www.referat.

ro

Referat

Obiect : Psihiatrie Tema : Schizofrenia

Student : Tulbure Maxim anIII MD grI

Schizofrenia
Psihozele schizofrene Schizofreania are la baza un deficit al identitatii personale si al comunicarii interpersonale. xercitarea rolurilor sociale! raportarea la comunitatea si afirmarea prin sinteza creatoare sunt! de asemenea! perturbate. "cest domeniu maladi# a fost circumscris initial de $raeplin sub denumirea de % dementa precoce &! cadru nosologic in care el a reunit mai multe grupe de patologie descrise in prealabil ca hebefrenie '(ec)eer*! catatonie '$ahlbaum*! psihoza paranoida! parafrenie. $raepelin considera ca schizofrenia este o boala psihica de cauza necunoscuta! dar care afecteaza functionarea creierului! apare la o #arsta tanara si are in ma+oritatea cazurilor o e#olutie nefa#orabila. In final! se instaleaza o stare de defect cronic! asemanator dementei organice! insa! diferita de aceasta. Scurt istoric. Termenul de schizofrenie a fost introdus de ,leuler in Monografia din anul -.-- asupra grupului schizofrenilor si acceptat ulterior de $raepelin pentru % dementa precoce &. xpresia #ine de la grecescul % schizis & care inseamna a taia! a fragmenta. ,leuler considera ca elementul esential al bolii este fragmentarea #ietii psihice care se e#identiaza prin laxitatea / asociatiei de idei/ prin ambi#alenta. 0a fel de caracteristica ar fi /tocirea afecti#e/ si inchiderea in sine patologica! adica /autismul/. 1auza bolii ar constitui2o o suferinta cerebrala subtila care ar pro#oca tulburarile de mai sus. Pe baza lor! prin mecanisme psihopatologice speciale! s2ar realiza tulburarile secundare! intre care delirul si halucinatiile. l a propus ca boala sa fie identificata! in primul rand! prin simptomatologia clinica! incluzand si o /forma simpla/ de schizofrenie in care ar fi prezente doar simptome deficitare. Desi ,leuler a acceptat in principiu e#olutia nefa#orabila afirmata de $raepelin el a admis posibilitatea unor e#olutii poziti#e! precum si forme clinice usoare! si chiar o /schizofrenie latenta/. 3lterior $retshmer a descris o personalitate normala ciclotica si una patologica cicloida care ar fi mai mult corelate cu tipul morfologic picnic si cu psihoza maniaco2depresi#a. 3n al treilea tip morfologic 2atleticul2 s2ar corela cu o tipologie caracteriala /epileptoida/ si cu epilepsia. Desi teoria lui $retshmer nu a fost intru totul confirmata ea a atras atentia asupra legaturilor posibile dintre personalitate si psihozele endogene 4 corelatii pe care le semnaleaza! insusi! $raepelin. Poate fi amintita in continuare distinctia pe care a facut2o 0angfeld intre schizofrenia nucleara care are o e#olutie nefa#orabila si psihozele schizofreniforme care apar! deseori! in corelatie cu anumite e#enimente de #iata! au o durata a primului episod de sub sase luni si o e#olutie ulterioara mai buna. 3n nou punct de #edere l2a exprimat $urt Schneider care a descris un numar de simptome 'rangul I* a caror prezenta ar permite diagnosticul de schizofrenie. "lte simptome subiecti#e 'rangul II* ar permite diagnosticul de schizofrenie doar in prezenta anumitor manifestari expresi#e. Simptomele de rangul I ale lui $. Schneider sunt! in primul rand! de tip /producti#/ fiind diferite de cele descrise de ,leuler care erau de tip deficitar. $. Schneider nu a propus o conditie de timp si de #arsta.

