Echitate. Problematica placerii. Placerea si folosul par a fi cele mai interesante valori pozitive, concrete.

E dat omului, ca fiinta contienta, sa urmareasca placerea si folosul, in general. Placerea si folosul orienteaza activitatea omului, mai degraba decat idealurile si scopurile. Placerea - concept complex, specific, in general, lumii animale. Vorbim despre un simtamant, o traire insotita de satisfactia unei necesitati sau a unui interes. - motiv pentru conduita noastra, noi cautam placerea. Dimensiunea antagonica a placerii - durerea - senzatie corporala negativa. Vicult- teoretizeaza ca principiu hedonismului [ gr. hedone = placere concretizeaza pe inclinatia omului de a urmari placerea si de a evita suferinta. !edonismul subscrie, apartine curentului materialismului. !edonismul nu este o virtute suprema deoarece nu poate fundamenta in sine morala, in masura in care bucuria nu este provenita neaparat din binele moral, desparte notiunea de placere in notiunea de dorinta de actiune. "scetismul - opus placerii. #u toate placerile individuale sunt conforme cu cerintele binelui moral. Virtutea se poate conforma placerii = $ actiunea noastra sta sub semnul moralitatii %roid - vorbeste despre placerile simple, ale pruncului [ hranirea, leganatul , vazute ca surse a primelor placeri. Par a fi nelimitate, deoarece pruncul nu-si limiteaza placerea, este obisnuit cu bratele mamei sale, ca sursa a placerii. Procesul de socializare incepe cu familia si apoi continua cu institutii mult mai severe [ scoala . &n acest proces, are loc o limitare severa a dispozitiei omului spre placere. 'argirea contactelor cu cei din (ur cere oamenilor sa-si controleze procesul placerii, sa-si amane obtinerea placerii sau, deseori, sa sufere neplaceri. %roid spune ca avem de-a face cu o dislocare a principiului placerii si inlocuirea lui cu principiul realitatii, care poate aduce, de asemenea, placere, dar este proiectata in viitor. )endinta naturala a individului spre placere - axioma fundamentala , se

*odul bunelor maniere - repr.prima mare incercare de a circumscrie placerea in sfera normelor. &ndaratul placerilor stau dorintele, necesitatile, trebuintele, iar aceste institutii fac obiectul suprimarii de catre dispozitiile sociale. De multe ori, placere nu inseamna realizarea unei dorinte, ci conformarea la o cerinta sociala, pe principiul ca asa e acceptabil. +ubiectiv vorbind, placerea este placuta, deci este dorita. ,poate reprezenta o valoare in sine pentru individ si poate influenta motivele actiunilor sale. "r trebui sa ne supunem limitarii etice, nu placerile, ci dorintele si, mai ales, abuzul etic. -axima etica, in privinta placerii. )inde spre realizarea dorintelor tale, nu te deda abuzului si respecta dreptul altora la placere/ #otiunea de placerea - importanta pentru comunicare, pt armonia comunicarii +ugerarea dorintei sau a placerii are relevanta in crearea publicitatii. 0)&' - valoare pozitiva, la baza careia stau interesele. &nteresele- relatiile individului cu diverse obiecte, institutii sau persona(e animate care-i permit sa-si pastreze, sa-si ridice statutul profesional, economic, social, cultural etc. Pornind de la interesul personal, trage folos din toate/ [ regula a utilitarismului . +uccesul si eficienta - succesul presupune obtinerea rezultatelor, in urma obtinerii scopului, eficienta- cu cheltuieli minime - *eva este util daca. a. corespunde unor interese b. asigura realizarea scopurilor preconizate c. ofera posibilitatea obtinerii unor rezultate in concordanta cu scopurile propuse d. toate acestea sa se intample cu eforturi minime utilul- valoare relativa valori supreme. frumosul, binele, adevarul Prime(dii ce privesc utilitarismul. lacomia, carierismul, consumismul. Ele ar fi la origine argumentate pe principii ale utilului. Principiul utilului poate sa duca la diferite manifestari iesite din zona binelui moral. *e-i caracterizeaza pe indivizii ce-si fac un scop in viata din utilitarism. pragmatismul - presupune o atitudine f. atenta a omului fata de realitate.

