Colegiul Tehnic de Comunicaii Nicolae Vasilescu Karpen mun.

Bacau

LUCRARE DE ATE TAT

T!TLUL LUCR"R!!#

Hawai

$ro%esor coordona&or#'o()i 'ihai Ele*# Rusu 'ihail Clasa a +!!,a -A

Bacau 2011-2012

Page 1

Cuprins

1. Introducere 2. Generalitati despre limbajul HTML si JAVA SC I!T ". Cerinte #ard$are si so%t$are &. Structura si continutul proiectului '. (iblio)ra%ie

Bacau 2011-2012

Page 2

Introducere
Lucrarea de %ata are ca tema pre*entarea ar#ipela)ului HA+AII. Aplicatia a %ost reali*ata in limbajul HTML si Ja,a Script prin pro)ramare direct in cod sursa -scrierea liniilor de comanda. in ca*ul #tml si prin intermediul pro)ramului Ja,a Script. Meniul a %ost reali*at in Ja,a Script.

Bacau 2011-2012

Page 3

Generalitati despre limbajul HTML si Ja,a Script

Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta. Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat link!-urile hypertext."ceasta idee a dus la dezvoltarea unui limba# simplu care s-a impus pe piata mondiala."cest limba# a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. $ar ce este de fapt limba#ul %T&L ? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica 'parser(. %T&L este limba#ul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul bro)serelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML '*tandard +eneralized &ar,up Language( si include capacitati care permit autorilor sa insereze -iperlegaturi care afiseaza alte documente %T&L cand se e.ecuta clic pe ele. /otiunea de -0perte.t inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini. Pana in 1991, in #ur de 100 de calculatoare erau ec-ipate pentru a gazdui pagini %T&L2aceste pagini interconectate au fost denumite 3WORLD WIDE WE 4 /u mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu a#utorul carora puteau fi vizualizate pagini )eb care contineau te.t si imagini. 5n functie de versiunea %T&L folosita, paginile 67B sunt grupate in trei generatii8 paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita te.t si 1-9 imagini. Paginile din a doua

Bacau 2011-2012

Page 4

generatie, proiectate cu %T&L 9.0, care puteau contine si un fundal, permiteau aran#area datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul 5nternetului. Paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. 5n prezent a aparut a patra versiune a limba#ului %T&L. $ocumentele %T&L sunt e.clusiv de tip te.t '"*:55(2 ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. 5n 65/$;6*, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de te.te. <izualizarea acestor documente se face cu a#utorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip %T&L fata de platforma de lucru. Pentru descrierea documentelor 67B se utilizeaza anumite etichete 'tag-uri( specifice pentru fiecare element descris. "cestea stabilesc structura si aspectul documentului final. Tag-urile sunt recunoscute de bro)ser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea 'separarea ( tag-urilor se folosesc delimitatorii =!> si ="> care incadreaza fiecare etic-eta. Forma generala8 !tag" pentru a marca inceputul unui tag si !#tag" pentru a marca sfarsitul unui tag. 5n %T&L nu se face distinctie intre ma#uscule si minuscule2 ?nele elemente %T&L admit atribute care specifica informatii suplimentare despre continutul elementului. "tributele elementului se precizeaza in cadrul etic-etei de inceput si se aplica doar elementului curent. 7.. $aca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea.

