rafic a& forDe&or natura&e. De o im"ortanD ma4or este ca "&inia s0Di tra$ forDa din ener$ia ce&ui ce a trasat0o". <rin aceast afirmaDie .an de .e&de des"rinde o"era artistic de un mimetism "asiv) natura&istic) "unctu& &ui de vedere fiind re&ativ a"ro"iat de ce& a& &ui Corta care afirma- ";e &aisse &a f&eur et &a feui&&e et 4e "rend &a ti$e") ceea ce reconfirm ins"iraDia de natur or$anic dar nu natura&ist. n (rt Nouveausunt distincte dou direcDii "rinci"a&e) dou direcDii diametra& o"use) caresunt *n esenD invarianDii sti&u&ui. <rima direcDie este cea caracteri+at de "re+enDa forme&or concav0convexe 5ca *n o"ere&e &ui Corta) .an de .e&de %i :audi6, a doua direcDie se !a+ea+ "e forme ri$uros $eometrice 5ca *n o"ere&e &ui Ba$ner) MacAintosh) sau Bri$ht din "rima tinereDe6. Des"re aceste forme Borrin$er s"unea c sunt re+u&tatu& a!stracDiunii) rod a& ex"erienDei istorice ce revine "eriodic. endinDa de a!stracDiune este s"ecific omu&ui "rimitiv) oferindu0i un sentiment de ordine *ntr o &ume osti&) *n tim" ce tendinDa or$anic a"are *n momente&e de "c&asicism" a&e unei &umi *n care ar!itraru& materia& este de"Dit. Locu& de naDtere a& (rt Nouveau0u&ui este 8e&$ia) deDi o"ere&e &ui Ion Mincu au) cu un deceniu *nainte) caracteristici simi&are nou&ui sti&. /ondiDii&e $enerate de efervescenDa cu&tura& !e&$ian de &a fine&e seco&u&ui a& =I=0&ea favori+ea+ *n mod "articu&ar re*nnoirea din domeniu& arte&or fi$urative. <rin $ru"u& de avan$ard "Les ==" transformat a"oi *n asociaDia "La &i!re EsthetiJue") "rin revista "LK(rt Moderne" fondat *n 1FF1 se crea+ !a+a "ideo&o$ic" a curentu&ui re"re+entat de "ersona&itDi de v#rf cum au fost .ictor Corta 51FL1012MN6 %i Cenr9 .an de .e&de 51FLO012GN6. Corta "oate fi considerat ""rinte" a& nou&ui sti&) o"ere&e sa&e ce&e mai re"re+entative fiind- casa unifami&ia& asse& din 1F2O, casa Bissin$er din 1F2M, Cote&

So&va9 din 1F2M, casa Corta din 1F2F, Cote& (u!eJue din 1233, edificiu& "u!&ic "La Maison du <eu"&e" rea&i+at *ntre 1F2N01233) "recum %i ma$a+inu& "( &KInnovation") toate &a 8ruxe&&es. O"era &ui Corta este o demonstraDie de virtuo+itate inovatoare) de exce"D iona& va&oare) deschi+toare de noi drumuri s"re arhitectura modern. Corta cu studii &a (cademii&e din :and) din <aris %i din 8ruxe&&es) una dintre "ersona&itDi&e ce&e mai im"ortante din "erioada de *nce"ut a (rhitecturii Moderne) *ntr o scrisoare adresat &ui <evsner atenuea+ im"ortanDa) *ndeo!Dte cunoscut a contacte&or cu "ictorii "revo&uDiei vi+ua&itDii") dec&ar#nd c e& nu a avut niciodat intenDia de a imita &im!a4u& "ictori&or) dorind *ns "a face" ca "ictorii) deci cut#nd a0Di crea un &im!a4 "ersona& &i"sit de intenDii imitative. Una dintre o"ere&e ce&e mai im"ortante a&e &ui Corta este casa in$ineru&ui asse& din rue de ourin din 8ruxe&&es) rea&i+at *ntre 1F2H01F2O. /asa este re+u&tatu& unor "rofunde meditaDii *ntru rea&i+area unei noi arhitecturi) cu o "uternic forD de convin$ere) &i!er de orice form de istoricism) dar st"#nit "erfect) "#n *n u&timu& deta&iu. Ea este o c&ar demonstraDie a cutri&or fcute "entru definirea nu numai a unui nou voca!u&ar) dar mai a&es a unei noi %i ori$ina&e sintaxe. (&t o"er de im"ortanD ma4or a fost rea&i+at &a 8ruxe&&es *n anu& 1F2G de .ictor Corta "entru !irouri&e sindicatu&ui &ucrtori&or socia&iDti din 8ruxe&&es) aDa numita "La Maison du <eu"&e") construcDie a crei structur meta&ic %i +idrie discontinu era "erfect ex"rimat *n exterior. Stuctura ei reticu&ar) ce ca&ifica decorativ s"aDiu&) cu o "erfect unitate cu e&emente&e decorative) avea aDa cum s"unea :iu&io /ar&o (r$an"faDada modu&at *n ra"ort cu s"aDia&itatea "ieDii din faD) transformat *ntr0o diafra$m traforat) de mare sensi!i&itate %i su!ti&itate *n re&aDia cu atmosfera %i &umina". n u&tima "arte a vieDii Corta devine tot mai "uDin rece"tiv &a inovaDii) su"ravieI&u#nd *nc trei decenii u&time&or sa&e o"ere- "a&atu& de 8eaux0(rts din 12H3 %i $ara centra& din 8ruxe&&es) o"ere de factur neoc&asic) care "rin caracteru& &or c&asici+antsunt tota& diferite de ce&e care i0au adus ce&e!ritatea. <oate cea mai *na&t ex"resie a (rt Nouveau0&ui) Corta) sucom!a *n neoc&asicism) destinu& nou&ui sti& devenind "ro"riu& su destin. Cenr9 .an de .e&de 51FLO012GN6) om de cu&tur %i anver$ur euro"ean) a& doi&ea mare maestru !e&$ian a& sti&u&ui) "oate fi considerat "rinci"a&u& "romotor %i difu+or a& (rt Nouveau0&ui *n Euro"a. E& recunoDtea c a fost "*m"ins de dorinDa de a "rovoca excitaDie... de a inau$ura o RenaDtere" 5Die Renaissance im modernen ?unst$e@er!e6 %i de a *ncerca de &a !un *nce"ut fundamentarea miDcrii) modu& de transmitere a ex"erienDe&or) renovarea $enera& a metode&or de "roiectare %i 4ustificarea o!iectiv %i "siho&o$ic a oricrei forme de creaDie. eoretician %i "ro"a$andist *n cadru& $ru"u&ui La Li!re EsthPtiJue 5care a *n&ocuit din 1F2O $ru"u& "Les =="6) recunoaDte "rioritDi&e &ui Morris considerindu0&e *ns "rea aristocratice) "rea ru"te de rea&itate- "este fr *ndoia& c o"era %i inf&uenDa &ui ;ohn RusAin %i Bi&&iam Morris au fost seminDe&e care au fecundat s"iritu& nostru) au tre+it activitatea noastr %i au "rovocat com"&eta re#nnoire a ornamenticii %i a forme&or decorative"

