Tipurile de singurtate trite de tineri Perjan Carolina, dr.

confereniar Plmdeal Victoria, lector superior Summary Loneliness is a subjective experience and not depend on the number of social relationships. Young people live loneliness and have clear ideas about it. Experience some form of loneliness offset by other leading general loneliness score. The problem of loneliness in the contemporary world is of great importance and deserves further detailed studies. e!i sentimentul de singurtate a preocupat filosofii "nc din antichitate# cercetri sistematice asupra acestui fenomen s$au reali%at abia "n deceniul al !aptelea din secolul &&' an (ussell# Letitia )eplau *nne# !i +aria ,erguson Lund# -eiss# Sermat# (ogers etc. .n spa/iul ex$sovietic# +oldova !i (om0nia am identificat foarte pu/ine lucrri cu referire strict la acest subiect# marea majoritate fiind axate pe rela/iile sociale nu pe absen/a lor. *stfel "n (usia au aprut cercetri "n domeniu efectuate de 1234562 7.8.# 962:; <.=. >?@@?A# BC3 D.E.>FGGFA. H.I.JCKLC6MKNO# P.D623453KC >FGGQA E. P. BCL42RN32 >FGGQA# savan/ii rom0ni Sristea .# >FGG?A# Enchescu S.# >FGGTA# Ueculau *.# >FGGTA includ "n monografiile sale paragrafe destinate singurt/ii# la nivel de te%e de doctorat !i masterat cercetri sunt mai multe ceia# ce denot actualitatea temei dar !i interesul aprut recent fa/ de aceast problem "n mediul !tiin/ific. .n acest context# ne$am propus s ini/iem un studiu empiric cu urmtoarele direc/ii de cercetare' Vdentificarea tipurilor de singurtate trite de tineri !i profun%imea acesteia. Lucrarea "!i propune s dea rspuns la urmtoarele "ntrebri ale cercetrii: Sare sunt tipurile de singurtate trite de tineriW Sare este intensitatea singurt/ii trite de tineriW Xrmtorul pas a fost "naintarea ipote%elor de lucru' Trirea sentimentului de singurtate este subiectiv !i nu depinde de numrul de rela/ii sociale sau pre%en/a partenerului# familiei. Trirea profund a unor tipuri de singurtate poate fi compensat de lipsa tririi altor tipuri de singurtate determin0nd astfel scorul singurt/ii generale. *v0nd "n vedere numrul mic de studii efectuate in spa/iul moldovenesc care s aborde%e aceast problematic a singurt/ii am ales ca Ya% metodologic a cercetrii urmtoarele concep/ii teoretice' Soncep/iile teoretice cu privire la sentimentul singurt/ii a savan/ilor aniel )erlmanZ L. )eplau ZTeoria de%voltrii sentimentului de singurtate "n ontogene% a lui <.. 962:;# 7.8. 1234562); Teoria motiva/iei !i actuali%rii sinelui a lui *. +aslow Z Teoria de%voltrii psihosociale a lui Eri[ Eri[sonZ Metode i tehnici de cercetare: Scala de singurtate XSL* versiunea a VVV$a revi%uit >(ussel .# SutronaA Testul \orchagina >FGGQA ]bservarea *nali%a statistic a datelor )earson Eantionul de cercetare: .l repre%int persoanele tinere de ambele sexe cuprinse "ntre F? ^ FQ ani# ceea ce corespunde adolescen/ei t0r%ii !i maturit/ii timpurii conform periodi%rii lui E. Erixon. "n contextul socio ^ cultural moldovenesc. )articipan/i la cercetare au fost 157 subiec/i ' studen/i la ciclul V !i VV ai X)S _Von Sreang` !i XT+ Solectarea datelor am efectuat ^o "n c0teva etape. Primul pas a fost utili%area testului \orchagina >FGGQA# care este alctuit din aG de itemi !i este un instrument multidimensional destinat determinrii intensit/ii !i tipului de singurtate trite de persoan. Subiec/ii au fost invita/i s rspund la "ntrebri dup un scurt instructaj' _ ncercuiete Da sau Nu pentru fiecare dintre ntrebri sau afirmaiile propuse n dependen de potri irea e!act la situaia ta pre"ent. #nonimatul este $arantat. %spunsurile tale or fi utili"ate numai n scopuri de cercetare. &imeni
1