Bacau 2011-2012

Page 5

"vanta#ul ma#or al unui bro)ser este acela ca poate suporta si alte limba#e, ca @ava sau Basic, ce completeaza utilitatea limba#ului %T&L. &acromedia $ream)eaver este o unealtA destinatA creatorilor de pagini )eb. $ream)eaver a fost creat de &acromedia 'acum "dobe *0stems( Bi momentan a a#uns la versiunea 10. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare %T&L de tipul 6C*56C+ dar Dn versiunile recente au fost implementate funcEii de editare avansate Bi support pentru alte te-nologii )eb cum ar fi :**, @ava*cript etc. $ream)eaver s-a bucurat de un larg succes DncA de la sfFrBitul anilor G90 Bi momentan deEine apro.imativ H0I din piaEa editoarelor %T&L. Produsul poate fi rulat pe variate platforme soft)are8 &ac, 6indo)s, dar suportA Dn acelaBi timp Bi platforme ?/5J cu a#utorul unor emulatoare soft)are, cum ar fi 6ine. :a orice alt editor 6C*56C+, $ream)eaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor %T&L, fAcFnd astfel posibilA crearea cu uBurinEA a paginilor )eb de cAtre utilizatorii nee.perimentaEi. ?nii creatori de pagini )eb criticA aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decFt ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcEionare neperformantA a bro)serelor )eb. "ceastA afirmaEie este Dn mare parte adevaratA deoarece paginile )eb produse folosesc design-ul pe bazA de tabel. Kn plus, produsul a mai fost criticat Dn trecut Bi pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor 61:, dar acest aspect a fost mult DmbunAtAEit Dn versiunile recente. :u toate acestea, &acromedia a crescut suportul pentru te-nologia :** precum Bi alte modalitAEi de design fArA a fi necesarA folosirea design-ului pe bazA de tabel. $ream)eaver permite folosirea ma#oritAEii bro)serelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza )ebsite-ul creat. $e asemenea conEine Bi cFteva
Bacau 2011-2012 Page 6

utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gAsi Bi modifica un paragraf sau o linie de cod, Dn Dntregul )eb site, pe baza oricAror parametri specificaEi de cAtre utilizator. :u a#utorul panourilor de stare se poate crea cod @ava*cript fArA a avea cunoBtinEe de programare. ;datA cu apariEia versiunii &J, &acromedia a Dncorporat utilitare de generare dinamicA a conEinutului. $e asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date 'cum ar fi &0*LL Bi &icrosoft "ccess( pentru a filtra Bi afiBa conEinutul folosind script-uri de genul P%P, :oldFusion, "ctive *erver Pages '"*P( Bi "*P./7T, fArA a avea nevoie de o prealabilA e.perienEA Dn programare. ?n aspect foarte lAudat al $ream)eaver-ului Dl reprezintA ar-itectura sa e.tensibilA. 7.tensiile, aBa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie 'de obicei Dn %T&L Bi @ava*cript( Bi pe care oricine le poate descarca Bi instala, acestea aducFnd un spor de performanEA Bi funcEionalitate DmbunAtAEitA programului. 7.istA o comunitate de dezvoltatori care produc aceste e.tensii Bi le publicA 'atFt comercial cFt Bi gratuit( pentru probleme de dezvoltare )eb, de la simple efecte rollover pFnA la soluEii complete de vFnzare online.

Bacau 2011-2012

Page 7

Ma$r%&e'ia (la)h sau mai pe scurt Flas- este o

aplicaEie utilizatA pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flas- disponibile Dn cadrul unor pagini 67B. Prin intermediul obiectelor flas-, veEi putea creBte dinamismul unei pagini precum Bi facilita interacEiunea cu utilizatorul. 5niEial dezvoltatA de &acromedia, aplicaEia Flas- a fost preluatA de cAtre "dobeM odatA cu ac-iziEionarea companiei sus amintite.

Avantajele folosirii Flash-ului pe web:

7lemente grafice vectoriale8 dimensiuni mici Bi scalabil8 Pentru a =memora> imaginile un calculator poate recurge la douA metode8 prima este reEinerea pi.el cu pi.el a imaginii, cea de-a doua este memorarea unor =puncte critice> cu a#utorul cArora imaginea poate fi refAcutA. "stfel pentru a afiBa un cerc, acesta poate fi memorat Dntr-o imagine de tip raster 'cum ar fi formatul Bit&ap sau @peg( N dacA avem un cerc cu o razA destul de mare vor fi memoraEi nu numai pi.elii de pe circumferinEa cercului ci Bi cei din interiorul acestuia sau care sunt Dn #urul sAu. *pre deosebire, Dn cadrul formatelor vectoriale '*<+ - *calable <ector +rap-ics, *6F *-oc,6ave Flas-( sunt reEinute doar centrul Bi raza cercului, calculatorul gAsind imediat metoda de afiBare a tuturor punctelor ce vor alcAtui cercul. 7ste evident faptul cA dimensiunea unui fiBier Dn format rasterizat '#pg, bmp, gif( este mai mare decFt cea a unui fiBier Dn format vectorial 'din cauza numArului de informaEii ce vor fi reEinute(. "tunci cFnd mArim o imagine de tip vectorial nu facem decFt sA redesenAm o parte a sa, calculatorul putFnd reda cercul cu aceeaBi claritate N se cunoaBte forma geometricA reprezentatA Bi mArirea imaginii nu reprezintA decFt trasarea 'la scarA( a fostei imagini vectoriale. "tunci cFnd mArim o imagine de tip raster calculatorul nu =cunoaBte> despre ce este vorba Bi operaEia va consta doar Dn suprademensionarea pi.elilor 'un pi.el al cercului va fi afiBat Dn mai multe puncte de pe ecran(.
Bacau 2011-2012 Page 8

