Curtenie Desvrit

Carte virtual
CUPRINS:
1) introducere. 2) Primul test. 3) Cap I: Prinesa. 4) Cap II: Partitura. 5) Cap III: mprietenirea. !) Cap I": nt#lniri de $radul unu% doi &i trei. ') Cap ": (radul patru &i cinci. )) Cap "I: S* s*rui sau nu. +c#nd s* s*rui sau nu.). ,) Cap "II: - mai u&or a pre.eni dec#t a .indeca. 1/) Cap "III: 0esp*rirea. 11) Cap I1: nt#lnirea de $radul 2ero. 12) Cap 1: C*s*toria. 13) Cap 1I: 34utor5 67am 8ndr*$ostit. 14) Cap 1II: Principiul o$lin2ii.

1. Introducere. C* e&ti 9at* sau :*iat% 0umne2eu te cunoa&te la 9el de :ine &i te iu:e&te la 9el de mult. Ca o do.ad* 8n plus +9a* de cele pe care le7ai str#ns de4a din e;periena .ieii% ca pe o comoar* personal* &i le7ai te2auri2at 8n inima ta)% iat* cartea aceasta: toate treptele parcurse p#n* ca ea s* a4un$* la inima ta% sunt ade.*rate miracole 8n care 0umne2eu este deplin implicat. -la:orarea materialului de 9a* este 8n cea mai mare m*sur* le$at* de numele Nanc< .an Pelt% consilier marital din Statele Unite ale 3mericii &i autoarea acestei c*ri care este tradus* 8n lim:a roman*. = ec>ip* de anonimi cu su9let curat &i entu2iasm a pus um*rul la dep*&irea etapelor mai pro2aice le$ate de 9inanare% tip*rire &i des9acere. ?e7ai $#ndit de ce cartea aceasta apare a2i @ &i nu m#ine sau ieriA 0e ce 8n $eneraia ta &i nu 8n cea a copiilor sau p*rinilor t*iA (*se&ti r*spunsul 8n primele r#nduri ale scrisorii: 0umne2eu te iu:e&te5 Urmea2* acum partea ta: 9olose&te aceast* carte 8n a&a 9el 8nc#t ea s* 9ie o :inecu.#ntare pentru muli dintre cei din $eneraia ta. ?e ro$ n7o pune su: o:roc. 0impotri.*% aprinde7o% pe mas* ca s* lumine2e tuturor celor din cas*% iar casa s*7i 9ie mereu plin* de 9ericire. 0u7te la drumuri &i la $arduri. In.it* :uni &i r*i. Nu ocoli pe nimeni.

In.it*7l 8n*untru &i o9er*7le o >ain* de nunt*. Nu l*sa pe nimeni s* r*m#n* din ne$li4ena ta 8n 8ntunericul de a9ar*. - timpul. Prim*.ara e anotimpul :un pentru de:uturi 8nnoitoare. Iar de:uturile 8nnoitoare sunt >ot*r#toare 8n declan&area prim*.erii 8n inima ta. Personal nu cred s* e;iste .reun t#n*r sau .reo t#n*r* care s* nu 9ie interesat +*) de curtenia des*.#r&it* a .ieii noastre. C*ci% 8n 9iecare om e;ist* un delicat sistem de alarm* care a.erti2ea2* permanent: P*2e&te7i inima mai mult dec#t orice% c*ci din ea ies i2.oarele .ieiiB. 2. PRI6UC ?-S?. 0ra$ostea are 8ndelun$a r*:dare. 0ra$ostea este plin* de :un*tate. 0ra$ostea nu pi2muie&te. 0ra$ostea nu se laud*% nu se um9l* de m#ndrie% nu se poart* necun.iincios% nu caut* 9olosul s*u% nu se m#nie% nu se $#nde&te la r*u% nu se :ucura de nele$iuire% ci se :ucur* de ade.*r. 0ra$ostea acopere totul% crede totul% n*d*4duie&te totul% su9ere totul. 0ra$ostea nu .a pieri niciodat*. 0ac* i se pare ca e;ist* incompati:ilitate 8ntre concepia ta despre dra$oste &i idealul lui 0umne2eu despre aceasta% 8nseamn* c* e .or:a de o cardiopatie. Nu te 8n$ri4ora5 - o maladie con$enital* $eneral uman*D toi oamenii se nasc a&a. ns* c#t e&ti 8nc* .iu e;ist* tratament &i &anse de reu&it* 1//E. Cartea aceasta este ceea ce 8i tre:uie. C*ci7poate n7ai &tiut% dar @ dra$ostea se 8n.a*. 3. Capitolul I: Prinesa. 3 9ost odat* un :rot*cel. 0e 9apt% un :roscoi ca toi :roscoii: mic% .erde &i :otosD cu pielea 8ncreit*% cu $lasul spart &i cu oc>ii :ul:ucai. St*tea 8n 9iecare 2i pe o 9run2* &i se $#ndea cu tristee la propriul lui destin. Ce .iitor poate a.ea o creatur* a&a de ur#t* ca mineA Nimeni nu trece pe aici. Fi c>iar dac* ar trece: cine m7ar ale$e pe mine ca prietenA 0ar% 8ntr7o 2i% minunea s7a produs. = t#n*r* prines* a9lat* 8n c*l*torie prin locurile acelea s*l:atice% se opri s*7&i r*coreasc* o:ra2ul 8n apele limpe2i ale lacului. G*rind :rot*celul% se aplec* spre el