Relativismul moral si consecintele sale in plan politic Capitolul 1.CE ESTE RELATIVISMUL MORAL?

1.1.Etica si morala. Diferente terminolo ice.

Etica repre!inta teoria sau stu"iul filo!ofic al moralei# calitate in care se ocupa "e stu"iul principiilor# normelor si $alorilor morale# si# toto"ata# "e stu"iul ori inii# "e!$oltarii si %ustificarii continutului lor. Raspunsul pe care&l cauta etica este cum ar tre'ui sa actione!e in"i$i"ul in raport cu el insusi# cu societatea si rupul uman "in care face parte. (umele "isciplinei $ine "e la cu$antul rec et)os care inseamna o'icei# caracter# comportament si "e la lo os# care inseamna stiinta.Asa"ar# etica este stiinta "espre comportamentul uman# luat toto"eauna in raport cu ceilalti. In literatura contemporana termenul "e morala apare "in ce in ce mai putin# acesta fiin" inlocuit cu cel "e etica. Insa cele "oua elemente comporta "iferente terminolo ice si "e "efinitie specifice. *entru ca# "aca etica face referire la uni$ersul semnificatiilor# al sensurilor sau al comportamentului uman# morala in sc)im' se raportea!a la un ansam'lu "e %u"ecati ce pri$esc notiuni precum 'ine si rau# "estinate sa "etermine un anumit tipar comportamental. Asa"ar# cele "oua notiuni nu pot fi puse su' acelasi raport terminolo ic. Etica ne in$ata sa ne asumam li'ertatea "e a aprecia coerenta acestui uni$ers normati$ "esemnat "e morala in functie "e $alorile noastre. Deci# putem spune ca morala este o punere in practica a eticii# intr&un conte+t particular# social# politic si istoric. Le ile moralei nu sunt unele fi+e# pentru ca ceea ce a fost $ala'il ieri nu mai este $ala'il maine. Morala e$oluea!a o "ata cu sc)im'arile pro"use in societate# iar ea se aplica "iferit# in functie "e $arsta# clasa sociala# cultura sau ci$ili!atie. Morala este# a"esea# un su'iect "e conflict si ne o'li a la un "ialo permanent# ca sa ne punem in acor" trasaturile etice# care sunt a"esea "iferite. ,iin" un loc "e afront continuu# morala este astfel un factor "e pro res uman. Ea ne in$ata sa coe+istam# sa ne respectam# sa traim in armonie. Acestea se pot reali!a pe 'a!a unei etici ce are ca pi$ot# ca a+a# $alorile noastre. Deci# cum ar putea fi "efinita morala?. Dar etica?. Ele sunt ceea ce nu se poate fon"a pe stiinta# nici pe ratiune. *entru ca etica si morala sa e+iste# tre'uie sa e+iste elanul interior# emotia# pasiunea# "ra ostea "e a"e$ar# care ne pot face pe noi# oamenii# sa iesim "in noi insine# "easupra e oismului# sa a%un em acolo un"e "omnesc altruismul si "ra ostea. A'or"area pro'lemei normelor morale la ni$elul contemporan al e$olutiei sociale reclama luarea in consi"eratie a cator$a enunturi si anumea. (atura moralei. Morala este un prim factor "e ec)ili'ru in raporturile "intre oameni. Ea tin"e sa inlature /le ea %un lei/# le ea suprematiei celui mai tare# in prima instanta a celui mai tare "in punct "e $e"ere fi!ic. Oamenii sunt ine ali asa