In anii 567 s2au introdus in psihiatrie definitiile operationale4 in criteriile de diagnostic ale schizofreniei! elaborate la 3ni#ersitatea St. 0ouis! s2au format nu doar exigente simptomatice! si si de durata '6 luni* si de #arsta '-8297 ani*. In anii 5:7! dar mai ales dupa -.;7. Simptomatologia schizofreniei a fost tot mai mult comentata din perspecti#a coexistentei a doua grupe sindromatice : schizofrenia producti#a : 'sau poziti#a* si cea deficitara 'sau negati#a*. Problema fragmentarii psihismului! cea a dezorganizarii gandirii! #orbirii si comportamentului nu a fost considerata ca un aspect independent! iar simptomatologia respecti#a a fost dictribuita intre schizo < si schizo 2. xista! insa! o tendinta ca acestui grup sindromatic sa i se acorde din nou o importanta ma+ora. Schizofrenia este psihoza endogena care apare la #arste tinere '-8297 ani*! afectand identitatea subiectului si comunicarea interpersonal2sociala. Simptomatologia ce o constituieste consta dintr2un grup semiotic < 'fenomene de transparenta2influenta! unele halucinatii si deliruri* si un grup semiotic = 'lipsa moti#atiilor! racire afecti#a! indiferenta! retragere sociala! inhibitie* si un grup semiotic al deorganizarii gandirii! #orbirii si comportamentului '/disociatie / ideo#erbala si comportamentala*. "ceste simptome se intrpatrund cu anumite predominari. Durata episodului este de minimum sase luni. Tendinta e#oluti#a a bolii comporta recaderi periodice cu defect clinic si social care se instaleaza progresi#. Dar! nu sunt excluzse e#olutiile poziti#e sau gra#e de la inceput. Diagnosticul de schizofrenie se contureaza pe baza simptomelor psihopatologice care in ma+oritatea lor sunt trairi subiecti#e. >u sunt identificate semne biologice certe ale bolii. Deoarec comunicarea este! deseori! perturbata de boala! identificarea trairilor presupune un efort deosebit din partea medicului! care trebuie sa utilizeze liste de simptome si! uneori! inter#iuri structurate.durata unui episod se calculeaza din momentul aparitiei primelor manifestari e#idente de boala si pana la remisiunea lor completa sau partiala! dar stabila. In ma+oritatea cazurilor trece o perioada de cate#a luni de la debut pana la contactul cu psihiatrul! diagnostic si internare. 1u toate ca diagnosticul se bazeaza pe simptomatologia psihopatologica se considera ca prognosticul nu depinde de aceasta! ci de factorii ce preced primului episod si alti factori extrapersonali care inter#in ulterior. Simptomatologie.?rupul semiologic schizo < consta din urmatoarele sindroame : Sindromul de transparenta-influenta. Pacientul are impreasia ca gandurile sale % se raspandesc in +ur &! ca altii ii cunosc sau ii citesc gandurile! ca i se fura si i se fac publice! ca altii ii extrag gandurile din cap. l poate a#ea impresia ca2si aude propriile ganduri sau ca acestea se repeta ca un ecou. De asemenea! poate a#ea impresia ca altii ii supra#egheaza gandurile! i le modifica! i le % fabrica &! ii introduc in cap ganduri pe care nu le a#ea. @enomenele de influenta xenopatica mai constau in impresia ca i se diri+eaza de la distanta comportamentul! ca i se impun emotii sau sentimente! ca i se pro#oaca dureri sau i se modifica forma corpului. 3neori! pacientul cauta sa explice aceste trairi prin fenomene psihice deosebite 'telepatie! hipnoza de la distanta! fenomene /psA/* sau prin fenomene fizice 'unde radio! influente cu laser*. In sfarsit el le poate interpreta ca fiint actiuni exercitate de fiinte supranaturale. Halucinatii. (alucinatiile sunt perceptii fara obiect de perceput. Pentru schizofrenie cele mai caracteristice sunt halucinatiile auditi#e! sub forma unor #oci de oameni pe care bolna#ul le aude #orbind despre sine si comentandu2l.

Bocile pot sa2i transmita si comenzi ori sa2l strige pe nume! sa2l cheme. (alucinatiile au caractere senzoriale! astfel incat pacientul poate descrie intensitatea si timbrul lor.! distanta si directia din care #in si chiar poate recunoaste #ocile unor persoane. 3neori! ele sunt declansate de sunete nediferentiate fiind numite /halucinatii functionale/. Se mai descriu si Cpseudo2halucinatiiD sau halucinatii psihice care sunt resimtite in interiorul corpului. In schizofrenie pot fi inregistrate si halucinatii olfacti#e si gustati#e! corelate mai ales cu unele deliruri. De asemenea halucinatiile % )inestezice & '% are impresia ca este impins! tras &* si halucinatiile in zona sexuala 'impresia de orgasm sau de transformare a organelor genitale*. Mai pot fi prezente si tulburari formale ale perceptiei! adica impresia ca forma si marimea obiectelor se modifica! etc. Deliruri. In schizofrenie se intalnesc! in primul rand! o serie de trairi % paradelirante & care preced si insotesc con#ingerile delirante! dar au mai ales semnificatia bul#ersarii personalitatii si a punerii sub supra#eghere a #ietii intime. Pot apare % iluzii de persoane & 4 adica impresia ca o persoana apropiata a fost substituita! sau ca o persoana rau#oitoare se deghizeaza sub forma mai multor indi#izi diferiti pentru a fi mereu in prea+ma lui. Pacientul poate a#ea impresia ca este pus sub supra#eghere si urmarire! ca in permanenta este filmat! ca este urmarit cu camere de tele#iziune! ascultat cu microfoane! ca i se cauta in lipsa sa prin birou! in dulap! prin acte! etc. 3neori! poate a#ea impresia ca pe strada sau in alta parte toata lumea il pri#este in mod deosebit! isi face semne! discuta despre el. Pacientul poate a#ea sentimenAul /derealizarii/! adica impresia ca totul din +ur este nefiresc! ciudat! ca in #is sau de pe alta lume. Destul de caracteristica este /dispozitia deliranta/! constand in impresia ca nimic din +ur nu este intamplator! ca tot ce se intampla are o semnificatie ascunsa care il pri#este direct! ca toate au o legatura misterioasa cu el! ca urmeaza sa i se intample ce#a deosebit. Di#erse numere! culori! s.a. pot fi considerate ca a#and o consideratie speciala. Pe fondul dispozitiei delirante se poate constitui brusc o con#ingere deliranta pe baza unei perceptii banale si corecte! a unei amintiri sau a unei intuitii. Delirul astfel instalat este numit /delir primar/. Tematica cea mai frec#enta a delirului este cea de urmarire si atitudine ostila din partea altora care #or sa2i faca ce#a rau! sa2l omoare. 3neori! poate fi prezenta si o tematica megalomana! care +ustifica atitudinea ostila a celorlalti. Subiectul este con#ins ca poseda capacitati extraordinare! ca are o identitate ilustra! etc. Deseori! delirul din schizofrenie este un delir % bizar & din cauza tulburarilor logico2semantice si a depersonalizarii. Pacientul poate considera ca el s2a transformat intr2un calculator electronic ce s2a conectat cu calculatoarele de pe toate galaxiiile! ca prin gandirea lui influenteaza starea #remii! ca s2a tranformat intr2o persoana de sex opus! s.a. Trairile delirante din schizofrenie se dez#olta! de obicei! pe un fond de anxietate. 3neori! sunt posibile si alte stari afecti#e. Delirul schizofren este unul % nesistematizat &! adica el este expus fragmentar! fara nicio logica sau cu o argumentare ciudata. "cest aspect este conditionat si de tulburarile de gandire si de limba+. Depersonalizarea poate fi inclusa doar partial in acest grup schizo < sub forma impresiei de modificare a limitelor xorpului si a identitatii persoanei.

