NAT - Translatarea adreselor de reea

NAT (RFC 1631) ofer posibilitatea schimbrii unei adrese I cu o alta din antetul unui pachet I ! "n practic NAT se folose#te pentru a permite sta$iilor s accese%e Internetul in condi$iile unui numr insuficient de adrese I ! &n I' ar putea a(ea o adres )16 (anterior de clas *) oferindu+i 6,!,3- numere de sta$ii! .ac are mai mul$i clien$i/ are o problem! entru utili%atorii casnici cu cone0iuni pe linie telefonic (en1!2 dial+up)/ o solu$ie ar fi s se aloce dinamic o adres I fiecrui calculator 3n momentul 3n care sun #i se conectea% #i s o dealoce 3n momentul 3n care se termin sesiunea/ 3n acest fel o sin1ur adres)16 poate fi folosit pentru 6,!,3- utili%atori acti(i/ ceea ce este probabil suficient pentru un I' cu mai multe sute de mii de utili%atori! "n momentul 3n care sesiunea se termin/ adresa I este alocat aceast strate1ie func$ionea% bine pentru un I' altui calculator care sun! .e#i cu un numr moderat de

utili%atori casnici/ e#uea% pentru I' +uri care deser(esc preponderent companii! roblema este c o companie se a#teapt s fie on+line 3n mod continuu 3n timpul orelor de pro1ram! At4t companiile mici/ cum ar fi o companie de turism compus din trei persoane/ c4t #i mari corpora$ii au mai multe calculatoare conectate de un 5AN! &nele sunt calculatoarele personale ale an1a6a$ilor7 altele pot fi ser(ere 8eb! "n 1eneral 3n 5AN e0ist un ruter care este conectat cu I' +ul printr+o linie 3nchiriat pentru a a(ea cone0iune continu! Aceast situa$ie impune ca fiecrui calculator s 3i fie asociat un I propriu pe parcursul 3ntre1ii %ile! .e fapt/ numrul total al calculatoarelor companiilor care sunt clien$i ai I' +ului nu poate dep#i numrul de adrese I pe care le posed acesta! entru o adres )16/ aceasta limitea% numrul total de calculatoare la 6,!,3-! entru un I' cu %eci de mii de companii cliente/ aceast limit (a fi repede dep#it! entru a a1ra(a situa$ia/ din ce 3n ce mai mul$i utili%atori se abonea% de acas la .'5 sau internet prin cablu (9FC/ FTT9 etc)! .ou dintre facilit$ile oferite de aceste ser(icii sunt (1) utili%atorul prime#te o adres I permanent #i (:) nu e0ist ta0 de conectare (doar o ta0 lunar)/ a#a c mul$i utili%atori ai .'5+ului si ai Internetului prin cablu rm4n conecta$i permanent! Aceasta contribuie la insuficien$a adreselor I ! Alocarea dinamic a adreselor I a#a cum se fcea cu utili%atorii dial+up nu este util pentru c numrul adreselor I folosite la un moment dat poate fi de multe ori mai mare dec4t numrul adreselor de$inute de I' ! 1

