Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Planul de Sistematizare 1935

    Încărcat de

    Madi Mihaescu
    9 vizualizări147 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări147 pagini

    Planul de Sistematizare 1935

    Încărcat de

    Madi Mihaescu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 147
    PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI P ANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al MUNICIPIULU] BUCURESTI MEMORIU JUSTIFICATIV | BiBtio a | . lor diy RELR, [fray iil, 5 Natale is cma i EDITURA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI BUCURESTI 1. STRADA N, FILIPESCU 23. TELEFON 21-10, INTERIOR 33. 4 | BIBLIOTECA Usknee Arbitectilor de REL NLT IN LOC DE PREFATA Problema sistematizrii Bucurestilor nu s'a pus acum pentru intaia oara. Chiar in timpul Regu- nentului Organic s‘au facut unele inceputuri care mentionam fixarea limitelor orasului ictia de a se construi afard din oras. ‘precum si unele dispozitiuni privitoare la infru- ‘musetarea orasului, Astfel se prevedea infiinta- a a xtrei piefe obstesti pentru primblarea publi- lin, din care una la capul podului Mogosoaei, fa in alt punct al podului Mogosoaei, si 0 a in jurul Mitropoliei, in livedea lui Filaret. __ In privinta alinierilor strazilor, s'a hotarit a- Targirea tuturor Ja 6 stanjeni prin retrageri @ caselor ce se vor constr edarea ‘gratuita a cinci palme, ceea ce se aplica si ast&zi “sub vechea denumire de intle- gatura cu reteauia de parcuri si spatii libere nece- Sare aglomeratiunei. votat si pus in aplicare dupa un regim special, delimitarea din now a vetrelor de sat, proecte de sistematizare a catorva comune suburhane dintre care al comunei Baneasa ter- minat si apoi chiar un plan cu artere de circu'a- tie cu mai multe variante din care una a fost su- usa consiliului general al Municipiului In acelag timp s'a ntocmit de Uzinele Comu- nale Bucuresti si pus in aplicare, planul de asa- nare a lacurilor din nordul oragului, plan ale ca- tui baze fusesera stabilite mai fnainte la Directia Cadastrulut si Sistematiztret Dupa venirea d-lui Em. Dan in fruntea admi- nistratiei comunale, d-sa recunoscand importan- ja planului de sistematizare si necesitatea de a se intocmi urgent si in bune conditiuni, a dispus ca din sanul comisiei de sistematizare care € com- pusd dintr'un mare num&r de membri (28), s& se formeze un comitet restrins denumit Comitet de 1 Neembrie 1934. lucru al Planului de Sistematizare, care sa intoe- meascé intr'un termen dat, Planul director de Sistematizare, Acest comitet compus din 5 persoane a ince- put Jucrul efectiv la 21 Bebruarie 1934 ‘Tot atunci s'a pus Ja dispozitia comitetului de lucru un biurou special compus din functionari detasati dela Directia Cadastrului si Sistemati- z&rif, la care s’att mai adaogat cu timpul cateva persoane din afar Proectul a fost terminat la 1 Noembrie 1924. Dl Primar general Al. Donescu, la venirea tn fruntea administratiei comunale, a mentinut in totul dispozitiile luate de predecesorul d-sale gi a luat parte activ la discutiunile din sanul comite- tului, damd sugestii, indrumari si urmarind mer- sul lucrarilor. Nu este numai.o placuta datorie dar e si 0 sa- tisfactie pentru noi, de a putea aduce aici multu- mirile noastre d-lui Primar Donescu, care ne-a sprijinit si incurajat in tot timpul si ne-a pus in situatia de a lucra intr’o atmosfera de incredere reciproca. Mai aducem multumirile noastre tuturor ace- ora care ne-au dat posibilitatea de a intocmi a- cest proect. In primul rand mulfumim d-lui Em. Dan care a fost initiatorul . , In timpul primariatului lui lon Campineanu, sa 16 PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI __ incheiat o conventie cu Ministerul de Razboi, prin care acest Minister se obliga s& sape un gant in jurul orasului, dincolo de care s4 nu se mai poatd cladi, stabilind o servitute militara de non aedi- ficandi. Schimbandu-se