?rupul semiologic schizo = consta din sindromul antimoti#ational. Subiectul este lipsit de dorinte! intentii! proiecte! interese! curiozitate si! in general! de moti#e de actiune. Sindromul apatic. Pacientul este indiferent! nimic nu2l emotioneaza si impresioneaza! nu iubeste nimic si pe nimeni! este indiferent fata de ce se intampla! fata de parerea altora! fata de sine! nu se bucura de nimic! se dezintereseaza de propriul aspect! de propriul corp! de ingri+irea acestuia! de igiena corporala. Prezenta indiferentei afecti#e este importanta si trebuie identificata cat mai precis deoarece unele simptome din grupul schizo = seamana cu cele din depresie. Depersonalizarea corporala. Subiectul are impresia ca corpul sau este lipsit de #iata! parca este alcatuit din minerale! lemn! sticla. Sindromul abulic. Subiectul se hotaraste greu! trece greu la actiune! este apragmatic! sta mult timp fara sa faca nimic! etse lent in miscare! inhibat! patandu2se a+unge la stupor cataton. Sindromul ambivalent consta intr2o mare nehotarare cu ambitendenta. l se manifesta si in plan afecti# : subiectul in acelasi timp uraste si iubeste aceeasi persoana. In planur gandirii se manifesta prin cautarea permanenta a unei simetrii! prin culti#area contrariilor! fara a +unge la concluzii. In ultimul timp! ambi#alentei nu i s2a acordat suficinta importanta. Retragerea sociala. Pacientul prefera singuratatea! e#ita contactul cu altii si mai ales contactul interpersonal. Se plimba singur! citeste! are preocupari solitare. In forme a#ansate nu mai comunica nimic cu altii nici la solicitari! chiar daca in acelasi timp are trairi psihopatologice bogate. Simptomatologia schizo = indica o gra#a perturbare a indi#idualitatii personale! a originalitatii si limitelor sale. Subiectul se simte transformat intr2o realitate /impersonala/. Grupul semiologic al dezorganizarii ideo-verbale si comportamentale. "cest grupa+ semiologic se combina cu celelalte doua! dar in unele impre+urari poate sa apara in prim plan. l consta in: 2 Tulburari ale atentiei, perceptiei si intelegerii. Pacientul nu poate diferentia in cadrul perceptiei intre esential si neesential. l poate sa nu inteleaga situatia ori semnificatia mesa+ului ce i se transmite! textul pe care2l citeste. 2 Tulburari ale cursului si desfasurarii gandirii si vorbirii. In cursul gandirii poate sa para la un moment dat o oprire psihica! un gol mental! ea schimbandu2se! apoi! in alta directie. /Mentismul/ consta in aparitita brusca a unei multitudini de ganduri amestecate ce nu pot fi controlate. ?andirea si #orbirea supraelaborat! /manierista/! consta intr2o exprimare ce contine multe formule impersonale si care se deruleaza fara a comunica aproape nimic. Stereotipia se refera la repetarea identica! fara nicio ratiune a unor cu#inte! simboluri! expresii. ?andirea si #orbirea #aga! aluzi#a comunica si ea putine informatii. Se poate a+unge la #orbire /telegrafica/ sau la /soliloc#ie/. 2 Tulburarile logice si semantice. Pot fi fi prezente tulburari e#idente ale logicii rationamentului si argumentarii gramaticale! tulburari in alcatuirea expresiilor! frazelor! mesa+elor textului. l apare ca dezordonat! ca lipsit de unitate si sinteza. Tulburarile semanticese refera la alegerea neadec#ata a semnificaiei!

