Colegiul TehnicGrigore Cobalcescu, Moinesti,Bacau

PADUREA FL RA !" FAU#A

Pro$esor coor%onator& Du(itru An%reea

Ele'&Anton !il'ica Clasa)*"")G

Motto:
Omul va supravieui pe Terra numai n alian cu Pdurea, fr de care se va pierde mai nti controlul asupra naturii, apoi controlul asupra sistemului social V.Giurgiu

ARGUMENT:
Am ales aceasta tema de proiect deoarece consider ca natura merita o atentie deosebita din partea intregului popor,nu doar din partea organelor de stat. Toate organizatiile publice si toti cetatenii acestui PAMANT au datoria patriotica de a ocroti si apara natura si de a sprijini efectiv masurile initiate in acest scop.

CUPRINS

Capitolul I: PA !"I#$ %.% &eneralitati %.' Productia primara si functiile padurilor %.( Impactul poluarii asupr padurilor %.) Impactul despaduririlor asupra mediului %.* +ituatia padurilor in "omania Capitolul II: ,#-"A %.% &eneralitati %.' Plante de cultura %.( #egume %.) Plante medicinale %.* .ita/de/vie Capitolul III:,A!NA (.% ,auna salbatica (.' ,auna domestica (.( Acvacultura

CAPIT-#!# I:PA !"$A/ Cununa verde a pamantului

Cuv0ntul p1dure deriv1 de la latinescul ,, palus/udis,, ceea ce 0nseamn1 mla2tin1 acoperit1 cu trestie sau teren acoperit cu arbori. in cele mai vec3i timpuri se 2tie c1 p1durea a fost mijloc de ad1post, de refugiu at0t pentru animale c0t 2i pentru oameni. $a este str0ns legat1 de istoria rom4nilor. Numai gra5ie ei poporul nostru a putut supravie5ui 2i perpetua, p1str0ndu/2i continuitatea 0n acest 5inut. $a a 0nsemnat, 0n primul r0nd, ad1post 0n epoca migra5iilor semin5iilor asiatice, dar 2i 0n epocile ce au urmat, c0nd cotropitori de toate neamurile au 0ncercat s1 nimiceasc1 acest popor. P1durea e o bog15ie natural1, al c1rei rol 0n economia na5ional1 2i ale c1rei multiple func5ii 0n men5inerea ec3ilibrului ecologic sunt greu de evaluat. +ecole la r0nd, p1durea a fost 62i mai continu1 s1 fie7 privit1 doar ca o surs1 de materii prime. $a furniza combustibil, lemn pentru construc5ii de case, poduri, mijloace 2i c1i de transport, ustensile casnice etc. 8ns1 p1durea vie este mult mai valoroas1 dec0t materialele ob5inute prin sacrificarea ei. ,actorul principal care determin1 caracterul p1durilor este climatul. Prezen5a unor forma5iuni silvice pe o configura5ie geografic1 concret1 este urmarea unui proces 0ndelungat de evolu5ie. 8n epocile geologice din trecut, continentele actuale erau amplasate altfel 2i obstacolele acvatice , care 0mpiedic1 r1sp0ndirea florei 2i faunei, aveau de asemenea un alt caracter. e/a lungul secolelor clima s/a sc3imbat, iar odat1 cu ea 2i particularit15ile solului 2i regimul 3idric. ,actorul antropogen constituie activitatea omului cu impact asupra mediului de trai al speciilor de plante si animale. Pe parcursul istoriei omenirii dezvoltarea ini5ial a v0natului, apoi a agriculturii, industriei, transportului a modificat considerabil natura planetei noastre. -mul a cauzat 0n mediu modific1ri de amploare, profunzime 2i rapiditate f1r1 precedent. Ca rezultat al ac5iunii umane, au avut loc: 9 Convertirea ecosistemelor naturale 0n agricole, men5inute doar cu interven5ia omului: 9 +uprae;ploatarea bog15iilor subsolului, p1durilor, p12unilor, solului, speciilor de plante 2i animale, ceea ce a avut multe efecte negative: s/au redus bog15iile naturale, au disp1rut unele specii: 9 Introducerea accidental1 sau inten5ionat1 a unor specii de plante 2i animale 0n zone nespecifice: de e;emplu g0ndacul de Colorado: 9 Amenaj1ri de teritorii: mine, baraje, canale, sisteme de iriga5ii, ce duc la distrugerea ecosistemelor naturale: 9 Poluarea mediului: interven5ia factorului antropogen produce modific1ri profunde ce afecteaz1 biocenoza la nivelurile de organizare a materiei vii. 8n prezent soarta tuturor speciilor de organisme se afl1 0n m0inile societ15ii umane.

9 9 9 9 9

atorit1 omului, 0n prezent,cele mai mari p1duri ale lumii sunt 0n grav pericol. <um1tate din suprafa5a original1 de p1dure a fost distrus1 2i lucrurile sunt pe cale s1 se 0nr1ut15easc1, dac1 rata actual1 de desp1durire nu este 0ncetinit1. 8n fiecare minut '= de 3a de p1dure sunt pierdute 2i nu e greu de v1zut c1 dac1 continu1m vom avea o planet1 lipsit1 de p1duri. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului c1 multe specii de animale 02i au 3abitatul 0n p1dure , ci 2i deoarece p1durile joac1 un rol important 0n reglarea climei planetei. Cu un deceniu 0n urm1, pe glob, p1durile ocupau o suprafa51 de apro;imativ (,>/ ),? miliarde 3a 2i reprezentau cam ',=/ (,) @ din suprafa5a uscatului. atorit1 desp1duririlor de lung1 durat1 practicate pretutindeni pe glob, p1durea planetar1 de azi ocup1 suprafe5e incomparabil mai mici, nu mai formeaz1 masive mari 2i ne0ntrerupte, refugiindu/se 0n mun5i 2i 0n locuri greu accesibile, cu soluri s1race 2i climat nefavorabil pentru agricultur1. in circa ?A@, c0t de5inea p1durea 0n perioada preistoric1, propor5ia a sc1zut 0n prezent la (A@. 8n "epublica Moldova, terenurile silvice constituie (>),? mii 3a, care prezint1 cca B@ din suprafa5a ei total1. Astfel, Moldova este practic una din cele mai pu5in 0mp1durite 51ri din $uropa, la fiecare locuitor al 51rii revenind doar c0te A,A?* 3a p1duri. - cifr1 alarmant de mic1 pentru men5inerea unui ec3ilibru natural. Pentru compara5ie: procentul mediu de 0mp1durire pe glob este de 'B@, 0n Canada/ )*@, 0n $stonia /)>@, 0n +!A/ ('@, 0n "om4nia/'?@. Aceast1 insuficien51 este rezultatul unei ne0ncetate 2i barbare pustiiri din partea popula5iei. C1ci 0n trecut , p1m0ntul nostru a fost acoperit 0n propor5ie de *A@ cu p1duri. Ca urmare a barbarismului forestier, criza ecologic1 se acutizeaz1 tot mai vertiginos. +/au intensificat procesele de erodare a solurilor: +unt tot mai frecvente secetele: +/au intensificat alunec1rile de terenuri, ce produc grave pierderi materiale economiei na5ionale: A degenerat starea masivelor forestiere: A s1r1cit flora 2i fauna, s/a creat pericolul dispari5iei unor specii de animale 2i plante. 8n Cartea "o2ie, edi5ia a '/a, sunt 0nscrise deja '%A specii de plante 2i animale periclitate 6fa51 de ** specii, pe care le con5inea edi5ia %/a7. Nevoia de lemn, defri2area pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri 2i c1i ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de desp1durire. -dat1 cu m1rirea num1rului popula5iei, nevoia pentru spa5iu de locuit 2i agricultur1 a dus la o degradare f1r1 precedent asupra p1durii. 8n a doua jum1tate a secolului CC av0ntul dezvolt1rii industriale a adus cu sine metode noi, 2i mai necru51toare, de distrugere a p1durilor. A2a, de e;emplu, e;ploatarea la suprafa51 a z1c1mintelor de minereu, c1rbune, pietri2, bau;ite, caolin 2i a altor bog15ii subterane necesit1 deseori 0nl1turarea p1durii 2i a stratului de sol fertil. Cu aceasta 0ncepe un lung proces de transformare a regimului 3idrologic 2i a microclimei cu urm1ri

imprevizibile pentru ec3ilibrul ecologic.