guvernul, nu s'a mai fa- cut nimic. La 14 Mai 1895 s’a promulgat legea pentru marginirea Bucurestilor, care avea de scop de a termina odata cu cresterea nelimitata a orasului idea impiedica sau de a ingreuia parcelirile in zona periferict, denumita ocolul 4. Astfel la art. 6 se preveder 2 ‘Nici o deschidere de strada tn ocolul TV nu «se poate face decat in conditiile urmatoare: } ho 5. Cresterea aglomeratiei find un fenomen et adanei cauze sociale si economice nu poate fi o- prita prin simple mijloace represive, ci poate fi cel mult atenuats, ghidata si organizata, daca in afara de masutiie prohibitive, se cauté in acelag timp sa se combat chiar cauzele care provoacd cregterea. * rete Propunerile noastre sunt urmatoarele: 1. Prin planul de utilizarea terenului stabilim portiunile de teren destinate constructiunilor si amenajarilor de tot felul, iar restul terenurilor ur- meaza sa rémana pentru agricultura (inclusiy po- micultura, silviculturd gi altele asemanatoare). Prin urmare, prin acest plan se delimiteaza zonele in care se permit constructiuni si zonele in care ele sunt interzise. 2. Partea urbana (oragul propritt zis) este limi- tat la Nord cu raul Colentina cu lacurile sale, iar in celelalte parti e limitatd de calea ferata proec- tat& a fnconjura orasul (nu linia ferat a fortu- rilor), Deci o limita clara, precisa, marcata pe te- ren dupa ce se-va face calea ferata si vizibila pen- tru toata lumea. Partea suburband este aceia care depaseste Ii- ——— mita zonei urbane, gi cuprinde toate aglomeratiu- nile pana la fortury. Suprataja parjei urbane este circa 7,000 hec- tare, adica aproximativ de acelasi intindeze pe care 0 are astézi dupa delimitarea stabilita prin lege; difeca insa prin aceia ca in locul terenu- tilot (neconstruite in cea mai mare parte) de la nord de lacuri, s'au introdus in zona urbana o setie de cartiere muncitoresti existente in sudul ‘oragului. Delimitarea dintre partea urbana si rurald sau am facut-o de cat pentru a satisface o cerinja de- Venita traditionala: de a se delimita in mod clar oragul de suburbane. De aici insa nu trebue de- dus cd suburbanele nu ne privesc. Ele trebuesc inzestrate, cu timpul, cu aceleasi instalatii $i hi- rari necesare pentru a satisface cerinfele higi nei, circulatiei, esteticei, econom ei, ete. 3. In pactea suburbana sunt delimitate terenu- rile acoperite azi cu constructiuni si acclea in care se vor permite dezvoltarea nucleelor actuale, spre deosebire de celelalte terenuri ce rman cu servi- tutea de non aedificandi 4. Una din cauzele intinderii aglomerajiuni fi- ind imposibilitatea populayiei sarace de a gsi lo- cuinta sau de a-si cladi case, administratia comu- nala trebue 34 gaseasca mijloace de a ajuta con sttuirea de locuine in massa pentru populatia foarte sataca, destinand in fiecare an sume im- portante in acest scop. Detalii in aceasta privinta, se vor gasi in capi- tolul despre locuinta, Este una din cele mai importante obligatiuni a net administrafiuni comunaie, care pana in pre- zent nu a putut fi indeplinita. 5. Largimea strazilor de locuit gi lucrarile edi- litare in cartierele muncitoresti din oras si subur. bane, trebuesc reduse la minimum, dupa criteri noi, deosebite de cele tn vigoare pana acum. dupa Cum se arata in capitolul despre locuinta, pentru: ¢a si populatia siraca sa poata locui in cartiere urbanizate si sa nu mai fie fortata a locui in camp sau in cladirile insalubre ce se gasesc din abtn- denta in oras, la periferie si chiar in centru Regulamentul de constructii ya trebui sA pre- vada usurdri insemnate la constructiile muncito- Testi pentru a li se putea pastra un cos! cat mai lus. Sunt de recomandat si scutiri de impozite si Subventii pentru constructiile muncitoresti 6, Masuri administrative: In afara de dezideratul de ordin mai general, de a se ajunge la o mai mare stabilitate gi conti- nuitate a administratiei municipale si de a se scoate de sub influentele politice. credem abso'xit necesar, ca 0 conditie esenfiala de reusita, infin jarea unui o:gan independent pentiu aplicarea regulamentelor de constructitmi, si eliberarea au- torizapiilor de constructiuni si, care s& aba mijp loacele de a controla toate cladirile in timpul constructiei si de a impiedica in timp util orice abatere, in oras si mai ales in suburbane, in ve- trele de sat gi in atara lor. Ne gandim lao organ’zare in gemul «. 