gr. deon - ceea ce este necesar, o trebuinta in sens mai larg = 1. o conformitate 2.

ceea ce este adecvat si corect = studierea a ceea ce un om trebuie sa faca; -actiuni si decizii necesare intr-o situatie specifica Kant- o actiune este corecta atunci cand este in concordanta cu o lege, cu un principiu. asertiuni - alegatii, informatii nedemonstrate, a caror veridicitate este pusa la indoiala. Lege: In publicitate, se poate considera faptul ca o firma nu ar trebui sa-si insele clientii cu o reclama. a!ima: de cate ori voi elabora o campanie, nu o sa-mi insel clientii. - a nu-ti insela publicul receptor printr-o campanie publicitare - legea este universala, ma!ima reprezinta insusirea legii Legea morala este corecta a priori. oralitatea isi are originea in ratiune " ratiunea de a#uta sa intelegem realitatea, sa conturam legea morala$ legile morale sunt considerate arbitrare, in egala masura, standarde subiective. %orma ramane adevarata, obiectiva, avand sursa in natura rationala a fiintei umane. Kant vorbeste despre 2 tipuri de imperative: ipotetice si categorice. a#oritatea lucrurilor pe care le fac oamenii se bazeaza pe imperative ipotetice. &ceste imperative ipotetice ne spun ce trbuie sa facem daca vrem sa obtinem un anumit rezultat. "daca vrei ceva = rezulta, faci ceva$ &ctiunile noastre nu sunt neaparat legi morale. &r putea avea legatura cu legile moraledaca trec testul imperativului categoric, adica sunt obiective, valabile pt toti, se pot aplica tuturor cazurilor de acelasi tip. Imperativele categorice sunt ma!ime universalizate sau principii etice de comportament aflate in afara dorintelor noastre, fara a lua in consideratie consecintele. Imperativele categorice dau caracter universal 'omponente ale imperativelor categorice: &. (rebuie sa actionam doar conform acelei ma!ime, acelui principiu pe care suntem gata sa o)il transformam in acelasi timp in lege universala. *. (rebuie sa actionam intotdeauna in asa fel incat sa tratam oamenii,fie in persoana noastra fie a altora, doar ca scopuri in sine, niciodata ca mi#loace. " Kant, preocupat de respectul ideii de om$

Kant vorbeste despre adevaruri superioare, ce transced universulnostru fizic. &ceste adevaruri superioare, parte a imperativului categoric, nu se formeaza printr-un proces de rationament, ele sunt accesate, printr-un proces de iluminare. ai mult, binele, o alta componenta a imperativului categoric, trebuie urmarit de catre indivizi, indiferent de situatie. Kant spune ca nimic nu e mai important pe lume decat vointa buna. +ointa buna este legata de motivatie si intentie. -, %u rezultatele par a fi importante, ci credinta cu care pleci la drum in obtinerea rezultatelor. -aca facem ceea ce este corect, spune Kan., /c0iar daca noi nu am vrea sa actionam astfel, atunci inseamna ca actionam ca urmare a unui imperativ categoric.1 Imperativele categorice trebuie respectate, c0iar cu pretul sacrificarii oricaror implicatii naturale, indiferent de climatul social. Imperativul categoric ar trebui sa te impiedice sa accepti un standard social imbratisat de restul societatii In ciuda tuturor criticilor aduse lui Kant de catre urmasi, imperativul categoric continua sa e!iste, ne motiveaza actiunile. -avid 2oss - profesor de etica si filosofie la 3!ford - carte- /-espre indatoriri/ - se intreaba care este acel lucru care face actiunile bune sa fie bune - el ierar0izeaza rasp. in termenii nevoilor fiziologice si socio-psi0ologice, in asa fel incat, el furnizeaza o lista de indatoriri, la prima vedere, de bun simt, pe care le numeste indatoriri /prima faciae/: - virtutea - cunoasterea - placerea 2oss leaga aceste observatii legate de indatoririle prima faciae de aceste caracteristici pe care le considera valori intrinsec bune. Legile 4antiene sunt superioare enunturilor prima faciae. 3 indatorire prima faciae, de e!p, este a-ti tine o promisiune. 3 promisiune este o indatorire slaba in comparatie cu legea 4antiana, de a-i salva viata cuiva, de e!emplu.

2oss spune ca e!ista o datorie, o indatorire efectiva, de a face un anumit lucru. 5l observa ca e!ista in egala masura, in acelasi timp o indatorire prima faciae de a face un anumit lucru, daca nu e!ista alte actiuni cu care acest prim lucru sa intre in conflict si care sa presupuna o indatorire mai mare. Indatoriri prima faciae, propuse de 2oss: - absenta intentiei rauvoitoare, care se aplica atat propriei persoane, cat si celorlalti - fidelitatea - sa ne tinem toate promisiunile, indiferent ca sunt e!plicite sau implicite " promisiuni impuse, promisiuni preluate 6contracte7 - reparatia - incercarea de a compensa un rau facut " in situatiile de criza$ - dreptatea - in mod normal, se distribuie pe baza meritelor si nevoilor a!ima asociata acestei indatoriri: 8a-i tratam pe ceilalti ca scopuri in sine, nu ca mi#loace pt atingerea unor scopuri. - autoperfectionarea - actiunea de imbogatire a virtutii si a inteligentei personale - gratitudinea - sa fim buni fata de cei care au fost buni cu noi, sentiment al recunostintei, sa apreciem actele de bunatate si sa intoarcem acet bine fata de altii - a face bine - sa facem din aceasta lume un loc mai bun 2oss spune ca indivizii au intuitie etica - cu acest simt, descoperim legi morale si actionam in spiritul lor. 2oss trebuie sa faca fata unor critici in legatura cu modul in care aceste indatoriri relationeaza unele cu altele, cum le-am putea ierar0iza9 &ceasta spune ca un act obligatoriu este obligatoriu d.p.d.v. moral daca si numai daca e!ista o indatorire prima faciae de a indeplini acel act si daca in acelasi timp, nu e!ista o alta indatorire prima faciae mai importanta decat aceea care ne impiedica sa realizam acel act. Legi prescriptive: codul rutier, legea invatamantului - prevederile lor pot fi incalcate - legile acestea sunt arbitrare - se sc0imba rapid - sunt bazate pe conventii - sunt subiect al interpretarii si acceptarii comune - pedeapsa este administrata de oameni, de societate in institutii: politie, tribunal, puscarie

- legile prescriptive sunt promulgate, ele ar trebui votate si apoi informati indivizii care ar fi subiectul lor Legi descriptive - sustin ca descriu lucrurile e!istente in natura - "e!p. legea gravitatiei, legea lui 30m$, aceste legi nu sunt arbitrare, sunt de nesc0imbat, nu sunt bazate pe conventii, nu sunt promulgate, e!ista indiferent de vointa noastra - nu le putem incalca - si nici nu putem fi pedepsiti, in consecinta Legi morale - ":cele doctrinar-religioase$ - pot fi incalcate, sunt arbitrare,se bazeaza pe conventii, pot diferi intr-o mai mica sau mai mare masura in functie de locul de aplicare - incalcarile nu sunt mereu pedepsite, iar pedeapsa nu se bucura de o recunoastere evidenta. -iferenta dintre reguli si legi e!ista, indiferent daca acestea vin din zona bunelor practici sau din zona moralei, sunt foarte utile. *une practici - modalitatea in care anumite lucruri ar trebui realizate, considerandu-se ca realizarea este eficienta si corecta. 5!ista niste standarde indicatori de bune practici. - codurile impiedica bunul plac. - codurile de bune practici au o latura etica. 2egulamente, reglementari nationale (eleologie - gandirea teleologica este centrata pe scop - stabilim ceea ce este bine, intr-o oarecare masura,prin intermediul intentiilor si scopurilor pe care le avem in minte - din aceasta perspectiva, avem de-a face cu un paralelism intre deontologie si teleologie " deon - datorie, obligatie, telos = scop, tinta, obiectiv - teleologia se ocupa de consecinte$ - analizeaza scopurile si rezultatele asteptate, dar si mi#loacele

- teleologia opereaza cu agenti precum: binele, raul, dezirabilul, indezirabil, mai bun decat, cel mai mare bine. - una din doctrinele cele mai aplicate teleologiei este utilitarismul - face apel la utilitati si inutilitati, prin utilitati gasind binele si placere, printre inutilitati: costurile, raul si durerea ;erem. *anton - < dimensiuni, gradatii pe o scala, intre placere si durere intensitatea, durata, puritatea, siguranta, similitudinea, amploarea, fecunditatea "= fructuos, datator de rezultat benefic$ ai multe categorii de utilitarism: - al actelor - general - deontologic - plaseaza in centrul tuturor actiunilor, regulile privind moralitatea