in cazul unor expresii plurisemantice! la descompunerea cu#intelor in fragmente carora li se da o semnificatie separata. ?andirea si #orbirea poate fi metaforica! incluzand neologisme. In schizofrenie apare o inclinatie speciala pentru abstractii! pentru lumi exotice si oculte! neobisnuite. In expresii apar! uneori! simboluri lipsite si neinteligibile pentru altii. 3neori! gandirea si #orbirea de#in sarace si lente. In #orbire! in textul scris si alte manifestari grafice este prezenta dezordinea! stereotipia! tendinta la simetrie! simbolism abstract etc. Toate aceste tulburari se pot combina cu fenomenele producti#e! determinand aspectul bizar al delirului. 2 Tulburari ale comportamentului si expresiei. Pot sa apara expresii! emotii si acte nemoti#ate! sau expresii neadec#ate situatiei ori in disconcordanta cu trairea afirmata. "rgumentarea comportamentului poate fi inconstistenta logic sau pacientul foloseste o logica ciudata. "stfel incat! comportamentul si expresia schizofrenului apar nefiresti! bizare si uneori de neinteles. xpresia mimico2gestuala poate a#ea caracteristici specifice! indicand ciudatenie! mister sau golire sufleteasca. Prin simptomatologia lui! schozofrenul se rupe de #iata comunitara. l este izolat si mai putin un perturbator al altora. Comportamentul aberant in psihoze Psihoza schizofrenica! prin dereglarea psihicului caracterizata de disconcordanta ideo2afecti#a! este fertila in incidente comportamentale! ocupand -72-EF din totalitatea comportmentului aberant prin bolile psihice! situandu2se ca frec#enta dupa psihopatie si alcoolismul cronic. Schizofrenia poate debuta frec#ent cu un comportament aberant si poate determina! inca din stadiul de inceput al bolii! acte aberante. 1omportamentul aberant in schizofrenie imbraca forme #ariate de reactii medic2 legale! de la insulina fara moti# pana la omor! de la per#esiunea sexuala pasi#a prin indiferenta afecti#a! pana la raptusul halucinator cu #iolenta extrema. 1and acest debut are loc in faza unei anchete sau a detentiei! este uneori interpretat ca fiind comportament de natura reacti#a sau psihopatica! datorita izolarii! emotiilor negati#e! si exprimat prin saracia de limba+ si gandire paralogica. Psihologic! actul aberant de comportament! din debutul schizofreniei! este rele#at de caracterul ne+ustificat sau disproportionat in raport cu stimulii ce2l genereaza. In general! comportamentul aberant in schizofrenie rele#a o bizara instrainare de la conditia umana! iar functiile de cunoastere = desi luate in parte pot fi integre = apar disociate in contextul logic al gandirii. 1omportamentul aberant schizofrenic nu in#edereaza #reo predilectie specifica spre anumite fapte antisociale. Se pot comite atat crime efectuate cu mi+loace rudimentare si cruzime = prin pro#ocare de leziuni multiple = de obicei impotri#a celor apropiati! a#and o +ustificare bizara! cat si #atamari banale sau di#erse delicte impotri#a propietatii! ofense sau delicte sexuale. Sub acest aspect! se poate afirma ca frec#enta si gra#itatea actelor aberante de comportament din schizofrenie sunt asemanatoare celor din alte psihoze.