;i pentru a complica #i mai mult lucrurile/ mul$i utili%atori de A.'5 #i Internet prin cablu au dou sau mai multe calculatoare acas/ deseori c4te unul pentru fiecare membru al familiei/ si to$i s fie online tot timpul folosind sin1ura adres I care le+a fost alocat de ctre I' ! 'olu$ia este s se conecte%e toate C+urile printr+un 5AN #i s se pun un ruter! .in punctul de (edere al I' +ului familia este acum ca o companie cu c4te(a calculatoare! roblema epui%rii adreselor I nu este o problem teoretic care ar putea aprea c4nd(a 3n (iitorul 3ndeprtat! A aprut aici #i acum! 'olu$ia pe termen lun1 este ca tot Internetul s mi1re%e la I (6/ care are adrese de 1:< de bi$i! Tran%i$ia se desf#oar 3ncet/ dar (or trece ani p4n la finali%area procesului! "n consecin$/ anumite persoane au considerat c este ne(oie de o re%ol(are rapid pe termen scurt! Re%ol(area a (enit in forma NAT (Net=or> Address Translation ? Translatarea adreselor de re$ea)/ care este descris in RFC 3@:: #i pe care o (om re%uma mai 6os! entru informa$ii suplimentare consulta$i (.utcher/ :@@1)! Ideea de ba% a NAT+ului este de a aloca fiecrei companii o sin1ur adres I (sau cel mult un numr mic de adrese) pentru traficul Internet! "n interiorul companiei/ fiecare calculator prime#te o adres I unic/ care este folosit pentru traficul intern! Totu#i/ atunci c4nd un pachet prse#te compania #i se duce la I' / are loc o translatare de adres! entru a face posibil acest lucru/ au fost declarate ca fiind pri(ate trei inter(ale de adrese I ! Companiile le pot folosi intern a#a cum doresc! 'in1ura re1ul este ca nici un pachet con$in4nd aceste adrese s nu apar pe Internet! Cele trei inter(ale re%er(ate sunt 2 Clasa A * C 'pa$iul de adrese 1@!@!@!@)< 1B:!16!@!@)1: 1C:!16<!@!@)16 1@!@!@!@+1@!:,,!:,,!:,, 1B:!16!@!@+1B:!31!:,,!:,, 1C:!16<!@!@+ 1C:!16<!:,,!:,, Aa%de 16!BBB!:16 1!@-<!,B6 6,!,36

Func$ionarea NAT este ilustrat in fi1ura/ 3n interiorul companiei fiecare ma#in are o adres unic de forma 1C:!16<!0!D! Totu#i/ c4nd un pachet prse#te compania/ trece printr+o unitate NAT (en1!2 NAT box)care con(erte#te adresa I intern/ 1C:!16<!1!: 3n fi1ur/ la adresa I real a companiei/ 1C3!:,-!:31!</ 3n acest e0emplu! &nitatea NAT este deseori combinat 3ntr+un sin1ur dispo%iti( cu un %id de protec$ie (en1!2 fire=all)/ care asi1ur securitatea control4nd cu 1ri6 ce intr #i iese din companie! .e asemenea este posibil inte1rarea unit$ii NAT 3n ruterul companiei!

4n acum am trecut cu (ederea un detaliu2 atunci c4nd (ine rspunsul (de e0emplu de la un ser(er 8eb)/ este adresat 1C3!:,-!:31!</ deci de unde #tie unitatea NAT cu care adres s o 3nlocuiasc pe aceastaE Aici este problema NAT+ului! .ac ar fi e0istat un c4mp liber in antetul I / acel c4mp ar fi putut fi folosit pentru a memora cine a fost ade(ratul emi$tor/ dar numai 1 bit este 3nc nefolosit/ 3n principiu/ o nou op$iune ar putea fi creat pentru a re$ine ade(rata adres a sursei/ dar acest lucru ar necesita schimbarea codului din protocolul I de pe toate sta$iile din 3ntre1ul Internet pentru a putea prelucra noua op$iune! Aceasta nu este o alternati( promi$toare pentru o re%ol(are rapid!

Ruter ISP

'er(iciul de translatare a adresei se ba%ea% pe construirea unei tabele ce (a stabili o coresponden$ uni(oc 3ntre o cone0iune ini$iat de la o adres pri(at (adres #i port) cu un port de pe ruter! Tabela translatare
Inde 0 1 rotocol TC I local 1C:!16<!1!: ort local ,@@@ seudo I 1C3!:,-!:31!< seudo port 1@@@1 I corespondent :@C!131!36!1,C ort corespondent <@