9 9 9

Nimicirea unor mari suprafe5e de p1dure a dus la dereglarea regimului 3idrologic al unor 0ntregi zone geografice, la de2ertificarea acestora, la sec1tuirea 2i, deci, la pierderea solurilor fertile 2i degradarea general1 a mediului de via51 al omului. $fectul cel mai dezastruos pe care l/ar putea avea defri2area este impactul asupra climei planetei. Cu to5ii am auzit de pericolele 0nc1lzirii globale 2i a efectului de ser1, cauza principal1 a acestora fiind acumularea de dio;id de carbon 0n atmosfer1. Copacii 2i alte plante verzi absorb dio;idul de carbon 2i produc o;igen prin fotosintez1, 0n timp ce animalele consum1 o;igenul 2i e;pir1 dio;id de carbon. istrugerea p1durilor ar produce un imens dezec3ilibru 0n cantitatea de dio;id de carbon produs 2i reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia 0n atmosfer1 2i sc3imb1rii majore de clim1. 8n plus mul5i copaci t1ia5i pentru a face loc agriculturii au fost ar2i sau l1sa5i s1 putrezeasc1 eliber0nd astfel mult mai mult dio;id de carbon 0n atmosfer1. Toat1 natura este un sistem vast care acum e;ist1 0ntr/un stadiu mai mult sau mai pu5in balansat. <uc0ndu/ne cu factori de o importan51 major1 cum e p1durea ar putea duce la dispari5ia lumii cum o 2tim noi. - alt1 consecin51 a defri21rii are leg1tura cu posibilit15ile 2tiin5ifice care ar putea fi pierdute o dat1 cu p1durea. $ste estimat c1 doar o mic1 parte din plantele 2i animalele care tr1iesc 0n p1dure au fost identificate iar majoritatea cercet1torilor sunt de acord c1 acestea ar putea reprezenta c3eia descoperirii unor medicamente pentru unele din cele mai mortale boli cunoscute omului. e e;emplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste (AAA de plante cu propriet15i anti/cancer, ?A@ dintre care se g1sesc 0n p1durile tropicale. #a defri21rile din trecut, f1cute 0n special cu scopul e;tinderii p1storitului, agriculturii 2i a2ez1rilor umane, timpurile moderne au ad1ugat t1ierile 0n scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societ15ii. "ezultatul nu const1 doar 0n diminuarea p1durii, ci 2i 0n degradarea ei progresiv1. P1durile cultivate nu au acela2i randament ecologic, ca stabilitate, rezisten51 2i for51 protectiv1. 8n func5ie de procentajul actual de 0mp1durire, distingem: D1ri cu p1duri suficiente 60n Asia, -ceania, America Central17: D1ri cu p1duri relativ pu5ine dar 0nc1 0n limita de ec3ilibru ecologic 60n $uropa 2i America de Nord7: D1ri e;trem de s1race 0n p1duri 60n Africa Tropical1, Australia7. Pe ansamblu, starea cea mai apropiat1 de optimul ecologic o are America de +ud, fiind continentul cu cel mai mare procent de 0mp1durire 6)=,?@7. 8n Africa, desp1durirea a luat propor5ii dramatice, 0n special, 0n Algeria, $gipt, Africa de +ud. ,oarte afectat1 a fost +a3ara, care din zon1 fertil1, par5ial 0mp1durit1, a devenit un vast de2ert. 8n &3ana, Nigeria 2i EenFa se desp1duresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. +ingura parte a Africii relativ p1strat1, cu un poten5ial forestier apreciabil, este zona ecuatorial1 6Gair, &abon, Nigeria, Congo7. 8n Asia, pe locul p1durii de odinioar1 s/a instalat de2ertul 6Hindustan, Iranian, arabic,

+irian7. T1bli5ele de lut babiloniene descoperite la Marea Moart1 vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, p1duri de cedri, care ocupau un areal continuu din Mun5ii Taurus p0n1 0n Mun5ii #ibanului, Amanului 6+iria7 2i Cipru. T1ierea masiv1 a cedrilor a condus la dispari5ia lui. Ast1zi e;ist1 0n #iban o modest1 rezerva5ie de cedri. #a fel de puternic a fost impactul 2i 0n $;tremul -rient. Cele mai mari distrugeri au avut loc 0n C3ina, 0n bazinele fluviilor Huan3e 2i Iantzi. 8n America de Nord, de2i p1durea a fost bine conservat1 p0n1 la venirea coloni2tilor 6sec.C.III7, apoi a suferit cea mai rapid1 2i mai violent1 transformare din istoria omenirii. P1durea a fost afectat1 astfel c1 din (>' milioane 3a au mai r1mas doar (%% milioane 3a, din care '%= milioane 3a productive, = milioane 3a rezerva5ii 2i >B milioane 3a p1duri degradate. 8n America de +ud, desp1duririle au avut intensitate inegal1, 0n func5ie de gradul de accesibilitate 2i direc5ia de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectat1 zon1 a fost Irazilia r1s1ritean1, dar 2i Columbia 2i C3ile. P1durea amazonian1 tinde 2i ea s1 fie distrus1 din cauza mijloacelor de transport marea magistral1 amazonian1. 8n $uropa, desp1duririle s/au produs lent, dar ,,moartea p1durilor este aici poluarea. T1ierile, distrugerile nera5ionale nu conduc numai la pierderea p1durilor, ci c3iar a unor pierderi materiale, pierderi de vie5i omene2ti, cum s/a 0nt0mplat 0n nordul Italiei, unde, din cauza desp1duririlor, inunda5iile au avut efecte devastotoare. Nici un alt ecosistem terestru, nu asigur1 un ec3ilibru mai comple; 2i o mai mare stabilitate, dec0t p1durea. +pa5iile verzi, indiferent de apartenen51 2i destina5ie, servesc la 0mbun1t15irea calit15ii mediului, men5inerea ec3ilibrului ecologic 2i a genofondului auto3ton, la 0mbog15irea asortimentului de plante ornamentale, men5inerea 2i protejarea obiectelor naturale pre5ioase 2i la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale 0n vederea realiz1rii unei ambian5e favorabile desf12ur1rii activit15ilor antropogene. +ub aspect economic 2i ecologic, p1durea a 0ndeplinit 2i 0ndepline2te o serie de func5ii importante, unele vitale: 1.Protecia aerului P1durea nu este numai un peisaj frumos. P1durile sunt un fel de pl1m0ni ai p1m0ntului, uria2e fabrici de o;igen. Nevoile de o;igen cresc anual cu )/*@ , iar posibilit15ile lui de producere scad, din cauza diminu1rii suprafe5elor de p1dure. Totodat1, p1durea obsoarbe dio;idul de carbon 0n procesul fotosintezei, no;ele 2i gazele ce polueaz1 aerul, re5ine o mare cantitate de praf din atmosfer1. 8ntr/un an, % 3a de p1dure purific1 aerul de >A tone de praf, 0l umeze2te 2i/l 0mprosp1teaz1 de %A ori mai bine dec0t un bazin de ap1 cu aceea2i suprafa51. +pa5iile verzi diminueaz1 puternic zgomotele produse de ve3icule, 0ntreprinderi industriale etc, reprezent0nd un adev1rat ecran acustic. Perdelele forestiere 2i grupele de arbori dintre locuin5ele or12ene2ti reduc zgomotul p0n1 la *A@. 2.Protecia apelor Apa 2i p1durea sunt indispensabile. Arborii din p1duri, cu r1d1cinile lor, re5in )A@ din precipita5iile atmosferice 2i umezeala provenit1 din topirea z1pezilor, facilit0nd infiltrarea treptat1 a apei 0n sol 2i diminu0nd for5a pu3oaielor ce se scurg spre albiile r0urilor. P1rticelele solide de sol, bolovanii 2i pietrele aduse de toren5ii de ap1 sunt re5inute de p1duri 2i nu ajung 0n bazinele de ap1. 8n felul acesta p1durile le ap1r1 de colmatare. P1durile din v1ile r0urilor re5in o mare parte din substan5ele poluante ce se scurg de pe terenurile agricole, ac5ion0nd astfel, ca veritabile filtre biologice. 8n acest mod p1durile stau la straja purit15ii apelor 0n bazinele acvatice. $le regleaz1 2i regimul 3idrologic al apelor curg1toare, prevenind substan5ial inunda5iile din timpul ploilor toren5iale 2i al topirii z1pezilor. 3.Protecia solului P1durile contribuie la men5inerea s1n1t15ii solului prin reducerea eroziunii lor. $le opresc v0nturile care pot spulbera stratul fertil de sol de la suprafa51: r1d1cinile arborilor opresc