Suicidul in schizofrenie! apare nemoti#at! impulsi#! consecinta a unui episod delirant halucinator! sau poate a#ea un caracter situational! prin dificultatile de readaptare sociala datorita disolutiei personalitatii ori a ameliorarilor cu defect sub influenta temperamentului. (alucinatiile imperati#e determina! in aceste situatii actul de suicid sau de automutilare. O analiza #ictimologica pune in e#identa riscul pentru persoanele din mediul apropiat bolna#ului care pot de#eni #ictime! mai ales cand nu sesizeaza trairile patologice ne2exteriorizate sau disimulate de catre bolna#. "cesta atribuie persoanelor din +ur responsabilitatea impresiilor sale delirante de otra#ire! persecutie! gelozie! etc.! indi#idualizandu2i drept inamicii sai principali. Trasaturile psihopatologice schizofreniforme apar si in unele boli cromozomiale! mai frec#ent in sindromul $line@elter! moti#ate de apatie! timiditate! saracirea intereselor #itale si a relatiilor sociale. 1aracterul patologic al comportamentului aberant schizofrenic duce la inlaturarea responsabilitatii fata de continutul si urmarile actelor comise. Gemisiunile prelungite de durabilr ale bolii nu implica fara nicio rezer#a responsabilitatea bolna#ului aflat in acest stadiu de e#olutie a suferintelor sale. Oricum! durata si gradul remisiunii! impre+urarile si modul de comitere a faptei! capacitatea mai mult sau ma putin corecta de reflectare a realitatii imediate si de pastrare a spiritului critic si autocritic! obliga la modularea si gradarea discernamantului in raport cu procesualitatea bolii. Aspecte tipologice ale comportamentului aberant !urtul ca stare parologica sau la limita cu normalitatea! pre+udiciaza direct relatiile sociale! de unde decurge si #aloarea masurilor psihoprofilactice! in acest scop! examinarea bolna#ului si analiza modului de comitere a furtului permite deducerea unor criterii de apreciere a comportamentului aberant: forma sa de realizare 'indi#idual sau in grup*4 modul de excutie 'stangaci! nemoti#at! la #edere! impulsi# sau grefat da riscuri mai crescute decat beneficiul actului*4 natura obiectului deposedat 'banal! cu caracter de fetis* sau de obiecte identice4 destinatia obiectului insusit 'uneori inutil! alteori actul facut in scop altruist*4 deliberarea subiectului fata de sensul furtului '+ustificare patologica! cu indiferenta! cinism! sau fara nicio moti#atie*. @urtul schizofrenului de necesitate sau halucinator2delirant! efectuat fara precautii sau absurd! de tip colectionarist! caracterizeaza! de obicei! satdiul de debut sau stabilitate cu efect a bolii. Moti#atia esate exagerarea unor ne#oi instinctuale sau pierderea a oricarui simt al proprietatii sau al posesiunii! de exagerarea unor porniri instincti#e4 furtul exprima o tendinta impulsi#a irezistibila! ca aspect al starii de necesitate dependenta. 1a frec#enta! furtul se intalneste cu preponderenta in epilepsie! psihopatie! urmat de schizofrenie. Piromania 'sau pirofilia*! tendinta de incendiere! caracterizeaza prin excelenta oligofrenia! mai rar epilepsia si schizofrenia. In starile delirant2halucinatorii apare ca o actiune /fireasca/ la o persecutie! sau poate a#ea un caracter pasi# onal2patologic! ca de exemplu incendierea casei subiectului iubit patologic in cazul unei schizofrenii

erotomane. Moti#atia incendierii la schizofreni sunt: delirul de persecutie sau halucinatiile imperati#e. !uga patologica! de la parasirea neautorizata a domiciliului pana la fuga automatica a epilepticului sau dromania schizofrenului! exprima o gama comportamentala ce implica gasirea unor criterii nosologice in scopul delimitarii lor de fugile din afara starilor patologice. Printre criteriile care definesc o fuga patologica se include durata ei! accesuala sau habituala! felul debutului si factorii care o declanseaza! comportamentul in timpul fugii! cat si dupa incetarea acesteia. @uga schizofrenului este este bizara nemoti#ata sau patologic moti#ata. Discutia despre comportamentul aberant manifestat prin fuga patologica trebuie sa o delimiteze de la inceput! in scopul concluziilor despre raspundere si a masurilor adec#ate de reinserare si profalixie. Comportament se"opatic se refera la ansamblul aberatiilor instinctului de reproducere care =didactic2 se pot grupa ca rezultand prin deformarea imaginii partenerului! prin alegerea obiectului efector sau prin modalitati de erotizare substituti#a. Interactiunea diferita a factorilor bio2psiho2sociali moti#ationali in comportametul sexual ne obliga la analiza cuplului #ictima2agresor si a impre+urarilor fa#orizante pentru efectuarea acestuia! in #ederea diferentierii comportamentului sexual normal de cel de#iat instinctual. "naliza medico2legala! efectuata pe o perioada indelungata! rele#a =in ordinea frec#entei2 actele de#iol si tentati#a de #iol! homosexualitatea! si mai rar incestul sau necrofilia. Ponderea factorilor psihogeni este in determinismul acomportametului sexual aberant. 1a forme de comportament sexual aberant! #iolul consumat a fost mai frce#ent intalnit la persoane cu structura psihopatica! in timp ce in psihoze sau in debilitate mintala apare ca tentati#a de #iol. Bictimologic! subiect al actelor de #iol erau persoane din mediul apropiat de existenta al agresorului si in general inferioare lui ca limita de #arsta! iar uneori ca ni#el minta si sugestibilitate crescuta. (omosexualitatea ca aberatie instinctuala prin compensar hetero2sexuala al carei registreu se moduleaza amplu ca forma si continut! de la limitele normalitatii pana la profunda deteriorare mintala! aceasta per#etire intruneste ca trasatura psihopatologica fundamentala disociatia intre erotism si sexualitate. xceptand polarizarea homosexuala accidentala! cu caracter substituti# in conditii de pri#atiune! in situatiile homosexualitatii habituale se remarca insuficienta efcti#2#olati#a! cu atasament pentru adolescenti sau alte persoane de acelasi sex! fara experienta heterosexuala! sau ca reactie de aparare contra inhibitiiilor si angoasei declansate de #iata sexuala normala. In alte homosexualitati ocazionale! actul a fost consecinta #alorizarii #ietii sexuale pana la identificarea cu forta sau succesul! de unde tentati#a exploatarii nelimitate a erotismului. Tot atat de frec#ent! atasamentul sexual a fost fa#orizat sau chiar moti#at de patologia #ietii sexuale! de esecul sexual in primul rand. In formele gra#e de homosexualitate! actul

