Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate ca dispozitiile din Codul penal comunist din 1948 (art.

28-44) interziceau, in genere, separatiunea individuala, admitind-o numai pentru condamnatii de drept comun si numai pentru o perioada de maximum 2 ani de la inceperea executarii pedepsei, in realitate condamnatii din sectiile speciale erau trecuti la izolatoare. Ast el de izolatoare se a lau la ,,zarca! de la Aiud, ,,neagra! la "ig#et si $ilava, ,,cazinca! la "uceava, etc.. Aici detinutii executau pedepse intr-o totala izolare, in conditii de mizerie si in ometare. %n enomen caracteristic al penitenciarelor a ost cel al suprapopularii inc#isorilor. &n cei mai multi ani ai detentiei, condamnatii politici au dormit pe 'os, pe rogo'ini, in celule neincalzite. "pre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna si asternut. (a'oritatea unitatilor penitenciare nu erau dotate cu incalzire centrala, temperatura co)orand drastic in celule in timpul iernii. Alimentatia si asistenta medicala erau de icitare. &n general, alimentatia era aceeasi in intregul sistem penitenciar, cu deose)irea ca la sectiile pentru detinutii politici aceasta era oarte putina. &n privinta asistentei medicale, aceasta era deseori a)senta. *etinutii politici erau mai rar si mai greu vizitati de medic. &nternarea in stationarul penitenciarului si repartizarea medicamentelor erau supuse unor restrictii speciale. &n unele cazuri, pentru a se o)tine o asistenta medicala mai )una, a ost nevoie sa se recurga la greva oamei. &n multe cazuri de acest el, detinutii au ost alimentati arti icial si a)uziv, impotriva vointei lor sau au ost lasati in cea mai crunta mizerie, alaturi de tineta cu ecale, saptamani intregi. Monumente edificate pentru fostii detinuti politic &n perioada celor aproape 4+ de ani de teroare comunista (194+-1989), ,omania a devenit o tara a crimei organizate, a camerelor de tortura, a temnitelor si lagarelor de exterminare. &n tot acest timp, un popor intreg a trait in spaima, in umilinta, minciuna si delatiune. -entru a ascunde si a sterge urmele .enocidului rosu, securitatea, militia si 'ustitia comunista au inceput inca din anul 19/9, o vasta operatiune de selectare si distrugere a ar#ivelor proprii, precum si de alsi icare a unor date si documente importante. *in numarul de detinuti politici, circa 1+-201 au ost ucisi prin impuscare sau exterminati in inc#isori ori lagare de munca ortata. 2rupurile lor au ost aruncate in gropile comune sau in mormintele ara cruce, care sunt raspandite de la 2imisoara pana la 3ladivosto4. Alte mii de cetateni romani provenind din lumea taranilor instariti, a intelectualilor ori a militantilor partidelor istorice au ost ridicati in miez de noapte de la casele lor si ucisi prin impuscare pe marginile santurilor, in paduri sau au disparut ara urma. 5umele si numarul tuturor acestor martiri nu se vor sti niciodata. &n memoria si spre cinstirea lor, Asociatia 6ostilor *etinuti -olitic din ,omania (A6*-,), prin ilialele sale, a inceput inca din anul 1991 sa ridice monumentelecare vorr ramane peste timp drept marturie a ceea ce a insemnat comunismul. %nele din aceste monumente au ost ridicate in apropierea unor groaznice inc#isori sau lagare ale mortii, cum sint cele de la Aiud, -oarta Al)a, .#erla, 2argsor, -itesti, &nsula (are a 7railei, 7aia "prie, 5istru, Cavnic, (iercurea Ciuc, "uceava, 7otosani sau 7icaz. "-au edi icat monumente si in zonele in care a existat rezistenta anticomunista de amploare spre exemplu la 2eregova, Caranse)es, "am)ata, 5ucsoara,