4. Locuinta individuald, sau mai bine zis uni- famitiala pe langa ca corespunde acestei tendinte firesti, mai reprezinta si o forma de cadru de via ce trebue incurajat pentruca dezvolta per- sonalitatea, asigura o atmosfera de viafa linistita gi decenta, si formeaza unul din cele mai serioase obstacole fata de comunism prin opozitie cu lo- cuinjele zise colective, grupate in blocuri cu etaje numeroase. ae 5, Pe de alta parte locuinga cu parter si tip «vagon> este nerationala, pentruea este nehi- gienica, neconfortabilé, neeconomica si neesteti- *&, Suprafefele parcelelor 31 fatadele Ia strada sunt prea mari, ocazionand cheltueli insemnate pentru amenajarile edilitare, cladirile n‘au acce- sibilitate buna, prin curtile lung? si inguste dintre ele, n'au instalafiuni rationale, n'au ventilagia transversald, care singur& poate asigura 0 poime- nire efectiva; apoi prezintd suprafete de racire prea mari, n’au o distributie confortabila a incd- perilor; prezinta calcane urate si sunt scumpe pentrucé sunt izolate si cladite nerational. 6, Cele mai multe din aceste cladiri sunt exe- cutate fara autorizare, pe parcelari neautorizate, adesea in afara de raza orasului si chiar de vatra subucbanelor, cu strazi inguste si adesea fara strazi de loc. Aceasta din cauza ca tercnurile aflétoare pe strizi deja amenajate sunt prea Scumpe; c4 regulamentele impun conditii excesive de fafada, de inaltimi, de mod de constructie etc., cari scumpesc constructia si cd aceste motive im- ping pe locuitori sa clideasca prin fraud’, dupa bunul lor plac. Pentru a se remedia aceste rele nu este suficient @ se exercita 0 politic eficace a constructiilor. Aceasta nu rezolva problema, Ceeace este nece- sar este de a se favoriza crearea de cladiri ra- tionale si cu adevarat eftine dupa tipuci bine stu- diate. Aceasta favorizare se poate realizé fiscale sau chiar mici sub- ventiuni acordate celor ce construesc dupa anume puri adm'se ca rationale, b) prin construirea in serie de catre Munici- piu sau Stat, a unui mare numar de locuinje mo- del, ce ar urma sA fie revandute sau inchiriate cu preturi de cost, ) prin acordarea unui minimum de suprafafa de parcel mai redus de cat minimul obignuit astazi, dar numai pentru constructiunile ce se apropie de tipurile rationale; d) prin comasarea parcelelor actuale rau age- zate, rau orientate si dimensionate, $i prin re~ distribuirea lor rafionala in vederea cladirilor de tipuri_admise. 7. Tipurile cari dup’ numeroase cercetari, par a conveni mai mult pentru rezolvarea acestei pto- bleme ar trebui sa se apropie cat mai mult de e- xemplele din planurile anexate la acest studitt. Principiile pe care au fost fondate aceste ti- puri sunt? a) Suprafaja cladité. minim’ de fecare su- fet: 10 m. p. b) Claditi familiale pentru minimum 5 per soane, c) Fatada spre strada redusa la minimum. d) Suprafata utila distribuita pe doua caturi pentru economie de fundatii i de acoperis, e) Constructie cu regim inchis pentru econo- mie la zidaria calcanelor si pentru o mai bun’ izolare termica. f) Orientarea siturilor de dadiri in sensul N-S, pentru ca fatadele anterioare si poste- rioare 84 primeascA alternativ lumin& solar’ de la E gi de de la V. g) Crearea de grad'ni de fajadé pentru izo: larea de strada, cu praful si sgomotul ei si pentru crearea unui cadru placut. h) Creare de gradini de cultura in dostil cases Jor avand triplul scop de a asigura lumina si aerul abundent; de a asigura viata