.an de .e&de este convins c re*nnoirea artei se va face "rin acce"tarea cu *ncredere a maDini&or %i a "roducDiei de serie) ceea ce nu0& va im"iedica s ai! *n 121M un conf&ict deschis &a reuniunea BerA!und0u&ui cu Cermann Muthesius) afirm#nd c artistu& este *n mod intim "esen'ia&mente un individua&ist acer!) un creator s"ontan. E& nu se "oate su"une vo&untar unei disci"&ine care *i im"une norme %i canoane". Lun$a sa carier *nce"e *n anu& 1F2N cu activitatea de "rofesor de arte decorative %i industria&e &a "La Nouve&&e UniversitP") du" ce ex"usese cu an *nainte &a <aris o"ere de "arredamento" 5amena4ri interioare6 &a so&icitri&e ne$ustoru&ui de art Si$fried 8in$. n 1F2F *Di deschide &a Ucc&e "ro"riu& &a!orator de arte a"&icate- "(rte dKIndustrie) de /onstruction et dKOrnamentation 0 .an de .e&de et /o". n 123H este chemat s conduc "?unst$e@er!&iches Institut" din Beimar) cruia *i construieDte %i sediu&. Du" intense&e co&a!orri didactico0"rofesiona&e din cadru& BerA!und0u&ui $erman) *n "erioada inter!e&ic conduce "&KInstitut su"Prieur des arts decoratifs de &a /am!re") a"oi construieDte o serie de remarca!i&e &ocuinDe "rivate) os"iciu& din Cannovra) "recum %i "avi&ioane&e !e&$iene de &a Ex"o+iDii&e InternaDiona&e de &a <aris din 12ON %i de &a Ne@ QorA din 12O2. /u toate c *n matricea sti&istic a (rt Nouveau0u&ui "re+enDa !ritanic a fost su!stanDia&) tre!uind doar s i amintim "e Morris) .o9se9) (sh!ee) MacAmurdo) &umea !ritanic oficia& a "rimit cu o mare reticenta) dac nu chiar cu ne*ncredere nou& sti& euro"ean) "e care *& consider o "ma&adie decorativ" cunoscut su! nume&e de (rt Nouveau) du" cum afirma Bi&&iam /rane. La :&as$o@) *ntr0un am!ient s"ecific) a"are un $ru" de creatori) $ru"aDi "#na &a urm *n 4uru& Sco&ii de 8e&&e (rte) care vor aduce una dintre ce&e mai im"ortante contri!uDii &a (rt Nouveau. :ru"u& cunoscut su! nume&e de ":&as$o@ !o9s" din care faceau "arte ;.:uthrie) ;.Laver9) E.(.Ba&ton) *m"reun cu ce& de &a 8e&&e (rte) format din /h.R.MacAintosh) C.Macnair %i surori&e Macdona&d) au fost ace&ea care au format ceea ce avea s fie si sa se numeasc "Scoa&a de &a :&as$o@". <ersona&itatea de v#rf a "Dco&ii" a fost arhitectu& /har&es Rennie MacAintosh 51FLF012HF6) re&i+atoru& unei o"ere definitorii "entru (rt Nouveau *n $enera& %i "entru ce& !ritanic *n s"ecia&. O"era sa de referinD) Scoa&a de 8e&&e (rte din :&as$o@) a fost rea&i+at *ntre anii 1F2F01F22) du" "artici"area &a ex"o+iDia "(rt and /rafts" de &a Londra din 1F2L %i este o o"er ce ofer (rt Nouveau0u&ui o nou variant) o nou inter"retare) care sta!i&eDte o nou re&aDie mai acut) mai direct) *ntre osatura mura& masiv) cu!ic %i decoraDiunea interioar *n care "redominau meta&u& %i &emnu&. /u o schem "&animetric &inear "Rcoa&a" conDine "e "artea intrrii doua r#nduri de au&e) iar *n "artea "osterioar se af& scara "rinci"a& *ncon4urat de o $a&erie0mu+eu. n "rDi&e extreme a&e "&anu&ui sunt ad"ostite direcDiunea %i !i!&ioteca. Im"ortant nu este schema distri!utiv a Dco&ii ci fa"tu& c "&anu& inf&uenDea+ faDade&e im"un#nd asimetrii) fa"t constant *n a"roa"e *ntrea$a o"er a &ui MacAintosh. <e un "arament de "iatr de ta&ie se $sesc &ar$i&e ferestre a&e au&e&or0ate&iere) cor"u& "rinci"a& centra& fiind !o$at *n e&emente "&astice de o ex"resiv sim"&itate $eometric. <orta&u& de intrare av#nd *ncastrat *n e& o fereastr "o&i$ona& este &e$at de trotuar cu o scar cur!i&inie. <re+enDa

acestor e&emente etero$ene nu ru"e *ns unitatea faDadei cor"u&ui "rinci"a& *n care se simte o va$ inf&uenD a arhitecturii !arona&e scoDiene. (&t o"er definitorie a &ui /har&es Renn9 MacAintosh este "Ci&& Couse") rea&i+at *n 123H du" mari&e succese avute &a Ex"o+iDia Secession0u&ui viene+ din 1233 %i &a Ex"o+iDia de &a orino din 123H. /onstruit &a Ce&ens!ur$h) ca o mare reDedinD unifami&ia&) "re+int une&e ana&o$ii cu case&e rea&i+ate de .o9se9) dar &im!a4u& este de a&t factur) de a&ta ca&itate) mai !o$at) mu&t mai evo&uat) cu ori$ina&e so&uDii un$hiu&are) ceea ce re"re+int unu& din "rime&e exem"&e de descom"unere a masei vo&umetrice *ntr0 o serie succesiv de "&anuri) fa"t care antici"ea+ tema fundamenta& a miDcrii o&ande+e neo"&asticiste. Exterioru& casei este caracteri+at de o vo&umetrie "uternic) ri$uroas) de o mare &im"e+ime %i unitate co&oristic) iar interioru& este una dintre ce&e mai reuDite rea&i+ri a&e &ui MacAintosh) a4un$#nd cu rafinament &a o ex"resivitate maxim) "rin dominarea com"o+iDiei de e&emente recti&inii) "rin 4ocu& savant a& "trate&or *ntr0o mare f&uenD ritmic) "rin cu&oarea de su!ti& ca&itate. (ceast o"er este considerat de De 7usco ca ""articu&ar sinte+ de or$anicitate %i a!stracDiune) ceea ce formea+ caracteristica (rt Nouveau0u&ui *ncarnat *n o"era arhitectu&ui scoDian". O a&t variant "&in de vita&itate a (rt Nouveau0u&ui a oferit0o muri!undu& Im"eriu austro0un$ar) unde miDcarea a "rimit) nu *nt#m"&tor) nume&e de Secession 5sau Se+ession6) marc#nd su!stanDia&) *n "ofida unor su"erficia&itDi) *ntrea$a devenire a arhitecturii moderne. 