(eidanc#ioi, C#isindia, ,astolnita, &)anesti, (anzalesti, (esentea, 8ravita, 3adu ,osca. &n unele orase din tara s-au ridicat alte monumente precum la Al)a lulia, 7istrita-5asaud, 7raila, Cugir, Calarasi, *ro)eta 2urnu "everin, 8radea, ,esita, "atu (are, 2argoviste, 2imisoara, dar si peste granita la -aris si .eneva. Despre "Holocaustul rosu" sau crimele in cifre Con orm estimarilor acute de 6lorin (atrescu in cartea sa ,,9olocaustul rosu! numarul persoanelor care au su erit in regimul comunist depaseste : milioane. &ntre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941 au ost deportati in lagarele din 5ordul &ng#etat un numar de :00.000 de romani )asara)eni si )ucovineni. &ntre anii 194+ si 19+4, +00.000 de romani )asara)eni si )ucovineni au ost deportati in lagare. &ntre anii 194/ si 194;, 200.000 - :+0.000 de romani morti in urma oametei provocata de "talin. 3ictor 7arsan in cartea sa ,,(asacrul inocentilor<, editura 7ucuresti, 199:, deose)este mai multe valuri de deportari. &ntre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941, :00.000 de romani deportati. &ntre anii 1944 si 1948 , 2+0.000 de romani deportati. &ntre anii 194/ si 194; , :00.000 de romani morti in urma ometei provocata de "talin. =a / iulie 1949 incepe a :-a deportare masiva> 11.:24 amilii deportate. &ntre anii 19+4 si 19/4, :00.000 de romani deportati in ,usia si ?aza#stan. Anton 8vse@enco in ,,2#e 2ime o "talinA -otret o a 2irran@<, 5.B. 9arper and ,oC, 1981 estimeaza numarul total al victimelor comunismului in 7asara)ia si 5ordul 7ucovinei la 1.+00.000 de persoane. &n ceea ce priveste ,omania, con orm lui 6lorin (atrescu, in cartea ,,9olocaustul rosu sau crimele in ci re ale comunismului international<, grupurile masive de deportari si crime au ostA ,,capitularea ara conditii< de la 2: august 1944 a avut ca rezultat deportarea a 180.000 de soldati si o iteri in lagarele gulagului sovietic (doar cateva mii s-au mai intors). ,ecent, in mlastina raului 7alti din 7asara)ia a ost descoperit un osuar romanesc compus din +0.000 sc#elete de soldati romani - din unitati ale Armatei ,egale ,omane, care in primavara 1944 au constituit prima linie de rezistenta impotriva Armatei ,osii. (citat din (i#ai 3icol, <%n <?at@n< romanesc< - ,omania =i)era &nternational, nr.:20D04.08.9/). 8cuparea tarii de catre Armata ,osie a insemnat un val de crime in randul populatiei civile, crime de proportii inca necunoscute, oameni ucisi doar pentru a i 'e uiti sau pentru a-si apara iicele si sotiile de violuri. Colectivizarea ortata a taranimii (incepand din 1949) a a ectat 12.000.000 de tarani> sate intregi au ost mitraliate si nimicite cu tunurile - provocand :0.000 de victime. *eportarile masive din perioada 1949 - 19/0 s-au soldat cu inca 200.000 de tarani morti in lagarele de munca sau inc#isori. ,ezistenta armata din munti (194/ - 19+8), unica in lagarul comunist, a mai adaugat un numar de victime. &n cele 120 de inc#isori si lagare de munca, au murit intre 1+0.000200.000 oameni. Ci rele glo)ale ale #olocaustului rosu in ,omania sint di erite. 5umarul total al detinutilorA 2.000.000 ( 6ilip -aunescu - ,,Cunoasterea si com)aterea comunismului<. :.000.000 (Cicerone &oanitoiu). 5umarul total al mortilor in regimurile .#eorg#e .#eorg#iu-*e', Ceausescu, &liescu (revolutie, 2argu-(ures, mineriade, etc.) este greu de sta)ilit. "e descopera mereu noi gropi comune pe langa lagarele de munca si inc#isori. Ci ra avansata de 6lorin (atrescu este de 891.+00 morti in genocidul comunist comis intre actualele granite ale ,omaniei.

Despre

marturii

in

oglinda

din

lagarul

comunist

Cu spri'inul &nstitutului pentru &nvestigarea Crimelor Comunismului din ,omania ziaristi de la ,omania =i)era si de la =i)ertatea au realizat interviuri cu tortionarii pe de o parte, dar si cu ostii detinuti politici. %n ost detinut politic care a trait pe pielea sa teroarea in -enitenciarul .iurgeni si ostul se al acestei puscarii isi povestesc, dupa +0 de ani, experientele traite in doua ta)ere atit de di erite. *e o parte este Alexandru &oanitescu, trecut astazi de 80 de ani, ostul comandant de inc#isoare si lagar comunist. Cei care l-au cunoscut de dincolo de gratii si-l amintesc ca pe o ,,)ruta si o )estie ordinara<, dar el spune ca pur si simplu, a muncit la viata sa ca un tip ,,sever si corect<. ,ecunoaste doar ca su)alternii ,,ii mai altoiau< pe detinuti, dar puscariasii inc#isi din ratiuni politice isi meritau )ataia, pentru ca ,,inecau orezul< si ast el su)minau economia. *e partea cealalta este 6lorea *umitru, mutilat si umilit in inc#isoare, )atranul de peste ;: de ani spune acum ca l-a iertat de'a pe tortionarul sau, desi ranile acute de )atausii lui &oanitescu si mizeria crunta din celula i-au ruinat pentru totdeauna sanatatea. 2ortionarul &oanitescu spune ca nu exista pro)e pentru 'udecarea lui, iar marturiile celor care au ost inc#isi nu au sens. 3ictima lui, *umitru, nu crede ca 'udecata ar mai avea acum vreun sens. Despre Colonia de munca din localitatea Giurgeni