elitind prin cultivarea de zarzavatui; de a crea 0 ocupatiune sandtoasd ei plicuta locuitorilor intre orele de munca. Dupa o evaluare a costului unor asemenea Ine crari, care se aflé in devizul atasat planurilon, din anexa Nr. 6 aceste locuin{e ar reveni la un pret care se stabileste dupa cum urmeaza. — terenul bese 100 m. p.X200 lei= 20.000 — cota-parte din terenul str&zii, = 14.000 105.000 inclusiy amenajatea ei — constructiunea propritt zis sau rotund 140,000 lei, 8. Asemenea tipuri de clidiri de si asa de duse ca cost, nu ar putea fi totusi ridicate pi singuraticele puteri ale locuitorilor. PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al. MUNICIPIULUI BUCUM 21 “Municipiul sau Statul ar putea nsa finanta executia rambursandu-se printr'o anuitate de 200 lei timp de 20 ani reprezentand amortis- itul capitalului imprumutat si o dobanda de 2%, restul dobanzii urmand sa fie suportat de au- toritati (Stat si Municipiu). Secotind ca o familie de muncitori siraci c&s- fig un minim de 100 lei pe zi adic& 36.500 lei pean, anuitatea ar reprezenta 20% din cAstig in- sumand chiria si rata de improprietiirire. Credem ca 0 atare sarcina este in general su: Fportabila si cd prin acest mod se va putea rezolva problema locuintei. 9. Pentru a se aprecia importanta efortului consiructiv menit sa transforme orasul (fata a Socou si comunele suburbane) trebuesc reamin- tite cele ardtate Ja punctele 1 si 2, si anume: a) Pentru adapostirea in conditiunt aproape Acceptabile a unui numar de 250,000 loc. cari nu “beneficiara de cat de cate 5 m. p. de locuint’ ar trebui cel putin dublata suprafata de locuinte, ‘adicd ar trebui 125.000 5=625.000 m. p. de cla- dire. Socotind cA locuintele cele mai mici pentru familie ar trebui s8 aiba cel putin 50 m. p.. a ‘eeasta ar reprezenta aprox'mativ 12.500 locin{e. b)Pentru sporul de populatie muncitoare, e- valuat Ia 6000 suflete pe an, ar mai trebui 1200 Jocuinte, pe an, cifra care va spori in viitor de- arece populatia (cel putin in mod teoretic) cres- ite dup’ regula dobanzii compuse Primul punct ar reorezenta deci tn efort finan- iar de 12.500 140.000=1.750,000.000 lei iar al doilea Bine ‘nteles, toate aceste socoteli sunt aproxi- tive si bazate de tipul de locuinta familial, enttti persoane singure, pentru famili mai mici mai numeroase ca 5 persoane ar urma a se alte dispozitiuni, dar se poate admite pentru oile planului de sistematizare ci minusul sau plusul de persoane fata de familia medie se t compensa, din punctul de vedere practic. © consecinjé directa a tuturor considera- fiunilor de mai sus si privitoare tot la planul de tematizare este stabilirea tipului mediu de par- e, de blocuri si de stra: \du-ne si pe consideratiuni de circulatie, em stabili ca un bloc va fi compus in medie din circa 100 parcele asezate spate in spate, formind curi de 50%200=10.000 m. p. a 8 m. si 2 transversale 2 10 m. lirgime, inem o suprafata de stradé corespunzatoare uilui de 2<200<4=1600 plus 2x 60%5=600 total 2200 m. p. Dac& mai adaogam un pro- 50% pentru piete, bulevarde, ete. obti- nem 10,000+2200 |-1109=13.300 m. p. — pen- tru 500 locuitori adica o densitate de populatic de cea, 375 locuitori la ha. Densitatea aceasta. relativ ridicaté, si totusi compatibila cu o excelenta stare higienica, are avantajul de a garanta prin numarul contribua- bililor, o bund intretinere edilitard a cartierului In aceasta ipotezé, proporjia de spatii libere fata de suprafata totala este 25%. 