<<<,referat,ro

Luceafarul-sintetizare
STRUCTURA POEMULUI: Poemul "Luceafrul" este alcatuit in !"# e $ersuri% is&use 'n "( e catrene% fiin ominat e e)isten*a a ou &lanuri: unul uni$ersal-cosmic +i altul uman-terestru, Alcatuin &atru ta-louri% ./n ite ca entit*i istincte, Tre-uie s e$i en*iem% e asemenea% &e &arcursul 'ntre.ului &oem +i i&ostazele omului e .eniu'n ra&ort cu i&ostazele i eii e femeie, Primul ta-lou in structura &oeziei este o &o$este fantastica e iu-ire intre Luceafar 0.eniu% fiinta su&erioara1 si fata e im&arat 0aflata la $arsta can &oate fi tul-urata e 2-urator3 ar si sim-ol al omului comun1, 4ra.ostea lor &oate fi $azuta ca o atractie a contrariilor% caci Catalina as&ira s&re a-solut in tim& ce Luceafarul oreste sa cunoasca concretul, 5isul tinerei fete tre-uie inter&retat re&t criza &u-erala% orinta e realizare &rin ra.oste ce este rezol$ata mitolo.ic &rin moti$ul 2-uratorului, Ca rul esfasurarii acestei i ile este atat cosmic cat si teluric% in tim& ce atmosfera este .ra$a% solemna, 6esturile celor oi sunt &rotocolare &entru ca ei a&artin unor lumi total iferite, Ta-loul ne &rezinta o fantastica &o$este e iu-ire intre oua fiinte a&artinin unor lumi iferite, Contem&lin e la fereastra ins&re mare a castelului Luceafarul e seara se in ra.osteste e o &reafrumoasa fata e im&arat, 7ata la rin ul ei este cu&rinsa e acelasi sentiment, In conce&tia fetei Luceafarul este un s&irit% &entru c8emarea caruia tre-uie o formula ma.ica e escintec, 4escifrin ale.oria% &utem s&une ca sensul ei este ca &aminteanul as&ira catre a-solut,In tim& ce s&iritul as&ira simte ne$oia concretului, Pentru a-l &utea c8ema lin.a ea fata foloseste escintecul: "Co-ori in 9os Luceafar -lin ,,," , 7iintele su&ranaturale au &osi-ilitatea e a metamorfoza, Intocmai ca in -asm% Luceafarul% la c8emarea fetei se arunca in mare si &resc8im-at intr-un tinar &ali % cu &arul e aur si oc8i scinteietori% &urtin un .ul.iu $inat% incununat cu trestii a&are in fata fetei ca un in.er% ca un zeu, O in$ita &e fata in &alatele lui e &e fun ul oceanului un e toata lumea s-o asculte &e ea, Metamorfoza Luceafarului &une la contri-utie mituri cosmo.onice% asfel la &rima intru&are Luceafarul are &arintii cerul si marea:"4in sfera mea $enii cu .reu Ca s te-ascult +-acuma, :i soarele e tatl meu, Iar noa&tea-mi este muma," 4in nou o c8eam &e fat 'n lumea lui% oferin u-i e ata aceasta cosmosul% &e cerurile cruia ea $a fi cea mai strlucitoare stea, 7ata 'l refuz +i e aceast at% e+i frumuse*ea lui o im&resioneaz &uternic: "- O% e+ti frumos% cum numa-n $is Un emon se arat, 4ar &e calea ce-ai esc8is ;-oi mer.e nicio at"