%na dintre inc#isorile comuniste ale anilor EE/0 din &nsula (are a 7railei a ost si colonia de munca de la .iurgeni, loc in care erau incarcerati detinuti contrarevolutionari. Con orm ,,*ictionarului penitenciarelor din ,omania comunista (194+-19/;)<, ,,reactionarii< traiau in conditii inumane. <Aveau un regim de munca ortata, iind paziti de ciini dresati sa-i atace daca se pra)useau la pamint sau daca incercau sa se odi#neasca. (incarea era oarte proasta, iar setea - c#inuitoare. Cei inc#isi erau nevoiti sa )ea apa din *unare, iar in timpul lucrului - din )altile de pe teren. -rezenta so)olanilor in gropile care tineau loc de closet sau in depozitele de alimente a contri)uit la declansarea unor epidemiiA e)ra ti oida si leptospiroza<. %na dintre cele mai grele activitati era considerata munca la orezarie cand detinutii erau o)ligati sa stea tot timpul in apa, incovoiati, pentru a plivi orezul. =a .iurgeni au ost incarcerati numai detinuti politici intre anii 19/0-19/2 cand comandantul penitenciarului era Alexandru &oanitescu. (aiorul a capatat experienta la penitenciarele de la Clu' ca loctiitor de comandant, la Aiud (19+/19+8), pe aceeasi unctie si apoi a ost mutat la .iurgeni. -rin mina lui au trecut mii de detinuti si c#iar elita epocii. 2ortionarul si l-a amintit pe poetul ,adu .@r. =a .iurgeni a devenit stapan peste 1/00 de detinuti politici. ,,Cum sa nu le dau mancareF -ai, daca eu va spun ca aratau ca luptatoriiG &n societate nu se manca carne, dar la unitate se dadea de cinci ori pe saptamina. "igur, mai mult su)produse, capatini, g#eare, dar aveau in ar urie miros de carne. 8data, mi-a ost adus de la $ilava un lot. Hrau prapaditi rau de tot. 7atuti. .al)e'iti. (-am dus la =unca *unarii personal sa-i primesc, venise un tren cu ei. (-am dus cu doua camioane si i-am incolonat cu garda, sa-i aducem la .iurgeni, era o distanta de vreo ;-8 4ilometri. *omEEle, erau atit de prapaditi, ca o parte din ei au cazut pe drum. Apoi i-am scos la munca si unii au devenit niste luptaaori, domEEle. =ucrau in soare. Aveau o orta in eiG<relata in ata ziaristilor tortionarul. ,ezultatele muncii des asurate de o iterul &oanitescu la comanda penitenciarelor pe la

