Adolescenta Dupa iesirea din pubertate are loc in mod intens iesirea din societatea de tip tutelar, familial

si scolar si intrarea in viata cultural-sociala mai larga. Se disting urmatoarele stadii: (a)Preadolescenta. Aceasta este o etapa de stabilizare a maturitatii biologice. Multi autori considera intreaga pubertate ca preadolescenta. In aceasta etapa se contureaza si se adanceste mai mult individualizarea si se dezvolta caracteristicile constiintei si ale constiintei de sine. Este o faza de intensa dezvoltare psihica, incarcata de conflicte interioare. anarul manifesta inca o oarecare agitatie si impulsivitate, unele e!travagante, momente de neliniste si momente de dificultate, de concentrare, oboseala la efort. E!presia fetei devine insa mai precisa si mai nuantata. "ofta de mancare este inca dezordonata, selectiva si in crestere. Individualizarea se intensifica pe planurile intelectual si de relationare. "arerile personale incep sa fie argumentate si capata deseori o validare de generatie #s-au schimbat vremurile$pe vremea noastra$%&. Incepe sa creasca interesul pentru probleme abstracte si de sinteza, dar si pentru participare la roluri mai deosebite. Se rafineaza interesul pentru lectura, filme, ', tehnica etc. Apare mai pregnanta dorinta de afirmare personala ca e!presie a socializarii, iar e!perienta afectiva se nuanteaza si se impregneaza de valori. (b) Adolescenta propriu-zisa sau marea adolescenta (de la 16/18 ani la 20 ani). Se caracterizeaza printr-o intelectualizare intensa #dezvoltare a gandirii abstracte&, prin imbogatirea si largirea incorporarii de conduite adulte. E!primarea independentei nu mai este dezirativa si revendicativa ci e!presiva, mai naturala. Adolescentul cauta mi(loace personale de a fi si de a aparea in ochii celorlalti. Il intereseaza responsabilitati in care sa e!iste dificultati de depasit spre a-si masura fortele. Individualizarea si constiinta de sine devin mai dinamice si capata dimensiuni noi de )demnitate* si )onoare*. De la o formade evaluare impulsiva se trece la forme de evaluare in care cauta sa se e!prime originalitatea. +ustul personal are mai mare pregnanta si se poate sustine si demonstra. Intensa este si socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se contureaza treptat. anarul este pregatit psihologic si se pregateste moral si aptitudinal, il atrag cunostintele pentru confruntari sociale comple!e #e!amene, probe, concursuri etc.& pentru a se e!prima ca atare. (c) Adolescenta prelungita (de la 18/20 la 25 ani) cuprinde tineretul de(a integrat in forme de munca precum si tineretul studentesc. Sub o forma sau alta, independenta este dobandita sau pe cale de a fi dobandita la aceasta varsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare a personalitatii. 'iata sentimentala este intensa, dar relativ instabila. Aceasta este etapa invatarii rolului se!ual. Este o perioada in care au loc anga(ari matrimoniale. Acest din urma fapt va contura o noua subidentitate implicata in responsabilitati legate de constituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimitatii ca forma de traire noua. Intimitatea nu serefera, ca si identitatea, numai la se!ualitate, ci si la prietenie, anga(are #E.Eri,son&. -eactii specifice ale varstei In ansamblu, perioadele pubertatii si adolescentei cuprind cel putin trei categorii de reactii legate de modificarile descrise mai sus. a& Se dezvolta preocupari ale constiintei si constiintei de sine #ca perceptie de sine intai, inclusiv schema corporala& ca e!presie a identitatii ego-ului. "uberul si adolescentul sunt confruntati cu schimbari multiple prin care trec, cu transformarile obiective si subiective legate de maturizarea se!uala, de descoperirea dimensiunilor realitatii sociale precum si de descoperirea propriei identitati. b& Modificarea si transformarile ce conditioneaza iesirea din conformismul infantil au loc prin opozitie, incarcata de cerinta de cautare a identitatii, ceea ce face ca sa se treaca printr-o e!perienta personala densa, trecere impregnata de nesiguranta si de nazuinte puternice spre independenta si libertate, demnitate si onoare. .esiguranta are la baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acelasi timp, libertatea si independenta fata de relatiile parentale sunt /

adesea frustrante si creeaza nu numai nesiguranta, ci si sentimente de culpabilitate. Aceleasi fenomene au loc si cu privire lagrup. Apartenenta la grup este competitiva si adesea tensionala, ceea ce va genera sentimentul de dependenta, dar concomitent si de independenta si o oarecare nesiguranta. c& In al treilea rand are loc gasirea unei identitati vocationale ce priveste un fel de autocunoastere si autodescoperire de posibilitati sau incapacitati. Identitatea vocationala este a!ata mai ales pe trasaturi de caracter si pe interese si abia in al doilea rand pe aptitudini 0 in perioada pubertatii 0 pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce mai mult si identitatea aptitudinala. 1oarte sinuos, acest aspect de identitate nu realizeaza intotdeauna concordanta intre interese si aptitudini. reptat, aspiratiile vor modela spectrul vocational pe a!a profesionalizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescentei #marea adolescenta si dupa aceea&. ez!oltarea constiintei de sine (a identitatii) "roblema principala a perioadei pubertatii si adolescentei este aceea a identificarii de sine #personale& sau a dezvoltarii constiintei de sine. Dezvoltarea constiintei de sine este prezenta si in perioada scolara mica si se contureaza pe baza rezultatelor activitatii si a compensatiei si raportarii acesteia la ceilalti si la cerintele lor. "erioada pubertatii si adolescentei repune problemele dezvoltarii constiintei de sine datorita, pe de o parte, modificarilor ce survin in sistemul general de cerinte ce se manifesta fata de puber si adolescent, iar, pe de alta parte, datorita schimbarilor prin care trece personalitatea cu structurile si substructurile sale. De aceea, dezvoltarea constiintei de sine se complica. E vorba de intensificarea perceptiei de sine care are cateva aspecte, dintre care: propria-i imagine corporala, identificarea si constiinta ego-ului, identificarea sensului, rolului si statutului se!ual si mai ales a celui social #in adolescenta&. "erceptia de sine si imaginea corporala devin critice, datorita schimbarilor de silueta, fizionomie si tinuta. a& Imaginea corporala, aflata la periferiile constiintei in copilarie, devine din ce in ce mai centrala incorporandu-se in constiinta de sine si incepe sa fie perceputa ca atare. 1ara imaginea corporala nu se poate organiza identificarea. "uberii si puberele au o etapa de scrutare mai profunda a caracteristicilor corporale si mai ales ale fetei. E perioada in care stau mai mult in baie, se privesc in oglinda #narcisism&, identifica amanunte ignorate ale fruntii, ale gatului, ale ochilor, ale zambetului etc. 2glinda capata noi functii. Dorintele de retus sau de mascare a diferitelor impuritati ale pielii sau alte tipuri deaspecte devin evidente, mai intai la fetite. Aceste retusuri e!prima dorinta de a(ustare a sinelui corporal, dorinta de a aparea agreabil#a& si prezentabil etc. otodata, aceste a(ustari reprezinta conturarea sinelui social si apiritual. Adeseori puberii aflati in fata oglinzii fac grimase, zambindu-si, cautand e!presiile cele mai diferite pe care pot sa le reproduca. .arcisismul puberal este alternativ critic si ingaduitor, cu momente devastatoare cateodata. Identificarea nu este un proces simplu si direct. 3opilul si-a construit intre timp o imagine de sine din e!perienta sa generala conturata prin ochii celorlalti. El se considera puternic sau slab, cu trasaturi placute sau nu. Aceasta e!perienta inflenteaza imaginea de sine din timpul puseului de crestere si dinspre finalul acestuia. De aceea, acei copii care erau slabi si debili inainte de puseul de crestere puberal, au tendinta de a se vedea mai mici si mai slabi decat sunt in realitate4 cei ce erau puternici si voinici tind sa se considere ca atare, chiar daca in timpul puseului puberal au devenit longilini si firavi. Se preocupa mai mult de aspectele fizice tinerele fete. Adeseori pubertatea le sporeste gradul de atractivitate, dar ele nu constientizeaza acest fapt daca in copilarie nu au fost considerate atractive. In perioada centrala a pubertatii fata este adeseori dizgratioasa, privirea usor neclara si se evita contactul vizual. 5neori apar dermatite sau acnee suparatoare, zonele din (urul nasului devin, de obicei, mai lucioase, mai grase. oate aceste aspecte constituie motive de ingri(orare pentru puberi si adolescenti. .emultumit de infatisarea sa, puberul se indoieste de sine, se crede mai putin inteligent, aratos si respectat, pentru ca se percepe pe sine cu nemultumire. "erceptia de sine se poate manifesta ca negativa si in cazul progresului scolar slab sau al inadaptarii scolare. Aceasta, deoarece modul in care puberul este privit de colegi si de profesori afecteaza 6

structurarea autoconstiintei. Intre elevii unei clase si profesori se constituie forme de feed-bac, comple!e. In cazul in care puberul are o autoconstiinta mai inalta decat atitudinea evaluativa a altora despre el, se simte izolat, depresiv si se zbate in a gasi forme de e!primare care sa aduca acceptarea si admiratia. In aceasta optica se manifesta teribilismele, cresterea la paro!ism a opozabilitatii, criza de originalitate 0 uneori sublimari #in arta, poezie, literatura etc.&, iar 0 alteori 0 in acte delincvente. inerii cu estimatii de sine inalte si cu buna acceptanta in colectiv primesc sarcini scolare cu e!pectatie pozitiva, cu incredere. Ei isi sustin intotdeauna opiniile cuincredere. In genere, acestia au mai putine probleme personale. inerii ce au estimatia de sine (oasa nu manifesta initiative, nu vor sa se e!prime ca sa nu greseasca sau sa supere pe altii 0 adeseori o fac pentru ca nu vor sa atraga atentia. Au probleme personale legate de dificultatile lor. E!pectatia parintilor fata de rezultatele scolare ale copiilor are de asemenea un rol important in dezvoltarea constiintei de sine. Mai ales mamele se preocupa de problemele rezultatelor scolare. Mamele copiilor cu autoconstiinta inalta, siguranta in adaptarea scolara si rezultate bune au tendinta de a manifesta conduite le(ere fata de copiii lor, se mandresc cu rezultatele scolare, dar in fapt mentin reguli severe si cerinte fata de tineri din teama ca acestia sa nu scada atentia fata de obtinerea de rezultate bune scolare. In pubertate, parintii cu e!pectatie inalta suplimenteaza pana la refuz preparatia scolara a tinerilor. Mamele cu e!pectatie (oasa au tendinta de a subevalua capacitatile acestora si trateaza uneori copiii ca pe o povara, ceea ce erodeaza dezvoltarea constiintei de sine a acestora. E!ista ca atare forme subtile de feed-bac, intre tineri si familiile lor, forme ce opereaza pe terenurile autoevaluarii si ale formarii constiintei de sine. "erceptia de sine alimenteaza ideea de sine. Sinele cuprinde 7 feluri de elemente: sinele corporal material" sinele social si sinele spiritual. Sinele corporal material se refera la corp, vesminte, familie, camin, carti, obiecte, dar si prieteni, vecini etc., deci la tot ce poseda o persoana. Al doilea, sinele social, consta din reputatia si recunoasterea unei identitati anume, consideratia pe care o obtine o persoana in mediul sau. 5nele componente ale sinelui social au o mai mare pondere si importanta decat altele. Asa sunt onoarea, reputatia. Sinele social incorporeaza o e!perienta sociala de roluri si de statute sociale. A treia componenta a sinelui este a sinelui spiritual si se e!prima prin constiinta propriei activitati, a tendintelor si aptitudinilor psihice. Aceasta este )sanctuarul emotiilor si dorintelor* #8.9ames&, este teritoriul actelor de vointa si reprezinta trairile prin care omul se simte mai profund in sine insusi atat prin perceptia lumii, cat si prin procesele intelectuale pe care le poseda. Sinele are o natura sociala in toate acceptiile si elementele sale componente. #b& Iesirea din conformismul infantil este echivalenta cu castigarea independentei. Intrucat e!ista cel putin trei feluri de dependenta: material-economica (instrumentala)" emotionala (de con#ort a#ecti! si de apartenenta) si de mentalitate (!alori)" dobandirea independentei este complicata si conditionata de ce anume se considera in societate si decatre parinti si colegi ca inseamna independenta #limitele acceptate pe acest plan&. E!ista o conditionare a castigarii independentei prin modelele de acest gen care intra in zonele de observatie ale copilului pana la intrarea in pubertate si adolescenta. "rima care se dobandeste este independenta de mentalitate #valori&. Aceasta se realizeaza prin devalorizarea unor idei considerate valide in copilarie si a unor obiceiuri care devin considerate invechite sau demodate si sunt tratate ca atare de catre puberi si adolescenti. Independenta emotionala #de apartenenta si confort afectiv& este dificil de dobandit mai ales in cazul tinerelor fete. Dependenta afectiva ca si dependenta material-economica sunt deosebit de active fata de parinti in pubertate si adolescenta si complica obiectivarea tendintelor naturale spre independenta. In pubertate intra in stare critica, totusi, dependenta afectiva. "uberii incep sa se indoiasca de profunzimea afectiunii parentale. Aceasta li se pare lipsita de tensiune, interpreteaza momentele de ignorare sau de neatentie ca e!presii ale lipsei de afectiune, iar momentele de gri(a si interes, ca intrusiuni in viata personala pe de o parte, si ca acte de rutina si obligatie, pe de alta parte. Dupa astfel de evaluari, tanarul se simte vinovat si rau. otusi, se reia 7

procesul. -elatiile dintre parinti par de asemenea plate si banale si incarcate de compromisuri. Disponibilitatea afectiva a puberilor si adolescentilor este foarte larga si incarcata de aspiratii si sperante 0 ideale si necomparabile fata de ceea ce vad. E!pectatiile pe acest plan sunt foarte inalte. -elativ inalta este si sugestibilitatea. Dependenta material-economica #instrumentala& devine greu de suportat desi creeaza conditii de e!ercitare de mici acte de independenta. c& Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca o descoperire de aptitudini, capacitati si abilitati, apoi ca pregatire pentru e!amene de admitere in invatamantul superior sau in alte forme de instruire postliceala. 'iata sociala este incarcata de e!perienta si modele profesionale #vocationale&. Modelele profesionale se considera ca accesibile prin efort intelectual si practic, de munca si randament, dar si ca fiind conditionate de aptitudini inalte. A#irmarea de sine 1orme ale afirmarii: supraevaluarea, subevaluarea #atitudinea de inferioritate&, vestimentatia e!centrica, limba(ul 0 prea bogat sau foarte accesibil, corespondenta, gesturile, ii place sa dea tonul, are spirit de contradictie sau evita unele situatii pentru a nu fi penibil. Este evidenta tendinta spre autonomie. .ici un adolescent nu doreste sa fie tratat ca un copil, asteapta sa i se acorde incredere. Adolescentii privesc viata cu seriozitate: )Ma gandesc cu placere la copilaria mea, dar acum ma preocupa viitorul, reusita mea in viata*. $ntegrarea sociala Se dezvolta atasamentul la colectiv, in activitatea depusa, se realizeaza insertia individului in societatea adultilor. In special pe la /:-/; ani, tanarul este mai obiectiv in aprecieri4 adolescentul nu se mai considera factorul central ci recunoaste e!istenta unei ierarhii care trebuie respectata. Sunt puternice: dorinta de cunoastere, interesul deosebit pentru stiinta, pregatirea pentru profesie4 se constituie si consolideaza conceptia despre lume. Adolescentul manifesta o intensa dorinta de a trai, de a invinge greutatile pe care le intampina. Este intr-o continua cautare de modele, doresc sa semene cu parintii si in unele cazuri cu profesorii4 mai des le raman in minte invatatorii. <aiat de /; ani: )As vrea sa am sufletul mamei si puterea de patrundere a tatalui*. 1ata de /; ani: )Doresc sa seaman cu mama pentru cai foarte energica si hotarata in tot ceea ce face, cu tata pentru ca-i o fire e!trem de calma, blanda, intotdeauna vesel*. 3aius Iacob marturiseste in )Amintiri despre anii de scoala* ca profesorul de matematica din liceu a avut o influenta covarsitoare in devenirea profesionala a colegilor sai prin dragostea care le-a insuflat-o fata de acest obiect. Maturizarea rationala si morala face ca adolescentul sa devina critic si intransigent fata de conduita adultilor. El reclama inlocuirea autoritatii )impuse*, coercitive cu autoritatea de valoare recunoscuta. Sentimentul demnitatii personale capata o intensitate deosebita. Adolescentul este preocupat pentru a dobandi recunoasterea si respectul celor din (ur. Ignorarea de catre parinti si cadre didactice a acestei particularitati poate dauna serios echilibrului psihic, integrarii #socializarii& optime a adolescentului. %omparatie intre preadolescenta si adolescenta In sinteza cele doua perioade se disting prin urmatoarele caracteristici:

Metode de educatie folosite la varsta adolescentei )Educatia este inventie impartasita* #'. "relici, A educa inseamna a iubi, /==:& Am vazut, in rezumat, trasaturile adolescentei. Metodele si strategiile de educatie trebuie sa fie adaptate particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor.

>

Metoda con!ingerii capata semnificatii noi. Daca la scolarul mic convingerea are forma convorbirii etice, care dezvaluie mai mult continutul notiunilor morale si ofera cadrul crearii de emotii, la adolescent convingerea se adreseaza (udecatilor morale, bazate pe o motivatie sociala. Adolescentul este de acord cu argumentele rationale, le intelege si este capabil sa se convinga de temeinicia lor. "readolescentul si adolescentul este impresionat de faptul ca adultii ii acorda incredere, adresandu-se capacitatilor sale de (udecata. )As dori sa-ti cunosc parerile, esti destul de mare ca sa-ti dai seama ca argumentele sunt (uste*. 5n rol deosebit in modelarea si dezvoltarea personalitatii elevilor il au e&pectantele profesorilor. Predictia ce se autoimplineste #selffulfilling prophec?& se refera la situatia de interactiune in care asteptarile credibile ale profesorului vor suscita un anume comportament din partea elevului, acesta din urma confirmand inconstient, obiectivasteptarile primului. ermenul a fost introdus in psihologie de catre Merton #/=>;&, acest concept avea initial in vedere relatia e!perimentator 0 subiect, observator 0 observat. Studii ulterioare de psihologie sociala educationala #-osenthal si 9acobson, /=@;& au demonstrat ca 0 la fel ca in cazul e!perimentatorilor 0 e!pectantele profesorilor pot fi predictii ce se autoimplinesc. 3ercetari recente in domeniu evidentiaza faptul ca e!pectantele, inalte sau scazute ale profesorilor sunt provocate de atractivitatea fizica a elevilor, de notele anterioare, de durata relatiilor de cunoastere reciproca si de alti factori. "rofesorii abordeaza diferentiat elevii in raport cu care au e!pectante, asteptari inalte sau scazute dupa urmatoarele dimensiuni: A climatul 0 de pilda comportandu-se intr-o maniera apropiata, calda cu elevii fata de care manifesta e!pectatii inalte4 A feed-bac,-ul, de e!emplu, laudandu-i mai mult pe cei fata de care manifesta e!pectatii inalte4 A intrari #input& 0 predand mai multe formatii celor ce inspira e!pectatii inalte4 A iesiri #output& 0 furnizand mai multe ocazii de a raspunde elevilor fata de care manifesta e!pectatii inalte. "rofesorul #emitentul de e!pectatii& care obtine efecte interpersonale mari se caracterizeaza prin: nevoia de influenta sociala, stil interactiv pozitiv #apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat si curtenitor al relatiilor interpersonale& si prin capacitatea de comunicare a informatiilor e!pectante #operationalizata cel mai adesea prin e!presivitatea nonverbala&. Este evident ca, intre anumite limite e!pectantele profesorilor modeleaza comportamentul si performantele elevilor si ca acestia devin ceea ce credem noi, profesorii, ca ei pot deveni. Astfel intelese lucrurile, optimismul pedagogic se istituie ca o conditie necesara a succesului. "e adolescenti ii supara moralizarea #greseala frecventa a multor educatori, care incearca sa impuna in mod categoric binele&. Am constatat fiecare din noi ca educatia nu se realizeaza prin decrete, ci prin convingere4 actele impuse creeaza rezistenta pasiva sau deschisa. Este foarte important sa e!itam greselile in #ata preadolescentilor si adolescentilor4 daca n-a putut fi evitata sa fie recunoscuta, nu (ustificata inutil #ne apreciaza mai mult daca suntem sinceri&. 'timularea initiati!ei" a autonomiei se leaga firesc de nevoile spirituale ale elevilor de aceasta varsta si constituie o metoda de dezvoltare a personalitatii prin educatie si autoeducatie4 eliberarea de tutelarea marunta ii face coautorii propriei lor formari. Aplicarea pedepselor si recompenselor trebuie facuta cu deosebit tact pedagogic. Efectele aprobarii si dezaprobarii se intind pe un spatiu larg efectiv. Baudele prea dese si fara merit genereaza ingamfare4 o pedeapsa daca nu este intemeiata provoaca fie amaraciune, fie amaraciune, fie incapatanare. Daca glumeleCumorul au efect confortabil asupra starii psihice a tinerilor pe care ii educam 0 elevi sau studenti, ironiile si (ignirile au un efect distructiv, demobilizator, uneori D

devastator. )9ignirile, arata M. Malita in $dei in mers nu sunt numai elemente de anticivilizatie, ele vatama increderea in forta si chemarea proprie care este motorul de baza ce pune in miscare, la cei tineri, cautarea, invatarea, asimilarea de cunostinte si deprinderi. Incura(area sau descura(area al caror beneficiar sau victima ai fost intr-un moment de scoala se imprima in fiinta ta intr-un mod binefacator sau dezastruos, pentru e!istenta intreaga*. 2 strategie pedagogica importanta care are valoare de principiu educational se refera la necesitatea spri(inirii pe elementele/insusirile poziti!e ale ele!ilor pentru inlaturarea celor negative. In orice impre(urare trebuie sa aratam copilului, in primul rand, ceea ce poate face, nu ceea ce nu poate face. Mustrarea sa nu contina deprecieri generale de felul: )nu esti bun de nimic, esti facut numai pentru rele, de tine nu se prinde nimic*, care sugereaza sentimentul de neincredere si erodeaza stima de sine, o componenta evaluativa a eului, esentiala in asigurarea echilibrului psihic. Mustrarea trebuie sa cuprinda si indemnul )mai incearca o data*, consideratia pentru comportarea anterioara si regretul pentru greseala savarsita, )ora trecuta ai lucrat bine, procedeaza la fel in continuare, precum si elemente de mobilizare, nu ma asteptam la asa ceva de la tine* sau )iti sade mai bine comportandu-te ca in e!cursie, decat ca acum*. De mare importanta si utilitate in cunoasterea preocuparilor, intereselor si framantarilor elevilor 0 asa cum de altfel stim cu totii 0 este comunicarea e#icienta cu acestia. In cartea ialogul in educatie +ilbert Bero? defineste dialogul autentic astfel: )un dialog este autentic, daca fiecare personalitate se anga(eaza in intregime, se manifesta e!primandu-si cu sinceritate, 0 pentru ca se simte aprobata 0 emotiile, ideile, e!perientele, acceptand in totul sentimentele, ideile si e!perientele celorlalti, pentru ca doreste sa le inteleaga, la nevoie sa-si modifice atitudinile si intentiile, cooperand cu ceilalti intr-o cautare comuna*. "sihologii educatiei cred ca numai o asemenea anga(are totala este capabila sa modifice personalitatea, facand-o sa se depaseasca, sa realizeze schimbari profunde in gandire si atitudini. 3omunicarea inseamna si a sti sa-i ascultam pe tineri #nu este vorba de notare&. In aceasta perioada de constituire a unui nou nivel al constiintei de sine, cand incep sa se contureze idealurile morale, rolul e&emplului este foarte mare. .u se poate sa nu e!iste, la cine isi propune sa-i educe pe altii, constiinta ca, prin insusi locul pe care-l ocupa in procesul pedagogic 0 el este implicit un model si ca fiecare detaliu de conduita si de e!primare este, reproductibil pe scara sociala de catre generatii intregi, avide de a prelua e!emplul. 2ricata punctualitate si precizie in informatii am cere elevilor daca noi insine intarziem la ore sau ne prezentam nepregatiti forta e!emplului e mai mare decat puterea vorbelor, a cerintelor. Este de remarcat faptul, de altfel cunoscut in pedagogie, si anume ca un educator e!ercita cea mai mare influenta asupra discipolilor sai nu atat prin ceea ce sustine #propune etc.& cat, mai ales, prin ceea ce face sau demonstreaza prin propria sa conduita: ).u-i inveti pe altii ceea ce stii. .u-i inveti ceea ce vrei, ii inveti ceea ce esti. E!emplul determina fapte de conduita si de constiinta* #9. 9aures&. 3omportamentul nostru pedagogic trebuie supus in permanenta unei autoanalize cat se poate de realiste. "entru un profesor echilibrat acest lucru nu este imposibil. 2rice dascal cu vocatie este interesat de efectul strategiilorCmetodelor educationale pe care le aplica iar in situatii conflictuale cu elevii #daca acestea apar&, cauta cauza si in propriile manifestari. A fi profesor nu inseamna a decide singur. Scandalul, revolta, nesupunerea sistematica a unui elev #grup& evidentiaza o deficienta a contactului uman, a relatiilor interpersonale. Sunt semnificative: lipsa de varietate a procedeelor, stilul, intensitatea vorbirii, chiar timbrul vocii, caracterul informatiilor 0 interesante sau nu, lipsa intaririlor pozitive si alte caracteristici le credintei dascalului. Si mai convingatoare, poate, in acest sens, este reflectia urmatoare care se refera la vocatia profesionala: )Daca nu ai, la vederea unui copil sau a unui tanar, o tresarire emotiva si o inclinare de a-i indruma oride a-i veghea destinul, daca nu poti sa imbraci intr-o caldura emotiva, generoasa relatiile si dialogul cu un tanar, nu ai de ce sa te faci dascal. eoria comunicarii umane, in cele mai recente descoperiri ale sale, arata ca emotia si sentimentul sunt primele vehicule de informatii*.#M. Malita, $dei in mers&