: 3F

TC TC

1C:!16<!1!3 1C:!16<!1!1@ @

,@@@ <@

1C3!:,-!:31!< 1C3!:,-!:31!<

1@@@: <@

:@C!131!36!1,C F

<@ F

"n cele ce urmea% se pre%int ceea ce s+a 3nt4mplat cu ade(rat! roiectan$ii NAT au obser(at c marea ma6oritate a pachetelor I a(eau con$inut TC sau &. iar ambele au antete con$in un port surs si un port destina$ie! "n continuare (om discuta doar despre porturi TC / dar e0act acelea#i lucruri se aplic #i la &. ! orturile sunt numere 3ntre1i pe 16 bi$i care indic unde 3ncepe #i unde se termin o cone0iune TC ! Aceste c4mpuri pun la dispo%i$ie datele necesare func$ionrii NAT! Atunci c4nd un proces dore#te s stabileasc o cone0iune TC cu un proces de la distan$/ se ata#ea% unui port TC nefolosit de pe ma#ina sa! Acesta se nume#te portul surs #i spune codului TC unde s trimit pachetele care (in #i apar$in acestei cone0iuni! rocesul furni%ea% #i un port destinaie pentru a spune cui s trimit pachetele 3n cealalt parte! orturile @+1@:3 sunt re%er(ate pentru ser(icii bine cunoscute! .e e0emplu portul <@ este folosit de ser(erele 8eb/ astfel 3nc4t clien$ii s le poat locali%a! Fiecare mesa6 TC care pleac con$ine at4t un port surs c4t un port destina$ie! Cele dou porturi permit identificarea proceselor care folosesc cone0iunea la cele dou capete! Folosind c4mpul Port surs re%ol(m problema de coresponden$! .e fiecare dat c4nd un pachet pleac/ el intr in unitatea NAT si adresa surs 1C:!16<!1!D este 3nlocuit cu adresa real a companiei! "n plus/ c4mpul TC Port surs este 3nlocuit cu un inde0 3n tabela de translatare a unit$ii NAT care are 6,!,36 intrri! Aceast tabel con$ine adresa I ini$ial #i portul ini$ial! "n final/ sunt recalculate #i inserate 3n pachet sumele de control ale antetelor I #i TC ! C4mpul Port surs trebuie 3nlocuit pentru c s+ar putea 3nt4mpla/ de e0emplu/ ca sta$iile 1C:!16<!1!: #i 1C:!16<!1!3 s aib am4ndou cone0iuni care s foloseasc portul ,@@@/ deci c4mpul Port surs nu este suficient pentru a identifica procesul emi$tor! Atunci c4nd la unitatea NAT sose#te un pachet de la I' / Portul surs din antetul TC este e0tras #i folosit ca inde0 3n tabela de coresponden$ a unit$ii NAT! .in intrarea locali%at sunt e0trase #i inserate 3n pachet adresa I intern #i Portul surs TC inifial! Apoi sunt

recalculate sumele de control TC #i I #i inserate 3n pachet! .up aceea pachetul este transferat ruterului companiei pentru transmitere normal folosind adresa lC:!16<!1!D! NAT poate fi folosit pentru re%ol(a insuficien$a adreselor I pentru utili%atori de .'5 #i Internet prin cablu! Atunci c4nd un I' aloc fiecrui utili%ator o adres/ folose#te adrese pri(ate! Atunci c4nd pachete de la sta$iile utili%atorilor ies din I' #i intr 3n Internet trec printr+o cutie NAT care le translatea% 3n adresele Internet ade(rate ale I' +ului! 5a 3ntoarcere pachetele trec prin maparea in(ers! .in aceast perspecti(/ pentru restul Internetului/ I' +ul #i utili%atorii si .'5)cablu arat la fel ca o mare companie! .e#i aceast schem re%ol( 3ntr+un fel problema/ multe persoane din comunitatea I o consider ca fiind o solu$ie neele1anta! Re%umate succint/ iat c4te(a dintre obiec$ii! n primul rnd/ NAT (iolea% modelul arhitectural al I +ului/ care afirm c fiecare adres I identific unic o sin1ur ma#in din lume! "ntrea1a structur soft=are a Internetului este construit pornind de la acest fapt! Cu NAT/ mii de ma#ini pot folosi (#i folosesc) adresa 1@!@!@!1! n al doilea rnd/ NAT schimb natura Internetului de la o re$ea fr cone0iuni la un fel de re$ea cu cone0iuni! roblema este c o unitate NAT trebuie s men$in informa$ii (coresponden$e) pentru fiecare cone0iune care trece prin ea! Faptul c re$eaua pstrea% starea cone0iunilor este o proprietate a re$elelor orientate pe cone0iune/ nu a celor neorientate pe cone0iune! .ac o unitate NAT se defectea% #i tabela de coresponden$ este pierdut/ toate cone0iunile TC sunt distruse! "n absen$a NAT/ cderea ruterelor nu are nici un efect asupra TC ! rocesul care transmite a6un1e la limita de timp in c4te(a secunde #i retransmite toate pachetele neconfirmate! Cu NAT/ Internetul de(ine la fel de (ulnerabil ca o re$ea cu comutare de circuite! n al treilea rnd/ NAT 3ncalc cea mai fundamental re1ul a protocoalelor pe ni(eluri2 ni(elul k nu poate face nici un fel de presupuneri referitor la ceea ce a pus ni(elul k + 1 3n c4mpul de informa$ie util! rincipiul de ba% este s se pstre%e ni(eluri independente! .ac mai t4r%iu TC este 3nlocuit de TC +:/ cu un antet diferit (de e0emplu porturi pe 3: de bi$i)/ NAT (a e#ua! Ideea protocoalelor pe ni(eluri este de a asi1ura c modificrile la un ni(el nu necesit modificri la celelalte ni(eluri! NAT distru1e aceast independen$! n al patrulea rnd/ procesele din Internet nu sunt obli1ate s foloseasc TC sau &. ! .ac un utili%ator de pe ma#ina A se decide s folosesc un nou protocol de transport pentru a 5