lua un caracter impulsi# si se consuma fara alegerea obiectului! fara atasament afecti# fata de partener. Proportia limitata a acestor per#esiuni in conditiiile de lucru constituie o problema de asistenta medicala fara implicatii sociale deosebite si nu se preteaza la aprecieri statistice. Gareori s2au intalnit polarizari exclusi# homosexuale! cu tendinta de tra#estism si cu indiferenta sau lipsa afecti#itatii ce caracterizeaza sau da aspect specific sexualitatii umane. De obicei! actul homosexual este expresia unei structuri psihopatice in incidenta frec#enta cu alcoolismul! sau expresia unor tulburari mintale generale de psihoze in#oluti#e! schizofrenie sau oligofrenie. Inductorii caracteriopati au folosit circumstante determinante! cum ar fi imbatarea partenerului sau alegerea unui partener dezechilibrat sau deficient mintal. In situatia acceptarii #oluntare a actului sexual aberant! ca o reactie contra unor conflicte erotice sau ca un mi+loc deri#ati# pe plan afecti#! s2au remarcat de regula o comuniune de aspiratii moti#ationale abnorme intre parteneri. Incestul cu legaturi afecti#e! dar mai frec#ent cu lipsa acestora! a fost intalnitt cu preponderenta in deficite psihice de tipul oligofreniei! encefalopatiilor post2traumatice! schizofreniei! maniei sau epilepsiei si a degradarii morale pro#ocata de acoolismul cronic! ca act de conduita aberanta sexuala. Incestul apare foarte complex si semnificati# din punct de #edere psihopatologic! presupunand fie dezechilibre gra#e ale personalitatii unui deficient! fie anomalii de con#ingeri subiecti#e ale inductorului asocializat. "ctul incestuos in raport cu gradul tulburarilor psihice! poate rele#a aspecte de la limita impulsi#itatii ca scurt circuit intelectual sau indiferenta fata de consecintele lui! pana la situatii deliberate moti#ate de conflicte familiale si consumate alaturi de relatii con+ugale normale sau pseudonormale. Moti#atia psihopatologica a incestului a fost intalnita din limitele normalitatii! pri#ind alegerea continutului si consecintelor sale si atribuit de obicei de subiect inconstientei pro#ocate de consumul de alcool! pana la moti#atia pur patologica a unui parinte schizofren care! a#and consecinta infirmitatii a fiului tot schizofren! ii ofera protectie pentru a2l feri de riscurile traumatizante ale incapacitatii de a2si rezol#a impulsia sexuala. 1a si celelate forme de comportament aberant sexual! incestul e#identiaza nu numai rolul ma+or al dezechilibrului psihic preexistent! ci si al situatiilor fa#orizante reprezentate mai ales de ignoranta! promiscuitate si #iata familiala dezoranizata. 1omportamentul sexual aberant! pentru a fi etichetat ca stare sub aspect psihopatologic! implica necesitatea cunoasterii totalitatii factorilor care il genereaza sau fa#orizeaza! in scopul aprecierii discernamantului fata de act si a stabilizarii atributiilor de profilaxie si asistenta medicala. In scopul acestor diferentieri! exploarile complexe genetice! neuro2endocrine! psihologice si psihiatrice sunt absolut necesare. Geflectarea negati#a asupra mediului apropiat a comportamentului sexual aberant pune in discutie ! in acelasi timp! necesitatea ameliorarii asistentei psihiatrice si a masurilor psihoprofilactice printr2o participare acti#a la conditiile asistentei medico2 sociale a cazurilor cu defecti#itate psihica. Comportamentul omucidar patologic In cazul manifestarilor de comportament aberant! un loc important il detine omorul patologic ca forma de comportament de maxima malignitate. Prticularizarea studiului se refera la formele si modul de executie a actului! moti#atia actului! atitudinea fata de fapt! gradul perturbarii psihice. Gelatia intre morbiditatea psihica si actul aberant apare intr2un