10. Constituirea de ansambluri de locuinfe-tip permite si o solutie esteticd a cartierelor munci- toresti. Tendintele estetice moderne pun in re- lief rolul liniilor mari, ordonantelor repetate, e- chilibrarilor de volume, organizarii ansambluri- lor, cu amenajarea de perspective asupra clidi- tilor de interes comun, ca bisericd, scoli, bai, etc., cari sunt ‘n acest s'stem mult mai bine puse in valoare. B) Locuintele mijlocii burghezi Locuinfele pentru mica burghezie pot fi ac- tualmente imparfite in trei grupuci ntru clasa micei = 4) locuinge vechi tip svagon» mai ample decat acele muncitoresti. b) locuinge noi tip asa zise «vile», dav care in realitate nu pot avea pretenfia unei asciwenea ti- tulaturi pentcuca pretinsa gradina, din jurul casei de {apt este mai mult o mica suprafata pavata, In aceasta categorie intra locuintele din aga numi- tele «parcuriy Bonaparte, Domeniilor, Principesa Elena, cartierele Soc. de Lozuinte Eftine, etc. c) locuinge-apartamente in cladiri de raport cu mai multe etaje. Din aceste trei categorii, prima are accleasi inconveniente ca gi la locuintele muncitoresti, A- cest tip urmeaza si fie desfiingat, pe misuira in- vechirii constructiilor. Masurile expuse la cap. «zonificarey, tind spre acest lucru (interdictie de a se cladi Ja adancime mai mare de 20 m., prospecte egale cu cel pu- fin * din inaltimea maxima permis’ pentru con- Structie: obligatia ventilaiuine! transversale, etc.) intele tip cvil& ceprezinta un mare pro- ges, Modul de grupare cate doua cladiri lip per- mite © bund orientare, o ventilatie eficace, pros pecte relativ satisfaedtoare. Ele alcdtuesc insa o solutiune costisitoare prin fatadele mari ce reclama, si adesea o solufiune estetic’ mediocra prin diversitatea prea mare a stilusilor impreunate intr'un grup, De oarece insa pare si corespunda unei tendinte foarte accen- tuate a gustului burgheziei bucurestene, sistemul este pstrat in planul de sistematizare. cu oare- ‘cari corective. 22 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Locuintele apartamente in cladiri de raport, cari reprezinta inca in orasele cu civilizatie veche, adevaratul tip de locuinta urbana, gi corespunde unor nevo! imperioase ale vietei urbane, deoarece ele permit concentrarea activilatilor cetatenilor, obtinerea unui confort inaintat cu cheltuiala rela- tiv redusa, si aduc administratiei comunnle veni turi importante cari ing&due o bund tinuta ~ hi crarilor edilitare. Regulamentul actual de constructiuni si alinie- ri permite ined pentru asemenea cladiri dispoz fiuni cu totul vicioase, antihigienice si antieste- tice. In special curtile si prospectele sunt insufi- ciente, inaltimile permise in partea superioara a gabaritului, spre strad3, prea mari, lipseste apot obligatia unui gabarit spre curti, cum si obliga- tia de racordare estetica intre clAdiri vecine gi a obligati nel ventilatl trensversele, Deas menea el nu tmpiedic3 crearea de calcane mari, aparente spre fundul curtilor, ete. Prin dispozitiunile noului plan se remediazé aceste defecte, dup’ cum se poate vedea din ca- raceristicile proectului de Regulament de Con. structiuni si Alinieri. expuse sub forma unui ta- blou sinoptic (anexa Nr. 8). . In special se tinde la gruparea tuturor curtilor din dosul cladirilor spre a forma un mare spafiu liber, datator de aer si de lumina si permitand plantatiuni desvoltate. O dispozitiune de cladiri burgheze care tinde 54 se desvolte tot mai mult este crearea de alee infundate pe laturile creia se ridica fie cladiri de raport, fie cladiri tip «vila», Aceste fundaturi corespund dorintei proprie- tarilor de a exploata la maximum terenul lor, si la dorinfa majoritajii cumparatorilor de cladici cari dorese cladiri individuale dar situate cat mai aproape de centrul orasului, Principiul locuin{elor situate pe alei infundate, este sAndtos, pentrucd corespunde unui cadru de viata linistita la adapost de miscarea gi de sqo- motul strazilor. Modul insa in care a fost aplicat acest prin- cipiu a fost de cele mai multe ori gresit. El a permis o indesire exagerata a constructiilor si f8- Cap. ramifarea suprafefelor necladite intr'un numa mare de curti mici si intunecoase Prevederile proectului -de regulament au ca scop si corecteze aceste defecte. In special, ele tind la crearea in orice alee infundaté a unor squaruri plantate sau destinate jocurilor de copii. Astfel