Radu Gabriela Mihaela Cl.

a X-a Seral

Gandirea
Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare si intelegere a informtieidespre lumea externa si despre noi insine.. Ca definitie, gandirea reprezinta procesul psihic de reflectare mijlocita si general abstracta - sub forma notiunilor, judecatilor si a rationamentelor - a insusirilor comune, esentiale si necesare ale obiectelor si relatiilor logice, cauzale dintre ele. (Psihologie Manual pentru clasa a X-a . Carcterul mijlocit al gandirii consta in faptul ca aceasta nu opereaza direct asupra realitatii ci asupra informatiei furnizate de percetii si de reprezentari. !e exemplu, daca ne trezim dimineata si vedem pamantul din gradina ud ir trada plina de balti, in minte am "#zi noapte a plouat". #cest este un act de gandire milocit deoarece eu nu vd ploaia ci efectele ei. ($xemlu dat in #. Cosmovici "Psihologie generala" pg. %&' . Caracterul general-abstract al gandirii consta in faptul ca se desfasoara permanent in directia evidentierii insusirilor generale si esentiale ale obiectelor si fenomenelor precum si a subordonarii unor modele ideale generale. (ene !escartes considra gandirea drept o calitate specifica spiritului. de unde rezulta ca noi am gandi tot timpul. !e fat, ganditorul pune semnul de egalitate intre gandire si contiinta ,constiinta reflexiva in special (#. Cosmovici "Psihologie generala" pg. %&' . )andirea este capacitatea de a rezolva probleme. in aceasta ccetiune, gandirea este aropiata de notiunea de inteligenta. #nlizand inteligenta, *. Piaget incercat sa determine caracterul innascut sau, dimpotriva, dobandit al acesteia, in timp. !esfasurand cercetari in domeniul pihologiei copilului, *. Piaget a concluzionat ca inteligenta se dezvolt treptat, satdial. #stfel acesta a stabilit etape in dezvoltarea inteligentei la copii+ - , - %.- ani - etapa senzorio-motorie. - %.- ani - / ani - este caracterizata de gandirea simbolica . - / - ' ani - gandirea intuitiva. - ' - %0 ani - stadiul operatiilor concrete. Conform psihologului american 1. )rander, noi nu vem o singur inteligenta ci mai multe. $le e dezvolta propriu, se imbina intre ele si formeaza o matrice a inteligentelor personale. Conceptia se numeste teoria inteligentelor multiple. Structura psihologica interna a gandirii !in punct de vedere structural, gandirea oate fi definita e rand ca+ - sistem de notiuni, judecati sau rationamente (latura de continut

- sistem de operatii (latura relationala - sistem de produse (latura operatorie a procesului Psihologul amrican *. P. )uilford a propus un model larg acceptat al structurii gandirii format din trei componente+ - operatii - evaluare - gandire convergenta - gandire divergenta - memorie - cognitie (cunoastere - continuturi - comportamental - semantic - simbolic - figural - produse - unitati - clase - relatii - sisteme - transformari - implicatii rezulta o structura multifactoriala a gandirii alctuita din %0, de paterne (microstructuri definite pe baza celor trei componente.

Pornind de la modelul din figura, )uilford a pus in evidenta patru trasaturi princile ale procesului gandirii+ - flexibilitatea - fluiditatea su cursivitatea - originalitatea - elaborarea 2nitatea fundamentala informationala a gandirii este notiunea. $a ete un construct mintal care include insusiri si prorietati comune esentiale si neesentiale ale obiectelor si fenomenelor. !upa modul in care satisfac criteriile esentialitatii si ale necesitatii, notiunile pot fi+ - empirice - limitate, saracacioase in continut, rigide sau labile. - stiintifice - cuprin insusirile esentiale ale obiectelor si fenomenelor !upa natura inusirilor e care le reflecta+ - concrete (palpabile - abstracte (imaginare *udecata - este o structura informationala mai complexa care reflecta obiectul in relatie cu alte obiecte