raport cauzal mai direct decat in alte relatii aberante! perturbarea psihica reflectandu2se mai pregnant prin gra#itatea actului! comparati# cu alte reactii aberante! unde multiple conditii se interpun intre cauza si efect! mergand pana la estomparea caracterului sau patologic. In cazuri mai rare! omorul patologic a fost lipsit de sens si nepremeditat! deci instantaneu si apoi feroce! fara disimulare si fara precautii! sau fara amnezie si fara remuscari! trasaturi ce sunt caracteristice starilor de tulburare paroxistica in psihoze. In orice situati insa! analiza psihopatologica poate descoperi faze periodice de scurta durata de luciditate! in care se exprima anticipat si chiar intentional faptul ulterior comis! care deseori are un caracter re#endicati# de situatie. Geconsiderarea indeosebi mnezica a intregului episod patologic rele#a tulburari de contiinta! absenta unei moti#atii critice! prin urmare caracterul patologic al actului! prin care este posibila aprecierea corecta a discernamantului raportat la fapta. In schizofreniile paranoide! omorul a fost /condamnat/ de halucinatii si a a#ut! consecuti# executiei sale! un caracter de /eliberare/ psihica. Schizofrenul isi alege #ictimele din mediul sau apropiat de existenta! prin saturatie antipatica. "naliza #ictimologica a e#identiat frec#ent conditiile de contrarietate care au determinat stari paroxistice si reactii agresi#e pe fondul tulburarilor de personalitate caracteristice pentru fiecare categorie de boala in parte. 1ontrar unei aparente premeditari! in cazul bolna#ilor mintali! sinceritatea relatarii sau indiferentei fata de act! cateodata agitatia extrema in cursul executiei! ferocitatea si mobilul disproportionat sau absent! mai mult chiar! comportamentul cinic! de scuza! negatie sau auto+ustificare patologica dupa act! au rele#at trasaturi patologice din diferite imbilna#iri psihice si au orientat astfel aprecierea responsabilitatii psihice. Mi+loacele utilizate in comiterea omurului patologic! in general! au fost gasite la intamplare! comune si mai rar insolite. Totusi epilepticul si oligofrenul a utilizat mai frec#ent corpurile contondente! delirantii armele albe sau de foc si psihopatii asfixia. ?ra#itatea unui act de omor patologic! si in consecinta a intereselor sociale #iolate! nu exclude insa utilizarea rationala a tuturor masurilor care pri#esc mediul si indi#idul la conditionare reciproca! analiza psihopatologica a#and sarcina de a crea un climat de maxima intelegere si exigenta in #ederea reeducarii consec#ente a aptitudinilor inca #alide sau recuperabile in cazul comportamentului aberant. >umai astfel se poate corela notiunea de fapt patologic cu cea de boala si apararea sociala in scoopul realizarii celor doua tendinte complementare a mormati#itatii si anume: recuperarea bolna#ului si apararea relatiilor sociale. In ceea ce pri#este stabilirea discernamantului fata de faptul comis! gradul tulburarii psihice moduleaza fidel notiune de responsabilitate psihica! de la limitele lipsei de discarnamant in psihoze! pana la cele a pastrarii sale in psihopatii. In cadrul omorului patologic! infanticidul poate fi moti#at delirant prin gelozie! in ideea razbunarii! dupa cum poate fi comis confuzional! impulsi#! coleros! cand agresorul participa cu satisfactie la suferinta #ictimei =ca in cazul epilepsiei si a delirurilor cronice! dar mai frec#ent bizar! in schizofrenie2 alturist in melancolie! sau cu suficienta reprezentarii faptelor! in oligofrenie. "lteori! infanticidul este moti#at de existenta unor trairi fobice si tulburari afecti#e legate de maternitate care! prin per#etirea sau anulare sentimentelor materne! duce la infanticid! iar prin exaltarea lor la furtul de copii. O serie de factori situationali fa#orizeaza actul! printre care: seductia sau sarcina femeii abandonate! frica de copil pe fondul tuburarilor de sarcina sau necesitatea