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

torentele de ap1, care 0n c0mp desc3is spal1 cantit15i enorme de sol 2i le depun 0n v1i 2i bazine acvatice. Pic1turile de ploaie sunt interceptate de frunzele copacilor 2i de litiera 6stratul format din frunze uscate 2i alte resturi organice care acoper1 solul din p1dure7, mic2or0nd 0n felul acesta viteza apei pe versan5i, c0t 2i procesul de evaporare a apei din sol. Astfel un 3a de p1dure poate 0nmagazina 0n sol, 0n primii s1i *A cm de la suprafa51, o cantitate de apro;imativ %)*A mJ de ap1 6ec3ivalentul a %)* mm precipita5ii7. 5.P !urea "# slu$%a s # t ii &i recre rii o'ului P1durea este izvor de s1n1tate 2i lini2te. Toate ac5iunile pozitive e;ercitate de p1dure asupra mediului 0nconjur1tor, st0nd la straja s1n1t15ii acestuia, se reflect1 0n mod direct asupra s1n1t15ii oamenilor. Ansamblul condi5iilor favorabile vie5ii create 0n p1dure determin1 ca frecven5a pulsului s1 se reduc1 cu )/> pulsa5iiK minut, s1 se tind1 spre optimizarea tensiunii arteriale 2i s1 favorizeze starea de bun1 dispozi5ie. Pentru bolnavii cu unele afec5iuni respiratorii, p1durile de r12inoase sau amestec de r12inoase 2i fag din zonele montane sunt benefice. P1durea este cadrul cel mai prielnic pentru agrement 2i turism. e aceea, majoritatea sta5iunilor balneo/climatice sunt a2ezate 0n s0nul p1durii. $a este un l1ca2 biologic pentru un num1r mare de plante medicinale. Nu e;ist1 arbore ale c1rui componente s1 nu fie, 0ntr/o form1 sau alta, recoltate 0n scopuri de alimenta5ie, medicinale, pentru e;tragerea coloran5ilor sau confec5ionarea obiectelor de artizanat, a instrumentelor muzicale etc. !n rol important ce revine p1durilor este 2i cel de protec5ie a monumentelor istorice 2i de cultur1 na5ional1. P1durile din jurul l1ca2elor de cult de la C1priana, H0rjauca, <apca, +a3arna, C1l1r1s1uca, D0pova, H0ncu etc, sunt o dovad1 0n acest sens. Privit1 0n ansamblu, contribu5ia p1durii la men5inerea ec3ilibrelor 0n biosfer1 prezint1 o importan51 deosebit1 fie sub form1 de masiv, fie ca perdele de protec5ie. in aceast1 cauz1, e;ploatarea p1durilor, la nivel mondial sau na5ional, trebuie ra5ionalizat1 nu numai ca volum lemnos, dar 2i ca metode folosite pentru a se evita, pe c0t posibil, reducerea fondului forestier. 8n vederea 0ns1n1to2irii mediului ambiant 2i stabilirii unui ec3ilibru natural proprice s1n1t15ii popula5iei, eu sugerez urm1toarele ac5iuni: Promovarea unei politici forestiere, care s1 5in1 cont de recomand1rile forurilor interna5ionale de specialitate: Perfec5ionarea institu5iilor de gospod1rire a p1durilor: $;tinderea suprafe5elor silvice p0n1 la cel pu5in %>/'*@ din teritoriul republicii. 8n acest sens ar fi necesar1 0mp1durirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii pentru agricultur1: Protec5ia nu numai a unor p1duri reprezentative, ci a 0ntregului masiv p1duros actual: Interzicerea oric1rui tip de e;ploat1ri forestiere: 8mp1durirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice: Completarea 2i modificarea legisla5iei 0n domeniu, introducerii unor noi instrumente economice, financiare, te3nico/normative, penale 0n raporturile dintre institu5iile silvice 2i persoanele fizice 2i juridice: $laborarea 2i implementarea unui sistem permanent de eviden51 2i monitoring a p1durilor: Crearea de f02ii forestiere de protec5ie 0n c0mpurile desc3ise 2i a spa5iilor verzi 0n centrele urbane: Interzicerea v0natului 0n spa5iile forestiere: Modernizarea preg1tirii profesionale a speciali2tilor 0n domeniul silviculturii, reciclarea actualelor cadre: Printre organiza5iile care se implic1 0n minimalizarea efectelor e;ploat1rii forestiere se num1r1 ,orest +teLards3ip Council 6,+C7 organiza5ie non/profit care a fost 0nfiin5at1 0n %BB(, &reenpeace 2.a. eci, grija conserv1rii p1durilor nu este o sarcin1 numai a organelor de stat, ci a 0ntregului

popor. Toate organiza5iile publice 2i to5i cet15enii acestui p1m0nt au datoria patriotic1 de a ap1ra 2i ocroti p1durile 2i de a sprijini efectiv m1surile ini5iate 0n acest scop.

Ecosistemele terestre
Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate n aceasta categorie s-au delimitat plecnd de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. ormarea unor asociatii de arbori !alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica" este conditionata de disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. #stfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin $% de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de &%'(. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul )idric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. *e exemplu, n conditiile climatului temperat-continental din +omnia, raspndirea padurilor va urmari izo)ietele anuale de ,%% mm. 1. Padurea Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera !biosfera" nu ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si diversitati. n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei ar)itecturi pe care o nfatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai grandioasa din cte exista, nviorata de viata proprie, nc)egata, la rndu-i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc. Ecosistemul de padure !forestier" manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului. -egile generale de organizare si functionare a padurii sunt. existenta etajelor complex alcatuite, n care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori / climatici, edafici, geomorfologici0 rolul preponderent, sub aspect fizionomic si functional, al arborilor n viata padurii0 existenta ansamblului integrat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. Etajele de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional !straturi ecologice", sunt reprezentate de. arboret !etajul arborilor, al coronamentului", cu rol fundamental n transferul de substanta si energie, ntruct asigura intrarile energetice pentru ntregului ecosistem0 subarboretul si patura erbacee. -a acestea se adauga litiera si solul, n care predomina componentele anorganice. 1otodata, existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze !consortii". 2otartor n viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului,constituit de coronamentele arborilor, care reprezinta o suprafata activa de reglare a

unor factori de biotop / calitatea si intensitatea luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vntului etc. n planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de nradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. -a nivelul +omniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de ecosisteme. *intre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si stejar. 1 Padurea de molid Se situeaza n etajul bioclimatic boreal, la altitudinea de & 3%%-& 4%%m, cobornd pna la 4%% m n depresiunile intracarpatice din (arpatii 5rientali. 1 Padurea de fag #partine etajului nemoral, la $%%-& 6%% m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima !vai adnci / &%% m0 versanti nsoriti / & $,%m". 1 Padurea de stejar Semnifica, n +omnia, padurile formate din specii apartinnd genului 7uercus !paduri de cvercinee". (ea mai mare ntindere o au padurile de gorun, urmate de cele de stejar si apoi cele de cer si grnita,predominarea speciilor permitnd delimitarea subzonelor mentionate. n aceeasi ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura si rezistenta la seceta. 1 Protectia terenurilor si a solurilor Este o functie deosebit de importanta n regiunile cu relief framntat si n regiunile cu soluri nisipoase. *e altfel, aici padurea joaca un rol )otartor si n nsusi procesul de solificare, asigurnd stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei n profilul de sol. #ctiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, n acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate n exces. *efrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.#bsenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. *efrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru nfiintarea de islazuri comunale !-egea din &83%" a condus la suprafete ntinse degradate prin eroziune si procese torentiale n 9rancea, Subcarpatii Sudici, 9alea #riesului, 9alea -otrului, Podisul (entral :oldovenesc etc. 1 Protectia atmosferei si functiile climatice +eprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure n mentinerea ec)ilibrului ecologic. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restrnsa un volum important de biomasa vegetala !arbori, arbusti, plante erbacee" angajate n procesul fotosintezei. #stfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din ;metabolismul< propriu, dar si din ecosistemele nvecinate sau, mai nou, datorat poluarii, elibernd, n acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. #ceasta functie justifica denumirea de ;plamn verde<, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Efectul ;purificator< se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici / pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive / retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. *esi, n acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a ncarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pna la 8%= fata de atmosfera urbana. #erul