care a trecut au ramas mentionate in ar#ive. ,e eratele "erviciului de &nspectii din cadrul *irectiei .enerale a -enitenciarelor scot la lumina portretul unui calau multumit de sineA con orm documentelor, &oanitescu ii lovea ,,in special pe detinutii cunoscuti ca elemente inrait-dusmanoase, preocupati de a sa)ota munca sau de a-i instiga pe ceilalti detinuti la nesupunere<. &n urma unor reclamatii ce vizau excesul de zel, &oanitescu este retrogradat din unctie si numit loctiitor al comandantului pentru paza si regim la lagarul de la -eriprava. *upa aproape +0 de ani de la acele momente, pensionarul Alexandru &oanitescu neaga acuzatiile, pe care le considera simple ra)unari ale unui alt o iter. ,, 3a spun sincer. Hu am ost sirguincios. Am muncit. (-am straduit. Acum sint )atrin si nu vreau decit sa iu lasat in pace sa-mi maninc in liniste pensia<. &ncaseaza 2.+00 de lei noi, adica de peste patru ori mai mult decit o pensie medie in ,omania. Despre tortionari de ieri care astazi sunt cu pensii enorme Considerat de detinutii care l-au cunoscut drept o ,,)estie ordinara<, &oanitescu crede astazi ca in tinerete si-a acut doar trea)a pentru care lua c#enzina. *evotamentul sau s-a vazut, spre exemplu, la Aiud, unde, in timpul unei greve a oamei, a dat ordin ca detinutii sa ie #raniti cu ortaA printr-un tu) virit pe git, le-a ost turnata toata portia de mincare si de apa. &ntr-un interviu acordat ziarului ,,,omania li)era< spuneaA ,,Hram oarte sever, dar eram corect. 5u dur, sever. Aveam su)alterni, domEEle... Ce insemna sa um)lu eu cu )ita printre eiF *upa legile de atunci, erau vinovati. 5u primeam neaparat ordine in scris sa-i maltratam pe detinuti, dar iti cereau sa aplici regimul la maximum. "a nu treci nimic cu vederea. Hu am lucrat dupa un principiu propriu. &-am separatA tarani, muncitori, intelectuali si militari. -entru ca intelectualii, astia mai destepti, ii cam exploatau pe ceilalti. (-am purtat in asa el incit n-am ce sa-mi reprosez! relata multimit de el tortionarul. =a el ca si el .#eorg#e Craciun, comandant de penitenciare, se ul "ecuritatii 7rasov, considerat cel mai dur tortionar, s-a dus in mormint cu multumirea ca si-a acut doar datoria si ca ostii detinuti politic si-au meritat soarta. "i acesta a trait la Clu' cu o pensie de zeci de milioaane de lei vec#i, iar nimeni nu l-a tras la raspundere pentru aptele sale. Despre Omul care si-a iertat calaul 6lorea *umitru a ost condamnat in anul 19+9 la opt ani de inc#isoare pentru uneltire impotriva ordinii sociale cind a ost pirit de invatatorul satului ca recita o poezie care critica regimul. Hra o iter, iar la recurs a primit patru ani. 6lorea este trecut de ;: de ani si traieste in localitatea Caracal, intr-un apartaemnt de doua camere. ,eda cu lux de amanunte, de parca le-ar i trait ieri, ci re, nume, locuri, ete pe care le-a trait in urma cu cinci decenii. 5-a uitat ca numarul celulei in care a stat la -itesti era +:, ca un coleg detinut era in clasa a I&-a si locuia in 7ucuresti, pe strada "epcari nr. 2, eta' 2, apartament 2, ca medicamentele de care avea nevoie un alt detinut erau Car)axim si Antideprin sau ca portia zilnica de piine era de 2+0 de grame pentru cei care munceau, si doar de 100 pentru cei )olnavi sau inapti. 5ici numele comandantului Coloniei de (unca .iurgeni, unde a stat patru luni, nu crede ca i se va sterge vreodata din minteA ,,=a .iurgeni era &oanitescu. 8data, a venit cind ne scoteau la munca, a luat o pra'ina mare si a inceput sa dea in stinga si-n dreapta. <6ir-ati voi sa iti, va omor pe totiG 5enorocitilor,

voi care su)minati economia tariiG<a povestit ostul detinut politic. *umitru 6lorea are o pensie de 1000 de lei si o indemnizatie de 800 de lei acordata ostilor detinuti politici. -recum 6lorea *umitru, toti ostii detinuti politic au vii in memorie toate aptele si momentele grele prin care au trecut in temnitele si lagarele comuniste. (a'oritatea dntre ei si-au iertat calaii si nu cer decit sa nu-i mai vada in unctii de conducere, daca legea lustratiei a ramas tot nevotata. Despre Legea cultelor dictata de Stalin &n august 1948 este promulgata ,,=egea pentru regimul general al cultelor! Aceasta separa scoala de 7iserica. 5ici o con esiune, congregatie sau comunitate religioasa nu mai putea desc#ide sau intretine institutii de invatamint general. *e asemeni se aduc restrictii severe privind activitatea in manastiri. 5u mai erau priviti in mona#ism, indi erent de virsta, decit a)solventii scolilor de pregatire a clerului. Ceilalti erau primiti numai la virsta de ++ de ani )ar)atii si +0 emeile. Au ost des iintate oarte multe manastiri. &ata citeva exemple ale evolutiei enomenului. &n Ar#iepiscopia &asilor, din +0 manastiri si sc#ituri nu a mai ramas nici una. *aca in ,omania anului 19+8 mai erau consemnate 19; de manastiri si sc#ituri, in anul 198; existau doar 10:. &n timp ce in anul 19+1 se consemneaza existenta a 10.000 calugari, in anul 19/: numarul lor era de aproximativ 1000. *in perspectiva comunista, mona#ismul romanesc tre)uia sa intrupeze principiul apostolatului social. Calugarii contemplativi au ost o)ligati sa se trans orme in muncitori pentru cauza noului regim social, in ciuda opozitiei pe care au mani estat-o la inceputurile regimului comunist! ( 3asilica (ilitaru, 7iserica din temnita, idem. p.:4 ) Despre Mosco a care dicta totul ,,2re)uie remarcat aptul ca tonul discursului acelor vremuri era dictat de la (oscova. *upa ce, in prima aza a revolutiei )olsevice, au ost darimate )isericile si manastirile din ,usia, decapitindu-se toata ierar#ia )isericeasca, "talin va intelege ca este )ine sa se oloseasca de institutia )isericeasca. &n anul 194:, "talin instaleaza in unctia de patriar# al 7isericii ruse pe "erg#ie. Acesta va trasa de acum inainte politica )isericii in con ormitate cu ideologia comunista. %rmatorul patriar#, Alexei, va organiza la (oscova in anul 1948 o con erinta eclesiastica, in cursul careia a ost de inita politica pe care aveau s-o urmeze noile democratii populare. Asa se explica aptul ca, in primii ani ai regimului comunist, literatura ortodoxa romana a preamarit )iserica mama a %.,."."! (i)id. p.:+) &n noul context politic va i instalat la 7ucuresti noul patriar# &ustinian (arina care a cola)orat cu statul comunist in vederea pastrarii tezaurului spiritual. ,egimul sovietic, si mai ales dimensiunea sa stalinista, a ost atras de conceptul !ingineriei socialeJ, iar aceasta constructie societala nu putea sa nu interactioneze cu discursul teologic traditional a carui teza era !autocratie, ortodoxie, narodnostJ. Concentrarea puterii statele si principiile partidului unic, caracteristice unei singure ideologii o iciale au con igurat un puternic vector ateist si laicizant in societatea si mentalul colectiv ruse. Aceste directii de strategie politica intrau in coliziune cu optiunile undamentale ale ortodoxismului rus, care prin scrisul lui 3ladimir "oloviov criticase !patriotismul )olsevic zoologicJ. &n sc#im), 7erdiaev a insistat pe originile populare

