Sunteți pe pagina 1din 31

care adaugate in cantitate mica, modifica viteza unei reactii chimice (reactie termodinamica posibila si in absenta catalizatorului).

Acestia participa la reactia chimica, dar se regasesc cantitativ la sfarsitul ciclului de reactie. Sistemul reactanti-catalizatori poate fi format dintr-o singura faza (portiune omogena dintr-un sistem, separata de restul sistemului prin suprafete de separare) sau din faze diferite (solidgaz, solid-lichid, etc.). Reactiile in care catalizatorul si reactantii apartin aceleiasi faze se incadreaza in cataliza omogena, iar cele in care catalizatorul constituie o faza independenta in cataliza eterogena.

Catalizatorii sunt substante

Catalizatorii

Catalizatorii au o actiune selectiva, determinind in unele cazuri chiar sensul transformarii chimice, de unde se trage concluzia ca ei intervin chimic in reactie. De exemplu, reactia de deshidratare a alcoolului etilic poate duce la etena sau la eter etilic, in functie de catalizatorii folositi. In prezenta de A1203 sau Si02, reactia predominanta conduce la formarea de etilena, iar folosind drept catalizator H2S04 sau H3P04 reactia cu viteza mai mare este cea de formare a eterului, Al2O3, SiO2 C2H5OH --------------------C2H4 + H2O H3P04, H2S04 2C2H5OH ------------------(C2H5)2O + H2O

Prin masurarea vitezelor de reactie, in prezenta si in absenta catalizatorilor, calculandu-se energia de activare a proceselor, s-a ajuns la concluzia: catalizatorii actioneaza cinetic, modificind mecanismul proceselor chimice si prin aceasta micsorand energia de activare a reactiei chimice. Catalizatorii sunt deci substante care schimba viteza de reactie. prin participarea la reactii chimice intermediare cu componentii reactiei: recuperarea lor are loc dupa fiecare ciclu de reactie. Schimbarea vitezei reactiei catalizate se explica prin scaderea energiei de activare a etapelor sale intermediare. Sa presupunem pentru exemplificare ca substantele A si B pot A-f* forma un compus AB: A + B --> A .... B --> AB (Complex activat) AK+B Datorita energiei de activare inalta, starea de complex activat nu se poate realiza, incat reactia se produce cu viteza mica (practic zero). Daca consideram exista o substanta, K (catalizatorul), care poate reactiona usor cu A, pentru a forma compusul AK (energia de activare este joasa, interactiunea intre A si K fiind de natura diferita celei intre A si B): A+K -->A K --> AK (Complex activat) Daca compusul AK reactioneaza usor cu B se obtine: B +AK- -> B .... AK --> AB + K (Complex activat) Insumand aceste ecuatii, se observa ca substanta folosita drept catalizator ramane neschimbata in reactie: A + B = AB

Activitatea catalitica
PROPRIETATILE CATALIZATORILOR

Selectivitatea

ACTIVITATEA CATALITICA

Se masoara prin numarul de molecule de reactant care se transforma in unitatea de timp pe unitatea de suprafata de catalizator.

ACTIVITATEA CATALITICA este influentata de :

PROMOTORI

OTRAVURI

Substante care maresc activitatea catalitica a catalizatorilor dar nu modifica viteza de reactie in absenta acestora

PROMOTORII

OTRAVURILE

Substante care anuleaza activitatea catalitica a unui catalizator

INHIBITORII

Micsoreaza viteza reactiilor chimice, actionand asupra reactantilor si nu asupra catalizatorilor; Vitamina C (acidul ascorbic) este inhibitor in reactia de oxidare a fructelor si legumelor, reactie care se produce in prezenta unei enzime numita tirozonaza (fructele si legumele se stropesc cu zeama de lamaie care contine vitamina C);

SUPORTUL

Reprezinta materialul pe care este depus catalizatorul PENTRU SUPORTUL UNUI CATALIZATOR SE FOLOSESC DIVERSE materiale(piatra ponce, azbest,argile,carbuni activi) Suportul imbunatateste calitatile mecanice ale catalizatorului

REACTIILE CATALITICE

Sunt reactiile care au loc in prezenta unui catalizator Astazi, 90% din procesele din industria chimica sunt procese catalitice

Clasificarea se realizeaza in functie de natura reactantului si a catalizatorului (starea de agregare); reactii omogene(catalizatorii si reactantii sunt in aceeasi faza); reactii eterogene(catalizatorii si reactantii sunt in faze diferite); reactii enzimatice(catalizatorul este o enzima);

CLASIFICAREA REACTIILOR CATALITICE

Catalizatorul utilizat la automobil


Motoarele pe benzina si motorina ale automobilelor contribuie la poluarea aerului deoarece amestecul aer-combustibil nu este n totalitate ars. Convertoarele catalitice reduc emisiile, actionnd asupra celor 3 factori poluanti: - CO (monoxidul de carbon / otrava) - HC (hidrocarburile nearse care contribuie la formarea smog-ului) - NOx (oxizi de azot, cauzator de ploi acide). Platina si Rodiul, cele doua metale pretioase folosite n constructia catalizatoarelor, asigura o suprafata interioara a convertorului catalitic foarte mare, necesara procesului de reducere a emisiilor poluante. Convertoarele catalitice reduc cu pna la 90% poluarea numai daca motorul functioneaza cu raportul de amestec aercombustibil specificat.