de squaruri corespund unei necesitati ab- solute astazi cand imputinarea terenurilor virane i sporirea circulatiei pe strazi au rapit copiilor aceste terenuri de joc naturale. C) Locuinte mari, pentru persoanele instarite. Acest tip de locuinte a evoluat mult in Bucu- testi Pe vremuri, locuinte de lux erau casele boe- resti, Inconjurate mai totdeauna de mari parcuri. ‘Odata cu declinul clasei boeresti, aceste imense domenii situate chiar in centrul orasulti s‘au fa- ramifit $i acoperit ct constructiuni burgheze. Procesul de disparitie al caselor boeresti nu este terminat dar nici nu este departe de sfarsit. In treacdt trebue semnalat (fiindea chestiunea este tratata in alt capitol) c& aceste proprieta¢i ar trebui de urgent achizitionate de comund si con- setvate sub forma de parcuri publice. In locul caselor boeresti a inceput s& se ridice $i locuinte de lux grupate in anume parcuri, de «ville», de data aceasta in adevaratul sens al cu- vantului. Exemple avem in parcul loanid, Filipes- cu, si pe Sos. Kiseleff. Din nenorocire, existé actualmente o tendinta de a fArdmiti chiar gi aceste proprietafi. Prin prevederile proectului de Regulament se cauté & se stivili aceastd fardmitare. Tn ultimii ani s'a creat un nou curent, insA foar~ te slab, pentru locuinfe burgheze iu afara de orag, sub forma de mici ferme. Acest curent corespun- de unei dorinte sAndtoase. Nu trebue ins& ca rea- lizarea ei si provoace o now’ extensiune a supra- fetei aglomeratiunei urbane. S'au pistrat dect bunele masuri in vigoare actualmente, de a nu se permite constructiuni pe parcele mai mici de 2 Ha, la druraurile recunoscute si de 10 ha. la dru- muri nerecunoscute. Ml. ZONE $I CLASE DE CONSTRUCTIE Structura aglomeratiunii bucurestene este ac- tualmente haoticd, lipsité de organizare. Diferitele feluri de activitate umana se ames- tec la intamplare, producand adesea inconve- niente grave. Cat timp Bucurestiul a avut 0 viata vegetativa, patriarhala, raul nu era prea mare, De altfel, in trecut, pare sa tt tost o oarecare clasare cu privire la repartizarea indeletnicirilor locuitorilor. Astfel, se poate distinge, ca urme din acest trecut: o zona comerciala intensa, in ve~ sdmbure al oragului, de la Sf. Gheorghe: lou Ia Calea Victoriei si de la Strada Lipscani Dambovita. Pe de alta parte, putmele industri din trecut, “in special tabacariile, dupa ce #u fost scoase din regitmea Cigmigiului, unde ereu prea apreape de centru, au fost indepariate si givpate in avalul “Dambovitei, spre S. F., adic intr'o pozitic mai rat Tnsfarsit comerpul era localizat dupa specia- “itati, pe anumite strazi, conform obiceiului me- dieval. Astiel am ayut: Str, Caldarari, Panzari, Sep: can, Gabroveni, Covaci, Cavafr, Scaune (de ma celari), Chiristigit, Lipscani (pentru maruntiguri) ‘etc,, ale cror nume proveneau dela ocupatiunile megustorilor ce le locuiau. Dac in secolul X1X-lea, odata cu marile trans- formarj sociale, economice gi technice, care au provocat o cregtere subita a orasclor, traditiunile ‘slau pierdut si oragul s@ dezvoitat fara nici o directiva. Nu numai c& locuintele, fabricele si comertul, s/au irapestritat, dar si cresterea s'a fa- (ut in mod neregulat, in unele locuri mai slab in altele mai intensiv. Unele cartiere, chiar si peri- ferice, au ajuns la o densitate foarte mare, altele,, eniar si centrale, au ramas partial neconstruite Si cu o densitate infim’. Anexa No. 9 privitoare la densitatea popu'atiei pe cartiere, arata starea actual stabilita pe baza recensimanul din 1930. Efectele acestei desvoltari dezordonate sunt ‘grave pentru populatie, Amestecut locuintelor in fartierele cu pronunfat caracter comerciaf, unde procentul de teren cladit este toarte ridicat, a ‘ocazionat crearea de locuinte nehigienice fara lu- mina i fara aer suficient, situate in peaful si in ‘sqgomotul circulatiei. Astfel de locuinte, se mai pot tnca vedea tn cartierul Lipscani pana la Halele