8a+#ndu0se "e decorativism) dar fiind un verita!i& "re&udiu &a "rotoraDiona&ism) $raDie sim"&ificri&or forma&e %i decorative) aceast arhitectur a unui im"eriu ce *Di tria u&timii ani are *ntr0o oarecare msur un su"ort ideo&o$ic *n teorii&e &ui Sem"er) care "ro"ovduiau "rintre a&te&e %i o &e$tur mai intim) mai "rea&istic" *ntre arhitectur %i noi&e exi$enDe estetice %i socia&e a&e e"ocii. n studiu& "Moderne (rchiteAtur" "u!&icat *n 1F2M a"are textu& conferinDei) Dinut de Otto Ba$ner cu oca+ia numirii sa&e ca "rofesor &a (cademia viene+) *n care se afirma- "!a+a conce"Dii&or dominante a+i *n arhitectur se va schim!a, va tre!ui s se *nDe&ea$ c sin$uru& "unct de "&ecare "entru creaDia noastr artistic o "oate constitui numai viaDa modern. Orice creaDie modern tre!uie s cores"und noi&or materia&e %i cerinDe&or "re+entu&ui, "entru a cores"unde omenirii moderne) ea tre!uie s ex"rime "&astic existenDa noastr... s Din seama de cuceriri&e co&osa&e a&e tehnicii %i caractere&e $enera&e) "ermanente a&e umanitDii. <entru a ne ex"rima "e noi %i tim"u& nostru) nou& sti& modern va tre!ui s ex"rime schim!area c&ar a sensi!i&itDii de "#n acum) decderea a"roa"e tota& a romantismu&ui %i victoria raDiunii *n toate creaDii&e noastre". <rin construcDia staDii&or metrou&ui viene+ din ?ar&s"&at+ %i de &a SchSn!runn) Ba$ner rea&i+ea+ o o"er *n care e&emente&e neoc&asice sufer o di&uDiune) o sim"&ificare) o esenDia&i+are) fc#nd &oc unui nou &im!a4 decorativ) care do!#ndeDte noi va&enDe *n o"ere&e succesive) cumsunt- !i!&ioteca %i !iserica din Steinhof din 123O0123N %i /asa de Economii a <oDte&or din .iena) rea&i+at *n anu& 123L.

/asa de Economii a <oDte&or) una din o"ere&e sa&e ca"ita&e) rea&i+at *ntre 123M %i 123L) este caracteri+at de o mare "uritate a s"aDii&or interioare. Co&u& este dominat de un tavan trans"arent) de stic& %i meta&) care asi$ur o i&uminare "&enar a unui s"aD iu "f&uid") e&astic) de o a&eas ca&itate tacti&) cu un "ronunDat caracter monumenta&. Sti&u& &ui Otto Ba$ner se maturi+ea+ *n contact cu mai tinerii si disci"o&i) oferind o a&ternativ "ro"rie a (rt Nouveau0&ui) de &ar$ coerenD) e&i!erat de re+iduuri&e istoriciste. Ba$ner considera c noua arhitectur tre!uie s se e&i!ere+e de orice imitaD ie) s fie *n consens cu tehnici&e moderne. EsenDia& "entru e& este "nou&" ca form de refu+ a tradiDiei %i ca mod cert de *ncadrare *n viitor. Idea&u& su "ro$ramatic "entru arhitectura viitoru&ui era- "ori+onta&itatea &inii&or) su"rafeDe "&ane) e&iminarea decoru&ui su"erficia&) aco"eriDe *n teras) ex"rimarea *n faDad a structurii constructive". Ba$ner) "entru atin$erea idea&u&ui ce este *n definitiv "(rhitectura Modern") "reconi+ea+ o renovare a &im!a4u&ui arhitectura& "rin "strarea scheme&or com"o+iD iona&e c&asice %i o!Dinerea de efecte decorative "rin rea&i+area de desene ornamenta&e "&ate %i "rin articu&aDia vo&ume&or redus &a articu&aDii de &inii. 8enevo&o afirma c Ba$ner renovea+ re"ertoriu& tradiDiona& arhitectura&o0 decorativ "rin trans"o+iDia va&ori&or forma&e din va&ori "&astice *n va&ori cromatice) "rin mutaDia de &a "totu& rotund &a totu& "&an", Rie$& ar vor!i de trecerea de &a va&ori tacti&e &a va&ori o"tice. Tntre$u& or$anism arhitectura& este dinami+at %i transformat $raDie acestui "tratament") iar instrumentu& ri$id a& tradiDiei devine e&astic) mu&at "e noi&e exi$enDe estetice a&e e"ocii. Uti&i+area acestor "rocedee) "&ine de consecinDe) se va $enera&i+a *n deceniu& urmtor) e&e devenind com"onente fundamenta&e a&e $ustu&ui euro"ean. <rin o"era sa construit %i scris) "rin ro&u& su de iniDiator a& re#nnoirii arhitecturii) Ba$ner Di0a do!#ndit un &oc "roeminent) de *na&t "resti$iu *n *ntrea$a miD care modern euro"ean) fiind una dintre ce&e mai re"re+entative fi$uri a&e "(rhitecturii Moderne". (&t "ersona&itate de v#rf a secession0u&ui a fost arhitectu& ;osef Maria O&!rich 51FL20123F6. E& a aderat *m"reun cu :ustav ?&imt) ?.Mosch %i ;osef Coffmann &a miD carea secessionist) a condus revista ".er Sacrum" %i a or$ani+at numeroase ex"o+iDii de mare im"ortanD "entru nou& sti&. O&!rich a rea&i+at &a .iena *n 1F2F "/asa Secessiunii") o"er destinat ex"o+iDi&or de "&an "trat) cu un atrium *ncununat de o cu"o& aurit) "recum %i case&e 7riedmann %i Cinter!ruh&) construcDii de o mare sim"&itate vo&umetric com"ensat *ns de o inedit form a deschideri&or) a articu&aDiei aco"eriDuri&or) a decoraDiei "ictura&e &ineare de c&ar ins"iraDie natura&istic. La cererea "rinci"e&ui Ernst Lud@i$ von Cessen) O&!rich "roiectea+ *n 1231 %i rea&i+ea+ inte$ra& "#n *n 123N) &a Dortmund) o"era sa ca"ita&) ce&e!ra "?unst&er ?o&onie") un com"&ex cu&tura& cu s"aDii ex"o+iDiona&e) cu &ocuinDe "entru artiDti %i "entru "rinci"e. n 123F) anu& neaDte"tatei sa&e morDi) &a numai M1 de ani) O&!rich mai construieDte mari&e ma$a+ine iet+ din D>sse&dorf.