Catalizatorul mareste viteza reactiei de ardere

Pe langa aspectul legat de economisirea directa si imediata de carburant, sunt de asemenea de mentionat rezultatele care se refera la aspecte, nu mai putin importante, cum ar fi cele referitoare la respectul fata de mediul inconjurator. De fapt, catalizatorul ecologic, impiedica emisiile de pulberi fine si de gaze toxice cum ar fi CO, CO2, NOx, HC, Pb, Ph, S, care, asa cum s-a observat, sunt periculoase si nocive pentru sanatatea oamenilor si pentru cea a altor specii. Aceste emisii, imprastiate in atmosfera zilnic, in cantitati semnificative, ca urmare a activitatii de productie din intreaga lume, sunt si direct responsabile de bine-cunoscutul EFECT DE SERA, ale carui efecte progresive nocive asupra sanatatii umane si asupra conditiilor climaterice ale Ecosistemului , ne obliga din ce in ce mai mult sa ne concentram fortele in incercarea de a gasi solutii cu adevarat eficace sau chiar folosirea unor automobile care sa functioneze pe baza unor tehnologii ecologice, nepoluante. De fapt, asemenea tehnologii sunt luate in discutie de multi ani, dar poate acum este momentul sa fie gasite solutii pentru aplicarea lor pe scara larga.

Enzimele
Termenul de enzime provine din limba greaca si inseamna ferment. Enzimele sunt fermenti de natura proteica si structura coloidala complexa, specifici plantelor si animalelor, necesare pentru digestie deoarece au roluri importante in transformarea alimentelor in substante primare necesare nutritiei, precum minerale, vitamine, aminoacizi. Acestea actioneaza in mod asemanator cu niste catalizatori, avand capacitatea de a determina o reactie chimica complexa fara ca ele sa fie alterate sau distruse in cursul acestui proces. Enzimele pot fi insa distruse de factori precum anumite conditii termice.
In transformarile biochimice care au loc in organismul uman, actioneaza doua tipuri de enzime, si anume: Enzime endogene, sub forma de fermenti secretati de glandele digestive; au rol de reglare a digestiei; Enzime exogene sau enzime propriu-zise, care trebuie procurate din mediul exterior, prin consumul de alimente de origine vegetala sau animala.

Diagrama tip panglica a enzimei glicolitice in care cei doi ioni necesari enzimei pentru a-si cataliza reactia sunt reprezentati prin doua sfere de culoare mov, iar inhibitorul printr-un model tridimensional; sferelor verzi, rosii, albastre si galbene le corespund atomii de carbon, oxigen, nitrogen si respectiv sulf.

In organism, enzimele exogene se gasesc in cantitati foarte mici, dar fara prezenta lor activa nu pot avea loc procesele chimice de metabolizare (transformare), la nivelul celulelor, tesuturilor si diferitelor organe, nu se poate produce inmultirea celulelor si nici cresterea si dezvoltarea plantelor si animalelor. Enzimele se pot gasi in special in alimentele negatite precum: germenii de grau, laptele de vaca crud (tolerat numai de cei cu ficatul sanatos), galbenusul de ou de gaina (crud sau preparat moale), sucurile de legume, sucul si salata de orz verde, legumele si zarzavaturile tinere, afinele, caisele, ceapa, ciresele si visinele, coacazele negre, morcovii, prazul, prunele, rosiile, salata verde, sfecla rosie, semintele de soia, spanacul, usturoiul, taratele de grau, mierea, lucerna (care contine un numar de 8 enzime esentiale), ouale, carnea si pestele. Aceste substante au un rol foarte bine determinat, fiecare actionand asupra unui anumit component din alimente, neputandu-se inlocui una pe cealalta. Prin urmare, o cantitatea insuficienta, sau absenta unei singure enzime poate determina imbolnavirea. Enzimele al caror nume se termina cu "aza" au fost denumite pornind de la substanta din alimente asupra careia actioneaza. De exemplu, enzima care actioneaza asupra lipidelor (grasimi) se numeste lipaza; cea care descompune zaharul este zaharaza.