cu $in$*&ie &i s*rut#ndu7l dr*$*stos e;clam*: "ai% ce :rot*cel dr*$u5B Numai c*% 8n clipa aceea% ce s* .e2iA Pe dat* :rot*celul se d*du peste cap &i se pre9*cu 8ntr7un print t#n*r &i c>ipe& de7i era mai mare dra$ul s* pri.e&ti la d#nsul. C*ci :lestemul relei .r*4itoare care 8l ura pe tat*l s*u% Soare7mp*rat% se ispr*.ise c>iar acum% 8n clipa 8n care cine.a reu&ea s*7l iu:easc* e;act a&a cum ar*ta el. Fi se 9*cu o nunt* mare de se duse .estea peste nou* m*ri &i nou* *ri. Fi% dac* n7o 9i murit% or tr*i &i ast*2i. 3cesta este un :asm e;istent @ cu di.erse .ariante @ 8n 9olcHlorul tuturor popoarelor ci.ili2ate. Pe tot $lo:ul e;ist* ast9el de po.e&ti care e.idenia2* puterea trans9ormatoare a dra$ostei. 0ar% pentru c* noi nu mai suntem c>iar copii% s* trecem la It*lm*cireaB sim:olurilor acestui :asm: a) pe cine repre2int* :roscoiulA J) pe cine repre2int* prinesaA C) ce anume repre2int* s*rutulA 3i un minut de $#ndire 8nainte de a a9la r*spunsul cel :un. ?e $#nde&ti cum.a la tine% la aleasa inimii tale &i la romana 9*r* s9#r&it a c*s*toriei .oastreA

mi pare r*u% dar cred c* te a9li pe o pist* 9als*. Iat* ade.*rata le$end*. Prinesa nu repre2int* o alt* persoan* uman*% respecti. cea cu care .ei 9orma un cuplu ideal +elKea). 3t#t :roscoiul% c#t &i prinul repre2int* dou* iposta2e di9erite ale ima$inii de sine. "enirea prinesei constitue con4unctura 9a.ora:il* creat* la un moment dat pentru a 8n$*dui lui 0umne2eu s* pro.oace 8n mod% decisi. miracolul sc>im:*ri opticii depre sine &i apoi cel @ la 9el de mareal sc>im:*rii tale propriu72ise. I6P=R?3N?5 "* ro$ s*7mi r*spunde7i .ia email la toate 8ntre:*rile din aceast* carte). Cele trei mari >ot*r#ri ale .ieii: 0eo:icei 8ntre 1)722 de aniD consecine pe .ia*. 1. Ce loc .a ocupa reli$ia 8n .iaa meaA 0epinde direct de mediul 9amilia7parinii spirituali sau 9ormali&ti% :i$oi% le$ali&ti% ipocriiA "alorile morale sau pl*cerea 8i sunt criteriul 9olosirii timpului &i ener$iilorA 3le$erea 9undamental* nu poate 9i e.itat*% am#nat* sau am:i$u*% nu te 8n&ela5 0etermin* direct &i decisi. celelalte dou* ale$eri. 2. Cu ce m* .oi ocupa 8n .ia*A +orientare pro9esional*% ale$erea ocupaiei) ?e satis9ace% te entu2iasmea2*A i corespunde% te de2.olt*A ?e plictise&te% 8i e o po.ar*A Nu o $lum*5 n acest 9el .ei petrece cel mai mare num*r de ore 8n 9iecare 2i de lucru.5 3. Cu cine m* .oi c*s*toriA Cu cine 8mi .oi petrece maturitatea &i :*tr#neea. Cu cine .oi 9i cel mai intim 8n toate domeniile. Cine .a 9i tat*l +mama) copiilor mei &i partenerul meu 8n educarea acestora. ?=3?- C-C- ?R-I +C3R- ?R-JUI- R-G=C"3?- N =R0IN-3 6-NLI=N3?M 63I SUS) SNN? "I?3CIG3N?- S3U 30UCM?=3R- 0- 0-G3S?RU P- "I3LM. Cine e&ti tu de 9aptA +&tiiA) Un :roscoi care a&teapt* s*rutul 9ermecat al unei prineseA Prea muli oameni a&teapt* de la c*s*torie re2ol.area tuturor pro:lemelor personale +5). 3&tepi o Ia:andonare de sineB 8n :raele partenerului sper#nd s* scapi de propriile con9licte% dileme% 8ndoieli% 2:ateriA 0escoper*7te pe tine 8nsui5 Pri.e&te7te 9rontal5 0in ce elemente se compune caracterul t*uA Ce moti.e% scopuri% .alori% cre2uri 8i propuiA ncotro te 8ndrepiA Ce a;* ce idealuri aiA -&ti st*p#n pe .iaa ta sau i7o administrea2* altulA 3i cura4 de r*spundere de 9aptele taleA Ce 9el de sim*minte na&ti &i >r*ne&tiA -&ti st*p#n pe ele sau te domin*% te 2dro:escA -&ti dispus &i capa:il de a opera unele sc>im:*ri pe care le constai a:solut necesareA Cine sau ce te 8mpiedic* s* de.ii cel care i7ai propusA -&ti un :roscoi sau un printA n 9uncie de ima$inea pe care o ai despre tine .ei lua >ot*r#ri :ro&te&ti sau re$e&ti.5 0ac* nu e&ti 8nc* 8n stare de a te autoaccepta &i automodela% &ansele tale de Ia reu&i 8n dra$osteB sunt 9oarte reduse.

0ac* nu te autoaprecie2i% nu .ei 9i 8n stare de a lua >ot*r#ri inteli$ente sau a 8ntreine o prietenie s*n*toas* cu se;ul opus. Ca aceste 8ntre:*ri de mai sus la unele dintre ele pot r*spunde at#t :*ieii c#t &i 9etele. 4. Cap II: Partitura. ntre .is &i realitate. 0ac* simi c* Iiu:irea noastr* .a re2ol.a orice pro:lem* care se .a i.i 8n caleB% ai $ri4*5 - o 9ilo2o9ie riscant*5 3ceste e;emple de mai 4os pot 9i o coinciden* cu numele .oastre 8mi cer scu2e dac* .* c>eam* a&a dar 8nele$ei sunt doar ni&te e;emple traduse 8n lim:a rom#n* din lim:a en$le2*). Sil.ia 1, ani &i Radu 2/ de ani la opt luni dup* c*s*torie sunt 8n pra$ul de2astrului. "isurile nu li s7au potri.it cu realitatea. Idealurile ima$inate n7au corespuns. Comunicarea a de.enitine;pica:il7lmposi:il*. 3m:ii sunt de2am*$ii% uluii% necola:orani% irasci:ili. ?otul e a&a de deose:it 9a* de ce7am sperat c* .a 9i.5B Sil.ia a 8nceput s* se sc>im:e imediat dup* cununie.5B nainte de c*s*torie discutam desc>is despre orice% dar acum.5B Radu &i7a ima$inat: Rolul de so puternic% autoritar% :*t#nd cu pumnul 8n mas* c#nd ce.a nu mer$ea :ine. Scene erotice pline de 9armec inepui2a:il ca 8n 9ilme% romane &i t.. 3ceasta era IpartituraB lui. -l 8ntrase per9ect 8n IrolulB pentru care se pre$*tise% con&tient sau nu din copil*rie p#n* la c*s*torie. -l a.ea o partitur* &i pentru soia sa. 0ar Sil.ia nu cuno&tea aceast* partitur* a lui Radu pentru c* simplu n7o .*2use niciodat*. n sc>im:% ea .enise de acas* cu partitura ei% 8n care soia a.ea rolul principal de re$in*. 0ra$ostea din timpul curteniei nu le o9erise niciodat* prile4ul de a7&i studia reciproc partiturile pentru rolul de so &i soie. ?ot ceea ce 9ac 8l ener.ea2*5B nainte nu se purta a&a5B "rea s* m* comande c>iar &i 8n pro:leme de $ospod*rie.B 0ia$nosticul e clar: nepotri.ire de caracter% incompati:ilitate. 0ar acest dia$nostic% este .ala:il pentru orice cuplu nou 8n care tinerii n7au discutat niciodat* 8nainte despre rolurile lor. Incompati:ilitateaB se datore&te i$noranei &i ea nu poate 9i .indecat* prin certuri sau .iolen* sau% dimpotri.*% r*:dare% a&tept#nd &i sper#nd ca cel*lalt s* se sc>im:e. Concepia romantic* despre c*s*torie e un dro$ periculos. n condiiile contemporane &ansele unei c*s*torii 9ericite ideale scad 8nsp*im#nt*tor de .erti$inos. Statistica actuala SU3O41E di.oruri dup* prima c*s*torie% !/E di.oruri dup* a doua. 3ceste realit*i tre2esc deopotri.* mil* &i m#nie. Cau2a principal* e i$norana5 -;ist* dou* 9ilo2o9ii la mod*: 1) Iu:irea re2ol.* totul. 2) Plirtul @ Ne 8mprietenim doar a&a din 4oac*. Nu intenionam s* ne c*s*torim.5 LIN- 6IN?-: Nu te .ei c*s*tori dec#t cu cine.a cu care 8n preala:il ai 8ntreinut o prietenie ade.*rat*5 "iitorul t*u so .a 9i dintre prietenii t*i5). C#i tineri trec prin &coal* studiind despre comportamentele &oarecilor &i a &op#rlelor% dar nu a4un$ s* 8n.ee niciodat* despre comportamentul a doi oameni numii: so &i soie.5 -;ist* 1/7l27l5 ani de &coal* acordai pre$*tirii pro9esionale +meserie)% dar c#i ani destinai pre$*tirii pentru c*s*torieA 5. CapIII: mprietenirea. Prietenia7o pro:lem*.A

Prietenia precede iu:irea% curtenia% c*s*toria% nu urmea2* dup* acestea. 3&adar% nu te 8ndr*$osti 8nainte de a te 8mprieteni. mprietenirea constitue cu ade.*rat o pro:lem* modern*. 6uli e;perimentea2* 9rustrare% descura4are% deprimare% mustr*ri de con&tiin* pentru c*: N7au prieteni. 3u prieteni necorespun2*tori nu r*spund a9ecti.% intelectual% nu sunt e$ali. 3u 9ost 8n&elai: a9ecti.% se;ual% material. Pilmele t.% t.% romanele% mediul social mai mult de2in9ormea2*% denaturea2* realitatea neo9erind nici un principiu c*l*u2itor. -tapele 8mprietenirii. 1. nt#lnirile 8n $rup mare. Peste 1/7participani. 6i;te: :*iei &i 9ete. 0e o:icei sta:ile: s*pt*m#nal% :i7s*pt*m#nal% :i7lunare. n scopuri clare comune: 9i2ice% munc*% sport% meserie% intelectualitate: poe2ie% &tiin*% cursuri l:. Str*in*D artistice: canto% instrument% cor. (rad minim de cunoa&tere &i selectare. (rad minim de implicare emoional* +nici un risc de de2am*$ire). 2. nt#lnirile 8n $rup mic. 6ai puin de 1/ participani. n mai mult de doi &i 8n num*r impar 3757'7,. n scopuri sta:ilite: cump*r*turi pentru ani.ersarea unui prieten comun% o e;cursie. Cu caracter nere$ulat% oca2ional. (rad mediu de cunoa&tere real* +con9runt#nd cu situaii di.erse de .ia* practic*). (rad mediu de implicare emoional*. Not*: nt#lnirile de $radul 1 &i 2 se :a2ea2* pe e.oluia pro$resi.* a atitudinii mintale% comportamentale &i relaionale pe scal* a) cuno&tineD :) prieteni +la $eneral)D c) relaie de tip 9rate @ sor*. nt#lnirea de $radul 3 >ot*r*&te dac* atitudinea mintal*% comportamental* &i relaional* .or e.olua c*tre prietenia speci9ic* 8ntre :*iei &i 9ete. 3. nt#lnirea de de:ut sau de testare. Prima 8nt#lnire 8n doi. Unic* sau de ordinul unit*ilor c#te.a. Ca propunerea unuia de pre9erat :*r:atul ca iniiator. -ste cea mai riscant* prin an$a4area emoional* de intensitate necunoscut* +I9etele5B m7 am simit ca 8n cerB) &i maniera de comunicare limitat*% super9icial*% arti9icial*. (rad de cunoa&tere a.ansat. (radul a.ansat de implicare emoional*. -;emplu: 3i pus oc>ii pe un :*iat +cole$% .ecin% prieten de $rup). 0up* c#te.a s*pt*m#ni @ incredi:il @ te sun* &i dup* o scurt* discuie% 8i propune o 8nt#lnire. Jine8neles c* @ pierdut*. 3ccepi. Imediat 8i spui mamei &i @ prin tele9on @ la .reo 2/ de prietene &i rudelor le spune @ mama noutatea. i cumperi o roc>ie nou*% te aran4e2i cosmetic &i .estimentar c#t mai &icH .reo 275ore &i te pre2ini c#t mai le4er* &i mai disponi:il*. 0up* 9iecare 8nt#lnire se pune pro:lema. 3re rost s* mai continu*mA Suntem compati:iliA 4. nt#lniri sta:ile de 8nt*rire a relaiei. 3:solut numai 8n doi. Ca iniiati.a unuia sau a celuilalt.

n scopul unei cunoa&teri mai pro9unde. Cu caracter re$ulat. 3n$a4are emoional* a.ansat* la ma;imum posi:il. Posi:il ca cel*lalt s* r*m#n* apatic sau s* simule2e an$a4area a9ecti.* din moti.e neprincipale. Pata: m* conduce acas*% 8mi o9er* daruri% mamei 8i place% m* a4ut* 8n $ospod*rie% le7am dat $ata pe toate prietenele mele% m* descotorosesc de el c#nd .reau% po.i2oriu7p#n* $*sesc altul% s*7l 9ac 8n neca2 9ostului amic% s* nu r#d* lumea de mine c* n7am nici un prieten p#n* la .#rsta asta. J*iatul: epatare +s* m* .ad* alii cu.)% pro9it 9i2ic +se;ual)% :ene9icii pro9esionale: e mai de&teapt*% tat*l ei 8mi e pro9esor% m* a4ut* la proiect% are acces la Ji:lioteca 3merican*. 0ia$nostic PCIR? O a simula pentru a stimula5 39eciune cardiac* $ra.* cu e.oluie se.er* mali$n* pentru am:ii parteneri e o :oal* a cuplului: un escroc pro9itor K o .ictim* nai.*. Palsitatea 8n dra$oste ucide. Nici c>iar reli$ia autentic* nu $arantea2* 1//E sal.area unor ast9el de ca2uri cu sec>ele ire.ersi:ile. 5. C*r$irea relaiei. "i2ite la p*rini 8n am:ele 9amilii. P*rinii au dreptul acum5 S* cunoasc* partenerul +sau partenera). Ce tre:uie un timp pentru asta in9ormare% testare. Piecare t#n*r sau t#n*r* tre:uie s* lupte cu maturitate pentru a7&i ap*ra dreptul de a iu:i% de a ale$eD partenerul poate a4uta% dar lupta tre:uie dat* de 9iecare 8n 9amilia lui pentru a 9acilita inte$rarea celuilalt. Pamiliaritatea relaiilor cre&te. P*rinii se cunosc 8ntre ei &i discut* oca2ional despre .iitorul copiilor .i2#nd c*s*toriaD au loc oarecum 8nele$eri 9inanciare% temporale% spaiale pro.i2orii sau posi:il de9initi.e. Nu se 9ac comunic*ri pu:lice. Nu se 9i;ea2* data cununiei. Nu totul e ire.oca:il% dar totul are de4a un caracter din ce 8n ce mai pronunat de 9amilie tinerii nu mai au secrete 9a* de p*rini% ci le solicit* s9atul &i a4utorul. 3re a.anta4ul c* re2ol.* orice con9licte dintre cele dou* 9amilii 8nainte de e;plo2ia pu:lic*% reduc#nd ast9el considera:il num*rul lo$odnelor des9*cute. Se testea2* &i maturi2ea2* sau anulea2* soliditatea &i principialitatea relaiilor celor doi. Se 8n$*duie un timp su9icient de lun$ su: o relati.* supra.e$>ere p*rinteasc* cunoa&terii reciproce. -ste timpul mult a&teptat c#nd p*rintele are &ansa de aur de a de.eni con9identul 9iicei% 9iului adolescent% cl*dindu7l discret &i 9in ca e$al al s*u &i 9*urindu7&i7l pe .iaa prieten la cataram* sau du&man 8n9ocat. Practic p*rintele des*.#r&e&te tr*s*turile 9undamentale ale personalit*ii odraslei sale oper#nd 9*r* $reutate 8n lutul moale al iu:irii dint#i% ultimele retu&uri ale iu:irii sale de pe urm*% rodul a a4uns la maturitate5 Se e.it* 9orarea coacerii relaiei de maniera: Qai% c*s*torii7.*5 Ce mai stai5 Nu .edei c* de4a lumea .or:e&teA =ri acum ori mai t#r2iu tot aia e.5 S#c. B o prietenie7relaie poate dura 8ntre 275 ani &i o lo$odn* scurt* ! luni repre2int* &anse ma;ime de 9ericire pentru am#ndoi. Pro:lema real* nu e c#t timp durea2* lo$odna% ci c#t timp reu&ii .oi s* petrecei e9ecti. 8mpreun* 8n perioada lo$odnei pentru cunoa&tere reciproc* 8n mod le4er &i real.

Co$odna nu e un pa&aport pentru relaii se;uale premaritale. 0- C- 0UPM FI NU N3IN?- 0- CMSM?=RI-.A N3IN?-: 0ependena de p*rini sisteme separate. 0ependena economic* &i emoional* de p*rini mai mult sau mai puin% sau de alii. Independena le$al* ca persoane 9iecare r*spunde pentru sine. Societatea le respin$e statutul de cuplu. = sarcin* nedorit* e un de2astru. 0UPM: = unitate economic* de sine st*t*toare. = unitate emoional*. Societatea le ap*r* &i $arantea2* statutul de 9amilie. R*spun2*tori le$al unul pentru celalalt. n cadrul c*minului c>iar &i un copil nedorit $*se&te resursele &i admos9era potri.it* pentru a 9i acceptat% preuit% iu:it% 8n$ri4it. -ste ca &i cum un candidat la pre&edenie ar intra 8n Casa 3l:a &i ar aciona ca un pre&edinte 8nainte de .otarea &i ale$erea lui o9icial*. Fi mai e ce.a. dou* treimi dintre lo$odne nu mai a4un$ la c*s*torie% iar destul de muli tineri se lo$odesc de mai multe ori p#n* la c*s*torie. Standardele :i:lice r*m#n deci @ totu&icele mai s*n*toase.5 R este un mit% in#nd cont de 9actori de mediu &i de le$ile compati:ilit*ii e;ist* un num*r su9icient de lar$ de persoane care se pot 8mprieteni% c*s*tori &i pot $*si 8mpreun* 9ericirea. Intimitatea intim* a partenerilor 8n cadrul c*s*toriei romantice per9ecte. -ste e;periena central* a lunii de miere perioad* de .#r9. Sperane spul:erate sau descoperiri sen2aionale. Primul contact se;ualOdes*.#r&irea actului c*s*toriei. Sc>im:area comandamentului castitate des*.#r&it* 8n d*ruire des*.#r&it*D e&ti pre$*tit +*) pentru sc>im:area relati. :rusc* a $*r2iiA Ca mireas*A Ca $inereA 3ctul se;ual are ca scop: Cunoa&terea total* reciproc* a celor doiD mplinirea pl*cerii partenerului dar nu cea proprieD Curs prenupial de anatomie &i 9i2iolo$ie a or$anelor $enitale ale am:elor se;e. Ru$*ciunea% credina &i c>iar iu:irea nu pot acoperi $olul noncunoa&terii partenerilor adiH* i$noranei. Citii mult% separat% 8nainte de c*s*torie% citii intens dup* c*s*torie at#t separat c#t &i 8mpreun* &i apoi neap*rat o:li$atoriu7discutai desc>is toate aspecteleD dac* socotii c* e o metod* pentru spar$erea $>eii 8n comunicarea .oastr*% citii cu $las tare &i apoi comentai. 3tenie &i 9inee 8n primele nopi. Cipsa lu:ri9ierii .a$inale naturale poate 9i suplinit* cu $el c>irur$icalD eliminarea durerii5 Cen4erie de pat% corp &i prosoape par9umate proprii% c>iar la >otel de lu;. 3si$urai7.* o intimitate deplin* 9*r* 8ntreruperi% surpri2e sau inter.enii inoportune :locante. 3cest cadru este important mai ales pentru soie. Plori% 4alu2ele% .eio2*% mu2ic*% ap* cald*% c*ldur*% intr* 8n minimul necesar al primelor nopi.

Petrece prima noapte oca2ie doar 8n e;ploatarea tainelor corpului celuilalt% 9*r* a a4un$e la un act se;ual propriu72is% e un e;periment 9ericit recomandat de muli speciali&tiD de&i nu pare prea renta:il* pe moment pentru cei $r*:ii% aceast* atitudine .a aduce ulterior do:#n2i incomensura:ile. =ricum nou* din 2ece mirese nu e;perimentea2* or$asmul la primul contact se;ual. :ine de &tiut aceast* in9ormaie pre$*titoare pentru un e&ec 9i2ic ine.ita:il% care nu do.ede&te altce.a dec#t castitate inclusi. moral* &i normalitate somatic*. 0r Qer:ert 6iles recomand* mirilor e;perimentarea or$asmului deplin 8n trei etape: 1) or$asmul manual reciprocD 2) or$asmul succesi. natural 8nt#i al ei &i apoi al luiD prin contact se;ualD 3) or$asmul simultan% prin contact se;ualD n mod normal &i real un timp de &ase luniun an este o perioad* a:solut necesar* acomod*rii se;uale a partenerilor. C>iar &i dup* acest timp e posi:il ca or$asmul s* nu 9ie c>iar o permanen* mai ales la 9emei. 0ialo$urile se;uale este pur &i simplu o alt* modalitate di.in* de comunicare 8ntre soi. -ste numai normal ca arta comunic*rii s* 9ie 8n.*at* teoretic% apoi e;perimental* &i apoi s* cunoasc* 9lu; &i re9lu;. Printr7o continu* preocupare de a 8nnoi 9ericirea celuilalt .e7i descoperi mereu noi &i noi culmi ale comunic*rii depline% trupe&ti% a9ecti.7emoionale% intelectuale. Iar comunicarea cea mai important* pe care soii &i o pot transmite la oricare dintre cele trei ni.ele: Sunt al t*u5 Fi ?e iu:esc5 !. CapI": nt#lniri de $radul unu% doi &i trei 1. Scopul 8nt#lnirilor. Pentru ca a&a 9ac cei de .#rsta taA Pentru ca te pro.oac* cine.a: p*rini% cole$i% prieteniA Pentru ca te plictise&ti sin$ur +a)A Cel mai adesea at#t pentru om cat &i pentru 0umne2eu nu este important at#t ceea ce 9aci% cat de ce 9aci5 C#te.a moti.e po2iti.e pri.ind 8nt#lnirile de $radul 1 &i 2% ma;im 3: 1) Pentru de2.oltarea personalit*ii. =$lindindu7te 8n altul% te cuno&ti mai :ine% mai real. Iti descoperi calit*i% dar &i sl*:iciuni. 0e.ii mai apt +a) pentru .iaa sociala 8n.*#nd cum se iniia2*% cum se 8ntreine &i cum se pierde o relaie. 2) Pentru a 8n.*a sa cuno&ti &i sa 8nele$i se;ul opus. 0eose:iri speci9ice: 9i2ice +limite5)% temperamentale% comportamentale. 3) Pentru ca te simi apt +a) sa o9eri iu:ire. 4) Pentru ca ai ne.oie sa te 8mprietene&ti primind &i o9erind iu:ire de la un partener e$al. 5) Pentru ca ai ne.oie de recreere &i destindere. Numai munca sau numai 8n.*at nu mer$e. Intalnirile tinere&ti sunt corespondentul 4ocurilor copil*re&tiD s7a sc>im:at doar s9era preocup*rilor dar ne.oia a r*mas aceea&iD riscurile 4ocurilor celor noi s7au ampli9icat proporional cu .#rsta &i un adult consta 8n preul 4uc*riilor lui. !) Pentru a $*si un Ipartener de .iaaB Cu cat ai cunoscut mai multi tineri repre2entani ai se;ului opus% cu at#t ai &anse mai mari ca ale$erea ta de9initi.a sa 9ie ideala pentru tine. -ste cert ca te .ei c*s*tori numai cu cine.a cu care te7ai 8nt#lnit destul de des +aici de anali2at calit*ile pe care le a.ei 8n comun ca cuplu :aiat79ata% daca ele se potri.esc 8nseamn* ca suntei 9*cui unul pentru celalalt). Cu cat num*rul 8nt#lnirilor e mai mare% cu at#t capacitatea ta de a e.alua calit*ile &i de9ectele se;ului opus creste.

') Pentru a stimula impulsiona% 8ncura4a cre&terea spirituala. C#te.a soluii ade.*rate pentru tine: 0upa 9iecare 8nt#lnire ma simt aproape de 0umne2eu5 0upa 9iecare 8nt#lnire sunt con.ins +a) ca tre:uie sa studie2 mai mult despre Isus5 0upa 9iecare 8nt#lnire simt ca pot de.eni mai :un +a)% mai demn +a)% mai iu:itor +oare)5 0upa 9iecare 8nt#lnire ma simt mai li:er +a) sa ma ro$5 0aca nu poi 9ace aceste a9irmaii% ce.a nu este 8n re$ula cu tine. ?ra$e semnalul de alarma% opre&te7te &i .eri9ica tot sistemul tau +memorie7ram) de $#ndire despre tine% despre elD +sau despre ea daca e;ista o IeaB pentru :*iei)% .eri9ica pro9ilul relaiei .oastre unde a a4uns &i unde mai tre:uie lucratA nt#lnirile tale constitue un atelier sau un cimitir pentru .ia* +entitatea) ta spiriualaA C*s*toria este o mac>eta% o reali2are miniaturala a relaiei dintre 0umne2eu &i om +e;: 3dam &i -.aSun IelB sau o IeaB)D iar 8nt#lnirile tale sunt cu si$uran* >ot*r#toare pentru c*s*toria ta la .remea potri.ita de mai t#r2iu. 2. J*ieii intre 13 &i 1) ani. Cum $#ndescA Ce criterii auA Ce .orA - .#rst* di9icila &i in$rata a adolescentei. Tl4 ani maturi2area se;uala. Cresterea 9i2ica accentuata% .ocea se sc>im:a. Petele 8i interesea2*% ca &i automo:ileleD Ice.a curios ce merita cunoscut% nu poate conduce un automo:il% nu poate cuceri o 9ata% dar 8i da t#rcoale I.aranduleB parametrii te>niciB. 0ependent 9inanciar de p*rini% inca 9ara drepturi. Nu mai are nici pri.ile$iile copil*riei% dar nici li:ertatea adultuluiD o nesi$uran* speci9ica despre sine% despre 9ete. Isi cauta identitatea &i sensul e;istentei. n mod cert :*ieilor le plac 9etele: dar numai contemplati. &i e.it#nd relaiile directeD pre9era $rupurile. 0upa 147l5ani unii pierd interesul 9ata de 9ete% alii% e;perimentea2* Iidile de paieB de scurta durata ne9iind prea a9ectai de desp*ririD totu&i re9u$iul ramane I$rupulB. Interesul reapare pe la 1!7l)ani7cu relaii de tip 9rate7sora 7cand relaia tip 9rate7sora e concurata &i apoi dep*&it* +eclipsata sau cel mult paralela de timp) de dorina de a a.ea un partener% un e$al% desi nu se $#ndesc inca la c*s*torieD totu&i ei 8ncep pe la .#rsta de 23 de ani sa se $#ndeasc* la relaia tip7casatorie% atunci este punctul culminant al .ieii lor. 6odalit*i de a 9ace declaraii de dra$oste 9etelor la pu:ertate: Piedici &icane% $rosolanii% :rutalit*i ca trasul de par. 3. Petele intre 13 &i 1) ani. Cum $#ndescA Ce criterii auA Ce .orA Pu:ertatea 9eminina 127l3 ani. 3pare ciclul menstrual% modi9ic*ri de 8n*lime% modi9ic*ri ale pieptului% diametre% atitudini% preocup*ri. - prima 9eminitate% datorita sc>im:*rilor 9i2iolo$ice ea e interesata pe 9ata% 9ara ocoli&uri de se;ul opus: se spune e 8nne:unit* dup* :*ieiB 2ic uniiD nu sunt departe de ade.*r. dar e o atitudine normala% in.oluntaraD p*rinii sa 9ie ateni dar sa nu7l cree2e di9icult*i 8n plus. Petele aprecia2* :*ieii morali% :ine educai% curtenitori% romantici% Ide moda .ec>eB% cinstii% punctuali% care stiu sa 8ntrein* o con.ersaie interesanta% dar stiu sa &i tac* la timp% care le aprecia2* &i nu se lauda% nu 8n4ur*% nu se comporta o:scen% nu le2ea2* codul lor moral% nu insista

mereu pentru dep*&irea :arierelor 9i2ice% stiu sa 9ac* surpri2e pl*cute &i complimente &i aprecia2* omul lor interiorD sunt :uni camara2i% nu $elo&i &i posesi.i. -;ista +ne) &ansa 8ndr*$ostirii idilice de un adult +prea) curtenitor +p*rinte% pro9esor% pastor% diri4or) cu posi:ile sec>ele ire.ersi:ile pe plan a9ecti. &i moral7spiritual. 4. Ca ce .#rst* ar tre:ui sa 8nceap* 8nt#lnirileA nt#i &i7nt#i sa clari9icam un lucru. Ce 9el de .#rst*A -;ista doua 9eluri de .#rsta: .i2ica &i psi>ica +spirituala% emoional*). Pentru 8nt#lniri ne interesea2* cea de7a doua. -a arata cat de matur +a) e&ti5 0atorita mediului% educaiei% 9amiliei% culturii% preocup*rilor% $radul de maturi2are psi>ica a tinerilor di9er* 9oarte mult. Unul de 13 ani poate ec>i.ala sau dep*&i un altul de 1) ani. 3sa ca nu putem discuta 8n termenii .#rstei 9i2ice. Statisticile arata ca 8n mediul citadin intre tinerii din cursul liceal% 8nt#lniri de $radul 3 &i c>iar 4 au loc 8n 4urul .#rstei de 157l!ani la mai mult de 5/E dintre ei% un procent minim la 137 l4ani% iar ceilali peste !/E intre 1'7l)ani. P*rinii sunt cei care permit copiilor lor sa ai:* 8nt#lniri 8n doi% 8nainte de pu:ertate sau c#teodat* 8i stimulea2* c>iar la aceasta% sunt lipsii de simul r*spunderii. Pe de alta parte% cei care re9u2a 8n mod ar:itrar sa permit* 9iilor &i 9iicelor a se 8nt#lni 8nainte de 1' ani respecti. 1! ani% a&teapt* ce.a a:surd. 3cum 5/ de ani% .#rsta con.ena:ila pentru prima 8nt#lnire 8n doi era 157l) ani. 3cum% insa toate lucrurile se petrec ce.a mai de.reme. 0aca e&ti o 9ata intre 12 &i 14 ani% natural ca e&ti 9oarte doritoare de a te 8nt#lni cu :*ieii. 3i impresia ca e&ti mai matura din punct de .edere psi>ic dec#t celelalte 9ete de .#rsta ta &i consideri deci ca ai dreptul la un tratament pri.ile$iat o dispensa. P*rinii insa te tin 8n 9rau. ?e s9*tuiesc s*7l asculi &i s*7l cre2i pe cu.#nt. -i nu .or sa te lipseasc* de :ucuriiD nu sunt nici :*tr#ni &i demodai. -i stiu doar ceea ce se .a 8nt#mpla 8n continuare. n ca2ul cel mai ne9ericit% cu cat 8nt#lnirile 8ncep mai de.reme% cu at#t c*s*toria urmea2* mai de.reme. &i cu cat c*s*toria se 8nc>eie prea de.reme% cu at#t di.orul sur.ine mai repede. 3 arata interes pentru se;ul opus la .#rsta de 15 ani e ce.a normal. 0aca acest interes nu apare% p*rinii ar a.ea tot dreptul sa se 8n$ri4ore2e.5 Ca aceasta mani9estare cu totul naturala% speci9ica .#rstei% n7ar tre:ui sa se r*spund* dec#t cu metode cu totul naturale% speci9ice competentei &i responsa:ilit*ii adultului: p*rinte% educator% pro9esor. Soluia e 9oarte simpla. -a nu consta 8n pedepse% restricii% predicute sau la&itatea de a 8nc>ide oc>ii l*s#ndu7l sa se descurce:B ca nici pe mine nu m7a 8n.*at nimeni &i n7am murit.5B% ci 8n preocuparea 9iec*rei 9amilii% 9iec*rei scoli% 9iec*rei comunit*i de a o9eri adolescenilor &i tinerilor acti.it*i constructi.e7rectreati.e cu caracter re$ulat% 8ntr7un cadru c.asi7o9icial &i semi7 supra.e$>eat% 8ntr7o atmos9era rela;ata &i tonica spiritual. ?ristul ade.*r insa este acela ca putini aduli au competenta% reponsa:ilitatea &i autoritatea morala necesara pentru a diri4a ast9el de 8nt#lniri 8n mod corespun2*tor. P*rinii ar tre:ui sa spri4ine puternic ast9el de iniiati.e s*n*toase &i c>iar sa le 9a.ori2e2e atunci c#nd sunt si$uri ca au $*sit omul potri.it care sa poarte aceasta dulce &i teri:ila po.ara: sa o9ere $*2duire% sa o9ere 9onduri% sa o9ere a4utor practic la or$ani2are% sa mani9este 8ncredere deplina% sa se o9ere pe ei 8n&i&i. = 8nt#lnire pentru tine dedicata: mu2ici: la intrumente% .ocal% studiului :i:liei &i unor di.erse c*ri% ru$*ciunii% poe2iei reli$ioasedi.erse +decente)% :ine9acerii% o ani.ersare% o

9esti.itate% o ie&ire 8n parc la aer li:er% o e;cursie la munte% o iniiati.* misionara cuprin2#nd o deplasare 8n $rup 8n alta localitate @ iat* metode simple% o9erind prile4ul de aur al unei cunoa&teri reciproce intre se;e% naturala% ne9orat* &i tocmai de aceea do.edindu7se 8n timp de o e9icacitate ma;ima. 0e9iniie: 0e9iniia c*s*toriei con9undata de un copil e;aminat @ cu cea a pur$atoriului: Iun loc 8n care oamenii se c>inuie spre a se puri9icaB 5. n.a* sa con.erse2i cu se;ul opus. (rupuri de :*ieiOcon.ersaie despre: ma&ini% meserii% sport% 9emei. Unii dintre ei au: Stil $rosolan% necioplit% :rutal% .ul$ar. (rupuri de 9eteOcon.ersaie despre: :uc*t*rie reete% 8m:r*c*minte% coa9ura% .iaa altora :#r9a% :*r:ai. Stil li:er% necontrolat% piperat. 0ar un :*iat cu o 9ataA 3t#t su:iectele% cat &i stilul tre:uie modi9icate. 0aca ad*u$*m emoiile inerente relaiilor care aduc un mare rsic de c*dere 8n ridicol% pro:lema pare de4a 9oarte di9icila. Soluie: n ultima istanta nu cu.intele% nici su:iectele a:ordate .or de9ini relaia% ci atitudinea ta 9ata de persoana @ partener te .a 8n.*a sa .or:e&ti &i sa te compori. "ei $*si 9ara $reutate su:iecte care il +o) interesea2* &i lucruri care ii 9ac placere daca dore&ti sa ii de.ii pl*cut +a) &i ea .a renuna la 9asoane% comparaia cu alii% alu2ii r*ut*cioase sau de2.*luirea secretelor altor 9ete daca &tie ca ast9el de lucruri te7ar deran4a. "a 9i deasemenea dispus +a) s*7&i a4uste2e concepiile &i pro$ramul 8n 9a.oarea 8nt#lnirilor. Nu pune 8ntre:*ri :anale sau simpliste la care se poate raspunde numai cu da sau nu de tipul: INu7l a&a ca P*m#ntul e rotundAB e;B i place picturaA S03S&i mieB5 Su:iectul e epui2at. Pune 8ntre:*ri creatoare% care sa desc>id* ori2onturi lar$i% sun#nd ca o in.itaie. e;: "or:e&te7mi te ro$% despre 9amilia ta% cole$ele tale% pre9erinele tale culinare% c7am ce ai .rea sa &tii sau ce anume te interesea2*A Ce7ai mai citit 8n ultimul timp.A Ce p*rere ai despre 9ericirea 8n c*minA Cum i7ai petrecut .acanta concediulA 67ar interesa punctul tau de .edere cu pri.ire la :*iei +9ete)A 6i7ar pl*cea s*7mi spui mai multe despre copil*ria taA 3r mai 9i multe de spus dar .a las pe .oi sa le creai sin$uri. C>eia secretului 9ericirii: Nu te preocupa de tine. 3rata un interes real pentru pro:lemele% acti.itatea% personalitatea celuilalt. 3.anta4e daca acione2i asa: "ei scapa si$ur de emoiiD .ala:il &i pentru 9ete la 9el. "ei scapa de m#ndrie% lauda% e$oism. "ei do:#ndi o cunoa&tere reala a partenerului.

SPNRFI?