O"era sa) vast cantitativ %i va&oroas ca&itativ) "are a fi rea&i+at dintr0o sin$ur res"iraDie) "arc fr nici un efort. "Munca mi se "are at#t de uDoar" o!iDnuia s s"un *n tim" ce desena sin$ur) "&in de "asiune) a!so&ut totu&) de &a "&anuri %i secDiuni &a ceasuri) "ro$rame) afiDe) "anouri indicatoare) uniforme etc. Din aceeaDi &ume) din ace&aDi mediu cu&tura& efervescent) "rovine %i arhitectu& ;osef Coffmann 51FN3 12GL6 a crui o"er deDi conDine une&e ecouri din Ba$ner) este o o"er *n care se face un nou sa&t ca&itativ *n ceea ce "riveDte Secession0u&) *n care se a4un$e &a *m"&inirea a ceea ce unii vor numi) "e !una dre"tate)"Sti&u& 1233". La *nce"utu& carierei sa&e ;osef Coffmann rea&i+ea+ c#teva vi&e *n 4uru& .ienei) iar *n 123O sanatoriu& de &a <urAersdorf) o"era des"re care 8enevo&o s"une c este defini!i& *n &imite&e metodei @a$neriene) a"r#nd ca o sim"&ificare %i esenDia&i+are a discursu&ui arhitectura&. Edificiu& se "re+int ca un !&oc de +idrie a&!) *ncoronat de o sim"& co"ertin %i "erforat de $o&uri&e ferestre&or de forme variate, un sin$ur r#nd de crmi+i %i ancadramente a&!e %i !&eu marchea+ co&Duri&e) "entru o!Dinerea doritei trans"o+iDii de efecte vo&umetrice. Dar o"era de c"t#i a &ui Coffmann este <a&atu& Stoc&et din 8ruxe&&es) *nce"ut *n 123G %i terminat *n 121M) o"er exce"Diona&) cu $eneroase vo&ume "&acate *n marmor a&! de Norve$ia) !ordate de su!Diri &iste&e de cu&oare *nchis) cu corniDe de !ron+ simetrice) dar &i!er re$ru"ate du" necesitDi estetice %i funcDiona&e. <a&atu& este aDe+at *ntr0un "arc or$ani+at du" criterii $eometrice fiind) aDa cum s"unea 8enevo&o "un fe& de a!stracDiune monumenta&) care imo!i&i+ea+ forma unei vieDi "arcurse". Eduard SeAe& considera aceasta o"er esenD ia&mente arhitectonic) *n ea fiind "re+ente "&inii neutre din "unct de vedere tectonic... n co&Duri unde se *nt#&nesc dou sau mai mu&te mu&uri "ara&e&e efectu& "are a fi o ne$aDie a so&iditDii vo&umu&ui construit)... ca %i c#nd "ereDii nu ar avea nevoie de o construcDie masiv ci de mari su"rafeDe de Destur fin) unite &a co&Duri de !en+i de meta&". DecoraDia interioar este e&i!erat de orice urm de istoricism) de medieva&ism) fiind rea&i+at de Biener BerAstatte) care *Di im"usese *n *ntrea$a &ume "rinci"ii&e constructive %i forma&e) mo!i&ieru& viene+ devenind a"roa"e o!&i$atoriu *n orice &ocuinD !ur$he+. Secessionu&) varianta austriac a (rt Nouveau0u&ui) "oate fi *m"rDit *n trei fa+e ma4ore) fiecare re"re+entat de c#te o "ersona&itate de exce"Die. <rima fa+) cea c&asici+ant are ca re"re+entant de v#rf "e Otto Ba$ner) a doua fa+) cea decorativ *& are "e ;osef Maria O&!rich iar a treia) cea sim"&ificatoare) "rotoraDiona&ist) "e ;osef Coffmann. De 7usco considera c ""rivit de &a distanD) ex"erienDa viene+ "are... a fi extras din (rt Nouveau o serie de as"ecte... i+o&a!i&e- vo&umu&) "&anu&) &inia) "recum %i ce&e mai diferite instincte decorative. (cestea din urm) odat se"arate de contextu& de !a+ "recum %i de a&Di factori &in$vistici) vor fi ec&i"sate *n favoarea unui $ust conformativ schematic %i e&ementar) de unde %i inf&uenDa Secession0u&ui asu"ra "rotoraD iona&ismu&ui Di... re"ercusiunea Dco&ii viene+e asu"ra :ermaniei unde sti&u& va c"ta o nou variant".