comunica cu un utili%ator de pe ma#ina * (de e0emplu/ pentru o aplica$ie multimedia)/ introducerea unei unit$i NAT (a determina e#ecul aplica$iei/ deoarece cutia NAT nu (a fi in stare s locali%e%e/ corect c4mpul TC Port sursa. n al cincilea rnd/ anumite aplica$ii introduc adrese I in corpul mesa6ului! Receptorul e0tra1e aceste adrese #i le folose#te! .e (reme ce NAT nu #tie nimic despre aceste adrese/ nu le poate 3nlocui deci orice 3ncercare de a le folosi de ctre cealalt parte (a e#ua! FT / standardul File Transfer rotocol (rom!2 protocol de transfer de fi#iere) func$ionea% 3n acest mod #i poate e#ua in pre%en$a NAT dac nu se iau msuri speciale! "n mod similar protocolul pentru telefonie Internet 9!3:3 are aceast proprietate #i nu (a func$iona 3n pre%en$a NAT! Ar fi posibil s se modifice NAT+ul pentru a func$iona cu 9!3:3/ dar modificarea codului unit$ii NAT de fiecare dat c4nd apare o aplica$ie nou nu este o idee bun! n al aselea rnd/ deoarece c4mpul TC Port surs are 16 bi$i/ o adres I poate fi pus in coresponden$ cu cel mult 6,!,36 ma#ini! .e fapt acest numr este pu$in mai mic/ deoarece primele -@C6 porturi sunt re%er(ate pentru utili%ri speciale! Totu#i dac sunt disponibile mai multe adrese I fiecare poate trata 61!--@ ma#ini! In al aptelea rnd, opera$ia de translatare adreselor impune o laten$ suplimentar pentru fiecare pachet ce tran%itea% ruterul! &n alt de%a(anta6 este acela c 3n interiorul unei re$ele pri(ate nu pot fi plasate calculatoare ce ofer ser(icii publice/ deoarece daca nu se iau masuri speciale este imposibil de ini$iat cone0iuni din e0terior ctre acestea! Acestea #i alte probleme ale NAT sunt discutate in RFC :CC3! "n 1eneral/ opo%an$ii NAT spun ca re%ol(4nd problema insuficien$ei adreselor I un lucru ru! cu o solu$ie temporar #i ur4t/ presiunea pentru a implementa solu$ia real/ adic tran%i$ia la I (6/ este redus #i acesta este

IPv6

"n timp ce pentru CI.R #i NAT se mai pot acorda c4$i(a ani/ toat lumea 3#i d seama c %ilele I +ului 3n forma curent (I (-) sunt numrate! "n plus fa$ de aceste probleme tehnice/ e0ist un alt aspect 3ntre%rit in fundal! 5a 3nceputurile sale/ Internet+ul a fost folosit in mare msur de uni(ersit$i/ industria de (4rf #i de 1u(ernul 'tatelor &nite (in mod special de .epartamentul Aprrii)! G dat cu e0plo%ia interesului fa$ de Internet 3ncep4nd de la 6