crestine

asupra

comunitarismului

socialist.

2re)uie sa semnalam ca liderii sovietici nu au ost in luentati in raporturile cu religia (ca doctrina si componenta institutionala) de ideea gramsciana a aliantei -artidului Comunist cu masele populare religioase:. &n acest context, anticomunismul a devenit o )atalie religioasa de prima importanta care a avut o mo)ilizare de masa in lumea catolica si ortodoxa. Controlul %.,.".". asupra tarilor estice si persecutiile religioase au condus la ela)orarea de catre -apa -ius al I&-lea a Hnciclicii asupra comunismului, document care alaturi de scrisorile pastorale, directivele episcopilor si )uletinele o iciale ilustreaza spiritul de cruciada in lupta lui !C#ristos impotriva *iavolului si a )ar)ariei moscoviteJ. &n acest sens intr-un document papal din anul 194/, "uveranul -onti a aratat etapele teroareiA !revolutia, violenta, suprimarea tuturor li)ertatilor, lupta de clasa, dictaturaJ. Analiza papala evoca !gigantesca masina colectivistaJ potrivit careia !paradisul lui (arx apare ca un trist si ironic paradis, ara speranta in care totul este supus logicii materialismului si distrugerii tuturor religiilor K...L comunismul semni ica mizerie, sclava', regim politienesc, camp de concentrare, moarteJ. Despre relatia Stat-!iserica in spatiul so ietic ,evenind la regimul sovietic si politica sa ateocomunista, tre)uie sa enumeram cateva momente care au ost !copiate la indigoJ de guvernele democrat-populare in perioada post)elica. *upa "inodul de la ?arlovat din anul 1920 au ost excomunicati marii ganditori mistici, 7erdiaev si 7ulga4ov, patriar#ul 2i4#on a ost acuzat si arestat in anul 1922, sute de preoti ucisi sau mutilati, manastirile si )isericile distruse sau inc#ise, proprietatile )isericesti secularizate. (itropolitul "erg#ei, succesorul lui 2i4#on a realizat un compromis istoric !*eclaratia de =oialitateJ care a normalizat relatia "tat-7iserica, promitandu-se !credinta "ovietelor si recunoasterea ,usiei "ovietice ca stat-mama cetatenescJ. *esi persecutiile religioase au continuat in anii EE:0, s-a constatat o resurectie religioasa a intelectualilor din ,usia. &n rangerile militare din 1941-1942 l-au acut pe "talin sa aca mari concesii 7isericii, "erg#ei a ost numit patriar# si primit in vizita la ?remlin, trans erandu-se ostului periodic al -atriar#iei ondurile revistei !7ez)o'nicJ (!AteulJ). Hmigratia ortodoxa rusa de la ?arlovac (&ugoslavia) condusa de mitropolitul Anton (?#ropovits4@) a spri'init politica lui 9itler de distrugere a !regimului iudeo-masonic al %.,.".".J %nii lideri ecleziasti au revenit in %niunea "ovietica si au cola)orat cu regimul comunist, cazul mitropolitului "era im de la -aris iind elocvent. %n aspect interesant este acela ca 7iserica 8rtodoxa ,usa a invocat solidaritatea slava pentru apararea !rodineiJ (patriamama) impotriva agresiunii #itleriste. ,egimul stalinist a speculat a irmatia lui *ostoievs4iA !a i rus inseamna a i ortodoxJ, dar aceasta resurgenta religioasa era controlata de 5.?.3.*. &n acest sens, elita politica sovietica s-a olosit de unele personalitati din emigratia rusa de la -aris ca Alex. ?azem 7e4 (persan de origine), lider in anii EE20 al organizatiei !2inerii ,usiJ, admirator al lui "talin, !noul 7onaparteJ si