Centrale gi ne oferd un exemplu caracteristic al acestei stiri, ‘Alt mare rau provine din amestecul locuinte- for cu fabricele si din reava asezare a acestora. Multe din ele produc fum, praf si mirosuri dis- piicute sau vatimitoare. In aceasta categorie m- tri: uzina de gaz. abatoarele (central si subur- bane) tabacdriile, fabricele de spun ¢i de diferite pioduse chimice, rafinasile de petrol, fabricile de ciment, de cAramida. ete. Exemplul uzinei de gaz care vicieaz’ aerul si tnegreste cu fum frumosul pare Carol $i locuin- vecine, este caracteristic s: cunoseut tn de- | tele 2 poi intinderea dezordonata a cladirilor spre periferie, lasand centrul prea putin cladit si_cu ‘terenuri virane, a provocat cele mai mari rele. Re- {eaua de strdzi s'a lungit peste masurd ficand PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCUREST! | _ 23 imposibila realizarea lucrdrilor edilitare, astfel in ct ast&zi chiar mai avem multe strazi cu mocirle nepavate si necanalizate. ‘Apoi sistemul de cladire tolerat pind in pre- zent care permite constructiile tip , ci Jumina putina si fara posibilitate de azrare a adus neajunsuri grave: Starea actualé edilitard gi sanitara a orajului arat’ foarte bine rezultatul acestei lipse de indru- mare. Anexa No. 10 privitoare la mortalitate do- vedeste in mod clar cele aratate mai sus gi de alt- fel cunoscute de toata lumea, ‘Aceast& stare grav, se va accentua gi mai mult prin cresterea orasului, daca nu se lau la timp masuri de remediere. Cade in sarcina planului de s se ocupe cu repartizarea rational a activitajilor populatiei dupa afinitati, caractere comune. i conditiuni de higiend, gi sa dirijeze cresterea ora~ sului dup’ norme cari s4 asigure o judicioasd ras- pandire a populatiei pe teritoriul Mumicipiului, Incurajand cregterea densitatii unde este nevoie limitand-o, micsorand- sau reducand-o la zero. acolo unde aceast{ masura s'ar impune. 20 Impintirea in zone gi clase de constructie. Prin proectul de sistematizare propus, terito- riul intregului Municipitt este impartit in diverse zone gi clase in cari destinafitmea constructiuni- lor, caracterele si marimea lor sunt fixate in mod ferential pentru a corespunde unei structuri ra- fionale, higienice, confortabile si estetice. Sistemele de zonificare sunt foarte numeroase. Unele prevad un mare numar de zone cu nuan\e in diferenfele dintre ele; altele prevad numai doud zone, una de munca si alta de odin’, cu o serie de clase sau subdiviziuni. ‘Scopul practic direct al unei clasificari in zone este de a se crea condifiuni pentru cladiri cari si permita, si favorizeze sau s4 interzic& pe anumi: te terenuri, anumite forme de activitale umand. judecate ca favorabile sau ca ddunatoare vietii in comun. In acelag timp aceasta zonificare trebue s& tind seama de conditiunile speciale ale Hucuses- tiului cari difera mult in unele privinte de condi tiunile altor orase straine de unde ne vin exent plele cele mai valoroase. De aceia socotim ca 0 clasificare a zonelor tre~ bue sa fie inainte de toate clara si simp pentrit a fi usor inteleasd si pus’ in aplicare, apoi sa fie logica si corespunzatoare necesitalilor firesti ale oragului si ale populatiel, pentru a fi acceptota ca un luctu just, iar nu impusa ca un capriciy al autorilor planului. In sfargit, trebue sA adaogam ca un sistem de zonificare nu trebue 38 fie absolut rigid. Aceasia ar fi un defect, Uneori desvoltarea fireaseé a unui oras, sau numai a unei parfi, nu poate fi determinata in mod absolut precis pentru un viitor mai departat, Daca s'ar prevedea dispozitiuni prea rigide, a- cestea ar risca sA stinghereasca desvoltarea si- natoasi a crasului, De ccvia 0 zonificare bund trebue sé permita oare-care joc in modul de uti- lizare a fiecarei categorii ce cuprinde. Prin zonificare se poate favoriza sau d’n con- tra defavoriza desvoltarea unor anume forme de activitate pe anume teritorii; in vederea unei bune