mi6locul anilor 1CC@/ a 3nceput s fie utili%at de un 1rup diferit de persoane/ 3n special persoane cu cerin$e diferite! e de o parte/ numeroase persoane cu calculatoare portabile fr fir 3l folosesc pentru a $ine le1tura cu ba%a de acas! e de alt parte/ o dat cu iminenta con(er1en$ a industriilor calculatoarelor/ comunica$iilor #i a distrac$iilor/ s+ar putea s nu mai fie mult p4n c4nd fiecare telefon sau tele(i%or din lume (a fi un nod Internet/ produc4nd un miliard de ma#ini folosite pentru audio si (ideo la cerere! "n aceste condi$ii/ a de(enit clar c I +ul trebuie s e(olue%e #i s de(in mai fle0ibil! Gbser(4nd aceste probleme la ori%ont/ IHTF a 3nceput s lucre%e in 1CC@ la o nou (ersiune de I / una care s nu 3#i epui%e%e niciodat adresele/ s re%ol(e o 1am lar1 de alte probleme #i s fie totodat mai fle0ibil #i mai eficient! Gbiecti(ele ma6ore au fost2
1! :! 3!

' suporte miliarde de 1a%de/ chiar cu alocare ineficient a spa$iului de adrese! ' reduc dimensiunea tabelelor de diri6are! ' simplifice protocolul/ pentru a permite ruterelor s procese%e pachetele mai ' asi1ure o securitate mai bun (autentificare #i confiden$ialitate) fa$ de I +ul ' acorde o mai mare aten$ie tipului de ser(iciu/ 3n special pentru datele de timp ' a6ute trimiterea multipl/ permi$4nd specificarea de domenii! ' cree%e condi$iile pentru ca o 1a%d s poat mi1ra fr schimbarea adresei sale! ' permit e(olu$ia protocolului 3n (iitor! ' permit coe0isten$a noului #i (echiului protocol pentru c4$i(a ani!

rapid!
-!

curent!
,!

real!
6! B! <! C!

entru a 1si un protocol care s 3ndeplineasc toate aceste cerin$e/ IHTF a emis o cerere de propuneri #i discu$ii 3n RFC 1,,@! Au fost primite dou%eci #i unu de rspunsuri/ nu toate din ele propuneri complete! 4n 3n decembrie 1CC:/ au a6uns pe masa discu$iilor #apte propuneri serioase ! Hle (ariau de la efectuarea de mici c4rpeli la I p4n la renun$area complet la el #i 3nlocuirea cu un protocol complet nou! I (6 3ndepline#te obiecti(ele destul de bine! Hl men$ine caracteristicile bune ale I +ului/ le elimin sau atenuea% pe cele rele #i adau1 unele noi acolo unde este ne(oie! "n 1eneral/ I (6 nu este compatibil cu I (-/ dar el este compatibil cu celelalte protocoale Internet 7

au0iliare/ inclu%4nd TC / &. / ICI / IAI / G' F/ *A #i .N'/ c4teodat fiind necesare mici modificri (ma6oritatea pentru a putea lucra cu adrese mai lun1i)! rincipalele trsturi ale I (6 sunt discutate mai 6os! Iai multe informa$ii despre el pot fi 1site in RFC :-6@ p4n la RFC :-66! "n primul r4nd #i cel mai important/ I (6 are adrese mai lun1i dec4t I (-! Hle au o lun1ime de 16 octe$i/ ceea ce re%ol( problema pentru a crei solu$ionare a fost creat I (62 s furni%e%e o surs efecti( nelimitat de adrese Internet! "n cur4nd (om spune mai multe despre adrese! A doua mare 3mbunt$ire a lui I (6 este simplificarea antetului! Hl con$ine numai B c4mpuri/ (fa$ de 13 in I (-)! Aceast schimbare permite ruterelor s prelucre%e pachetele mai rapid/ 3mbunt$ind astfel producti(itatea #i 3nt4r%ierea! .e asemenea/ (om discuta in cur4nd #i antetul! A treia mare 3mbunt$ire a fost suportul mai bun pentru op$iuni! Aceast schimbare a fost esen$ial 3n noul antet/ deoarece c4mpurile care erau necesare anterior sunt acum op$ionale! "n plus/ modul 3n care sunt repre%entate op$iunile este diferit/ u#ur4nd ruterelor saltul peste op$iunile care nu le sunt destinate! Aceast caracteristic accelerea% timpul de prelucrare a pachetelor! &n al patrulea domeniu 3n care I (6 repre%int un mare pro1res este 3n securitate! Autentificarea si confiden$ialitatea sunt trsturi cheie ale noului I ! &lterior ele au fost adaptate #i 3n I (-/ astfel c 3n domeniul securit$ii diferen$ele nu mai sunt a#a de mari! "n final/ a fost acordat o mai mare aten$ie calit$ii ser(iciilor! "n trecut s+au fcut eforturi fr prea mare tra1ere de inim/ dar acum/ o dat cu cre#terea utili%rii multimedia 3n Internet presiunea este #i mai mare!