revenit in %.,.".". ca secretar al -artiar#ului la s arsitul anilor EE40. -e ansam)lu reactiile emigratiei au ost dure la adresa politicii religioase a regimului, unii reprezentanti ca &van "olonevici scriind carti critice cum ar i ,usia intr-un lagar de concentrare, unde arata ca !cel mai consistent ascism este in ,usiaJ. ,epresiunea stalinista a atins si armata de eliM)erare rusa condusa de 3lasov, dupa cum se stie predat de Aliati la -raga sovieticilor (194+). *upa cum su)linia C. Andriev in lucrarea sa 3lasov and t#e ,ussian (ovement =i)eration. exponentii dreptei ruse si militarii a lati in .ermania anilor 1941-194+ (atamanul 7aida4alov, 2eneserov, -orems4i, de apt lideri ai centrului )erlinez al emigratiei ruse - executati in anul 1949) a irmauA !religia va i de o centrala importanta in viitoarea ordine cu o pozitie dominanta a 7isericii 8rtodoxeJ. "talin a extins represiunea asupra cercurilor militare si politice ale emigratiei ruse din .ermania, dar si asupra iredentistilor ucrainieni, dintre care multi erau greco-catolici. %n impact deose)it in 8ccident a avut reintoarcerea prizonierilor italieni la Cremona (2; decem)rie anul 194;)> dupa acest moment, oameni de stanga ca C. (onte errato au devenit din !ruso ili, anticomunisti si anti)olseviciJ. *espre %nitatea speciala, 5?3* &n anul 194: "talin ordona in iintarea unei unitati speciale a 5.?.3.*.care tre)uia sa identi ice si sa urmareasca pe toti cei care ar i cola)orat cu germanii si aliatii lor. %nitatea numita ,,"mers! s-a constituit in ,omania incepind din anul 1944 si a ost spri'inita de secretarul la (inisterul de &nterne 2eo#ari .eorgescu pe numele real 7aru# 2escovici. 5umele romanesc va i ,,7rigada (o)ila! si avea urmatoarele misiuniA sa convinga populatia ca intregul aparat de stat al ramurilor )urg#eze este vinovat de dezastrul tarii si tre)uia neutralizat, iar in anumite cazuri c#iar lic#idat> partidele istorice deveneau automat agenturi ale spiona'ului ascist si imperialist si tre)uiau des iintate> unitatea tre)uia sa lic#ideze elita intelectuala, economico- inanciara si politica a tarii, care urma sa ie inlocuita cu noile cadre ormate la (oscova> sa contri)uie la crearea in ,omania a unei societati de tip sovietic> sa constituie nucleul din care se va organiza noul serviciu de in ormatii al ,omaniei si politia politica interna. ,,7rigada (o)ila a ost organizata de se ul &.5.%. pentru ,omania, generalul A. "a#arovs4i. -e plan intern unitatea a ost coordonata de generalul .#eorg#e -intilie (-antelei 7odnaren4o), dar la vedere, se ul ei era colonelul 7oris .run)erg, care si-a sc#im)at numele in Alexandru 5i4ols4i si va deveni general si unul dintre cei mai temuti se i ai procesului de distrugere al elitei romanesti. 2re)uie remarcata preocuparea acestor oameni de a-si sc#im)a numele, de a se romaniza pentru a-si ascunde mai )ine identitatea lor reala. 8peratiunea de arestare a purtat numele de cod de ,,.a@ane#!, denumire data de "talin si incredintata generalului .#eorg#e -intilie. Ha a inceput printr-un raport al (inisterului de &nterne in care erau analizateA pro)lema legionara, organizatiile su)versive, 7iserica, sectele religioase, partidele politice, elementele din ostul -.5.2. si care concluziona necesitatea declansarii arestarilor! (i)id. p.:;) &n noaptea de 14 spre 1+ mai 1948 sint arestati 1+.000 de mem)ri si presupusi sustinatori ai (iscarii =egionare iar