debarasarii de copil in conditii nefa#orabile de mediu. In psihopatie! actul apare moti#at de razbunare pe copil! din gelozie sau sexualitate morbida! si prin urmare totdeauna premeditat. a. Extensiune Inainte de a #eni la spital eram ner#oasa. Spargeam geamurile! imi #enea sa strang de gat pe cine#a! sa bag cutitul in oameni! sa arunc de la eta+ pe cine#a. "#eam o forta imensa. "#eam ciuda pe toti! uram pe toata lumea. Imi #enea sa ma duc sa fur! sa dau foc la magazine! case! chioscuri. Boiam sa pun foc la toata lumea. Dia#olul imi spunea ca pot face orice. Ma indemna dia#olul sa fac. Pana atunci credeam in Dumnezeu. >u stiuH Bedeam gropi cu foc. ?ropile erau pregatite pentru mine. Imi #enea sa dau foc la casa noastra. 1and am a+uns la intrarea spitalului #edeam infernul! totul era numai flacari. Dia#olul parca ma inpingea de la spate in gropile alea rele! cu foc! spunandu2mi: /(aiH (aiH Du2te la dracii meiH Du2te sa arzi in focH/ Boia satana sa ma ia in focul iaduluiH In spital nu #orbeam pentru ca nu puteam #orbi. ,a nuH Borbeam in gand cu dia#olul. Da. Ma oprea dia#olul.,unicul meu a fost internat si el la spitalul de boli mintale. l pleca in padure! #oia sa se arunce in iazul de la marginea satului. Si pe el tot dia#olul il chema. Mergea in padure si taia copacii cu toporul. Ii taia fara rost! pana il prindea padurarul si2l aducea acasa.,unicul traieste. "re nouazeci de ani. ste linistit acum. >u primeste in casa pe nimeni. Sta singur ca un cuc...ca o bufnita. Mama! daca ii aduce de mancare! bate la poarta si2i lasa bucatele in pragul portii! il striga. l #ine. Ia mancarea. Ii spune sa astepte. Se duce in casa! desarta mancarea si2i da oalele inapoi! fara a2i spune mamei nimic! inchide poarta si pleaca. ste inchis si banuitor bunicul. >u #orbeste cu nimeni. Borbeste singur foarte mult. Toata ziua #orbeste prin curte. >imeni nu intelege ce #orbeste. u pierdusem mila pentru oameni. >imic nu ma bucura! nimic nu ma intristeaza. >u ma intereseaza nimeni si nmic. >u pot face decat ce ma indeamna #ocile. "lta data nu ma misc din loc. Stau ca o statuie. Imi #ine atunci sa ii imit pe cei din +ur. Sa le repet #ocile. >u intotdeauna pot. 0a spital eram limpede. "u #enit parintii si m2au cerut acasa. 1um am a+uns acasa! dia#olul m2a luat iar in primire. Din nou a inceput sa2si bata +oc de mine. Imi #orbea urat. Dar #orbe urate de totH Deodata! intr2o zi! m2am ca impinsa de la spate de necuratul. "m deschis usa de la balcon si am facut ce mi2a zis. M2am aruncat de la eta+ul sase. Mi s2a rupt coloana. "m stat mult timp in spital. M2au operat. "cum am #enit din nou aici. ,olna#a rade! rade zgomotos. 1red ca am pierdut mult sange. Oare mi2a facut Dumnezeu sau dia#olul #reo in+ectieI >ici eu nu stiuH Sunt sigura ca mi2au facut in+ectii. M2am risipit. Parca m2am dus unde#a cu satelitul. Imi place sa in#at. In#at pe de rost. 1red ca este ce#a ereditar. Mama nu era rea. @ratele meu este calugar. Imi placea sa in#at pe de rost. @ratele meu se roaga pentru mine. "m a#ut la scoala un profesor se#er. u nu tin minte. Dar dia#olul nu uita. O fi inteligent dia#olulH Imi fac cruceH Dar daca ma rog il fac pe dia#ol si mai inteligent. "m uitat de frica. u stiu si acum pe de rost lectii intregi de la scoala. u sunt intensi#a si extensi#a. IntelegiIH Intensi#a si extensi#aH DaH u sunt extensi#a acum. Sunt risipita peste tot. 0umea de aceea ma stie. ?andurile mele sunt peste tot. Ma doare coloana. Sunt extensi#a. "m o forta imensaH xtensi#a. ,rusc!

bolna#a se ridica si pleaca fara a mai spune o #orba. Inchizand usa! mai zice inca o data cu con#ingere! zambind bizar: extensi#aH

b. Aglaita De peste douazeci de ani! se internase periodic in 1linica de Psihiatrie bolna#a ?. "glaita. 0a inceputul bolii prezenta stare deliranta! sustinand cu con#ingere ireductibila ca este influentata de unde telepatice! fara sa poata preciza cine sunt cei ce exercita o asemenea actiune! nici scopul! nici moti#ele si care sunt consecintele acestor actiuni asupra propriei persoane. ra con#insa ca toata lumea stie si in special medicul care o ingri+este. In ultimii cincisprezece ani! discutiile zilnice in cursul #izitei obisnuite a bolna#ei au acelasi continut in#ariabil. Se manifesta intotdeauna aceeasi structura a raspunsurilor: 2 Te2ai internat din nou! "glaitaI 2 Da. 2 1e te supara! ce necaz te aduce de data asta la spitalI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Bad ca ai slabitH >u te simti bineI Te doare ce#aI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 "casa te alimenteaza satisfacator sau tot asa! refuzi alimenteleI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Te odihnesti cum trebuieI Dormi bineI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Somnul este linistit! ai #ise urateI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Dar! spune2mi! mai auzi #ocile acelea care te neca+eauI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Tot singura locuiestiI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 >epoata dumitale mai #ine sa2ti gateasca de mancare! sa te a+ute! sa faca curat prin casaI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Te impaci bine cu #eciniiI 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH 2 Sa te a+utam sa te simti mai bineH 2 1apul dumnea#ostra! domnule doctorH Dupa o perioada de spitalizare indelungata! atunci cand dorea sa plece acasa si de aceasta data! de fiecare data repeta stereotip aceeasi propozitie: 2 "cum! capul dumnea#ostra! domnule doctor... Stie capul dumnea#ostra sa plec acasa