cum i&a lasat natura. In lumea animala a supra$ietui este cel mai important lucru. Cei sla'i pier". Morala umana s&a rasculat impotri$a le ii celui mai tare. In mo" i"eal morala proclama "reptul la e+istenta al fiecarui in"i$i" iar norma %uri"ica a preluat acest principiu. In mo" special morala ii apara pe cei mai putin fa$ori!ati# pe cei mai $ulnera'ili in fata fortei. Morala apelea!a nu numai la ratiune "ar si la sensi'ilitatea umana# la resorturile "e soli"aritate cu cei aflati in suferinta si "ificultate. '. (ormele morale. In"eplinirea functiilor morale "e re lementare a raporturilor "intre in"i$i!i# "intre in"i$i!i si comunitate pentru a se reali!a ec)ili'rul "intre aceste entitati pe 'a!a in"atoririlor si "repturilor e ale presupune norme. (ormele morale constau in recoman"ari si0sau imperati$e. Unele norme morale sunt cate orice# sunt /porunci/. De e+emplu norma & / or"in/- / Sa nu furi/ Spre "eose'ire "e le ea "in stiinte sau "e le ea "in "omeniul "reptului le ea morala este mai la+a# aparent mai in a"uitoare. Ea apelea!a la simtul moral al "estinatarului# la responsa'ilitatea sa. Lasa sa se intelea a ca este facultati$a# ca ramane la latitu"inea in"i$i"ului 1colecti$itatii. "aca sa se sesi!e!e si sa raspun"a sau nu la c)emarea normei. Acest mo" "e functionare a normei morale permite interpretarea sa nu ca o constrin ere e+terioara# ci ca posi'ilitate "e optiune personala# ca e+presie a li'ertatii omului. Ceea ce este li'er asumat ca optiune incetea!a "e a mai fi constran ere. Se insinuea!a insa aici# in pro'lema optiunii# a ale erii intre posi'ilitati# inca o "ata /$iclenia/ ratiunii. Daca li'ertatea consta in "reptul ale erii atunci si aici este implicata si ascunsa o constrin ereconstrin erea ale erii# "isconfortul "eci!iei. De aceea multi prefera sa se calau!easca "upa "ispo!itii# "upa or"ine ce li s&au "at "in afara "ecat sa fie in situatia incomo"a "e a lua ei insisi )otariri. Optiunea morala este un "omeniu prin e+celenta re!er$at acestei "ificultati. *entru o a e$ita nu sunt putini aceia care se lasa la $oia intimplarii# a %ocului sanselor si renunta# "in como"itate la efortul "e a opera intre mai multe solutii. Morala si norma morala a'or"ea!a $iata nu numai "in perspecti$a esturilor po!iti$e# autentic morale ale oamenilor# "ar si "in cea ne ati$a# a actelor imorale. Imoralitatea este re$ersul moralei. Imoralitatea este pri$ita ca o /'oala/ sociala "aca pri$im moralitatea ca in"icator "e sanatate a societatii. Mai intalnim in $oca'ular in aceiasi familie "e cu$inte# termenii /amoral/ si /amoralitate/. Ele "efinesc# la urma urmei# o stare patolo ica# psi)opatolo ica# a unor in"i$i!i i!olati. /Amoralul/ nu este nici imoral# nici moral. El nu poate fi nici una nici alta# este lipsit "e etaloanele morale ale comportamentului. E+ista si o alta mala"ie in sfera moralei# pro'a'il# cu mult mai periculoasa "ecat imoralitatea insasi. Este ipocri!ia. Ipocri!ia este forma tipica a tra$estirii morale# a inselaciunii# a in"ucerii in eroare. Ipocri!a este a"$ersarul cel mai re"uta'il al moralei pentru ca ea este "uplicitatea insasi# este tra"area personificata. De ceea suntem in "rept sa calificam ipocri!ia "rept cel mai re"uta'il si prime%"ios a"$ersar al moralitatii. c. Distinctii si "i$ersitati in sfera moralei. Morala si mora$uri. Intre morala si mora$uri a entul "e le atura sunt normele morale. Ele e+prima in forma concentrata /oferta/ si / poruncile/ "octrinei pentru comportamentul "estinatarilor.