din centrele universitare din &asi, 7ucuresti si Clu' au ost arestati 1000 de studenti. &n 20 mai au ost arestati :000 de o iteri ai armatei romane, 2000 de mem)ri ai -.5.2. si -.5.=.... Cu alte cuvinte, se o)serva ca treptat noua putere instituie ca lege suprema N teroarea. -opulatia gulagului romanesc sporeste mereu pentru ca regimul sa se simta stapan deplin. ,eteaua de penitenciare, spitale psi#iatrice, lagare de munca si gropi comune este in iorator de densa si ea vor)este despre cotele la care s-a des asurat represiunea comunista, numarul celor ucisi si incarcerati ridicandu-se in 'urul a 2.000.000 de persoane. "ig#et, Aiud, .#erla, $ilava, -itesti, Canal, 7alta 7railei si multe alte locuri ale su erintei romanesti, la care se adauga inc#isorile de emei (islea, (iercurea Ciuc, *um)raveni constituie o geogra ie care pe de-o parte arata dimensiunile pe care crima comunista le-a avut in spatiul romanesc, iar pe de alta parte vor)este de disperarea cu care natiunea romana nascuta crestina s-a impotrivit unui regim ateu si alogen. &n luna mai anul 194/ lotul Antonescu este 'udecat si sunt e ectuate executiile, iar dupa aceasta data incep sa ie descoperite si tram)itate in presa o serie intreaga de OcomploturiJ in care protagonistii sunt nume marcante ale scenei politice. *in luna martie anul 194; se declanseaza o serie de arestari intre mem)rii -52 si -5=, e ectuate in maniera stalinista, adica in timpul noptii, ara mandat de arestare, ara ca celui arestat sa i se comunice motivul. Asadar, in vara anului 194; are loc operatiunea 2amadau, cand conducerea -52 este arestata cu exceptia lui &uliu (aniu, care va i arestat si el a doua zi, dupa acest eveniment. Arestarile erau precedate in presa de articole atat de incitante si violente incat oricine isi dadea seama ca procesele celor arestati erau de'a consumate inainte c#iar de a incepe. -ozitia puterii usese exprimata si acesta era singurul criteriu de 'udecata in ,omania acelei vremi. -e de alta parte aceeasi putere opera o serie de rupturi in sanul celorlalte ormatiuni politice, incercand atomizarea lor si olosindu-se pentru aceasta de oportunismul unora dintre mem)rii acestor partide, luand ast el nastere o serie de ormatiuni minuscule ce puteau i oarte usor controlate de -C, si cu care acesta se coaliza constient iind ca ani#ilarea lor va i mult mai lesnicioasa. -rintr-o tactica similara sunt inlaturati liderii -5= si -"*& (2itel -etrescu), apoi Opartenerii de drumJ precum -5=-2atarescu. =iderii politici vor i concentrati la penitenciarul "ig#et si supusi unui regim de izolare si in ometare care viza exterminarea lor. 5u mai au nume proprii, ei devin simple numere si acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rand pe rand nume marcante pentru politica si cultura noastra. &uliu (aniu, omul politic recunoscut de occident ca o personalitate diplomatica de o pro)itate morala incontesta)ila s arseste nestiut de nimeni in conditii de mizerie inimagina)ile, intr-o celula din "ig#et, mancat de viermi si singuratate. -C,-ul nu-si va uita adversarii sai ideologici cei mai acer)i, legionarii. Arestarile operate in sanul .arzii de 6ier sunt de ordinul miilor iar anc#etele la care sunt supusi cunosc o duritate extrema. 6ascist devine sinonim a)solut cu legionar, iar legionar este o etic#eta intr-atat de stigmatizanta incat cel catalogat ast el nu si-o va putea sterge niciodata. -artidul era necrutator nu doar cu adversarii declarati dar c#iar cu proprii mem)ri. -rocesul si executia lui =ucretiu -atrascanu sunt un exemplu edi icator in acest sens. "-a constatat ca regimurile

