Sunteți pe pagina 1din 6

Sunt hidrocarburi, crbune, petrol sau gaze naturale, formate din rmiele fosilizate ale plantelor i animalelor moarte.

Teoria organic a formrii hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emis de ctre Mikhail Lomonosov n 1757. Exist i o teorie anorganic a formrii ieiului formulat n 1929 de chimistul romn Ludovic Mrazek. Combustibilii fosili au fcut posibil dezvoltarea impresionant a industriei din ultimele secole i nlocuirea utilizrii pe scar larg a lemnului i turbei pentru nclzire. Combustibil fosil este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de materii organice formate din plante i animale putrezite care s-au transformat n iei, crbune, sau gaze naturale, sub aciunea cldurii i a presiunii din scoara terestr, de-a lungul sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajat de arderea combustibililor fosili este adesea folosit pentru a pune n micare o turbin. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obinut prin arderea combustibililor pentru a pune n micare turbina, dar n generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. n lumea modern a secolelor 20 i 21, setea de energie provenit din combustibili fosili, mai ales pentru benzin, provenit din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale i regionale. S-a nscut astfel o micare global spre generarea de energie regenerabil, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescnde de energie. Arderea combustibililor fosili de ctre omenire este cea mai important surs a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de ser, care mpiedic dispersarea radiaiilor i contribuie la nclzirea global. Doar o mic cantitate a combustibililor pe baz de hidrocarburi sunt biocombustibili, adic derivai din dioxidul de carbon din atmosfer, deci care nu contribuie, prin ardere, la creterea cantitii globale de dioxid de carbon. Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante: faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante; faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon. Datorit energiei termice ridicate degajate prin ardere huila mai poart numele de aurul negru. Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din feriga uria (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n urm cu 400 de milioane de ani alctuia adevrate pduri, azi feriga are ntre 9000 i 12000 de varieti.

Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se formeaz turba. Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crendu-se temperaturi i presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare, presiunea elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun. Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei din crbunele brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n final antracitul care este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani n urm, constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. Crbunele brun este un crbune mai tnr formndu-se n peroada teriar n urm cu 2,5 - 65 milioane de ani. 1. Turba este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi. Conine 52 - 62 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul extraciei ea conine 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt. 2. Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n momentul extraciei conine 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune. Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil, ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este folosit n scopuri energetice. 3. Huila este un crbune vechi, datnd din Cretacic i Jurasic. Conine 75 - 92 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile pentru aprindere. n momentul extraciei conine 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preios crbune. Huilele cu flacr lung (numele vine de la durata degajrii volatilelor, care ard cu flacr vizibil) i de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsific, ca urmare se folosesc n scopuri energetice. Huila de cocs i parial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect prin ardere. Huilele slab i antracitoas au puine volatile, sunt greu de ars. 4.Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98 % carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care s-l aduc la temperatura de 800 C, temperatura de aprindere a carbonului. n momentul extraciei conine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25 MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n industria chimic la producerea electrozilor.

n concluzie, crbunele se folosete: Drept combustibil, att casnic, ct i n producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, dioxid de sulf i vapori de ap. In anul 2003 24,4 % din energia primar produs pe glob i 40,1 % din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea nsemnat a huilei i lignitului. Termocentralele moderne au redus substanial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea crbunilor. Ca materie prim n industria chimic i n metalurgie. O importan mare o prezint cocsul care este folosit drept combustibil n nclzire (nlocuitor al gazelor naturale) i de asemenea ca reductor al minereurilor feroase n furnale. Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care 27 % aparine SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene i 7 % Australiei. Aceste rezerve, dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in evidena national la nceputul lui 2007, sunt urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.