(ceast variant a (rt Nouveau0&ui avea s "rimeasc *n :ermania nume&e de ;u$endsti& Di) chiar dac nu s0a *m"&init "rin o"ere arhitectura&e re"re+entative) s0a rea&i+at *ns "&enar *n domeniu& arte&or a"&icate) domeniu *n care &umea $erman va exce&a. (4uns &a unitate naDiona& re&ativ t#r+iu 51FN16) :ermania "*Di transfer exce"D iona&a dotare or$ani+atoric mi&itar "e "&anu& com"etiDiei industria&e) de"Dind cu o remarca!i& vite+ starea de *na"oiere %i devenind imediat mode& de "racticitate %i disci"&in) demn de urmat de toata &umea" 5:./.(r$an6. 7r a avea "ersona&itDi de frunte) miDcarea modern $erman se desfDoar *n cadru& unui "recis "ro$ram cu&tura&) $raDie cruia se deschid numeroase Dco&i de arte a"&icate) mu+ee industria&e) ex"o+iDii. /u o &ar$ dis"oni!i&itate "entru tot ce era va&oros "e "&an mondia&) conDtienDi de fa"tu& c totu& tre!uia modificat) transformat) *n conformitate cu nevoi&e %i as"iraDii&e &umii $ermane) conducatorii miDcrii) cum a fost arhitectu& Cermann Muthesius) ataDat comercia& &a Londra) au de"us eforturi ma4ore "entru aducerea *n :ermania a "rinci"ii&or inovatoare !ritanice) cu ma4ore consecinDe "entru *ntre$u& BerA!und. E&ement fundamenta& a& re*nnoirii $enera&e) artistice) structura&e %i decorative) "rima miDcare de avan$ard) care a fost (rt Nouveau0u&) a fost "rimit *n :ermania cu un sincer entu+iasm %i nu cu reDiere) ca *n 7ranDa sau (n$&ia) &a ea ader#nd fi$uri&e ce&e mai re"re+entative a&e avan$ardei. Nume&e miDcrii este dat de revista ";u$end" a"rut *n 1F2L) urmat de "DeAorative ?unst" *n 1F2N) an *n care se deschide &a M>nchen %i o mare ex"o+iDie de arte a"&icate. ot *n acest an (u$ust Ende&& 51FN1012HG6 rea&i+ea+ ce&e!ru& studio foto$rafic "E&vira") cu o faDad de factur oniric) de un decorativism a!stract. /u oca+ia Ex"o+iDiei Universa&e din 1233) &a <aris se adun "entru *nt#ia oar *n mod or$ani+at *ntrea$a avan$ard euro"ean. Ex"o+iDia avea s fie considerat ca moment maxim) de a"o$eu a& (rt Nouveau0&ui) dar %i c#ntecu& su de &e!d. (cest moment de confruntare a ex"onenDi&or de v#rf ai nou&ui sti& avea s re"un *n discuDie "articu&aritDi&e (rt Nouveau0u&ui *n 7ranDa) Dara *n care "nou& sti& a fost *n $enera& un sti& mai mu&t decorativ) *m!rc#nd un sti& tradiDiona& decorativ cu o "atin efemer dar dinamic) care a4un$e "#n &a urm &a or$iastice excese decorative" 5:./.(r$an6. Una dintre fi$uri&e ce&e mai interesante a&e (rt Nouveau0u&ui a fost Cector :uimard 51FLN012M16) arhitect des"re care 8runo Uevi s"unea c "animea+ staDii&e de metrou "ari+ian cu !&a+oane de forme cur$toare %i &am"ioane ste&ate sau *n form de orhidee, vivace *n desenu& unei msuDe sau a unui $ri&a4 este *ns incert &a scara construcDii&or) de &a /aste& 8eran$er &a /aste& Cenriette) e& ad4ectivea+ cu stranii %i fastidioase or$anisme arhitectura "e care nu reuDeDte s o domine". Cector :uimard afirma c "nu am fcut a&tceva dec#t s a"&ic teorii&e &ui .io&&et0 &e0Duc) fr a fi *ns fascinat de Evu& mediu". E& intenDiona s se conforme+e ""racticii) c&imatu&ui) s"iritu&ui naDiona& %i "ro$resu&ui fcut *n DtiinDe&e %i *n cunoDtinDe&e "ractice... <entru a fi sincer) un sti& de arhitectur tre!uie s fie "rodusu& so&u&ui unde e& exist %i a& e"ocii care are nevoie de e&".

n o"era &ui :uimard) ?enneth 7ram"ton identifica trei eta"e) trei sti&uri- un sti& nonDa&ant) rustic ca &a cha&eturi&e de &a Dar construite *ntre 1F22 %i 123F) re"re+entat de /aste& Cenriette rea&i+at *n 1233, a& doi&ea sti& este un sti& ur!an cu +idria din crmi+i *n$ri4it fasonate %i scu&"tate) aDa cum *& $sim &a "ro"ria0i cas "ari+ian din avenue Mo+art) construit *n 1213, Di) *n fine) a& trei&ea sti& care este caracteri+at de uti&i+area unui materia& com"o+it) din fier %i stic&) cu care rea&i+ea+ staDii&e metrou&ui din <aris. Intrarea Ita&iei *n "modernism" s0a datorat Ex"o+iDiei InternaDiona&e de &a orino din anu& 123H) oca+ie de ma4or afirmare si confruntare euro"ean a "rinci"a&e&or ex"erienDe de avan$ard. (rhitectu& Ernesto 8asi&e este unu& dintre ex"onenDii de frunte a& sti&u&ui "Li!ert9") nume su! care este cunoscut *n Ita&ia nou& sti&. /unosctor "rofund a& &ui .io&&et0&e0Duc) a &ui <u$in %i Morris) Ernesto 8asi&e a extras o verita!i& "oetic a (rt Nouveau0u&ui "rin articu&area su!ti& a vo&ume&or %i su"rafeDe&or reduse &a forme&e &or esenDia&e. <rime&e o"ere &e execut cu "ri&e4u& Ex"o+iDiei NaDiona&e de &a <a&ermo din anu& 1F2H) unde construieDte une&e "avi&ioane "recum %i o $a&erie a maDini&or) dar dovada *ntre$u&ui su ta&ent o d &a .i&&a de &a I$ea) unde rea&i+ea+) *n forma cea mai de sus a &im!a4u&ui euro"ean) o o"er care a!andonea+ citate&e $reoaie neo$otice) articu&#nd f&exi!i& remarca!i&a vo&umetrie. O"era &ui 8asi&e tre!uie *nDe&eas &a 4usta ei va&oare at#t *n context euro"ean c#t) mai a&es) *n context ita&ian) fiind remarca!i& fa"tu& c ea a reuDit s statute+e un nou &im!a4 %i aceasta *ntr0o Dar *n care din cau+a "re+enDei vio&ente a trecutu&ui orice nou &im!a4) s"re a avea vreo Dans de succes "eren) tre!uie s fie cu o "rofund %i va&oroas *ncrctur. 