I eea a&artenen*ei .eniului la nemurire este e)&rimat su.esti$% cu claritate 'n strofa urmtoare: "- 4ar cum ai $rea s m co-or= Au nu-n*ele.i% tu oare, Cum c eu sunt nemuritor, :i tu e+ti muritoare=" 7ata 'ns nu &oate acce e la lumea lui +i nici nu-l &oate 'n*ele.e 0"4e+i $or-e+ti &e 'n*eles> Eu nu te &ot &rice&e"% a+a c 'i cere s e$in el muritor% s $in el 'n lumea ei: "4ar ac $rei cu crezm/nt S te-n r.esc &e tine% Tu te co-oar &e &m/nt% 7ii muritor ca mine," Puterea e sacrificiu a omului e .eniu 'n numele 'm&linirii i ealului a-solut este ilustrat e intensitatea sentimentului e iu-ire% care uce la renun*area la nemurire Luceafrul &leac s&re 4emiur. &entru a-i cere acestuia ezle.area e nemurire% "S-a ru&t in locul lui e sus> Pierin mai multe zile," Ta-loul al II-lea Acest ta-lou se esfasoara in &lan terestru% in &lan uman% este i ila intre Catalin si Catalina% i ila care sim-olizeaza re&eziciunea cu care se sta-ileste le.atura sentimentala intre re&rezentantii lumii inferioare, A$em aici o atmosfera intima% familiara, Acum eroina nu mai este &reafrumoasa fata e im&arat% ea e$ine Catalina% ceea ce sim-olizeaza fa&tul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun% care se &oate in ra.osti ra&i e un -aiat oarecare, Catalin este $iclean co&il e casa% un &a9 in &re9ma im&aratesei% -aiat in flori ar in raznet cu oc8ii, Urmarin -o &a Catalina socoteste ca e momentul sa-si incerce norocul si &rinzin -o intr-un un.8er ii ser$este Catalinei o a e$arata lectie e ra.oste : "-4ac nu +tii% *i-a+ arta> 4in -o- 'n -o- amorul 0,,,1 :i oc8ii ti nemi+ctori> Suoc8ii mei r/m/ie 0,,,1% C/n fa*a mea se &leaca-n 9os%> 'n sus rm/i cu fa*a 0,,,1 C/n srut/n u-te ma-nclin,> Tu iar+i m sruta", I eea com&ati-ilit*ii celor ou lumi este ilustrat foarte su.esti$% 'ntr-un lim-a9 &o&ular% ci se &oate e o-i+nuit: ":i .urali$ +i e nimic> Te-ai &otri$i cu mine,,,", Su&erioritatea Luceafrului este con+tientizat e Ctlina% &rin e)&rimarea &ro&riei ne&utin*e e a &trun e 'n lumea i eilor 'nalte a astrului: "'n $eci 'l $oi iu-i +i-n $eci> 5a rm/nea e&arte,,,", Ta-loul al III-lea este ominat e &lanul uni$ersal-cosmic% Luceafrul esle ?@&erion 08@&er eon- &e easu&ra mer.torul1% iar fata este moti$a*ia cltoriei% sim-olul iu-irii i eale, Acest fra.ment liric 'nce&e cu un &astel cosmic% 'n care natura este fascinanta% Emineseu ls/n scurte referiri la i eea filozofic a tim&ului +i a s&a*iului uni$ersal% trimi*/n toto at +i la .eneza Uni$ersului: "Porni luceafrul, Cre+teau In cer a lui ari&e, :i ci e mii e ani treceau In tot at/tea cli&e, Un cer e stele e esu-t% 4easu&ra-i cer e slele Parca un ful.er ne-ntreru&t Rtcitor &rin ele :i in a uiosului $ai% Aur-'m&re9ur e sine, 5e ea ca-n ziua ce int/i Cum iz$orau lumine3" Cltoria lui ?@&erion s&re 4emiur. sim-olizeaz rumul cunoa+terii +i toto ata moti$a*ia me ita*iei &e care Eminescu o face asu&ra con i*iei omului e .eniu 'n ra&ort cu oamenii o-i+nui*i% ar +i cu i ealul