5ndependenEa de platformA 'bro)serOsistem de operare(. 5maginile vectoriale, deBi mai utile, necesitA o aplicaEie care sA genereze imaginea 'pentru formatul *<+ de e.emplu e.istA "dobe *<+ Pla0er iar pentru *6F avem Pla0erul de Flas-(. 5ndependenEa de platformA apare din cauzA cA acest program ce PBtie> sA afiBeze imaginile a fost construit pentru o gamA largA de -ard)are Bi sisteme de operare8 "stfel dacA vom vizualiza obiectul Flas- Dn 6indo)s se va folosi automat Pla0erul de Flas- versiunea 6indo)s, dacA utilizAm un telefon mobil '*martP-one(, se va folosi pla0erul disponibil pentru telefoane 'Flas- Pla0er Lite 1.0(, sau dacA vom folosi &ac;* e.istA un pla0er separat 'evident toate pla0erele vor afiBa aceeaBi imagine finalA(. "nimaEii de lungA duratA uBor de realizat8 animaEiile sunt punctul forte al Flas--ului, interfaEa aplicaEiei dA posibilitatea de a sincroniza 'Dn funcEie de timp( diversele obiecte, poziEii sau forme ale acestora. Flas--ul nu numai cA realizeazA aceastA sincronizare, dar poate Bi interpola poziEia 'sau forma( unui obiect pentru a uBura munca utilizatorului. *e pot adAuga interfeEei elemente multimedia8 Dn interiorul obiectelor Flas- puteEi importa Bi manipula 'Dnainte, inapoi, salt la un anumit moment( &P1-uri sau "<5-uri. /u necesitA cunoBtinEe de %T&L, J%T&L8 Dn cazul Dn care vA -otArFEi sA realizaEi un Dntreg site Dn Flas-, aplicaEia vA poate furniza odatA cu obiectul flas- Bi codul %T&L necesar N Dn acest fel tot ce mai trebuie fAcut este doar publicarea sitului pe un server 67B.

7ditoare puternice Bi lucrul facil8 '&acromedia( Flas- este un editor puternic care dA posibilitatea de ataBAri de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaEa de desenare graficA fie prin ataBarea de scripturi obiectelor.

Bacau 2011-2012

Page 9

Q ?BurinEa DmbinArii elementelor grafice cu scriptul8 ataBarea codurilor "ction*cript obiectelor din flas- se realizeazA prin selectarea obiectului Bi introducerea codului asociat obiectului Dntr-o fereastrA specialA. Transferabil ca flu. de date8 pentru ca un film Flas- sA ruleze pe maBina clientului nu este necesar sA fie DncArcat Dn Dntregime N pla0erul va afiBa doar cFt va putea din film aBteptFnd 'eventual( DncArcarea Dn continuare. $in acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataBate obiectelor Flas- pot furniza informaEii privitoare la procentul de fiBier care a fost DncArcat.

e!avantaje ale utili!"rii Flash-ului:

*rintre 'e+a,anta-ele paginile 1e/ a&inti&2 .%l%)irii %/ie$tel%r .la)h 0n

Depin'e 'e player2 'e3i a$e)ta ,ine in)talat pe % )uit4 'e /r%1)ere 53i 0n $a+ul 0n $are nu e)te prein)talat in)talarea e)te 'e)tul 'e rapi'4 6 'i&en)iunea *layerului (la)h e)te 'e)tul 'e &i$4 3i 'e)$4r$area a$e)tuia 0n $%ntextul re7elel%r a$tuale e)te rapi'489 t%tu3i exi)t4 $a+uri 0n $are %/ie$tele (la)h a-ung pe &a3ini $e nu au in)talat4 apli$a7ia ne$e)ar4 interpret4rii %/ie$tel%r (la)h9 a-ung:n'u-)e 0n i&p%)i/ilitatea .%l%)irii .i3ierel%r 5*entru a rula apli$a7iile (la)h pe a$e)te $al$ulat%are tre/uie exp%rtat %/ie$tul (la)h $a un exe$uta/il8. Mare a&at%r 'e re)ur)e2 'e%are$e tre/uie )4 ;re$%n)truia)$4< 'e .ie$are 'at4 ele&entele gra.i$e9 *layerul (la)h 5pre$u& 3i apli$a7ia 'e 'e+,%ltare8 e)te &are $%n)u&at%r 'e &e&%rie 3i pr%$e)%r 50n $a+ul gra.i$ii ra)ter e)te $lar un'e tre/uiau a.i3a7i pixelii $e .%r&ea+4 $er$ul 6 0n $a'rul gra.i$ii ,e$t%riale tre/uie $a p%+i7iile pixelil%r )4 .ie re$al$ulate8.

Bacau 2011-2012

Page 10

M%t%arele 'e $4utare nu p%t in'exa textul2 (la)hul lu$rea+4 $u &ai &ulte tipuri 'e texte9 &a-%ritatea 'intre a$e)tea 5textul )tati$8 nu p%ate .i in'exat 'e &%t%arele 'e $4utare 'e%are$e %/ie$tul (la)h e)te tratat $a ele&ent gra.i$#%/ie$t 3i r%/%7ii 'e $4utare nu au $un%3tin7ele ne$e)are ;'i)e$4rii< %/ie$tel%r (la)h 3i extragerii textului intern. =3urin7a utili+4rii 0l .a$e )a .ie .%l%)it 0n $ele &ai a/)ur'e &%'uri 5'e exe&plu9 .la)h-urile )periet%are8. *entru a$e)te tipuri 'e (la)h-uri9 .4$ute 'e %/i$ei 'e 0n$ep4t%ri9 0n li&/a engle+4 exi)t4 un ter&en )pe$ial2 >.la)htur/ati%n>. Tehn%l%gie li$en7iat42 .iin' % apli$a7ie 'e+,%ltat4 'e % )erie 'e pr%gra&at%ri 5pl4ti7i pentru a 'e+,%lta (la)hul89 in)tru&entul 'e 'e+,%ltare $%)t4 $el pu7in ?@@ABne$e)it4 $itareC. T%tu3i )pe$i.i$a7iile .%r&atului %/ie$tului (la)h )unt 'i)p%ni/ile 3i 'in a$e)t &%ti, au ap4rut 53i 0n$4 apar8 'e)tule in)tru&ente $are )4 utili+e+e a$e)t .%r&at 0n )$%puri &ai &ult )au &ai pu7in pr%'u$ti,e )au legale. Dintre a$e)tea a&inti&2 S1i.tDD9 S1i)h9 I&perat%r(LE9 E$ti%nS$ript O/.u)$at%r.