8asi&e nu este atins de de$enerescenDa ma&adiv a unei ornamentaDii f&ora&e "rost *nDe&eas) e& fo&osind un &im!a4 "oetic de un rafinament "rofund) care *& menDine *ntr0o stare remarca!i& de &i!ertate de creaDie. *n 1FFH e& afirma- "Dac cineva *ndr+neDte s "rseasc ca&ea universa& !tut) s"re a cuta o ori$ina&itate sau o nou ex"resie) aceasta duce &a exa$eratu& forDat sau &a o manier anume) vecin cu i+uri&e de"reciatu&ui $ust france+". Uevi s"une c s"re deose!ire de o"ere&e &ui Corta sau O&!rich sau a inte&ectua&ismu&ui &ui Cenr9 .an de .e&de) Li!ert90u& ita&ian a fost ceva "mai mu&t dec#t o miDcare sau o mod instaurat de &iteratura de factur dKannun+ian". O a&t o"er definitorie "entru (rt Noveau0u& ita&ian este /asa 7eno$&io) rea&i+are de o im"eca!i& unitate sti&istic) care face "rofund re$retu& retra$erii "rea tim"urii din viaDa arhitectura& a autoru&ui) arhitectu& <ierro 7eno$&io. Li!ert90u& are *n "ersoana &ui Raimondo DK(ronco 51FGN012HO6 un a&t re"re+entant de frunte) e& fiind rea&i+atoru& "avi&ioane&or Ex"o+iDiei de &a orino din 123H) o"ere care *n "ofida unor asemnri de "s"irit" cu Secession0u& viene+) rm#n definitorii "entru nou& sti& "rin su"rafeDe&e vi!rate) aco"eriDuri&e cur!i&inii) !o$atu& cromatism. "Mase&e sunt virtua&mente su"use $ravitaDiei) iar o$&in+i&e de crista& scufundate *ntr0o de!ordant decoraDie f&ora& *nvin$ "rintr0o s"aDia&itate vese& vo&umu& devenit astfe&

sceno$rafic. Sa&onu& arte&or decorative a&e crui cavitDisunt *nmuiate de stofe care at#rn) ce "ar mai mu&t decoraDie dec#t construcDie"... este o verita!i& ""o&emic re!e& &a fa&su& monu0menta&ism care caracteri+ea+ edificii&e contem"orane" 58runo Uevi6. Raimondo DK(ronco *Di continu cariera *n urcia) unde *n ca&itate de arhitect a& su&tanu&ui (!du& Camid) tim" de uns"re+ece ani) rea&i+ea+ o o"er remarca!i& *n care trans"ar at#t e&emente a&e nou&ui sti& c#t %i ecouri a&e tradiDiei &oca&e. Uevi atra$e atenDia c DK(ronco a fost contem"oran cu 8asi&e) .o9se9) 8er&a$e %i Su&&ivan) c a a"arDinut deci $eneraDiei care a adus im"ortante contri!uDii &a statutarea unui nou &im!a4 a& arhitecturii. DK(ronco a avut o carier *n care mari&e "roiecte rea&i+ate au a&ternat cu une&e ce au rmas ""roiecte de sertar". (u rmas neexecutate at#t &ucrri din ""erioada ita&ian" a arhitectu&ui) c#t %i &ucrri din ""erioada turceasc". otuDi a rea&i+at suficiente &ucrri care s ne "ermit a ne face o ima$ine des"re contri!uDia fundamenta& "entru (rt Nouveau) "e care arhitectu& ita&ian a avut0o. .arianta de (rt Nouveau "ro"us de DK(ronco are &e$turi or$anice cu *ntrea$a miDcare) dar *n s"ecia& cu Secession0u& viene+) dominat de fi$uri&e &ui Ba$ner) O&!rich %i Coffmann. DK(ronco reuDeDte s se inte$re+e *n &umea com"o+it a /onstantino"o&u&ui) fc#nd u+ cu mare su!ti&itate de e&emente&e &oca&e de &im!a4 arhitectura&) "e care &e0a tradus *n &im!a4u& "ro"riu a& (rt Nouveau0u&ui) conferind astfe& sti&u&ui une&e caracteristici ori$ina&e) care au dat o"erei sa&e o s"ecificitate distinct. <rima sa o"er "constantino"o&itean" a fost o f#nt#n construit &a o"hane "e ma&uri&e 8osforu&ui. O"era este &e$at direct de e&emente&e forma&e ec&ectice s"ecifice sf#rDitu&ui seco&u&ui a& =I=0&ea. /u toate c nu fo&oseDte nici un e&ement s"ecific a& &im!a4u&ui caracteristic (rt Nouveau0u&ui) DK(ronco a4un$e s $seasc un "caracter" simi&ar cu ce& a& nou&ui sti&) anunD#nd o viitoare schim!are de factur forma& %i com"o+iDiona&. Nou& sti& este "&enar manifestat &a moscheea de &a ?araAo9 512326 de &#n$ "odu& :a&ata) a+i dis"rut. Raimondo DK(ronco a articu&at e&emente&e s"ecifice a&e moscheei- sa&a de ru$ciuni %i minaretu&) cu s"aDii&e re+ervate &a "arter comerDu&ui) reuD ind s cree+e dou forme distincte "rin modu& de re+o&vare "&animetric a so&uDiei) *n care "ot fi $site ecouri "arc "rotoraDiona&iste. *n ceea ce "riveDte decoraDia se "oate remarca $sirea %i ex"&oatarea cu virtuo+itate a unor so&uDii simi&are cu ce&e a&e Secession0u&ui viene+) cum ar fi "&acarea exterioare&or edificiu&ui cu "&ci su!Diri de marmor *ncadrate *n rame meta&ice %i fixate cu !u&oane si a$rafe. ntrea$a decoraDiune "Li!ert9" este re+o&vat cu mare a!i&itate fiind "ermanent su!ordonat com"o+iDiei $enera&e. (&t o"er remarca!i& a acestei fa+e a fost reDedinDa de var a am!asadoru&ui Ita&iei) *n care e&emente tradiDiona&e &oca&e au fost asimi&ate %i inter"retate *n mod creator, astfe& &a case&e de &emn s"ecifice *ntre$u&ui univers !a&canic s0au adu$at

e&emente de factur renascentist. David :e"hard 5*n revista (rchitettura nr.1O2 din 12LL6 remarc simu&taneitatea dintre creaDia remarca!i& %i "ersona& a &ui Raimondo DK(ronco %i cea a contem"oranu&ui su de "este ocean) arhitectu& C.Richardson. Dar o"era arhitectura& a &ui DK(ronco confer *n "&us (rt Nouveau0u&ui o nou ca&ificare mai a&es "rin modu& *n care inter"retea+ *n cheie modern "citate&e" arhitecturii !a&canice.