Pragamatismul - are o abordare stricta la circumstantele concrete, la starea de fapt a lucrurilor. Pragmaticii pot fi niste romantici incurabili ori cinici incurabili, in privinta atitudinii lor despre lume, insa orientarea lor este spre circumstanta, spre o stare de fapt pe care o intalneste, ia in considerare conditiile si isi adapteaza atitudinea, comportamentul in functie de situatia data. *ritici aduse utilitasmului. - critici venite din zona religiei ori a vechiilor oranduiri sociale )endinta spre utilitate este egoista, gri(a excesiva pt succes duce la ignorarea obligatiilor, folosirea in abuz a principiului utilitarismului impiedica omenia si 1cumsecadenia1. Echitatea - concept in conformitate cu principiile egalitatii, (ustitiei sociale., dreptatii, este un mod de comportare, intemeiat pe respectarea indatoririlor si fundamenteaza astfel relatiile sociale. Echitatea regleaza relatiile dintre oameni, ca membrii ai comunitatii, este o virtute sociala. "ristotel vorbeste despre echitate distributiva [ sa se dea fiecaruia ce i se cuvine, o portie care ar corespunde valorii sale in societate si echitate corectiva [ cu scopul de a corecta inechitati, in(ustitii . Echitatea apare ca o problema a egalitatii, ce preia o declaratie a drepturilor omului, cea care spune ca oamenii sunt egali. -axima care ar trebui sa caracterizeze echitatea. 12especta egalitatea/1 *a principii generale legate de echitate. - fiecare om ar trebui sa posede un drept egal in privinta libertatilor [ fundamentale - inegalitatea sociala si economica [forma de inechitate ar trebui sa-si gaseasca rezolvarea prin accesul liber pentru toti, egalitate de sansa in ocuparea de posturi - echitatea cere sa-i fie respectate drepturile unui om, proprietatea. Principiul echitatii - forme diferite - din perspectiva formei umane - forma pozitiva - +a ne acordam reciproc o doza egala de stima/

0n principiu al inechitatii este tradarea. 2espectul drepturilor altor oameni presupune respectul altor oameni Valori si prioritati Valorile -standarde de selectie prin intermediul carora indivizii si grupurile isi cauta semnificatiil, satisfactia si meritele - lat. valore - a valora, a merita - (udecam in functie de valori, pot fi definite ca reprezentand concepte despre scopuri si comportamente acceptabile, ierarhizate in ordinea importantei, care ne ghideaza comportamentele sau cu a(utorul carora evaluam situatii. 3andim folosind in permanenta apelul la valori, sunt agenti ai modului nostru de actiune si intelegere. Valorile pot fi orientate spre sine [egoiste sau spre societate. &si pastreaza radacina in idealuri sau in practica. +ecuritatea - orientata spre sine &deal al binelui suprem - pot exista valori ce deriva din acesta Valorile stau la baza atitudinilor, care la randul lor fundamenteaza comportamentele. 4amenii cauta o consecventa, un echilibru in operatiile cu valori, indiferent ca aceasta este o actiune constienta sau nu. 2areori, indivizii analizeaza in mod constient o valoare. Valori - de nivel micro - destinate aplicarii directe, pt o anumita situatie [exp. sesiunea - cu impact mediu - destinate unei aplicari mai largi - de nivel macro - tin de o aprofundare - ne influenteaza relatiile cu ceilalti oameni, cu organizatiile. Valorile noastre sunt o functie a loialitatii si a anga(amentelor noastre. +istemele de valori sunt legate de sistemele de loialitati pe care indivizii le au. 0nde, cum si cand am invatat aceste valori5 Este important modul in care am invatat aceste valori. rational 6 irational5 *um ar fi cel mai potrivit, care este modul cel mai adecvat pentru inocularea valorilor5 #atura personala a valorilor

- nu exista 7 pers. care sa creaza cu aceeasi intensitate in aceleasi valori si in aceeasi ordine a prioritatilor -$ fiecare individ este din anumite pct de vedere la fel ca toti ceilalti Valorile personale- cele legate de bine, (ust, frumos, dezirabil. Valorile pot fi calitative sau cantitative, materiale sau estetice, orietate spre individ sau spre grup sau chiar universale. Valorile unei persoane conduc la anumite comportamente ce mentin acele lucruri ce sunt resimtite ca valori. +tereotipurile de sine se dovedesc, in general, a fi false. +ursele valorilor - dobandim si modelam valori inca de la nastere - in primii ani de (oaca, copilul invata valoarea respectului, fata de lucrurile lor sau lucrurile celorlalti - scoala ne inoculeaza valori, ni le consolideaza - valorile vin din lumea adultilor - surse ma(ore. familia, colegii, religia, scoala "ceste valori sunt externe, sunt ale adultilor, noi le internalizam si le intelegem si le acceptam constient mult mai tarziu. 2ationamentul pune valorile sub semnul intrebarii. Valorile anterioare sunt contestate, mai ales in adolescenta, de exemplu. =$ Valorile se schimba incet sau mai repede, tocmai datorita cunoasterii, activitatii intelectuale. Procesul de maturizare permite indivizilor internalizarea pe deplin constienta a valorilor, reformularea seturilor de valori. Dupa instalarea maturitatii si pana la senectute, batranete, seturile de valori se schimba in continuare, ele se ierarhizeaza permanent. Dinamica ierarhiei valorilor se modifica mult mai des decat valorile in sine. Valorile orienteaza prioritatile. 8 categorii de prioritati - privite ca perechi opuse. 9. &ndividualismul 7. "ltruismul :. &dealismul - orientare spre pricipii 8. Pragmatismul - orientare spre situatii si consecinte