Bacau 2011-2012

Page 11

.AVA .a*a crip& es&e un lim/a( de programare orien&a& o/iec& /a)a& pe concep&ul pro&o&ipurilor. Es&e %olosi& mai ales pen&ru in&roducerea unor %unc0ionali&10i 2n paginile 3e/4 codul .a*ascrip& din aces&e pagini %iind rula& de c1&re /ro3ser. Lim/a(ul es&e /inecunoscu& pen&ru %olosirea sa 2n cons&ruirea si&urilor 3e/4 dar es&e %olosi& 5i pen&ru acesul la o/iec&e 2ncas&ra&e 6em/edded o/(ec&s7 2n al&e aplica0ii. A %os& de)*ol&a& ini0ial de c1&re Brendan Eich de la Ne&scape Communica&ions Corpora&ion su/ numele de 'ocha4 apoi Li*e crip&4 5i denumi& 2n %inal .a*a crip&. 8n ciuda numelui 5i a unor similari&10i 2n sin&a914 2n&re .a*a crip& 5i lim/a(ul .a*a nu e9is&1 nicio leg1&ur1. Ca 5i .a*a4 .a*a crip& are o sin&a91 apropia&1 de cea a lim/a(ului C4 dar are mai mul&e 2n comun cu lim/a(ul el% dec:& cu .a*a.

Bacau 2011-2012

Page 12

$:n1 la 2ncepu&ul lui ;<<=4 ul&ima *ersiune e9is&en&1 a %os& .a*a crip& >.=4 care corespunde cu Edi0ia a ?,a a EC'A,;@;4 EC'A crip&4 cu al&e cu*in&e4 o edi0ie s&andardi)a&1 de .a*a crip&. Versiunile de 'o)illa 2ncep:nd cu >.A Be&a > au a*u& supor& pen&ru EB+4 care es&e o e9&ensie a lim/a(ului care are de a %ace cu +'L4 de%ini& 2n s&andardul EC'A,?=C. Versiunea curen&1 de 'o)illa4 >.A.> 6pe care sun& cons&rui&e Dire%o9 5i Thunder/ird *ersiunile ;.<7 supor&1 .a*a crip& *ersiunea >.C.

Cea mai des /nt0lnit1 utili*are a Ja,aScript este /n scriptarea pa)inilor $eb. !ro)ramatorii $eb pot /n)loba /n pa)inile HTML script2uri pentru di,erse acti,it13i cum ar %i ,eri%icarea datelor introduse de utili*atori sau crearea de meniuri 4i alte e%ecte animate. (ro$serele re3in /n memorie o repre*entare a unei pa)ini $eb sub %orma unui arbore de obiecte 4i pun la dispo*i3ie aceste obiecte script2 urilor Ja,aScript5 care le pot citi 4i manipula. Arborele de obiecte

Bacau 2011-2012

Page 13

poart1 numele de 6ocument 7bject Model sau 67M. 89ist1 un standard +"C pentru 67M2ul pe care trebuie s1 /l pun1 la dispo*i3ie un bro$ser5 ceea ce o%er1 premi*a scrierii de script2uri portabile5 care s1 %unc3ione*e pe toate bro$serele. :n practic15 /ns15 standardul +"C pentru 67M este incomplet implementat. 6e4i tendin3a bro$serelor este de a se alinia standardului +"C5 unele din acestea /nc1 pre*int1 incompatibilit13i majore5 cum este ca*ul Internet 89plorer. 7 te#nic1 de construire a pa)inilor $eb tot mai /nt0lnit1 /n ultimul timp este AJA;5 abre,iere de la <As=nc#ronous Ja,aScript and ;ML>. Aceast1 te#nic1 const1 /n e9ecutarea de cereri HTT! /n %undal5 %1r1 a re/nc1rca toat1 pa)ina $eb5 4i actuali*area numai anumitor por3iuni ale pa)inii prin manipularea 67M2ului pa)inii. Te#nica AJA; permite construirea unor inter%e3e $eb cu timp de r1spuns mic5 /ntruc/t opera3ia -costisitoare ca timp. de /nc1rcare a unei pa)ini HTML complete este /n mare parte eliminat1.

Cerinte #ard$are si so%t$are

Bacau 2011-2012

Page 14

?iind reali*at in HTML5 %unctionarea corecta depinde de %oarte putini %actori la ni,el #ard$are. Con%i)uratia minima necesara @ procesor la 1""MH* min. "2 M( AM -de pre%erat cel putin A& M(. o placa ,ide care sa suporte mai mult de 2'A de culori -optional pentru o a%isare corecta a detaliilor. 8ste necesara o ,ersiune a bro$ser2ului care sa permita recunoasterea tuturor comen*ilor - testul a %ost %acut cu Internet 89plorer B.C .5 si de asemenea este obli)atoriu un java script5 sau un D patc# E pentru ja,a Conditii de testare@ proiectul a %ost %acut si testat pe un Laptop 6ell inspiron '11C5 intel core i' 2.F GH*5 AM &)b5 Video nVidia Ge%orce '2'm5 H66 A&C)b.

Structura si continutul proiectului

Aplicatia a %ost reali*ata in limbajul HTML si Ja,a5 prin pro)ramare direct in cod sursa5,i*uali*area codului putandu2se %ace cu orice editor te9t -MS +ord5 Gotepad s.a...

Bacau 2011-2012

Page 15

Structural5 pa)ina principala are ca meniu principal s$%2ul care pre*inta linH2uri catre celelalte pa)ini@

Home I #ome.#tml Climat I climat.#tml Geo)ra%ie I )eo)ra%ie.#tml Istorie I istorie.#tml 6emo)ra%ie I demo)ra%ie.#tml 8conomie I economie.#tml Galerie I )alerie.#tml

Bacau 2011-2012

Page 16

Codul sursa al paginii Egalerie.h&mlF #

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Tra !"t"# al//E$" "htt%&//'''.'3.#r(/T)/*html1/DTD/*html1-tra !"t"# al.+t+", <html *ml !-"htt%&//'''.'3.#r(/1.../*html", <h/a+, <t"tl/,Ha'a"</t"tl/, <m/ta htt%-/01"2-"C# t/ t-T3%/" 4# t/ t-"t/*t/html5 4har!/t-UT6-7" /, <l" 8 r/l-"!t3l/!h//t" hr/9-"!t3l/.4!!" t3%/-"t/*t/4!!" /, </h/a+, <:#+3, <+"2 al"( -"4/ t/r", <+"2 "+-"4# ta" /r", <+"2 "+-":a /r",</+"2, <1l "+-"m/ 1", <l",<a hr/9-"" +/*.html",H#m/</a,</l", <l",<a hr/9-"4l"mat.html",Cl"mat</a,</l", <l",<a hr/9-"(/#(ra9"/.html",;/#(ra9"/</a,</l", <l",<a hr/9-""!t#r"/.html" ,I!t#r"/</a,</l", <l",<a hr/9-"+/m#(ra9"/.html" ,D/m#(ra9"/</a,</l", <l",<a hr/9-"/4# #m"/.html" ,E4# #m"/</a,</l", <l",<a hr/9-"(al/r"/.html" ,;al/r"/</a,</l", </1l, <+"2 "+-"4# t" 1t", <+"2 !t3l/-"%a++" (&<0%* 30%* =0%* 30%*5", <ta:l/ '"+th-">00" :#r+/r-"0", <tr, <th !4#%/-"4#l",<"m( !r4-"(al/r"//1.?%(" '"+th-"@3@" h/"(ht-"@3." /,</th, </tr, <tr, <t+,A :!%5</t+, </tr, <tr, <t+,<"m( !r4-"(al/r"//<.?%(" '"+th-"@00" h/"(ht-"=00" /,</t+, </tr, <tr, <t+,A :!%5</t+, </tr, <tr, <t+,<"m( !r4-"(al/r"//3.?%(" '"+th-">>0" h/"(ht-"3>0" /,</t+, </tr, <tr, <t+,A :!%5</t+, </tr, <tr, <t+,<"m( !r4-"(al/r"//=.BP;" '"+th-"@00" h/"(ht-"=00" /,</t+, </tr,

Bacau 2011-2012

Page 17

<tr, <t+,A :!%5</t+, </tr, <tr, <t+,<"m( !r4-"(al/r"//>.?%(" '"+th-"@00" h/"(ht-"=00" /,</t+, </tr, </ta:l/, </+"2,</+"2, </+"2,</+"2, </:#+3, </html,

Bibliografie :

http://en.wikipedia.org/wiki/Dreamweaver http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash http://wikipedia.ro http://www.referat.ro Le$is5 TomJ -2CC2.5 KHTML %or t#e $ebK5 2CC2 8d. 7cean!ress.

Bacau 2011-2012

Page 18