In timp# mora$urile sunt mai mo'ile# mai li'ere in miscari. Doctrinele sunt mai sta'ile si mai conser$atoare. Cu cat "iferenta "e ritm intre e$olutia mora$urilor si e$olutia conceptiei morale in $i oare se accentuea!a tot cu atat se a"anceste conflictul "intre morala si mora$uri. Aceasta il "etermina pe ilustrul orator roman Cicero sa e+clame# scar'it "e mora$urile "in $remea sa / O tempora2 O mores2 /. Atunci can" atin e apo eul incompati'ilitatea "intre principiile etice aflate inca "easupra ori!ontului si mora$urile in putrefactie incep ra$ele si tul'uratoarele cri!e morale. Reformele morale se petrec in asemenea epoci "e cri!a "e i"entitate morala a"anca. O alta impartire# con$entionala# fireste# a "omeniului moralei este in "oua sectiuni- /etica/ si /metaetica/. Etica se ocupa "e normele morale# metaetica "e principiile si "octrinele morale. ". Caracterul istoric al normelor morale. (ormele morale nu se situea!a in afara timpului. Ele "epin" "e parametrii care "etermina si confi urea!a colecti$itatile umane "in punct "e $e"ere cultural# economic# al structurilor sociale# etnic# reli ios# "emo rafic# al contactelor cu alte comunitati# a or ani!arii a"ministrati$e# al puterii militare# al mo"ului in care o comunitate sau alta pri$este pro'lemele li'ertatii# "in punct "e $e"ere al pon"erii "iferitelor eneratii in structura comunitatii etc. In fapt# toate articulatiile# "e orice en# al societatii sunt implicate. In profilul ei moral si toate aceste articulatii sunt mo'ile istoric# trec prin prefaceri mai mult sau mai putin lente# isi mo"ifica implicarile reciproce si# ca re!ultat final# influentea!a continutul si "imensiunile pro'lemelor etice ale comunitatii. e. Accesul normei morale la pu'lic. Morala se a"resea!a oamenilor pe "i$erse cai- proprii sau prin alte canale ale culturii. Artele# reli ia# "reptul sunt $e)icule "e prim or"in# "e prima importanta ale mesa%ului moral. E+perienta "e $iata# e+perienta traita este un factor "ecisi$ pentru receptarea# refu!ul sau corectarea mesa%ului moral. Aceasta e+perienta ii con"uce pe oameni sa faca "eose'ire intre comportamente "etesta'ile si comportamente accepta'ile# intre scopurile si strate iile care satisfac simultan ne$oile in"i$i!ilor si pe acele ale e+perientei "e $iata# pro$er' cu statut tipic "e norma morala. 3unul simt este mo"ul "e a"aptare sociala si comportament prin care morala si&a e+primat forta si $italitatea "e&a lun ul timpurilor. El este un prototip "e comportament moral si# toto"ata# este factor "e acumulare si conser$are a normelor morale perene. Tot 'unul simt este unul "intre filtrele care impie"ica inra"acinarea mo"elelor "e $iata noci$e pentru in"i$i" si pentru societate. Dupa aceasta trece in re$ista a enunturilor care stau la 'a!a "e!'aterilor asupra moralei in filosofia contemporana# propun mai "eparte o clasificare a tipurilor "e morala facuta "e catre Mi)ai Ralea1a. Morala simpatiei. *rincipalele elemente care sunt incluse in acet tip "e morala sunt# in $i!iunea filosofului roman# mila# compasiunea# altruismul si "e$otamentul. /In"iferent si pe "easupra oricarui sentiment# se poate a%un e la purtari filantropice# pe 'a!a conformarii la o re ula care prescrie ca o "atorie mecanica astfel "e actiuni/4# spune autorul. '. Morala eu"emonista. ,inalitatea acestui tip "e morala sta in pre!entarea placerii sau utilitatii ca reper ultim# si recur e la un in"i$i"ualism foarte pronuntat# astfel incat ceea ce&mi poate fi mie util "e$ine un imperati$ al moralei