n nici un ca" nu a a ea acces la acestea. ncearc s nu te $'ndeti mult timp, rspunde ce i ine n minte. &u e!ist rspunsuri corecte sau $reite. # em ne oie doar s tim care este opinia ta. (. Su acest test putem msura singurtatea "n trei scale' Scala 1: Singurtatea difuz Scala 2: Singurtatea de nstrinare alienare! Scala ": Singurtatea disociati# Sonform modelului creat de \orchagina singurtatea difuz apare atunci c0nd individul are tendin/e predominante de a se identifica cu alte persoane# grupuri sociale# idei etc. Vndividul care se identific cu alte persoane refu% s afi!e%e propriile sale caracteristici# aspira/ii# interese. *ceast persoan trie!te via/a din partea acelei persoane cu care se identific. Situa/ia poate fi generat de nemul/umirea !i insatisfac/ia de sine !i via/a sa. Ueacceptarea situa/iei reale stimulea% persoana la autoperfec/iune sau la imitarea !i copierea persoanei care a reu!it "n via/. .ncercarea subiectului de a se identifica cu alt persoan sau grup de persoane "l "ndeprtea% tot mai departe de existen/a proprie# ceea ce inevitabil se reflect nu numai "n trirea singurt/ii dar !i "n frica de ea. Singurtatea de nstrinare este asociat cu prioritatea mecanismelor de separare "n structura psihologic a personalit/ii# forma extrem a crora repre%int "nstrinarea de oameni# norme# valori# anumit grup# de lume "n "ntregime. .n acest ca%# procesele de identificare se reali%ea% "n limita sinelui# persoana con!tienti%ea% starea sa !i deseori "n/elege de ce este condi/ionat. ,orma extrem de "nstrinare de la lume aduce cu sine o trire dureroas a singurt/ii. .nstrinarea produce pierderea conexiunii emo/ionale cu alte persoane# locuri cunoscute# amintiri# triri# situa/ii dragi# care devin strine pentru individ# iar rela/iile cu acestea lipsite de sens. .n con!tiin/ se acumulea% mai multe obiecte "nstrinate# mecanismul de "nstrinare devine mai profund !i subiectul "ncepe s piard legtura cu lumea exterioar. ,iind con!tient de realitatea fi%ic a obiectelor "nstrinate# subiectul nu permite intimitate psihologic cu acestea# "ntotdeauna men/in0ndu$le la distan/a stabilit. .n func/ie de caracteristici individuale singurtatea de "nstrinare se poate manifesta prin anxietate ridicat# team# agresivitate# ostilitate# scepticism# neajutorare# etc. *mbele aceste forme de singurtate pot varia de la norm la starea de limit "n func/ie de profun%imea tririi !i durata acesteia. Su c0t mai mult timp este observat de%echilibrul tendin/elor de identificare !i "nstrinare cu at0t mai profund este trit singurtatea# care poate fi incon!tient "n ca%ul singurt/ii difu%e. Elementul determinant "n ambele ca%uri este "nstrinarea# fa/ de al/ii la singurtatea de "nstrinare !i fa/ de sine la singurtatea difu%. Singurtatea disociati# pre%int cea mai complicat form de singurtate prin origine# manifestare !i trire. bene%a este determinat de procesele de identificare !i "nstrinare !i de alterarea brusc a acestora fa/ chiar de unele !i acelea!i persoane. e la "nceput persoana se identific cu alt persoan# prelu0ndu$i stilul de via/# urm0ndu$l "ntocmai # av0nd "ncredere deplin. up identificarea complet cu obiectul urmea% o >separare A "nstrinare brusc de la el# care reflect adevrata atitudine a subiectului fa/ de sine "nse!i' unele calit/i ale personalit/ii sunt acceptate altele respinse categoric. ]dat ce proiec/ia calit/ilor respinse sunt reflectate "n obiectul identificrii# acesta din urm este respins imediat tot "n "ntregime# are loc o "nstrinare fr echivoc. Sentimentul de singurtate trit este acut# dureros !i con!tienti%at. *cest tip de singurtate face parte din categoria strilor de limit deoarece ne are exprimare "n norm. $l doilea pas al cercetrii empirice a fost aplicarea testului %&'$. Scala de singuratate XSL* a fost elaborat ca un instrument unidimensional# pentru abordarea singurt/ii. *ceasta concepe singurtatea ca pe o reac/ie emo/ionala negativ fa/ de sesi%area unei discrepan/e "ntre nivelul dorit al contactelor sociale# respectiv nivelul reali%at al acestora. (epre%int instrumentul cel mai des utili%at in abordarea singurt/ii# fiind tradus in numeroase limbi !i adaptat pentru un numr !i mai impresionant de /ri. Scala pre%int a treia versiune# creat de ctre (ussell !i Sutrona# cu scopul de a evita dificult/ile de "n/elegere generate oca%ional de formulrile mai greoaie a celei de a doua variante a scalei. *stfel# Scala de singurtate XSL* > versiunea aA poate fi aplicata si altor
2