s&re care as&ir acesta, Setea e cunoa+tere a omului e .eniu 0"o sete care-l soar-e"1 face ca ?@&erion s mear. la 4emiur. &entru a fi ezle.at e nemurire &entru a escifra taina iu-irii a-solute% 'n numele creia este .ata e orice sacrificiu: "Reia-mi al nemuririi nim:i focul in &ri$ire, :i &entru toate -mi 'n sc8imO ora e iu-ire,,," 4emiur.ul 'i refuza lui ?@&erion orin*a% &rin e)&rimarea i eii c omul este muritor% nu-+i &oate etermina &ro&riul estin +i se -azeaz numai &e noroc% 'n antitez cu omul e .eniu% ca&a-il e a 'm&lini i ealuri 'nalte% care-l fac nemuritor% ar +i ne'n*eles e societate: "Ei oar au stele cu noroc :i &ri.oniri e soarte% ;oi nu a$em nici tim&% nici loc% :i nu cunoa+tem moarte," I eea ualit*ii e)isten*iale% aceea c e)isten*a uman este alctuit in $ia* +i moarte% este unul in ar.umentele 4emiur.ului 'n a-B con$in.e &e ?@&erion s renun*e la i eea e a e$eni muritor: "Cci to*i se nasc s&re a muri :i mor s&re a se na+te," 4emiur.ul res&in.e cu fermitate orin*a lui ?@&erion% " moartea nu se &oate,,,"% e)&rim/n u-+i &rofun ul is&re* &entru aceast lume C su&erficial% mesc8in% care nu merit sacrificiul omului e .eniu: % ":i &entru cine $rei s mori= 'ntoarce-te% te-n rea&t S&re-acel &m/nt rtcitor :i $ezi ce te a+tea&t," In ca rul acestei &arti emiur.ul re&rezinta a-solutul, I eea e materie uni$ersala% su&erior or.anizata, ?@&erion este forma in i$i ualizata a a-solutului, 4orinta lui e a o-tine ezle.area e nemurire re&rezinta orinta e a o-tine alta structura, Refuzul emiur.ului este im&osi-ilitatea o-iecti$a e a mai co-ora tre&tele e or.anizare a materiei uni$ersal Ta-loul al I5-lea ;e uce in nou 'n &lanul terestru ar +i 'n cel uni$ersal cosmic,?@&erion e$enit in nou Luceafr se 'ntoarce &e cer +i '+i re$ars in nou razele asu&ra Pm'ntului,Dn acest ta-lou a$em un foarte frumos &astel terestru care contrasteaz cu &astelul cosmic in &artea a !-a, Luceafrul esco&er &e crrile in cr'n.uri su- +iruri lun.i e tei oi tineri 'n r.osti*i care +e eau sin.uri, 7ata 'l $e e +i 'l c8eam s-i lumineze norocul, Oamenii s'nt fiin*e trectoare, Ei au oar stele cu noroc 'n tim& ce Luceafrul nu cunoa+te moarte, M'8nit e cele ce $e e% Luceafrul nu mai ca e in 'nalt la c8emarea fetei ci se retra.e 'n sin.urtatea lui constat'n cu amrciune:"Ce-*i &as *ie c8i& e lut >4aco-i fi eu sau altul=>Trin 'n cercul $ostru str'mt> ;orocul $ &etrece>Ci eu 'n lumea mea m simt;emuritor +i rece", Resemnarea 'n Elumea luiF% nemuritor +i rece% este resemnarea i eal la care tin e orice om su&erior cu con+tiin*a ri icrii lui in con i*ia umanului, Rs&unsul final al Luceafrului este constatarea rece% o-iecti$% a iferen*elor fun amentale 'ntre ou lumi antonimice: una trin starea &ur a contem&la*iei% cealalt starea instinctualit*ii oar-e 'n cercul str/mt al norocului% al +ansei e a se 'm&lini sau a ne+ansei,

Dn structura &oemului e)ist elemente care a&ar*in celor trei .enuri litarare: liric% e&ic +i ramatic,

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate