"Atitudine dispretuitoare fata de stomac"[carte] Dimensiunea morala a societatii Unitatea moravurilor si diversitatea lor Atitudinile si comportamentele au la baza lor

- valorile. Morala- ceva ideal, spre care tindem Notiuni fundamentale ale eticii. Ideal. ipuri de ideal. !ine si "au. #irtute si #iciu. $ericire. Ideal - perspectiva unei opozitii ideal-material [contret- abstract] - are o semnificatie a%iolo&ica[ orienteaza] Idealul moral - ' pespective( ). pers. a dualitatii ideal-scop *. pers. raportului ideal-realitate '. pers. raportului ideal-valoare ). Amandoua au o nota &enerica comuna - trebuie - proiectat in viitor Diferente prin care ele se definesc reciproc( - scopul este proiectat intr-un viitor apropiat, foarte precis determinat - idealul e intr-un viitor mai indepartat, c+iar nedeterminat - scopul este coerent, clar formulat, idealul -destul de va& - idealul este non-multiplu [este unic] , scopurile pot fi numeroase [variaza, pot fi anta&onice c+iar] - scopurile sunt variate si variabile, idealul ramane constant - scopurile e%prima diverse nevoi partiale si limitate ale individului - ratarea unui scop nu duce neaparat la esec - insa, ratarea unui ideal este teribila, duce la conflicte severe - scopul este, de re&ula, clar conturat, pe cand idealul are o confi&uratie relativa, mult mai va&a - corelatie foarte stransa intre scop si ideal [ valorile orienteaza idealurile, in baza idealurilor stau scopurile] Idealul orienteaza scopurile. ,rin realizarea acestor scopuri, se realizeaza idealul.

"atarea unui scop, nu pune in pericol idealul. *. Ideal si realitate [ rel. f controversata] ' pozitii [ * sunt anta&onice, a '-a - compromis] - Idealismul( reduce realul la ideal [ dictatura face apel la idealism] - "ealismul( viziune pra&matica, norma e orientativa, devine relativa - Ar trebui sa tinem cont de ideal, dar si de datele realitatii '. Ideal si valoare Idealul se fundamenteaza pe valori [ idealul este in sine o valoare] - Idealul - abstractiune, fundamentata totusi in realitate [deci nu este o inc+ipuire] Idealul satisface o necesitate, orienteaza actiunea umana, in mod deosebit in timp. Din perspectiva idealului valoric, discutam despre mai multe tipuri de ideal( Idealul valoric - promoveaza o valoare posibila si necesara. -ontraidealul - modalitate parado%ala ce apare in situatia de concurentialitate a mai multor idealuri [de asemenea, orientate spre viitor] ,seudo-idealul - cel care, prin continut, promoveaza o pseudo-valoare [determina o mimare in comportament] - apare si in situatia in care individul nu intele&e sau nu decodifica adecvat o scara valorica sociala data Anti-idealul- promoveaza ca necesara si posibila o anti-valoare [ e%. crima perfecta pleaca ditr-o anti-valoare] $orme de e%istenta ale idealului( ). Non-idealul - nee%istenta unui ideal, din pricina neconstientizarii valorilor, ori din cauza pra&matismului unui casti& imediat [de e%p. a face bani, acum - nu e un ideal]

*. Idealul utopic - irealizabil Are mai multe etape de realizare( #isarea- Ima&inarea unei stari comple%e, proiectate in viitor Nostal&ia - proiectie in trecut a idealului, nu in viitor [ ideal re&resiv] Iluzia - perpetua confuzie, substitutie intre ceea ce este real si ima&inar Disperare - stare de ec+ivoc si oscilatie intre mai multe alternative de atitudine sau actiune '. Idealul eroic - realizabil, dar altcandva in timpul de viata al subiectului Ipostaze ale acestui ideal sunt multiple [ iti inc+ipui ca-ti salvezi prieteniidintr-o situatie nefasta] ..Idealul rational - realizabil, are un &rad inalt de elaborare si cristalizare, este un criteriu de apreciere e%i&ent[ /udecam in functie de idealuri] - idealului rational i se poate aplica criteriul frecventei - este o constanta a comunitatilor umane !ine si "au - * fete ale aceleiasi probleme nu cunoastem binele decat daca am cunoscut raul. !inele presupune ale&ere. Nu /udecam moderatia si cumparatea decat daca am trecut prin saracie. Notiunea de bine consemneaza valorile pozitive. !inele moral -este in mod conditionat bun si nu neaparat bun pentru sine - problema &enerala a moralei - distinctia !ine- "au prin intermediul binelui si raului putem distin&e valorile moale - !inele- satisfacerea placerilor in mod cumpatat - ,laton - !inele suprem este Dumnezeu - ,laton - "aul este &enerat de abuzul de putere al omului - ,laton - !inele si raul reprezinta pe aceeasi scala o perec+e, se determina reciproc 0mul cunoaste raul deoarece are niste reprezentari anterioare ale binelui

Diferite &rade de bine1rau - se nea&a reciproc, sunt e&ale, proportionale - natura binelui si a raului e comuna, se determina reciproc - binele nu se realizeaza decat prin impotrivirea raului - raul se realizeaza prin neindeplinirea binelui Aristotel( desi cunosc binele, eu savarsesc raul - notiuni utilizate des in actiunile oamenilor - determina actiunea morala [ ale&erea dintre bine si rau] !inele reprezinta ceea ce trebuie, e de dorit sa fie, raul - nu trebuie si este de dorit sa fie. !inele presupune perspectiva depasirii raului si formularea unor conditii care elimina sau in&radesc posibilitatile de producere a raului. Modalitati reale de producere a binelui in comunicare - 2inceritate vs. Minciuna - premisa subiectiva a sinceritatii [ sinceritate 3 constiinta subiectiva a adevarului, nu neaparat adevarul in sine ] - insa, prin minciuna se poate transmite o informatie adevarata, dar partial - sunt orientate concurential, se contrapun, sunt complementare, an&a/ate intr-o competitie activa Minciuna vitala acerea -este etica4 - este parado%ala, nu ec+ivaleaza cu minciuna 5ant - a tacea nu inseamna a minti