eu"emoniste. Aristip "in Cirene este cel care a lasat cea mai pronuntata forma a acestei morale# prin formularea acelui imperati$ )e"onic care ne in"ruma sa ne traim clipa si sa o facem cat mai placuta si utila cu putinta. *entru aceasta morala eu"emonista# 'inele inseamna placere iar raul nu este altce$a "ecat "urerea. /Orice apreciere morala# e urmata "e o stare a rea'ila ori "e!a rea'ila. 3inele e insotit "e o stare "e constiinta placuta. Raul# "in contra# se masoara "upa un sentiment peni'il/5. c. Morala $italista. *oate fi consi"erata cea mai interesanta forma "e morala. Si asta pentru ca ea propune a'ro area oricarei forme "e "atorie# fie ea si morala. Asa"ar# pentru $italisti o anumita fapta morala nu este "eterminata nici "e $reun impuls altruist nici "e $reunul eu"emonist# care sa comporte placerea. Aceasta morala $italista are ca fun"ament "orinta "e a trai# elanul $ital# care "ispune "e foarte multa ener ie si care tre'uie trait. ". Morala ri orista. A fost propusa "e catre 6ant care a consi"erat ca orice fapta morala tre'uie sa ai'a la 'a!a o "atorie altfel ea isi pier"e $ala'ilitatea si calitatea. /Toata preocuparea lui 6ant a fost "e a eli'era )otararea noastra morala "e orice "epen"enta e+terioara# naturala...Lucran" "upa or"inele ratiunii# $ointa se eli'erea!a "e tirania continuturilor materiei. Ea nu poate asculta "e imperati$e ipotetice# ci numai "e cele cate orice# care im'raca forma unei le i uni$ersale- lucrea!a astfel incat ma+ima $ointei tale sa poata fi $ala'ila pentru o le e uni$ersala/7. Aceasta este morala 8antiana menita sa lupte impotri$a oricarei forme "e morala su'iecti$a# 'a!ata pe atractia afecti$a# fie ea simpatie sau placere. e. Morala $alorilor. A fost sustinuta "e catre Ma+ Sc)eler si (. 9artmann si se impotri$este in special formalismului 8antian. *rincipala sa asumptie arata ca continutul unei $alori morale este "eterminat "e e+istenta o'iecti$a# realista a acesteia. /Ca sa pot face o fapta 'una# tre'uie ca 'inele ca $aloare etica sa pree+iste...Valoarea nu o'li a# ci atra e/:. In inc)eierea acestei "e!'ateri cu pri$ire la "elimitarea ce tre'uie facuta intre morala si etica a"uc in prim plan $i!iunea lui *aul Ricoeur $i!a$i "e acest su'iect- /Morala tine "e or"inea imperati$ului# etica "e cea a optati$ului. Etica e+ista in limitele posi'ilitatii "e optiune# si nu in$ers# optiunea corecta sa "elimite!e spatiul moralitatii/;. 1.4. Relati$ismul moral si relati$ismul filosofic. Ce este relati$ismul moral? Recunosterea relati$itatii unei i"ei# a unui enunt nu inseamna relati$ism. Relati$ismul se refera la o asertiune care nu poate fi %u"ecata in sens propriu si o'iecti$ "ecat in cone+iune cu realitatea pe care incearca sa o e+plice. Relati$ismul apare apoi "eterminat "e trei elemente esentiale# si anume- $alorile la care se raportea!a sunt plurale si incompara'ile< rational noi nu putem "istin e intre $alori "iferite si# pentru ca nu putem ale e o $aloare sau alta# tre'uie sa ale em intre in"iferenta si saltul "e la o $aloare catre o alta. Si asta pentru ca cei mai multi "intre oameni consi"era ca "iferentele "e opinie si atitu"ine sunt firesti si nu le iau in "iscutie=.

Cati "intre noi nu am folosit e+presia /e relati$/# sau# mai mult# /totul e relati$/# cu pre"ilectie in momentul in care in ar umentatia partenerului "e "ialo nu mai puteam "epista $reun "efect. Este un mo" facil "e a re"uce impactul asupra propriei persoane si al mo"elului nostru mun"an al acceptarii $ali"itatii unui punct "e $e"ere ce nu se inte rea!a satisfacator acestui mo"el. Daca totul "epin"e "e relatia o'ser$atorului cu o'iectul o'ser$at# cum ar mai putea fi posi'ila o teorie inte ratoare# fie ea si in"i$i"uala# cu atat mai putin enerala. In lucrarea /Relati$itatea morala/ 11>?7. Da$i" @on $or'este "espre incapacitatea teoriilor a'solutiste "e a e+plica anumite "e!acor"uri intre con$in