(R NOU.E(U N RUSI( 7aimosu& "fin de siec&e") aductor de fundamenta&e schim!ri *n toate domenii&e artistice) avea s se fac "re+ent %i *n uriaDu& im"eriu rus $raDie unei miDcri cunoscut su! nume&e de "Mir isAusstva" 5Lumea (rtei6) miDcare ce a *ncercat s fa+e+e "entru "rima dat arta rus cu arta Euro"ei occidenta&e. ntr0o Rusie care nu a cunoscut revo&uDia im"resionist) miDcarea "Mir IssAustva a n+uit s fie o "unte de trecere s"re arta modern) fiind) *ntr0o mare msur) o re"&ic ruseasc a miDcrii france+e "Na!i" 5*n e!raic- na!iV"reofet6) miDcare a"rut su! inf&uenDa o"erei unice a &ui :au$uin) din care au fcut "arte <.8onnard) M.Denis) :.Lacom!e) <.Ranson) ?.Rousse&) <.SPrusier) 7..a&&otton) E..ui&&ard) etc. 7ondatorii miDcrii) $ru"ate *n 4uru& revistei "Mir isAusstva" au fost (.N.8enois) L.8aAst) S.<.Dia$hi&ev) M.Do!u4insAi) E.E.Lansere %i ?.(.Somov) crora &i s0au adu$at tem"orar sau "arDia& "ersona&itDi "roeminente a&e artei ruse ca I.I.8i!i&in) (.I.:o&ovin) I.E.:ra!ar) ?.(.?orovin) ?ustodiev) (.<.Ostroumova0Le!edeva) Ma&iutin) Roerich) ..(.Serov) .ru!e&. /utri&e *nnoitoare) menite s dea o nou direcDie artei ruse) nu au fost fcute doar *n domenii&e &iterare) teatra&e %i "ictura&e) ci %i *n domeniu& arhitecturii %i a& arte&or decorative %i a"&icate) iar re+u&tatu& a fost a"ariDia *n u&timu& deceniu a& seco&u&ui a& =I=0 &ea a unei arhitecturi a"ro"iate tematic %i forma& de (rt Nouveau0u& euro"ean. (ceast nou arhitectur) se situa sti&istic *ntre construcDii&e "f&am!oaiante" sau "ce"iforme" a&e ?rem&inu&ui) cum s"unea van Loon) %i inovaDii&e (rt Nouveau0u&ui franco0!e&$ian sau a&e secession0u&ui viene+. (rt Nouveau0u&) *n toat com"&exitatea &ui) s0a manifestt *n Rusia *n forme %i su! as"ecte mu&ti"&e. "Noua art" "oarte fi definit) ca o suit de motive decorative &a mod) a"&icate cu mai mu&t sau "uDin discernm#nt "e tot ce era vanda!i&) de &a case&e de ra"ort "#n &a !atiste&e de !u+uInar. E& a "ermis o sinte+ ori$ina& %i !inevenit *ntre diferite&e tendinDe cu&tura&e a&e imensu&ui im"eriu) fiind *n ace&aDi tim" %i "cheia de intrare" a artei ruseDti *n Euro"a. Sti&u& Modern) cum numesc ruDii aceast su!variant a (rt Nouveau0u&ui) va deveni mi4&ocu& de ex"resie a& unei c&ase noi) !o$ate %i "uternice) care se *nde"rta de

aristocratica autocraDie Darist revendic#ndu0Di dre"tu& ei "*n cetate". Nou& sti& este indiso&u!i& &e$at de co&onia artistic creat de ctre ma$natu& ci&or ferate Savva Mamontov %i de ctre soDia sa "e domeniu& &or de &a (!ramtsevo) co&onie fcut du" mode&u& !ritanic "(rts and /rafts". <entru tinerii artiDti cu idea&uri comune) sensi!i&i+aDi "arc de idei&e &ui Bi&&iam Morris) (!ramtsevo a fost un verita!i& &a!orator de studiu %i creaDie) unde "uteau s studie+e *n voie tradiDii&e arte&or "o"u&are %i a decoraDiei DrneDti tradiDii "e care Rusia cu&tivat) care as"ira s"re occidenta&i+are) a4unsese sa &e uite. (rtiDtii de &a (!ramtsevo au re"us *n va&oare vi$uroase&e tehnici tradiDiona&e a&e fa!ricrii mo!i&ieru&ui) a&e scu&"turii *n &emn sau "iatr) tehnici asu"ra crora se documentau $raDie unor verita!i&e ex"ediDii etno$rafice fcute "rin sate&e din a"ro"iere. <re&ucr#nd) sti&i+#nd %i modific#nd motive&e decorative %i ima$ini&e o!iecte&or tradiDiona&e DrneDti *n s"iritu& idea&uri&or (rt Nouveau0u&ui) ei au creat) *ntr0o oarecare msur) "remi+e&e arte&or decorative %i a&e desi$n0u&ui rus modern. n ciuda a"ariDiei unei noi c&ase de mi4&oc *n Rusia) !ur$he+ia) %i (rt Nouveau0u& este o art ti"ic !ur$he+) numru& ce&or care cum"rau o"ere de art sau comandau case arhitecDi&or era foarte restr#ns, cei care *Di construiau "case moderne" erau ce& mai adesea industriaDii mu&timi&ionari) care conduceau &a Moscova *ntre"rinderi renta!i&e. <ersona&itDi contradictorii) ei erau *n ace&aDi tim" noii oameni ai avan$ardei) dar %i "ersoane "de mod veche") convinse de im"ortanDa strvechi&or va&ori %i structuri socia&e %i mora&e a&e !isericii ortodoxe, unica schim!are "e care doreau s o vad afirmat *n "ravos&avnica Rusie era instaurarea unei noi dimensiuni "o&itice 0 o democraDie !a+at "e industria&i+are. Din r#nduri&e acestei "noi" aristocraDii financiare au a"rut mecenaDii noii arte) str#nDi *n 4uru& "u!