(ationamentul este o structura discursiva si ierarhizata in care gandirea porneste de la anumite date pentru obtinerea altora noi. Componenta operatorie a gandirii intr-un ansamblu de actiuni si procedee mintale de trnsformare a informatiei si a notiunilor in cunostinte noi sau solutii ale problemei. 3e pot distinge doua tipuri de operatii+ - fundamentale care cuprind+ - analiza - sinteza - comparatia - abstractizarea - generalizrea - concretizarea - instrumentale. # gandi inseamna rsunde intrebarilor "ce4, cum4,pentru ce4". Problema apre atunci cand o persoana isi propune sa realizeze un scop. #ceasta se defineste prin trei elemente+ - stare initiala (punct de plecare - scopul (starea finala - actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala catre starea finala. !upa cunoasterea elementelor care o alcatuiesc, problemele pot fi+ - bine definite - slab definite !upa operatiile prin care se rezolva problema+ - de rearanare ale elementelor - de structurare ale elementelor - de transformare $xemple de rezolvare problemelor+ % 3e d5 un patrulater neregulat #6C!

Mijloacele $ 7i 8 ale celor dou5 diagonale se unesc cu mijloacele a dou5 laturi opuse, ) 7i 8f. 35 se demonstreze c5 patrulaterul $)81 este un paralelogram. 2n geometru solu9ioneaz5 problema in felul urm5tor+ $) une7te, prin construc9ie, mijloacele laturilor #! 7i 6! din triunghiul #6!. Ceea ce inseamn5, conform unei teoreme, c5 $) este paralel cu #6 7i egal cu #6:0. !e asemenea, 18 une7te, tot prin construc9ie, mijloacele laturilor #C 7i 6C ale triunghiului #6C. !eci 7i 18 este paralel cu #6 7i egal cu #6:0. (ezult5 c5 $) 7i 18 sunt paralele 7i egale, fiind paralele 7i egale cu acela7i segment de dreapt5. #7adar, patrulaterul $)81 este un paralelogram. 0 3e dau ; puncte 7i se cere ca ele s5 fie reunite prin numai / linii.

!e obicei, problema nu poate fi rezolvat5, deoarece subiec9ii presupun c5 nu trebuie dep57it conturul p5tratului, condi9ie care nu figureaz5 printre cerin9e. 2n stereotip inr5d5cinat privind forma privilegiat5 a p5tratului impiedic5 g5sirea solu9iei. < (igiditatea se poate manifesta 7i sub forma unei orient5ri, a unei atitudini (un set adoptate. #. =uchins a propus unor studen9i o serie de probleme numerice complicate. !e pild5+ avem dou5 vase, unul de - litri 7i altul de & litri. Cum proced5m pentru a ob9ine ' litri m5sura9i exact 4 (ezolvarea presupune o serie de manipul5ri+ umplem vasul de - litri 7i il golim in cel de & litri. #ici va r5mane un gol de 0 litri. 2mplem din nou vasul de - litri 7i turn5m con9inutul in cel5lalt vas. (5man < litri in vasul de -. )olim vasul de & litri 7i turn5m in el cei < litri existen9i in vasul de -. 2mpland din nou vasul de -, vom avea impreun5 cu cei < litri din vasul cel mare, exact ' litri. !up5 ce subiec9ii au avut de solu9ionat mai multe asemenea probleme, dintr-o dat5 =uchins le propunea una extrem de simpl5+ avem un vas de 0 litri 7i un altul de >. 35 se ob9in5 / litri. ?r, s-a constatat c5 subiec9ii nu observau imediat simplitatea problemei 7i se chinuiau imaginand tot felul de combina9ii complicate. ?rientarea spre @probleme dificile" impiedica perceperea situa9iei reale. Nota: problemele sunt reproduse din A. Cosmovici " sihologie generala"

An ultimele doua probleme a fost pusa in evidenta (A)A!AB#B$# in rezolvrea problemelor prin introducerea unei restrictii flase (imaginare in cazul problemei 0 si in cazul problemei < din cauza rutinei complicate de rezolvare a primei parti, rutina simpla de rezolvare nu a fost percput deorece subiectii presuun ca problema enuntata trebuie sa fie de complexitate mi mare sau cel utin egala cu ceea ce au rezolvat pana in acel moment. 6ibliografie+ Cosmovici #ndrei - "Psihologie generala" - $ditura P?=A(?M Aasi %;;> =upsa $lena, 6ratu Cictor - "Psihologie Manual pentru clasa a X-a" - $ditura C?(CAD !eva 0,,-