erile morale. El spune ca- /Relati$itatea morala este un in"iciu al plasticitatii naturii umane# al puterii cailor $ietii "e a "etermina ceea ce constituie o re!ol$are satisfacatoare a conflictelor "e moralitate care se intentionea!a sa fie re!ol$ate/?. *rincipala te!a a lui @on este urmatoarea- /...recunoasterea relati$itatii morale poate fi o parte a unei etici normati$e mai lar i si a filosofiei sociale# in asa fel incat# o "ata recunoscuta relati$itatea morala# ea poate fi inte rata in restul intereselor noastre morale/>. *entru o mai 'una ilustrare a relati$itatii morale# @on face o "istinctie intre intre urmatorii termeni- /ri )t centere" moralitA/# care plasea!a pe acelasi loc ceea ce fiecare in"i$i" uman pretin"e "e la celalalt# si /$irtue centere" moralitA/# care are ca si element central termenul "e /'ine comun/# specific tuturor mem'rilor unei comunitati umane1B. Asa"ar# relati$ismul moral pretin"e o pluralitate "e optiuni in"i$i"uale. Omul supus relati$ismului moral consi"era ca o actiune este in"reptatita pentru ca asa consi"era el ca tre'uie sa fie. *entru 3ernar" MaAo relati$ismul moral este o teorie cu pri$ire la natura moralitatii insasi. /Relati$ismul este o teorie re"uctionista# aproape tot atat "e pro$ocatoare ca si emoti$ismul# "ar mult mai usor "e aparat./11. Ma%oritatea in"itorilor $a" relati$ismul ca o ne are a realitatii# a /moralitatii su'iecti$e/# pe care MaAo o "efineste in urmatorii termeni- /Moralitatea asa cum e practicata efecti$ "e persoane particulare/14. Dar# continua autorul# ceea ce nea a intr& a"e$ar relati$ismul este a'solutismul sau realismul. A ne a ca e+ista $alori a'solute o'li a relati$istul ce fel "e lucruri sunt# in acest ca!# $alorile relati$i!ate & sunt ele con$entii# atitu"ini emotionale# raspunsuri con"itionate# elemente ale unei morale po!iti$e sau altce$a&# "ar nu&l o'li a sa spuna "e ce sau cum sunt ele ceea ce sunt# sa "ea o e+plicatie cau!ala. El poate lua toate aceste elemente ca fapte ultime cu pri$ire la starea sociala a omului# fara sa caute nici o alta e+plicatie. Este cel mai le%er lucru pentru acesta. Cil'ert 9arman incearca o clasificare a relati$ismului moral. El spune ca- /*rintre $ariatele conceptii care au fost calificate "rept relati$ism moral# e+ista trei $ersiuni plau!i'ile# pe care le $oi numi relati$ism moral normati$# relati$ism al %u"ecatii morale si relati$ism metaetic/15. Sa $e"em mai "eparte ce inseamna fiecare "intre aceste trei concepte enuntate "e autor. Relati$ismul moral normati$ spune ca "iferiti oameni# ca a enti# pot fi supusi unor $ariate e+i ente morale ultime# e+i ente consi"erante rele$ante# "eoarece acestea sunt pro"usul $ietii omului. In acest sens Ric)ar" 3ran"t afirma ca-

/Relati$ismul normati$ este acea conceptie care asertea!a ca ce$a este rau sau "emn "e a fi 'lamat "aca o anumita persoana & sau rup & cre"e ca e rau sau "emn "e a fi 'lamat/17. Relati$ismul %u"ecatii morale afirma ca %u"ecatile morale contin o referinta implicita la $or'itor sau la alta persoana# sau la un anume rup# sau la anumite stan"ar"e morale. Cu alte cu$inte relati$ismul %u"ecatii morale spune ca %u"ecatile morale sunt intot"eauna e ocentice# in sensul ca sunt mereu ec)i$alente cu %u"ecati care contin esentialmente termeni e ocentrici. O alta forma "e relati$ism al %u"ecatii morale spune ca %u"ecatile morale au sens numai in relatie "irecta cu o multime oarecare "e e+i ente sau cerinte morale. C). Ste$enson foloseste cu$antul /relati$ism/ pentru a e+plica acest lucru.1: *e o po!itie contrara lui Ste$enson se afla R. ,irt) care consi"era o anali!a ca /relati$ista/ "aca e o $ersiune a relati$ismului %u"ecatii morale "e tip e ocentric1;. Relati$ismul