Nivel i consum Nivelele surselor primare de energie sunt date de rezervele subterane disponibile. Cele mai importante surse de energie primar sunt cele pe baz de carbon. Petrolul, crbunele, i gazul au stat la baza a 79,6% din energia produs n cursul anului 2002. (Exprimat n milioane de tone echivalent petrol, reprezint 34,9 + 23,5 + 21,2.) Nivelul rezervelor (estimrile EIA privind resursele, estimrile EIA privind petrolul, crbunele i gazul) Petrol: 1.050.691 - 1.277.702 milioane de barili (167-203 km) 2003-2005 Gaze: 171.040 - 192.720 km (1.239 miliarde barili echivalent petrol 2003-2005) Crbune: 981.000 milioane de tone (4.786 miliarde barili echivalent petrol) (2004) Producia zilnic n 2002 (7,9 este raportul de conversie tone echivalent petrol n barili echivalent petrol) Petrol: (10.230 * 0,349) * 7,9 / 365 = 77 MBD Gaz: (10.230 * 0,212) * 7,9 / 365 = 47 MBOED Crbune: (10.230 * 0,235) * 7,9 / 365 = 52 MBOED. Numrul de ani pentru care se consider c mai exist posibiliti de exploatare (n cele mai optimiste estimri) (Oil & Gas Journal, World Oil)

Petrol: 1.277.702/77/365= 32 de ani Gaz: 1.239.000/47/365= 72 de ani Crbune: 4.786.000/52/365= 252 de ani. Energia din lemn reprezinta in zilele noastre sursa dominanta de energie pentru mai bine de 2 miliarde de oameni, mai ales in locuintele din tarile mai sarace care se afla in curs de dezvoltare. Combustibilii din lemn sunt disponibili intr-o serie de forme generice. Unii combustibili din lemn sunt prelucrati pentru a furniza o mai buna calitate si produse care sa fie mai utile omului cum ar fi peletii din lemn si rumegus. Au fost dezvoltate pana in prezent tehnologii specifice care vor putea sa permita combustibilului din lemn sa fie utilizat intr-un mod mai prietenos de catre utilizatori, prezentand in acelasi timp si o eficienta din ce in ce mai crescuta. Aceste tehnologii includ sobe si cazane pentru incalzirea apei in cadrul gospodariilor locale. Cazane mai mari pentru incalzirea apei si generarea de aburi sunt disponibilie in sectorul comercial si industrial alaturi de tehnologii de cogenerare. Cu toate ca lemnul reprezinta una din cele mai vechi resurse energetice utilizate de umanitate si pe langa faptul ca este utilizata de atat de multe persoane, aceasta sursa de energie nu reprezinta o parte importanta a discutiilor pe tema energiei regenerabile, discutiile acestea axandu-se mai mult pe energia solara sau eoliana. Cu toate aceste, in ultimii ani, procesarea lemnului pentru energie ofera un flux crescut de energie curata, economica si durabila in mai multe natiuni, sustinuta de oamenii de stiinta si de analizele privind regenerarea resurselor folosite pentru energie. In tarile in curs de dezvoltare dependenta de combustibilii de acest fel este mult mai mare decat in restul lumii, lemnul furnizand aproximativ o treime din energia totala a acestor tari, iar in acelasi timp 80 la suta din unele regiuni din Africa este derivata din biocombustibili. Lemnul si carbunii, combustibilii pe baza de lemn cei mai utilizati din lume, sunt vitali pentru alimentarea cu energie a locuintelor rurale din zonele sarace din tarile in curs de dezvoltare. In afara de a fi utilizate pentru gatit si incalzire interna, acestea sunt adesea esentiale in industria de prelucrare a produselor pentru copt, industria berii, a tutunului si a producerii de energie electrica. In tarile mai dezvoltate, energia din lemn ( in principal pentru caldura si generarea de energie electrica ) este din ce in ce mai folosita ca o sursa de energie ecologica, care ofera un potential inlocuitor pentru combustibilii fosili si are capacitatea de a contribui la reducerea semnificativa a emisiilor de gaze cu efect de sera. Productia totala de lemn a ajuns in anul 2000 la aproximativ 3900 de milioane de metri cubi din care 2300 de milioane de metri cubi au fost folositi pentru procesarea lor in combustibili. Acest lucru inseamna ca aproximativ 60 la suta din taierile de lemn din paduri si din afara lor sunt folosite in scopuri energetice. Cu alte cuvinte, energia este principala utilizare a biomasei lemnoase din paduri si a arborilor din afara acestora. Principalele avanteje ale valorificarii deseurilor lemnoase sunt: valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export; aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;

realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in intreprinderi din mica industrie; eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare; asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.; reciclarea materialelor; accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existenta in domeniu la nivelul UE. asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei cantitati de caldura recuperate mai mari; utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului; reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte de brichetare; realizarea de noi locuri de munca;