desyoltari; nu trebue ins s& se creeze interdic- tiuni absolute, (cari ar putea provoca o desvolta- re actificiala a oragului) decat in foarte putine ca- zuri, (cum ar fi de ex. pentru industriile insalu- bre), De aceia s'a cAutat a se da acestei zonifi- cari o elasticitate menita sA adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbri viitoare in caracterul evolutiunii orasulut. Zonificarea este prevaizuta a se intinde pe tot teritoriul Municipiului: actualul oras, comunele suburbane i terenurile din afara vetrelor pana la périmetrul exterior, si regulamentul de con- stuctiuni gi alinieri care 0 concretizeaza este unie, pentru intrequl teritociu, Tinand seama de aceste consideratiuni Comi- tetul s'a oprit la un sistem cuprinzand un numar de zone. cari caracterizeaza destinatia cladirilor siun numir de clase cari caracterizeaz’ suprafi fa, inaltimea si asezarea cladirilor. Aceste zone sunt: a) Zona turala (non aedificandi) b) Zona rezidentials, c) Zona protejata d) Zona mixta ¢) Zona comercial’ f) Zora industriala gq) Zona speciala h) Zona de spatii verzi. (Vezi anexa Nr. 11). a) Zona rurala. Aceast& zona cuprinde tetitoriile din interiorul perimetrului Municipiului aflate in afara vetrelor aglomeratiunilor cladite. In principiu aceasta zona contine numai terenuri de cultura si plan- tatiuni. constituind o centuré care si impiedice extinderea ulterioara a cladirilor in afara aglo- meratiunilor actuale, precum si o rezerva de act curat si cle colturi naturale si pitoresti. In fapt ins&, trebueste tolerat si uneori chiar preconizat si se execute in aceasté zor unele cladiri la cari insi se impun serioase restrictiuni Pentru a se pastra caracterul de zona rurala. Astfel sunt admise cliditi pentru ferme. adick pentru exploatarile agricole, cerndu-se ins’ ca PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI terenutile sa aiba o intindere de minimum 2 ha. a drumuri recunoseute i de 10 ha. la deumuri nerecunoscute si pastrandu-se deci dispozitia ac- tualmente in vigoare, Deasemenea clidirile nu vor putea acoperi mai mult de 5° din suprafata futregului teren, vor avea numai 2 caturi: yor departate cu minimum 20 m. de la aliniere gi de la vecin. In aceasta zona si numai in anumite regiuni, mai sunt admise anumite exploatari industrial cari prin natura lor nu-si pot avea loci in zona industriala, cum sunt: carierele de nisip, ctrimi- dariile, fabricele de explozibile, depozitele de produse petrolifere, ete., si altele cari vor fi pre= vazute prin anexele regulamentelor respective, junile prevazute de aceste regulas In sfargit. dupa avizul dat de o Comisiune ce va trebul prevazuta pentru aplicarea planului de sistematizare se vor putea admite anume sta- bilimente cu caracter special ca: spitale, sana- torii, cluburi sportive, cetati universitare, etc., i nu pot strica caracteritl acestei zone, ct din au acl agezarea lor fireascd, Aceasta zona rural inconioara intreaaa aglo- merativine urband precum si cele suburbane si creaz o centura de aer curat si o stavilé contra cresterii desordonate a orasului b) Zona rezidential Aceasta zona este fn special destinata locuin- felor proprit-zise. Proectul nu. prevede o dife- rentiere precisa intre diversele feluri de locuinte din intregul teritoriu al Municipjului, diferentiere care ar avea un caracter arbitrar si antidemocra- tic, Totusi prin dispozitiunile prevazute la divi- ziunea in clase. (care se va expune mai departe), proectul Favorizeaz’ impairtirea si gruparea lo- cuintelor in 3 categorii: 1) locuinte muncitoresti, caracteriznte prin locuinte unifamiliale de ma- simum 2 caturi, ocupand un procent foarte mic din suprafata parcelei, si cu posibilitate de a se gtupa c&te dowd sau chiar mai multe formand siruri cu fatade inguste si ziduri calcane comune 2) locuinfe mari catactetizate prin locuinte indi- viduale numai cu 2 caturi si complect izolate de vecini genul

    S-ar putea să vă placă și