subiec/i# dec0t celor cu un anumit grad de pregtire intelectual# "ntelegerea "ntrebrilor fiind mai facil. +od de administrare. Subiec/ii sunt invita/i sa complete%e scala pe ba%a urmtorului instructaj' )*ndicai cat de des simii strile descrise in propo"iiile ce urmea". ncercuii numrul corespun"tor.) )entru fiecare dintre itemi# subiectul are la dispo%i/ie cate patru variante de rspuns' cUiciodatc$? punctZ c(areoric$F puncteZ c *desea c$ a puncteZ cTotdeaunac$ T puncte. Scorurile "nregistrate la itemii ?# T# d# e# ?G# ?d# ?e# ?@ si FG se inversea% "nainte de a intra in calculul sumei punctelor. )unctajul final poate varia intre FG si QG de puncte# scorurile superioare fiind repre%entative pentru sentimentul mai puternic al singurt/ii. iagramele care urmea% indic re%ultatele cercetrii a tipurilor de singurtate !i a intensit/ii acesteia trite de tineri. (e%ultatele ob/inute la scala singurt/ii difu%e a testului \orchagina sunt indicate "n fig. ?. Sentimentul singurt/ii trit cu o intensitate sc%ut este "nt0lnit la ?T.e f# medie la QG.af !i "nalt la T.df din responden/i.

(ig)1 *rirea singurt+ii difuze (e%ultatele ob/inute la scala singurt/ii de "nstrinare a testului \orchagina sunt indicate "n fig.F. Singurtatea de "nstrinare >alienatA la nivel sc%ut este "nt0lnit la aQ.@f# la nivel mediu la dQ.@f !i la nivel "nalt la F.df din responden/i.

(ig) 2 *rirea singurt+ii de nstrinare Sentimentul singurt/ii disociative este trit la nivel sc%ut la e.T f# la nivel mediu la dd.Tf !i la nivel "nalt la aQ.Ff de tinerii responden/i. (e%ultatele sunt indicate "n fig.a

(ig)" *rirea singurt+ii disociati#e Sentimentul singurt/ii generale este trit la nivel sc%ut de ?Q.df# la nivel mediu de ga.@ f !i la nivel "nalt de g.ef de responden/i conform testul \orchagina. *stfel putem conclu%iona c trirea unor tipuri de singurtate sunt compensate de altele determin0nd scorul singurt/ii generale.

(ig), *rirea singurt+ii generale

*l doilea pas al cercetrii empirice a fost aplicat testul XSL* >versiunea a treiaA. (e%ultatele ob/inute la acest test ne indic un sentiment de singurtate trit la un nivel sc%ut de ?.@f# la nivel mediu de Qe.ef# la un nivel "nalt de ??.df de responden/i.

(ig)- *rirea sentimentului de singurtate %&'$! .n urma aplicrii testelor de singurtate ' \orchagina# XSL* >(ussel .# SutronaA ne permitem s tragem unele conclu%ii' Singurtatea este o trire subiectiv !i nu depinde de numrul rela/iilor sociale# astfel de!i tinerii sunt "ncadra/i "n rela/ii interpersonale !i sociale multiple ei triesc singurtatea !i au idei clare "n ceea ce prive!te experien/a acestui sentiment# manifestat "n tipurile de singurtate difu%# disociativ !i de "nstrinare. Singurtatea produce mai multe triri negative dec0t po%itive# manifestate foarte spectaculos "n tinere/e. Trirea unor forme de singurtate sunt compensate de altele determin0nd scorul singurt/ii generale. Sercetrile "n domeniu ne confirm complexitatea !i polivalen/a acestui fenomen# care se deosebe!te prin pre%en/a multifactorial la v0rsta tinere/ii. )roblema singurt/ii "n lumea contemporan are o importan/ deosebit !i merit studii suplimentare detaliate. Yibliografie'
5

?. BCL42RN32 E. P.$ FGGQ$ JMNhC:CRNi CjN3C45Mk62 ' l45;3C5 mCMC;N5. $ =. ' =CMKC6MKNO mMNhC:CRC$MCnN2:o3pO N3MkNklk# $FFQ M. F. http'qqwww.big$library.infoqWactrboo[infosboo[r??T?g 1234562 7.8.# 962:; <.=. $ 7jN3C45Mk6C' MCnN2:o3C$mMNhC:CRN45MKN5 mLC;:5tp 3. www.lonelytheboo[.comqlonely uurnalul de evaluare a personalit/ii T# ee'? >?@@eA' p.FG$TG.