comuniste, in genere nu agreaza prea mult intelectualii si de cele mai multe ori cand ei se ratacesc prin esaloanele de conducere sunt inlaturati. Acesta a ost cazul si lui =ucretiu -atrascanu, procesul lui iind unul des asurat dupa reteta stalinista, cu acuzatii antasmagorice de tradare si complot. 6ara mila sau remuscari puterea comunista isi 'ert ea proprii ii, modelul era acelasi cu cel sovietic, unde cei mai apropiati cola)oratori ai lui "talin si cei mai cunoscuti doctrinari ai partidului cazusera rand pe rand. 2eama, rica de intelectualitate se va mani esta si prin metamor ozarea ne ericita a uneia dintre principalele institutii de cultura romanesti, Academia, se produc epurari masive intre mem)rii ei si multi dintre ei a'ung in intunecatul "ig#et. Piaristi, academicieni, poeti, oameni de stiinta, in masura in care nu au inteles sa inc#eie pact cu puterea politica criminala, au intrat in moara represiunii, platind cu viata sau cu anii tineretii lor verticalitatea morala pe care si-au impus-o. *ealt el intelectualitatea a ramas de la inceput si pana in ultimele zile ale regimului comunist partea societatii care nu a incetat sa ridice glasuri protestatare, uneori mai ve#emente altadata mai irave, dar niciodata nu a existat docilitate a)soluta si de aici poate si incrancenarea si neincrederea pe care liderii comunisti au mani estat-o mereu ata de aceasta categorie sociala. -entru a reusi sa implice in procese politice de tradare nationala pe toti participantii la guvernarile anterioare se vor constitui loturi de inculpati care adesea nici nu se cunosteau intre ei si se )rodeaza scenarii lipsite de sens din care pro)a)il ca nici macar 'udecatorii nu intelegeau mare lucru. 5oua institutie a acuzatorilor pu)lici, preluata dupa patent sovietic, isi acea din plin datoria, acuzarile curgeau vertiginos si in loc de apte concrete salile tri)unalelor poporului rasunau de acuze precum Ovampiri care au supt sangele celor mai )uni ii ai poporuluiJ. Ast el a'ung in inc#isoare personalitati stiinti ice si economice care erau simpli te#nicieni ce incercasera intr-o perioada crunta ca cel de al &&-lea ,az)oi mondial sa nu lase tara in colaps economic. Hi nu aveau apartenenta politica insa -C,-ul considera tradator pe oricine se situa in a ara lui. Ast el elitele din toate domeniile vor i nu doar inlaturate ci pur si simplu suprimate. 5ici armata nu este crutata, criteriul politic unctioneaza si in acest caz. *iviziile O2udor 3ladimirescuJ si O9oria, Closca si CrisanJ, venite cu tancurile sovietice vor constitui nucleul armatei ,-,, vec#ea armata a ,omaniei iind distrusa, generali si strategi de marca putrezind in )eciurile inc#isorilor comuniste. -entru re ormarea armatei, ca si in celelalte sectoare, vor i trimisi consilieri sovietici care, nu de putine ori vor intra in con lict cu o iterii romani. Hpurarile e ectuate in armata, urmate adesea de arestari produc degringolada si in acest sector care isi demonstrase e icienta pe parcursul raz)oiului. &n 19 august anul 1948 comunistii in iltrati in "erviciul "pecial de &n ormatii care se a la su) conducerea lui .#eorg#e -intilie si Hmil 7odnaras au arestat aproximativ 1000 de o iteri ".".&. =a 1 decem)rie este des iintata 7iserica greco-catolica si este arestata ierar#ia ei. Arestarile se aceau inopinant si prin mi'loace diverse. -arintele &ustin -arvu povesteste cum a ost ridicat in noaptea de 14 spre 1+ mai din camera sa de preot slu'itor la "eminarul din ,oman si transportat cu o du)a neagra. -arintele Posim 8ancea a ost arestat in noaptea de ; spre 8 iulie din gara Copsa (ica iar in data de 10 iunie -arintele Arsenie 7oca dadea declaratii la "ecuritate. (otivele arestarilor erau multipleA -arintele Posim 8ancea era invinuit pentru a'utorarea unor amilii de crestini de'a arestati, olosind

)anii din editarea unui calendar crestin-ortodox. -arintele &ustin -arvu a ost acuzat ca se a la incris pe o lista de donatori si sustinatori ai celor a lati in inc#isoare. -reotul .#eorg#e C#iriac, doctor in teologie si iloso ie, a ost pus su) acuzare pentru ca a participat cu o suma de )ani la a'utorarea unui proaspat iesit din inc#isoare. =iviu (unteanu, protopop de 7istrita si rector al &nstitutului 2eologic din Clu' a ost pus su) invinuire pentru ascultarea acuta ata de episcopul de Clu' care l-a indemnat sa emita o circulara ce indemna preotii la cate#izarea credinciosilor interzisa de =egea Cultelor. -arintele Arsenie 7oca a ost arestat pentru ca i-a a'utat cu alimente pe re ugiatii din munti si pe cei parasutati care veneau din .ermania sa a'ute rezistenta romaneasca. -arintele &oan &ovan, ucenic al parintelui Arsenie 7oca, a ost condamnat la 2+ ani de temnita grea. Hl a ost du#ovnicul maicilor de la manastirea 3ladimiresti si unul dintre cei mai insultati si calomniati preoti romani.