padurii este, n sc)imb, mai bogat n ioni negativi, favorabili sanatatii. 1 Efectul purificator al vegetatiei forestiere >n )ectar de padure produce anual aproximativ 6% de tone oxigen, din care aceasta consuma circa &6 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. 9egetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un )ectar consuma, n procesul de fotosinteza, circa &$ tone de dioxid de carbon. >n curent de aer poluat cu dioxid de sulf n concentratie de %.& mg?m6 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un )ectar de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei vntului, un )ectar de padure poate retine o cantitate de $%-4% t?an de praf, ceea ce reprezinta de $-4 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. Prin emanarea fitoncidelor volatile, n cantitate de ,-6% @g?)a, padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta n special n padurea de conifere. *e exemplu, n timp ce pe bulevardele din Paris s-au nregistrat ,4% mii bacterii?m6, iar n unele magazine c)iar A-B milioane bacterii?m6, n padurea ontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai ,%-,, bacterii?m.ntruct modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. #cesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. 1opoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. 1 Protectia fondului genetic *ecurge din nsasi existenta padurii, ecosistem n stare de climax, n care numeroase populatii traiesc ntr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. *iversitatea biologica cea mai ridicata se nregistreaza n padure, culminnd cu padurile tropicale. *e aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura. 1 Functia de recreare 5cupa, n rndul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. n acest context, unii autori !:uja, &88A" considera acest rol o functie sociala. Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. #daugnd la aceasta efectul asupra psi)icului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde n mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane, ramne, ca orice fiinta vie, legat intim de natura. *in acest punct de vedere, tinnd cont de tendinta de concentrare a populatiei n centre urbane care caracterizeaza contemporaneitatea, rolul padurii devine esential nu numai pentru mentinerea ec)ilibrului ecologic, dar si a celui interior al fiecarei fiinte umane si, n final, a ntregii societati. unctiile de protectie sunt importante n actualul context economico-social n care exploatarea intensiva a condus la manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor acoperite de padure. *in perspectiva istorica nsa, padurea apare mai degraba ca un important furnizor de materii prime si alimente !material lemnos, fructe, vnat etc.". *e asemenea, la acest orizont de timp, protectia poate fi nteleasa si n sensul ngreunarii atacurilor cotropitorilor. Situatia padurilor n Romnia Situatia actuala a padurilor n +omnia, departe de a fi considerata favorabila, este, totusi, destul de buna. #stfel, n ceea ce priveste productivitatea ne situam pe locul doi, dupa Elvetia.

Suprafata forestiera totala de $.668 milioane )ectare, reprezentnd 3$= din suprafata totala a tarii, este, n opinia specialistilor, insuficienta !cu numai cteva secole n urma aceasta proportie era de $%-4%=". (auzele acestei diminuari se regasesc, pe de o parte, n cresterea populatiei si, implicit, a nevoii de )rana, materiale de constructii etc., iar, pe de alta parte, n antrenarea +omniei n comertul international pe pozitia de furnizor preferat pentru calitatea produselor !alimentare, forestiere", dar si pentru preturile reduse practicate.

PRODUCTIA PRIMARA SI FUNCTIILE PADURII

Productia primara si functiile materiale ale padurii Producatorii primara dintr/o padure de foioase sunt speciile de arbori, arbusti si plante ierboase.+ubstantele organice sintetizate se depun in anumite organe ale plantelor6productia neta7:trunc3iul arborilor, radacini, frunze, fructe, seminte. Cea mai mare cantitate din productia primara se depune in le(nul arborilor.In substantele organice este stocata o mare cantitate de energie. #emnul, prin ardere, elibereaza energie calorica:el este folosit drept combustibil.#emnul mai este folosit si ca materie prima pentru diverse industrii.Padurile reprezinta o inestimabila bogatie naturala. Anual, padurea ofera zeci de mii de tone de $ructe :zmeura, mure, fragi, macese, g3inda, jir etc. ,lorile unor arbori sunt bogate in nectar6tei, salcam7:acestea sunt +lante (eli$ere. Tot plante de padure sunt si +lante (e%icinale. e la tei si soc se folosesc florile, de la maces, fructele de la patlagina, frunzele etc. In luminisurile padurilor cresc +lante $ura,ere:ele sunt consumate de animale salbatice, dar si cele domestice6servesc drept 3rana turmelor de oi si cirezilor de vaci7. eci, $unctiile (ateriale ale +a%urii rezida in le(n,$ructe, +lante medicinale si +lante $ura,ere. Functiile nemateriale ale padurii Padurea elimina de *A de ori mai mult o;Fgen decat o suprafata similara, cultivate cu grau. Padurea contribuie la infiltrarea lenta a apei in sol, la reglarea cantitatii de apa ce curge pe terenul in panta si la fi;area solului.Padurea are rol hi%rologic si %e +rotectie a solului. in calcule riguroase se stie ca o suprafata cultivate cu cereale produce de *A de ori mai putin o;Fgen decat aceeasi suprafata de padure. Padurea este principala sursa de o;Fgen a atmosferei: ea contribuie la (entinerea co(+o-itiei constante a aerului. Arborii reduce viteza vantului, depolueaza aerul,reduce zgomotele.Astfel, padurea are $unctie cli(atica si sanitara. Padurea are si o functie recreati'a si estetica. Omul prote ea!a si conser"a padurea efrisarile masive,incendiile #suprae;plorarea padurilor pentru productia de lemn pot avea consecinte catastrofale pentru mediu si viata de pe pamant. Pentru a preveni aparitia unor dezec3ilibre grave, este necesar ca e;ploatarile sa fie de reimpaduriri, sa se respecte un regim normal de taieri si regenerare a padurilor. Cantitatea de lemn recoltata annual nu trebuie sa depaseasca puterea biologica de regenerare a padurilor. .or trebui e;tinse suprafetele impadurite cu specii valoroase, inzestrate cu radacini puternice, pentru a rezista la seceta si a fi;a solul. Pe dealuri,in apropierea asezarilor asezarilor omenesti, se vor planta tufarisuri, in sopul de a evita dezastrele naturale6inundatiile,alunecarile de teren7. Intre productia primara si functiile padurii e;ista o stransa legatura.Prin functiile ei, padurea este indisponibila vietii.

+IT!ATIA PA !"I#-" IN "-MANIA.

"omania avea in anul %>AA >.* mil.Ha de padure, adica (*/)*@ din teritoriu, suprafata care s/a redus, continuu, astfel ca in %B?) ajunsese la doar =.* mil. Ha 6'?@ din teritoriu7, iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic.Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala 6cca =/?@7, dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul e;cesiv: situatia produce neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse. e asemenea,un fenomen caracteristic "omaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bio;id de sulf pentru ecosistemul forestier. +ursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de >*@, +-' prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf: energetica in "omania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori 6)%.B@ la nivelul anului %BB%7, a pacurii si gazelor naturale 6(A.=@ in %BB%7, in timp ce energetica din tarile $uropei -ccidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 'A.'@, si deci, emisiile de +-' sunt de %A/'A de ori mai reduse. $.-#!TIA PA !"I#-" "-MAN$+TI +ecolul I: /Teritoriul "omaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de >A@, insemnand apro;imativ %> mil 3a. +ecolele II/ III: / "omanii fac defrisari masive in regiunea -lteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar. +ec. C/ C.III 6cca )/= mil 3a7: / efrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa )A@ din suprafata "omaniei ramane acoperita de paduri. %>'B %>*B 6cca % mil 3a7: / upa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert e;terior +e fac defrisari pentru a cultiva grau pentru e;port. %>=) %B%) 6cca %mil (AA 3a7: / upa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura. %B%> %B(* 6cca % mil *AA 3a7: / "egele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. +e defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din %B'A. %B)> %B>B 6cca **A.AAA 3a7: / +e defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a e;porturilor. %BBA 'AA* 6peste 'AA.AAA 3a7: / Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate +uprafata fondului forestier national "omania are un fond forestier de circa =.) milioane 3ectare, reprezentand '?@ din suprafata tarii. ,ata de media europeana, de ('@ acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic.Insa comparativ cu tarile europenecare au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Ce3ia are ((@, +lovacia si Croatia peste )A@, +lovenia *)@, Austria )=@, Iulgaria ()@. Circa ' treimi dintre paduri sunt situate in zona montana,ponderea lor fiind foarte scazuta la campie 6sub %A@7, unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul e;ceselor climatice.