Antetul principal IPv6

Antetul I (6 este pre%entat mai 6os! C4mpul Versiune este 3ntotdeauna 6 pentru I (6 (#i pentru I (-)! "n timpul perioadei de tran%i$ie de la I (-/ care (a lua probabil mai mult de un deceniu/ ruterele (or fi capabile s e0amine%e acest c4mp pentru a determina ce tip de pachet anali%ea%! Ca un efect lateral/ acest test irose#te c4te(a instruc$iuni pe drumul critic/ a#a 3nc4t multe implementri (or 3ncerca s+l e(ite prin folosirea unui c4mp din antetul le1turii de date ca s diferen$ie%e pachetele I (- de pachetele I (6! "n acest mod/ pachetele pot fi transmise direct rutinei de tratare de ni(el re$ea corecte! Cu toate acestea/ necesitatea ca ni(elul le1tur de date s cunoasc tipurile pachetelor ni(elului re$ea contra(ine complet principiul de proiectare care spune c fiecare ni(el nu trebuie s cunoasc semnifica$ia bi$ilor care 3i sunt da$i de ctre ni(elul de deasupra! .iscu$iile dintre taberele JF+o corectK #i JF+o repedeK (or fi/ fr 3ndoial/ lun1i #i (irulente!

1: 31

16

:-

Lersi Tip de une trafic ((< bi$i) bi$i) 5un1ime informa$ie util (16 bi$i)

Hticheta flu0ului (:@ bi$i) &rmtorul antet (< bi$i) Adres surs (1:< bi$i) 5imita de salturi (< bi$i)

Adres destina$ie

(1:< bi$i)

Antetul fi0 I (6 (obli1atoriu)

C4mpul Tip de trafic (Traffic class) este folosit pentru a distin1e 3ntre pachetele care au di(erse cerin$e de li(rare 3n timp real! &n c4mp cu acest scop a e0istat in I de la 3nceput/ dar a fost implementat sporadic de ctre rutere! "n acest moment se desf#oar e0perimente pentru a determina cum poate fi utili%at cel mai bine pentru transmisii multimedia! C4mpul Eticheta fluxului este 3nc e0perimental/ dar (a fi folosit pentru a permite unei surse #i unei destina$ii s stabileasc o pseudo+cone0iune cu propriet$i #i cerin$e particulare! .e e0emplu/ un #ir de pachete de la un proces de pe o anumit 1a%d surs ctre un anumit proces pe o anumit 1a%d destina$ie poate a(ea cerin$e de 3nt4r%iere stricte #i din acest moti( necesit capacitate de transmisie re%er(at! Flu0ul poate fi stabilit 3n a(ans #i poate primi un identificator! C4nd apare un pachet cu o Eticheta a fluxului diferit de %ero/ toate ruterele pot s o caute in tabelele interne pentru a (edea ce tip de tratament special necesit! Ca efect/ flu0urile sunt o 3ncercare de a combina dou moduri2 fle0ibilitatea unei subre$ele cu data1rame #i 1aran$iile unei subre$ele cu circuite (irtuale! Fiecare lux este desemnat de adresa surs/ adresa destina$ie #i numrul de lux, a#a 3nc4t/ 3ntre o pereche dat de adrese I pot e0ista mai multe flu0uri acti(e in acela#i timp ! .e asemenea/ in acest mod/ chiar dac dou flu0uri (enind de la 1a%de diferite/ dar cu acela#i numr de lux trec prin acela#i ruter/ ruterul (a fi capabil s le separe folosind adresele surs #i destina$ie! 'e a#teapt ca numerele de flu0 s fie alese aleator/ 3n loc de a fi atribuite sec(en$ial 3ncep4nd cu 1/ pentru c se a#teapt ca ruterele s le foloseasc 3n tabele de dispersie! C4mpul Lungimea informaiei utile spune c4$i octe$i urmea% dup antetul de -@ de octe$i din fi1ura! Numele a fost schimbat fa$ de c4mpul Lungime total din I (- deoarece semnifica$ia este u#or modificat2 cei -@ de octe$i nu mai sunt parte a lun1imii (a#a cum erau 3nainte)! 10