VITAMINELE

Regleaza una sau mai multe faze ale metabolismului intermediar, influenteaza activitatea enzimelor sau intervin direct in procese redox sau chiar in sinteza enzimelor; VITAMINELE sunt necesare organismului in cantitati minime( provin din ratia alimentara iar unele sunt produse si de flora intestinala)

Vitaminele din complexul B

Au un rol nutriional fundamental n activitatea metabolismului celular ; Vitaminele din complexul B se gsesc n cantiti suficiente n alimentaia raionala si corect preparat .Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. Vitaminele B particip la procesele de oxidoreducere, la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor ,intervin n funciile sistemului nervos, a unor glande endocrine . n plus fa de faptul c ele coexist n aceleai mncruri, vitaminele B lucreaz deseori mpreun la susinerea metabolismului, meninerea pielii sntoase i tonusului muscular, ntrirea funcionrii sistemului imunitar i sistemului nervos i participarea la dezvoltarea i diviziunea celular incluzndu-le pe cele ale globulelor roii din snge, care previn anemia. De asemenea, ajut la combaterea simptomelor i cauzelor stresului, depresiei i bolilor cardiovasculare. Toate vitaminele B sunt solubile n ap i sunt rspndite n ntreg organismul. Ele trebuie s fie remprosptate zilnic, deoarece excesele sunt eliminate prin urin.

Alimente bogate n vitamine din complexul B

Drojdia de bere este o surs bun de vitamina B. Vitaminele B se gasesc in cantitati mai mari in graminee ca graul, orezul, ovazul, secara si in ficat. Se mai gasesc in legumele cu frunze verzi, in carne, in carnea de pui, in peste, in oua, in nuci si in leguminoase. Multe dintre vitaminele B - ca si multe alte substante nutritive -sunt distruse prin superprocesarea alimentelor. Pe de alta parte, asemenea produse pot saraci prin asa-numita procesare imbogatita, locul acestor vitamine fiind luat doar de cateva substante nutritive, lasand astfel sursa echilibrata de complexul de vitamine B extrem de saraca.

Vitamina C

Vitamina C este un nutrient esenial vieii, solubil n ap, implicat n producia de glucocorticosteroizi i de anumii neurotransmitori (substane care permit transmisia influxului nervos), n metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic i al anumitor aminoacizi, n neutralizarea radicalilor liberi i a nitrozaminelor, n reacii imunologice, care faciliteaz absorbia fierului la nivelul tubului digestiv.

Surse de vitamina C
Fructele citrice (lmie verde, lmie, portocal, grepfrut), tomatele i cartofii sunt surse comune i foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varz de Bruxelles, coacze,mceele, cpuni, conopid, spanac, pepene galben i kiwi. De asemenea, merioarele i ardeii iui sunt surse bogate n vitamina C. Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de: varietatea exact a plantei, condiiile solului climatul n care s-a dezvoltat, perioada de timp dintre recoltare i consumare, condiiile de pstrare, metoda de preparare. Gtitul n general, se presupune, distruge vitamina C

Rolul enzimelor
Descompunerea moleculelor mari

Accelereaza procesele metabolice

Coordoneaza unele etape ale ciclului metabolic

Structura enzimelor

Enzimele sunt substante de natura proteica. Reprezinta macromolecule, compuse din lanturi polipeptidice, avand o masa moleculara intre 10.000 si 1.000.000.

Reglarea activitatii enzimatice


Factori :

Temperatura La cresterea temperaturii creste si activitatea enzimatica. La temperaturi prea ridicate enzimele incep sa se descompuna si activitatea enzimatica se micsoreaza. pH Activitatea enzimatica este in stransa legatura cu pH-ul mediului in care se afla. De exemplu pepsina, o enzima digestiva are in conditii optime un pH cuprins intre 1,5-2.

Cofactori :
Combinatia dintre enzima si cofactorul dat (coenzima sau ionul metalic ) reprezinta o configuratie activa, cu care substratul poate fi mai usor reactionat. Ionii metalici Ca si cofactori mai pot fi prezenti ionii anumitor metale, care sunt strans legati de enzima. Cei mai raspanditi ioni metalici: ionul bivalent de Zn, ionul bivalent de Fe, ionul bivalent de Co si Mn.

Tipuri de enzime
Dupa reactivitate :

Apoenzima enzima care devine activa numai la unirea cu anumite substante de natura non-proteica Coenzima- substanta de natura non-proteica, ce confera activitate enzimatica apoenzimei Holoenzima- macromolecula rezultata in urma unirii coenzimei si apoenzimei.

Coenzima NADH

Dupa tipul reactiei catalizate


Oxidoreductaza Transferaza Hidrolaza Liaza Isomeraza Ligaza

Oxidoreductazele = enzime ce catalizeaza reactiile de oxido-reducere, fiind transportate de hidrogen sau de electroni. In aceasta clasa intra un numar mare de enzime cunoscute sub numele de dehidraze sau oxidaze. Transferazele = enzime care transfera anumite grupari de atomi ( CH3, NH2, PO3H2) de la un donor pe un acceptor. Acestea pot fi impartite in metiltransferaze si aminotransferaze

Hidrolazele = enzime care catalizeaza hidroliza unei legaturi chimice. ex : AB + H2O AOH + BH

Proiect realizat de:

Cartas Ana-Maria Ene Eduard Savin Cosmin

Clasa A XI a F