8n conformitate cu raportarea statistica +I#. %,padurile "omaniei ocupau la data de (%.%'.'AA* suprafata totala de =.(BA.*(= 3a.,ata de situatia la (%.%'.'AA), suprafata fondului forestier national a crescut cu >.(>* 3a. Pentru circa (A @ din suprafa a rii, reprezent4nd 5 51 p1durile 2i vegeta5ia forestier1, din totalul de apro;imativ *AA.AAA personal din administra5ie, jandarmerie, poli5ie, situa5ii de urgen51, servicii speciale 2.a.,personalul silvic din institu5iile de stat este constituit din ('A persoane, inclusiv cei din teritoriu. Iar personalul cu atribu5ii de paz1 2i control al p1durilor de la "egia Na ional a P durilor prin lege are ca atribu ii principale 5 1 1 5 activitatea comercial1, 0ndeplinind totodat1 2i servicii de interes silvic.+untem singura 5ar1 din $uropa 0n care suprafa5a p1durilor se reduce continuu, iar ritmul defri21rilor este mai activ dec4t 0n 51rile africane. "om4nia dispune de ingineri 2i personal de teren pentru organizarea unui corp de profesioni2ti bine preg1tit 2i devotat p1durii, capabili s1 reconstituie Inspectoratele 2i -coalele silvice de stat, asigur4nd paza 2i protec5ia p1durilor 2i asisten51 te3nic1 comple;1.Pentru asigurarea stabilit15ii 2i promov1rii profesionale dup1 capacitatea profesional1, acest personal ar trebui s1 fie 0ncadrat 0n categoria func5ionarilor publici, ce nu pot face parte din partide politice / art. )A din Constitu5ie. ac1 este voin51 politic1, aceast1 organizare se poate realiza urgent prin reforma administra5iei p1durilor, cu p1strarea capacit15ii de paz1, investi5ie 2i de produc5ie a "egiei Na5ionale a P1durilor. +tructurile de administrare a p1durilor 2i corpul de profesioni2ti silvici vor trebui instruite 2i dotate 0n te3nica aerofotogrametriei. Prin aerofotograme se poate cunoa2te 2i ac5iona operativ pentru stabilirea 2i oprirea actelor de distrugere a p1durilor, dar 2i pentru reu2ita 0mp1duririlor, a lucr1rilor de cultur1 a p1durilor 2.a. Aerofotogrametria poate contribui la amenajarea p1durilor, respectarea amenajamentului 2i aplicarea regimului silvic 0n e;ploatarea p1durilor. 8n prezent, institu5iile de specialitate din +.!.A. 2i Canada cunosc mai bine prin aerofotograme starea p1durilor din "om4nia dec4t autorit15ile 2i institu5iile noastre care r1spund de p1duri. Institutul de Cercet1ri 2i Amenaj1ri +ilvice /I.C.A.+ are capacitatea te3nic1, 0n colaborare cu alte institu5ii, pe baz1 de aerofotograme, s1 determine evolu5ia st1rii de degradare a p1durilor prin compara5ii 0ntre anii %BBA, 'AAA 2i anul 'AA>. +e pot stabili cauzele 2i autorii distrugerilor pe ocoale private 2i ocoalele "egiei Na5ionale a P1durilor pentru o analiz1 comparativ1, precum 2i m1surile ce se impun. Autoritatea de +tat pentru +ilvicultur1 a dispus de fonduri europene 2i de la buget pentru studii 2i programe, pentru a se constitui sistemul informa5ional, bazat pe aerofotometrie, necesar cunoa2terii situa5iei din p1duri. Astfel, pentru programul +!MA# /sistemul informa5ional integrat de urm1rire a materialelor lemnoase / s/au c3eltuit %,* milioane dolari +.!.A., de2i la lansarea acestui program de c1tre +ecretarul de +tat, Istvan TMNes, 0n 'AA?, la +inaia, reprezentan5ii ,edera5iei pentru Ap1rarea P1durilor au atras aten5ia c1 nu sunt condi5ii pentru implementarea programului, iar e2ecul acestui program a fost confirmat 0n 'AAB, dup1 ce banii s/au 0ncasat de cei interesa5i personal.

CAPIT()U) II:*)(RA
8n conditiile climatului temperat, care nu impune restrictii termice, covorul vegetal dominat de specii lemnoase nu se mai realizeaza odata cu diminuarea cantitatii de precipitatii. Prin urmare, locul padurii de foioase este preluat de pajisti stepice. Av4nd 0n vedere faptul ca relieful "om4niei este deosebit de variat cuprinz4nd toatele unitatile majore de relief, e;ista posibilitatea manifestarii limitative a temperaturii 0n etajarea altitudinala. Astfel, la altitudini mari, padurile de conifere sunt 0nlocuite de tufarisuri subalpine urmate apoi de pajisti alpine 0ntrerupte de formatiuni st4ncoase si gro3otisuri. 1 Stepa $ste un ecosistem natural care a fost 0nlocuit 0n cea mai mare parte prin ecosisteme amenajate 60n special agricole7. Totusi, apare ca formatiune secundara 0n zonele defrisate, unde disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea deficitului 3idric. 8n "om4nia, ocupa c4mpiile si podisurile joase 6Iaragan, Podisul obrogei, sudul Moldovei7, unde temperatura medie anuala depaseste %AOC, iar cantitatea de precipitatii este mai mica de *AA mmKan, cu un accentuat deficit spre sf4rsitul verii. +tructura trofica cuprinde pe primul nivel numeroase specii de insecte 6cosasi, greieri, calugarita7, pasari si mamifere, din care multe carnivore 6dropie, prepelita, 34rciog, pop4ndau, soareci de c4mp7. Consumatorii secundari sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore 6graur7 sau rapitoare 6soim, erete, soricar7, al treilea nivel fiind dominat de specii parazite. 1 Pa$istile alpi#e +e 0nt4lnesc 0n continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si ienupar sau direct 0n continuarea padurilor de molid. iversitatea ecologica este mult diminuata 0ntruc4t conditiile de biotop sunt nefavorabile 6temperaturi cobor4te, v4nturi puternice, perioada scurta de vegetatie7. Prin urmare, covorul vegetal este dominat de '/( specii de graminee, prezenta e;clusiva a unei sau alteia dintre ele fiind legata de conditiile locale 6aciditatea solului, e;ces permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea gleizarii sau pseudogleizarii etc.7. Alaturi de numerosi consumatori primari din clasa Insecta, cea a mamiferelor este reprezentata de capra neagra 6specie ocrotita7, marmote, soareci etc. consumatorii de ordinul al II/lea fiind insecte, sop4rle, pasari insectivore sau de prada 6de e;emplu, acvila de munte7, mamifere.

#$&!M$#$:
Legum este un termen culinar generic care desemneaz orice parte a unei plante consumat uzual de oameni ca hran, fiind o plant cultivat sau necultivat care este cunoscut i apreciat de cultura populaiei locale, dar nu face parte dintr-una din urmtoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Aceste plante fiind apreciate datorit coninutului lor n substane nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grsimi vegetale, vitamine, substane minerale, uleiuri eterice, acestea din urm avnd rol important n digestie.

egumele pot fi clasificate dup o serie de criterii:

Legume de cmp care se cultiv pe ogor sub cerul liber. Legume de ser Legume dup partea folosit ca rdcina, frunzele, sau alte pri ale plantei Legume dup familia din care face planta.