C4mpul Antetul urmtor d de 1ol proiectan$ii! Ioti(ul pentru care antetul a putut fi simplificat este c e0ist antete de e0tensie suplimentare (op$ionale)! Acest c4mp spune care din cele #ase antete (actuale) de e0tensie/ dac e0ist (reunul/ urmea% dup cel curent! .ac acest antet este ultimul antet I / c4mpul Antetul urmtor spune crui tip de protocol (de e0emplu TC / &. ) i se (a transmite pachetul! C4mpul Limita salturilor este folosit pentru a 3mpiedica pachetele s triasc (e#nic! Hl este/ 3n practic/ identic cu c4mpul Timp de ia din I (-/ #i anume un c4mp care este decrementat la fiecare salt dintr+o re$ea 3n alta! "n teorie/ 3n I (- era un timp 3n secunde/ dar nici un ruter nu+l folosea 3n acest mod/ a#a 3nc4t numele a fost modificat pentru a reflecta modul 3n care este de fapt folosit! Apoi urmea% c4mpurile Adres surs !i Adres destinaie.! .up multe discu$ii/s+a decis c adresele cu lun1ime fi0 de 16 octe$i sunt cel mai bun compromis! entru scrierea adreselor de 16 octe$i a fost in(entat o nou nota$ie! Hle sunt scrise ca opt 1rupuri de c4te patru cifre he0a%ecimale cu semnul2 (dou puncte) 3ntre 1rupuri/ astfel2 <@@@2@@@@2@@@@2@@@@2@1:32-,6B2<CA*2C.HF .in moment ce multe adrese (or a(ea multe %erouri 3n interiorul lor/ au fost autori%ate trei optimi%ri! Iai 3nt4i/ %erourile de la 3nceputul unui 1rup pot fi omise/ astfel 3nc4t @1:3 poate fi scris ca 1:3! "n al doilea r4nd/ unul sau mai multe 1rupuri de 16 %erouri pot fi 3nlocuite de o pereche de semne dou puncte (2)! Astfel/ adresa de mai sus de(ine acum <@@@221:32-,6B2<CA*2C.HF robabil c nu este necesar s fim at4t de e0plici$i asupra acestui lucru/ dar e0ist o mul$ime de adrese de 16 octe$i! Iai e0act/ sunt :1:< adrese/ care repre%int apro0imati( 31@3<! .ac 3ntrea1a planet/ pm4nt #i ap/ ar fi acoperite cu calculatoare/ I (6 ar permite B1@:3 adrese I pe metru ptrat! H0ista trei tipuri de adrese2 (http2))===!faMs!or1)rfcs)r c!"#$!html) %nicast& &n identificator pentru o sin1ura interfa$a! &n pachet trimis ctre o adresa unicast este li(rat interfe$ei identificata prin acea adresa! An'cast2 &n identificator pentru un set de interfe$e (de re1ula apar$in4nd unor noduri diferite)! &n pachet trimis ctre o adresa anDcast este li(rat doar uneia dintre interfe$e (de re1ula cea mai apropiata conform metricii date de protocolul de rutare) 11

(ulticast& &n identificator pentru un set de interfe$e (de re1ula apar$in4nd unor noduri diferite)! &n pachet trimis ctre o adresa multicast este li(rat tuturor interfe$elor identificate prin acea adresa! Nu exista adrese de broadcast ca la IPv! uncia iind preluata de adresele multicast)