&icaDiei "DimineaDa Rusiei") condus de mi&onara fami&ie Ria!ouchinsAi) +iar care a devenit "oficiosu&" (rt Nouveau0u&ui *n Rusia. Lui Moro+ov) Ria!ouchinsAi) Mamontov sau retiaAov &e era necesar un nou voca!u&ar vi+ua& care s &e "ermit afirmarea noii &or identitDi %i a statutu&ui &or. Simetria) echi&i!ru& %i $eometria recti&inie a c&asicismu&ui erau sim!o&uri&e c&asice a&e "uterii autocratice ruseDti. Ec&ectismu& de &a sf#rDitu& seco&u&u& a& =I=0&ea) era ne$at at#t din "unct de vedere forma& c#t %i "o&itic) cre#ndu0se astfe& "remi+e&e necesare afirmrii unei arhitecturi *n care orice re&aDie) chiar %i a&u+orie &a &umea neoc&asic era a!sent. Lumea inte&ectua& ruseasc) deDi nu cunoscuse im"resionismu&) era "re$tit "entru Noua (rt de o vi$uroas avan$ard "ictura& %i de miDcarea &iterar sim!o&ist) "recum %i de noua critic &iterar. <romotori ai unui nou mod de ex"resie "eminamente !ur$he+") artiDtii "Noii arte" erau re"re+entanDii ace&ei at#t de caracteristice "inte&i$henD ii" ruseDti) "ro$resist %i *n e$a& msur entu+iast %i de+ama$it. Su! inf&uenDa unor "ersona&itDi ca fi&osofu& 8erdiaeff sau $enia&u& artist tota&) !asu& Ra&ia"in) a unor scriitori ca (&exander 8&oA sau a unor "ictori ca MiAhai& .ru!e&) se va e&a!ora un nou &im!a4) care va "ermite tratarea "ro!&eme&or existenDia&e %i de ex"resie artistic) "rintr0o su!ti& ana&i+ "siho&o$ic) *ntr0un mod sce"tic %i emoDiona&) "rofund ori$ina&) dar a"ro"iat de

ceea ce de4a ex"rimaser artiDtii avan$arde&or euro"ene. (stfe& se "oate ex"&ica succesu& fenomena& "e scene&e occidentu&ui a !a&ete&or ruseDti a&e &ui D4ia$hi&ev) sau a o"erei 8oris :odunov) "recreate" de ctre Ra&ia"in) $raDie crora) aDa cum afirm RPau) ""entru "rima dat de &a ori$ini Rusia a ex"ortat forme noi de art %i a trimis *n strintate artiDti care nu mai veneau..."entru a &ua ci "entru a da &ecDii". <entru arhitectur curentu& (rt Nouveau *n Rusia a fost un fenomen &e$at mai mu&t de dinamica %i *m!ur$he+ita Moscov) dec#t de aristocraticu& <eters!ur$. E& s0a difu+at %i *n re$iunea .o&$i %i *n oraDe&e atinse de *nnoiri&e industria&e %i comercia&e) dar s"re deose!ire de ori$ina&itatea "e care a avut0o &a Moscova) *n "rovincii&e im"eriu&ui s0a ex"rimat ""rovincia&") &a nive&u& de sim"&u *m"rumut forma&) dominat de un decorativism "&a mod") adesea *ns "&in de s"irit de invenDie. /urentu& (rt Nouveau *n diverse&e "rovincii ruseDti este foarte "uDin cunoscut) "erioada avan$ardei "re %i "ostrevo&uDionare i$nor#ndu0& a"roa"e tota&) sau consider#ndu0& "caduc) *m!tr#nit) conservator") iar rea&ismu& socia&ist trat#ndu0& ca form ti"ic de "art !ur$he+ forma&ist) decadent) cosmo"o&it". Lev ?eAouchev este fr *ndoia& "rimu& dintre arhitecDii moscoviDi) care a rea&i+at) *n s"iritu& (rt Nouveau0u&ui o sinte+ verita!i& *ntre invarianDii sti&u&ui %i e&emente de factur naDiona&. Una din "rime&e sa&e o"ere de arhitectur "modern" a fost casa "e care a construit0o *ntre anii 1F2F 22 "entru O.(.List) *n care a com!inat "&anu& &i!er funcDiona&) ins"irat de O&!rich) cu o vo&umetrie masiv) evocatoare a Rusiei medieva&e) marcat de ro!uste co&oane care te duc cu $#ndu& forDa ex"resiv a caste&u&ui 8Pran$er a& &ui :uimard, decoraDia interioare&or era fcut cu mo+aicuri "o&icrome ieDite din s"iritu& de &a (!ramtsevo. (&t o"er re"re+entativ a &ui ?eAouchev a fost /asa IsaAov) rea&i+at *n anu& 123L) o"er care demonstrea+ cu e&ocvenD cum sensi!i&itatea de ti" (rt Nouveau "oate face ca faDada unui imo!i& de &ocuit s se "&astifice) s se transforme *ntr0un ansam!&u coerent) dominat de o f&uiditate tota&. Dar mare&e maestru a& noii "sinte+e ruseDti" a fost 7edor /heAhte&) autoru& unei serii de case remarca!i&e) fcute "entru c&ienDi exce"Diona&i) ca Moro+ov) Ria!ouchinsAi) Mamontov %i a&Di industriaDi. /u /heAhte&) ec&ectismu& este eradicat *n mod tota&. <&anuri&e sa&e &i!ere) funcDiona&e) "ar a fi ins"irate de .o9se9 %i O&!rich) sau tot at#t de !ine de "a&ate&e de &emn a&e Rusiei medieva&e. Scara %i "&anuri&e amintesc c#nd de une&e) c#nd de a&te&e. <entru c uti&i+ea+ auru& %i mo+aicuri&e f&ora&e de un "o&icromism rafinat %i de&icat) ca &a casa &ui Ste"an Ria!ouchinsAi) este difici& de s"us dac se ins"ir din catedra&e&e ?rem&inu&ui sau de &a secesioniDtii viene+i. Uti&i+area materia&e&or natura&e deriv at#t din tradiDia Drneasc ruseasc) c#t %i din (rt Nouveau0u& euro"ean) a& crui invariant este. Linia sa sinuoas "oate fi considerat o ce&e!rare sim!o&ist a ceea ce un critic moscovit a numit) referindu0se &a Mar$aret MacAintosh "ref&ectarea unei "ato&o$ii "siho0sexua&e) transcris *n meta& %i &emn") sau &a fe& de !ine

ins"irat din universu& !io&o$ic de care &umea Drneasc este mai a"ro"iat.