Plantele medicinale $ metode de tratament si "indecare

in totdeauna stiintele secrete au fost revelate de catre maestri numai la unul sau doi discipoli devotati, care treceau prin nenumarate teste si probe pana obtineau gratia maestrului si dezvaluirea secretelor. Timpul si/a spus cuvantul, umanitatea si/a dezvoltat constiinta, fapt care a permis trecerea intr/o noua dimensiune ce impune revelarea cunostintelor secrete la nivel de masa. Inca din timpuri stravec3i, oamenii isi doreau sa gaseasca remedii pentru bolile ce 0i c3inuiau. Cautatori ai alinarii suferintelor erau putini si luptau pentru vindecarea afectiunilor cu mijloacele care le aveau la dispozitie. $i foloseau cunostintele transmise din generatie 0n generatie, iar pentru tratarea maladiilor utilizau cel mai adesea plantele medicinale. In acele vremuri, poluarea era ca si ine;istenta, nu e;istau c3imicale, nu e;ista industrie, omul nu era dependent de sistemul de informatii ce se gaseste la ora actuala: radio, televiziune, telefonie, internet si 0si petrecea timpul liber mai mult in natura. Inca nu isi facusera aparitia principalii trei factori cauzatori de boli: stresul, poluarea si c3imicalele. e aceea putem afirma ca in acele perioade omul acorda o atentie mai mare mediului natural, convietuind in armonie cu acesta. +ecolul CC a fost al progresului stiintei dar si o perioada de evolutie a asezarilor urbanistice si a industriei, ceea ce a dus la defrisarea unor intinse suprafete de paduri. Terenurile agricole au luat locul acestor zone, iar in zilele noastre datorita coruptiei si lacomiei oamenilor care locuiesc in apropierea zonelor impadurite si nu numai, padurile continua sa fie defrisate. e aceea, nu este de mirare, de ce au loc alunecari de teren, eroziunea pamantului, precum si subtierea stratului de ozon care genereaza efecte de

sc3imbare a climei. PAurul verdeP are un rol deosebit in mentinerea vietii pe planeta noastra. Insa omul modern acorda o atentie mai mare satisfacerii dorintelor personale, uneori acestea transformandu/se in vicii. e aceea, nu ne miram deloc sa vedem din ce in ce mai multi oameni consumatori de alcool, tigari si droguri. In mijloacele de transmitere a informatiilor se ve3iculeaza tot felul de reclame al acestor lucruri, cauzatoare de dependente, create de producatori numai din dorinta de a/ si satisface ambitiile personale si de a se imbogati de pe urma acestor dependenti. Inteleptii spun ca ceea ce se manifesta in e;teriorul nostru este o oglindire a interiorului sufletesc a oamenilor si asta se poate observa cu usurinta. -mul, daca ar sti ce se afla in interiorul sau nu ar mai fi atat de ignorant, ar acorda o mai mare atentie naturii si ar proteja impotriva distrugerii mediului inconjurator. ar, ca sa ne cunoastem pe noi insine va trebui sa renuntam la acele lucruri care creaza vicii. Cum vom putea sa luam atitudine impotriva acelora care polueaza mediul inconjurator, cand cu buna stiinta ne poluam interiorul cu fum de tigaraQ Cum vom putea sa apreciem mirosul florilor, sa ascultam susurul izvoarelor si sa ne bucuram de frumusetea naturii daca ne amortim simturile cu alcool si droguriQ Modul nostru de comportare afecteaza in mod direct sau indirect viata plantelor, animalelor si ec3ilibrul ecosistemului. -mul poate sa asigure un mediu de viata sanatos sau sa continue la degradarea naturii. aca noi continuam sa abordam un mod de viata distructiv nu va mai fi nevoie de un razboi atomic, ori de coliziunea unei comete cu Pplaneta albastraP pentru a distruge caminul nostru. "omania este o tara care cuprinde pe teritoriul ei multe forme de relief. atorita pozitiei geografice si a climei temperat/continentale, teritoriul tarii noastre are o flora dintre cele mai variate din $uropa. Inca din timpul stramosilor nostri geto/daci plantele medicinale erau intrebuintate in prevenirea si vindecarea multor boli. Traditia s/a transmis mai departe in special in randul populatiei de la tara. -amenii, care in acea perioada utilizau pentru combaterea bolilor la pacienti plante, erau cunoscuti sub numele de vraci. Au e;istat asemenea oameni la toate popoarele lumii si inca mai e;ista, dar intr/un numar foarte mic. $ste posibil ca anumiti vraci sa fi avut calitatea de a recunoaste o planta medicinala de cele care nu poseda asemenea proprietati prin niste simturi pe care oamenii obisnuiti nu le aveau. in marea varietate a regnului vegetal, numai anumite plante sunt considerate medicinale. $le au fost descoperite prin mai multe metode. !na dintre metodele cele mai primitive care au fost utilizate era metoda cobaiului si anume, vraciul sau medicul putea sa e;perimenteze pe el sau pe alti pacienti efectele benefice ale plantei considerate medicinale. $;ista riscul ca planta utilizata pentru e;periment sa fie daunatoare. In zilele noastre, datorita dezvoltarii c3imiei si a industriei farmaceutice, au fost introduse si intrebuintate medicamentele de sinteza, crezandu/se ca in viitor acestea vor inlocui cu timpul produsele vegetale. ar, nu s/a intamplat asa. !na din cauzele care duc la imbolnavirea oamenilor este consumarea de substante c3imice, acesta fiind un motiv in plus ca atentia noastra sa se indrepte tot mai mult spre utilizarea medicamentelor care ni le ofera mama pamant.

Pla#te 'e!ici#ale
A,IN!# Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. ,runzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete.,lorile sunt verzui rosietice, dispuse cate %/' la subtioara frunzelor. Infloreste in mai/iunie. ,ructul este o baca albastra cu suc violaceu. Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la '*AA m altitudine. I!+!I-C!# Iasilici 3erba / formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente: florile au corola alba sau alburie / roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat specific. I"!+T!"$#$ Irusturele creste pe malui de riuri si piraie, in santuri si liziere. +e mai numeste si broscalan, brustur, buedea/ciumei, captalan, clococean, gula/de/balta, lipan, podval/mare, smintinica. $ste sensibil mai mare decit podbalul galben, din a carui familie face parte. ,runzele sale devin mari cit palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. ,lorile, in nuante de la alb murdar pina la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. "adacinile care au o actiune antitermica si au fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciuma, se culeg inca inainte de inflorire. CATINA Fructus .i++o+hae /.in stare proaspata se recolteaza fructele intregi, nepatate, de forma globuloasa, izolate sau in grupuri de '/(, de culoare galbena/portocalie. Mirosul slab, caracteristic, gust acrisor, slab amarui CHIMI-N!# Carvi fructus R fructe ovoide R oblongi, usor arcuite, formate din doua ac3ene prinse pe un carpofor bifidat. Au (/? mm lungime, %/%,* mm grosime, de culoare cenusie/bruna, fiecare ac3ena avand cate * coaste bine distincte, ec3idistante, mai desc3ise la culoare. Culoarea ac3enelor este cenusie/bruna. Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul intepator, amarui. ,ructele con5in (/?@ ulei volatil format din *A/=A@ carvona, (A@ limonen, de3idrocarvona, di3idrocarveol, %A/'A@ lipide, 'A@ substante albuminoide, */=@ substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc. CIMI"!# Numit si buruiana/de/balsam, cimbrusor, cimbru/de/cimp, cimbru/salbatic, iarba/cucului, lamiita, sarpun, tamiita, timian, cimbru creste pe pasune insorite, pe povirnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe cimpii. Are nevoie de mult cladura si mult soare: de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamintului radiaza in mod special. In arsita soarelui amezii, din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si albine. Au o mireasma cu totul aparte. Cimbrul a venit la noi in secolul al CI/lea din tarile mediteraneene, iar speciile cultivate si iarasi salbatice se gasesc in gradinile noastre mai cu seama cu cimbru/de/gradina 6T3Fmus vulgaris7, numit si cimbru, cimbrisor, cimbru/mirositor, iarba/cucului, lamiita. Aceasta, spre deosebire de cimbrul/de/cimp, ajunge pina la o inaltime de *A de centimetri. Ambele au

acelasi efect curativ. Cimbru este renumit inca din antic3itate. Traditia spune: SCimbru este mai ales repezit, infierbintat si aprins. CINCI $&$T$ Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. ,lorile sunt galbene. Infloreste in mai/august. Creste salbatica, prin locuri umede.