Tip adresa Nespecificat 5oopbac> Iulticast 5in>+local unicast Alobal unicast Adrese I (6 speciale

refi0 binar @@!!!@ (1:< bits) @@!!!1 (1:< bits) 11111111 1111111@1@ Grice altce(a

Notatie I (6 22)1:< 221)1:< FF@@22)< FH<@22)1@

*ucla locala 221 ? data1ramele trimise pe aceasta destina$ie sunt li(rate local fiind tratate ca pachete primite Adresa nespecificata @22@ ? folosita atunci c4nd o interfa$a nu+si cunoa#te adresa 5in>+local ? pot fi folosite doar pe o le1tura fi%ica/ nefiind rutabile 'ite+local ? pot fi folosite doar in cadrul unei or1ani%a$ii (similare adreselor pri(ate I (-) 'tructura 1enerala a unei adrese unicast 1lobale este urmtoarea2 n biti m bi$i 1:<+n+m (de re1ula 6- biti) refi0 1lobal de rutare I. subretea Identificator interfa$a &nde prefi0ul 1lobal de rutare (a(4nd o structura ierarhica) este o (aloare atribuita unui site (o colec$ie de subretele)le1turi)/ I.+ul subre$elei este repre%int un identificator pentru o le1tura din cadrul site+ului iar Identificatorul interfe$ei identific in mod unic o interfa$a de re$ea ata#ata la acea le1tura a(4nd de re1ula 6- de bi$i fiind stabilit pornind de la adresa de ni(el : a interfe$ei! "n practic/ spa$iul de adrese nu (a fi folosit eficient/ insa chiar #i in cel mai pesimist scenariu/ (or fi totu#i mult peste 1@@@ de adrese I pe metru ptrat de suprafa$ planetar (pm4nt sau ap)! "n orice scenariu credibil/ (or fi trilioane de adrese pe metru ptrat! e scurt/ pare improbabil c (om epui%a adresele in (iitorul pre(i%ibil! Hste instructi( s comparm antetul I (- cu antetul I (6 pentru a (edea ce fost eliminat in I (6! C4mpul I95 a disprut pentru c antetul I (6 are o lun1ime fi0! C4mpul Protocol a fost scos pentru c 3n

12

c4mpul Antetul urmtor se indic ce urmea% dup ultimul antet I !(e0emplu/ un se1ment TC sau &. )! Toate c4mpurile referitoare la fra1mentare au fost eliminate/ deoarece I (6 are o abordare diferit a fra1mentrii! entru 3nceput/ toate 1a%dele #i ruterele care sunt conforme cu I (6 trebuie s determine dinamic mrimea data1ramei care (a fi folosit! Aceast re1ul face ca/ de la 3nceput/ fra1mentarea s fie mai pu$in probabil! Hste mult mai eficient s obli1i 1a%dele s trimit de la bun 3nceput pachete corecte dimensional/ dec4t s obli1i ruterele s le fra1mente%e din mers! "n sf4r#it/ c4mpul "uma de control este eliminat deoarece calculul acesteia reduce mult performan$ele! .atorit re$elelor fiabile folosite acum/ combinate cu faptul c ni(elurile de le1tur de date #i de transport au 3n mod normal propriile sume de control/ (aloarea a 3nc unei sume de control nu merita pre$ul de performan$ cerut! Hliminarea tuturor acestor caracteristici a a(ut ca re%ultat un protocol de ni(el re$ea simplu #i eficient! Astfel/ obiecti(ul lui I (6 + un protocol rapid/ dar fle0ibil/ cu o bo1$ie de spa$iu de adrese + a fost atins prin acest proiect! *iblio1rafie2 A! Tanenbaum/ #eele de calculatoare / Hd! *Dblos/ ed! a IL+a/ :@@- ('ec$iunea ,!6!: si ,!6!< ) Names F! Ourose/ Oeith 8! Ross/ $omputer %et&orking ' A top do&n approach / Addison+ 8esleD ('ec$iunea -!B) Ctlina 5ehnceanu/ sa/ #eele locale de calculatoare ' (hid de la)orator/ ('ec$iunea ,!3!:) #*$+,-1 ' .P Version / Addressing Architecture0 http2))===!faMs!or1)rfcs)rfc-:C1!html

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md
13