+ITA,-E,+IE
Vita-de-vie este o specie de plante ,originara din regiunea mediteraneeana,Europa Centrala si Sud-Vestul Asiei,din Maroc si Spania pana in Sudul Germaniei,in nord si in est pana in nordul Iranului.Fructul este o boaba cunoscuta ca strugure cand se coace dobandeste o culoare purpurie inc is spre negru,cu o floare galbuie!iar la plante cultivate este de regula mult mai larga de pana la " cm lungime si poate avea o culoare verde,rosie sau purpurie. Vita-de-vie domesticita are flori ermafrodite,dar subspecia silvestris sste dioecica si pentru ca fructul sa se de#volte este necesara poleni#area.

CA$I%&' III(FA)*A
Animale domestice:

Istoria civilizatiei este asociata indeaproape cu animalele domestice. #a aparitia comunitatilor umane, acum apro;imativ %A/%'.AAA de ani, cateva specii de mamifere mari si pasari au fost domesticite, dand astfel posibilitatea umanitatii sa treaca de la conditiile primitive de viata la o calitate mai buna a vietii. Animalele domestice mari au facut posibila trecerea de la vanat, cules si practicarea unei agriculturi sc3imbatoare, la un stil de viata mai stabil. animalele au eliberat omul de munca de camp foarte grea : animalele au facut posibil transportul resurselor naturale si al produselor obtinute din agricultura catre / alte comunitati pentru sc3imb sau vanzare: animalele asigura grasime si proteine pentru a imbunatati 3rana: laptele asigura supravietuirea si cresterea copiilor atunci cand laptele uman nu este suficient: animalele asigura piele, lana si coarne pentru imbracaminte si adaposturi: grasimea animala este folosita pentru iluminat: balegarul uscat de la animalele mari este combustibil pentru gatit si incalzit: puterea animalelor este folosita pentru e;tragerea apei din pamant si din rauri, pentru uz domestic si irigatii: animalele contribuie la formarea unor sisteme integrate si imbunatatite pentru fermieri: in istoria umana, animalele pentru calarit au fost modalitatea cea mai rapida de a calatori, pana la inventia trenului in %>'B R acum %?A de ani. omesticirea animalelor a fost primul pas catre imbunatatirea calitatii vietii prin stiinta si te3nologie. Goote3nia este intr/o crestere dinamica, mai mult decat orice alt sector din agricultura. Acest sector va fi pana in 'A'A cel mai important sector agricol in termeni de valoare adaugata. Ca urmare a cresterii populatiei si veniturilor, a urbanizarii rapide si a sc3imbarii obiceiurilor de 3rana, se observa o e;pansiune fara precedent a industriei zoote3nice in tarile dezvoltate , unde productia de carne pe cap de locuitor se asteapta sa creasca cu aproape *A @ intre anii 'AA' si 'A'A. Cererea mondiala de oua se asteapta sa creasca cu (*@ iar cererea de lapte cu '*@, pe aceeasi perioada. Populatia saraca de la sate depinde foarte mult de cresterea animalelor si se crede ca ameliorarea acestui sector le va imbunatati veniturile si le va spori alternativele economice. Cresterea animalelor asigura mijloacele de trai pentru ?A @ din populatia saraca din lume. Cu o cerere pentru proteinele animale in crestere, tarile cu venit scazut sau mediu vor beneficia de T"evolutia Goote3nieiU ce se desfasoara in jurul lor. In acelasi timp, populatia saraca de la sate va beneficia de preturi reduse pe masura ce oferta de produse animaliere se e;tinde. Animalele monogastrice 6porci si pasari domestice7 vor fi cea mai importanta sursa de crestere : in %BB( reprezentau deja =(@ din consumul de carne global. Aceste animale au o mai buna conversie a concentratelor de 3rana fata de rumegatoare, si te3nologia lor de productie este universala si prin asta mai accesibila operatiilor comerciale pe scara larga. Principalul capital biologic pentru dezvoltarea zoote3niei, a securitatii alimentare si a evolutiei rurale de durata, sunt rasele catorva specii de animale domesticite, importante pentru productia de alimente si agricultura. .aloarea resurselor genetice pentru majoritatea acestor animale este prost inteleasa. ,olosirea si dezvoltarea de catre fermierii din toata lumea a raselor si conservarea unor rase rare, de slab interest pentru fermieri , trebuie imbunatatite substantial in cazul in care tarile vor sa raspunda cu succes securitatii alimentare si dezvoltarii rurale de durata.

Productia sustinuta de animale ar fi imposibila daca nu s/ar lua masuri eficiente pentru a garanta sanatatea animalelor prin e;cluderea siKsau tinerea in frau a bolilor animaliere transmisibile intre diferite specii. !nele boli pot cauza probleme de sanatate si pot fi transmise si oamenilor: de asemenea pot avea consecinte nefavorabile asupra mediului. Iolile cauzeaza inutile dureri si suferinte pentru animale. Productia de animale aflata in crestere e;ercita presiune crescuta asupra resurselor naturale. +unt necesare te3nologizari si sisteme de productie de incredere pentru a creste eficienta conversiei 3ranei, reducand astfel input/urile si pierderile de substante nutritive. +copul este de a avea impact pozitiv, privind intensificarea productiei animaliere, asupra crescatorilor de animale mai saraci din regiunile rurale, si de a construi un cadru pentru protejarea sigurantei alimentelor si protectia sanatatii umane. Aceasta lume in sc3imbare trebuie sa faca fata unei sc3imbari fara precedent privind utilizarea in dietele oamenilor a mai multor proteine animale. Primele decenii ale secolului '% vor fi martorele urmatoarei revolutii in 3rana oamenilor. Starea %a&itatelor naturale# a florei si faunei sal&atice +patiul biogeografic al "omaniei cuprinde, intr/o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice R de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si 3idrologice ce diferentiaza un numar de circa *' ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice eltei unarii. Ca o consecinta a pozitiei sale geografice, "omania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, e;primata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii. Cu e;ceptia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversitatii biologice, restul mediului natural se pastreaza in parametrii naturali de calitate, oferind conditiile necesare conservarii diversitatii biologice specifice. eoarece sistemele ecologice sunt sisteme functionale cu organizare comple;a, in general, modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul, doar in cazul unor accidente ecologice majore si pe termen scurt, ulterior, prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate reface. atorita lipsei punerii in practica a sistemului de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea diversitatii biologice, nu e;ista date concrete pe baza carora sa se poata face o analiza reala a starii acesteia, cu e;ceptia unor specii salbatice care fac obiectul unor programe si proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum si ale unor organizatii neguvernamentale specializate. 'a&itatele naturale $cosistemele naturale si seminaturale din "omania reprezinta apro;imativ )?@ din suprafata tarii. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul C-"IN$ Iiotopes au fost identificate si caracterizate un numar de ?>( tipuri de 3abitate 6%( 3abitate de coasta, >B de zone umede, %B= de pajisti, 'A= de padure, *) de mlastina, BA de stancariiKnisipuri si %(* agricole7 in '=% de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. Au fost identificate, de asemenea, )) de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala de =.**? Nm', reprezentand (@ din suprafata tarii. In vederea stabilirii si implementarii planurilor de management necesare asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de 3abitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national, cat si comunitar, prin intermediul programului LIFE 6LVInstrument Finnancier

pour lVEnvironnement7 al Comunitatii $uropene s/a obtinut suport financiar pentru urmatoarele proiecte: Conservarea unei paduri euro/siberiene cu stejar 6Wuercus robur7: Conservarea 3abitatelor in Parcul National Iucegi: Actiuni comple;e pentru protectia si dezvoltarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni. Flora si fauna sal&atica Nivelul ridicat al diversitatii 3abitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Pe teritoriul "omaniei au fost identificate: ()** specii de plante, din care pana in prezent '( sunt declarate monumente ale naturii, ?) sunt e;tinct periclitate, %?% vulnerabile si %'*( rare. +peciile caracteristice pasunilor reprezinta apro;imativ (?@ din totalul celor e;istente in "omania. $;ista, de asemenea, un numar de =AA specii de alge si peste ?AA spe de plante marine si costiere. +peciile endemice reprezinta )@. Astfel, s/au identificat un numar de *? de ta;oni endemici 6specii si subspecii7 si %?% ta;oni subendemici. (()+, specii de animale, din care ((A>* nevertebrate si ?A? vertebrate. In anul 'AAA, ministerul a finantat realizarea TCartii rosii a vertebratelor din "omaniaU.In anul %BBB s/a obtinut suport financiar prin programul LIFE 6LVInstrument Finnancier pour lVEnvironnement7 al Comunitatii $uropene pentru stabilirea si implementarea planurilor de conservare pen doua specii periclitate la nivel national si comunitar: Ro(an/chth/s 'alsanicola 6aspretele7 / endemit terti 6Conser"area speciei Romanic%t%-s "alsanicola 7 si 0i+era ursinii 6vipera de stepa7 6Conser"area .in situ/ a "iperei de stepa din Romania7. !n alt proiect LIFE vizeaza managementul carni"orelor mari d Piatra Craiului 6Consolidarea Parcului National Piatra Craiului7. In "omania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinege in decursul timpului, cum ar fi !im&rul# castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile. e asemen o componenta a proiectului privind .Mana0ementul conser"arii &iodi"ersitatii/ o constituie programul reintroducere a !im&rului in zona .anatori Neamt. In anul 'AAA, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, suportul te3nic si financiar al Consiliului $uropei, a dezvoltat proiectul .Reteaua Emerald in Romania/, c vizeaza identificarea si caracterizarea unor 3abitate naturale si a unor specii salbatice e;istente in "oman care sunt incluse in "ezolutiile )K%BB= si =K%BB> ale Con"entiei de la 1erna pri"ind conser"area %a&itatelor naturale si a "ietiI2 #a acestea se adauga speciile de fauna sal&atica de interes cine0etic , valorificate prin vanatoare, precum si speciile de pesti din apele naturale valorificate prin pescuitul comercial, sportiv si de agrement. "omania este recunoscuta in $uropa ca tara cu traditie in apicultura. $fectele benefice, de ordin ecologic, economic si social ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de asigurarea polenizarii plantelor entomofile din flora spontana, din culturile organizate si de valorificarea produselor apicole 6miere, ceara, polen, propolis, venin etc.7. - problema grava a apiculturii o constituie into;icatiile albinelor, in primul rand datorate substantelor utilizate in agricultura. e asemenea, into;icatiile cu no;e industriale si rutiere, reprezinta o problema generala de ecologie care priveste si speciile salbatice de 3imenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin masurile generale ce trebuie asigurate pentru protectia mediului. In anul 'AAA, conform prevederilor H& nr. ?%>KA'.AB.%BBB, s/a valorificat un volum total de masa lemnoasa de %'.==) mii mc din speciile forestiere caracteristice fondului forestier national. in totalul de %'.==) mii mc material lemnos e;ploatat, ).''> mii mc este reprezentat de specia fag 6((,?@7 care are o pondere de (%,>@ in suprafata padurilor noastre si ).('B mii mc 6((,)@7 specii de rasinoase care detin (A@ din suprafata. Pentru recoltarea masei lemnoase s/a parcurs cu taieri de regenerare, suprafata de *(.))? 3a, din care taieri rase pe '.))' 3a.

in padurile proprietate privata si cele apartinand altor detinatori persoane juridice s/a recoltat un volum total de masa lemnoasa de %.(%A mii mc. "egia Nationala a Padurilor a valorificat B.%** tone rac3ita provenita din culturile proprii, *.='? tone fructe de padure si )AB tone ciuperci comestibile din flora spontana. e asemenea, s/au comercializat %.>?* tone cetina rasinoase si '%A tone plante medicinale recoltata din flora spontana. In vederea asigurarii materialului saditor necesar pentru lucrarile de impaduriri s/au recoltat in total (A?,B tone seminte forestiere, din care s/au comercializat (=,' tone, restul fiind utilizate in pepinierele proprii. In cea mai mare parte, semintele forestiere s/au recoltat din plantajele forestiere create din proveniente de arbori cu insusiri genetice superioare. +/au recoltat ),* milioane bucati butasi de plop euroamerican, plop alb si salcie selectionata din culturile de planta mama, instalate pentru producerea puietilor cu caracteristici genetice superiore, necesari in realizarea plantatiilor din #unca unarii si luncile raurilor interioare. ,ondul cinegetic national este arondat in ''(% fonduri de vanatoare, gestionate in temeiul #egii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. %A(K%BB= de catre "egia Nationala a Padurilor, organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din "omania.,auna salbatica de interes cinegetic ocupa, la nivelul intregii tari, un areal foarte diversificat, incepand cu elta unarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului unarea 6pasari de pasaj ca specii de baza de vanat7, continuand cu zonele de campie si coline 6mistret, caprior, cerb lopatar, iepure, fazan7, apoi zona montana 6cerb comun, urs, cocos de munte7, si pana in golul alpin, dominat de capra neagra. Carnivorele mari, specii strict protejate, ocupa in principal arealul zonelor montane, fiind reprezentate de lup, ras si pisica salbatica. $fectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante, nee;istand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. Aceasta stare a fost realizata, in principal, prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare, realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice, reglarea corespunzatoare a raportului dintre se;e 6cervide7, asigurarea 3ranei suplimentare in perioada de iarna, reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea ec3ilibrului ecologic, paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului. "omania ocupa unul din locurile de frunte, in lume, in ceea ce priveste trofeele de vanat recoltate pe fondurile de vanatoare din tara noastra, detinand altfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs 6craniu si blana7 si capra neagra 6%= trofee din primele 'A sunt recoltate in "omania7. Trofee remarcabile au fost recoltate, de/a lungul anilor, in "omania, si la speciile de cervide 6caprior, cerb comun si cerb lopatar7, mistret, precum si la rapitoare 6lup, ras, pisica salbatica7. In "omania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile.

Fauna ocrotita
!odificarea si restrangerea habitatelor, vanatoarea e"cesiva a unor specii, folosirea de substante chimice pentru combaterea daunatorilor in agricultura, poluarea aerului, solului si apelor, sunt principalele cauze care au dus la disparitia si la o continua amenintare cu o disparitie iminenta a multor specii de animale, la scaderea efectivelor populationale: -Pelecanus anocratalus #pelicanul alb$ - prezent in baltile din unca %rutului si &ir'a. -Ciconia ciconia#barza alba$. -Lebada alba #&(gnus alor$ - prezent in baltile din unca %rutului si &ir'a. -Corvus corax #corbul$ - prezent in toate padurile din 'udetul )aslui. -Capreolus capreolus #caprior$. -Martes martes #'derul$ - prezent in padurea &hitoc #com. ipovat$ si in padurea *loresti din comuna %oienesti. -Buteo buteo #sorecarul comun$, Buteo logopus #sorecarul incaltat$, Bubo bubo #bufnita$, t!ene noctua #cucuveaua$, sio otus #ciufu$, "fix aluca #huhurezul$. -#tis tetrax #spurcaciul$ - prezent in zona din unca %rutului.

AC+ACU)TURA

Este o ra(ura a agriculturii care se ocu+a cu cresterea +estilor,cre'etilor,algelor1Ea se ocu+a si cu li'rarile %e +este,cre'eti,alge1A $ost %e-'oltata cu (ult ti(+ in ur(a in C."#A si este sursa a +este 234 %in toate li'rarile %e $ructe %e (are recoltate1

Concluzii:
- p1dure 0n suprafa51 de % Nm p1trat poate produce zilnic B tone de o;igen, aproape de %A ori mai mult dec0t aceea2i suprafa51 de teren agricol: 8ntr/o or1 un stejar 0n v0rst1 de %AA ani d1 0n atmosfer1 %,? Ng o;igen pur, ceea ce reprezint1 ra5ia zilnic1 de o;igen pentru ( persoane. Pentru 0nlocuirea unei asemenea produc5ii trebuiesc replanta5i

cca. '*AA puie5i: !n 3ectar de p1dure sedimenteaz1 anual *A/ ?A tone de praf: - perdea forestier1 lat1 de numai (A m reduce cu >/%A @ intensitatea zgomotului: in num1rul mare de puie5i care se planteaz1 la 3ectar 6)AAA/?AAA7, dup1 >A/%AA de ani abia de mai r1m0n */= sute de arbori: Prima lucrare de 0mp1durire s/a f1cut 0n anul %)B? de Xtefan cel Mare la Codrul Cosminului.

,, natura este totui singura carte din care fiecare fil pstreaz cte un adevr Goethe.