metaetic repre!inta pentru C. 9arman1= acea teorie care nea a ca e+ista intot"eauna o sin ura e$aluare morala corecta a unei pro'leme "ate. Acest tip "e relati$ism sustine ca# in ca!ul %u"ecatilor etice fun"amentale# nu e+ista o cale o'iecti$ $ali"a# rationala "e a "a "reptate# uneia# si nu celeilalte< prin urmare# "oua %u"ecati fun"amentale conflictuale pot fi la fel "e $ali"e. Mai "eparte C. 9arman trece la o trecere in re$ista a unei comparatii a celor trei $ersiuni "e relati$ism propuse "e el. Astfel el cre"e ca un emoti$ist# aparator al teoriei emoti$iste in morala# ar putea accepta relati$ismul metaetic pe moti$ul ca oamenii pot "iferi in ceea ce pri$este atitu"inile lor morale# fara a a$ea con$in eri semnificati$ "iferite# fara a fi rationat incorect# fara a fi fost pre%u"iciati sau fa$ori!ati. Un e+istentialist poate accepta relati$ismul moral normati$ pe i"eea ca fiecare persoana e supusa numai principiilor pe care le accepta. In sfarsit# un teoretician care este un o'ser$ator relati$ist i"eal poate accepta relati$ismul %u"ecatii morale fara a accepta relati$ismul metaetic# si asta pentru ca el poate presupune ca "oua %u"ecati morale realmente conflictuale nu pot fi am'ele corecte. Conclu!ionan"# afirma C. 9arman# e posi'il sa acceptam ca oricare "intre cele trei $ersiuni este corecta# fara a fi an a%ati fata "e ele. /E "e asemenea posi'il sa acceptam mai multe "intre aceste $ersiuni# fara a ca"ea in contra"ictie. Si# intr& a"e$ar# eu sunt inclinat sa le accept pe toate trei/1?. In ceea ce pri$este relati$ismul filosofic se poate spune ca forma ultima a acestuia este cea repre!entata "e po!itia su'iecti$ista a persoanei intii sin ular# corespun!ator careia eu sint sin urul stan"ar" posi'il pentru rationalitatea 1sau accepta'ilitatea morala# sau orice alta $irtute normati$a. con$in erilor# actiunilor mele. Aceasta este# fara in"oiala# o posi'ilitate. Si este le ata "e inca un e+emplu# mai "e ra'a mo"ern "ecit premo"ern# care ar putea sa e$i"entie!e rele$anta filosofica# nestiintifica a unor ca"re "e in"ire# anume cautarea unei e+istente autentice# autenticitate pe scurt ca fiin" constituti$a $ietii fiecaruia. Aceasta cautare# insepara'il conectata cu e+perienta mortii si cu e+perienta $ino$atiei a fost e+tensi$ "iscutata in ca"rul tra"itiei e+istentialiste# in lucrari

literare sau filosofice ale unor in"itori precum 6ier8e aar"# (iet!sc)e# 9ei"e er# Sartre si Camus. . Daca este a"e$arat ca noi insine suntem cei care /ne cream propria autenticitate/# si ca /nu este nimeni in afara "e noi insine care sa con"amne sau sa aprecie!e purtarea noastra/ in procesul constituirii acestei autenticitati 1> atunci nu ar tre'ui sa ne li%am pericolul ce se intre$e"e & cel al solipsismului. Daca eu sint masura propriei mele $ieti & a autenticitatii sale# a calitatii sale morale# sau orice altce$a & atunci sunt# intr&o anumita masura# sin ur in lume. Lumea este lumea mea. Din nou# si o astfel "e opinie poate fi sustinuta. A ar umenta in a"e$aratul sens al cu$intului impotri$a solipsismului nu e posi'il "oar pe 'a!e teoretice. In sc)im'# un ar ument serios ar tre'ui sa $ina "intr&o "eci!ie etica care sa )i"e!e $iata cui$a# care sa e+puna opiniile in"i$i"uale ale cui$a criteriilor normati$e pu'lice. Solipsismul este pasi'il "e a fi pro$ocat la o "e!'atere si c)iar respins "aca $alorile umane eneral acceptate incalca acest su'iecti$ism propus "e solipsism. Daca lumea o'iecti$a este $a!uta "in prisma acestor $alori si nu prin constiinta in"i$i"ului atunci solipsismul nu&si mai aseste ar umente "e sustinere. In lucrarea /Relati$ismul moral si consecintele sale/ An"rei Mar a4B e+pune "oua puncte "e $e"ere cu pri$ire la relati$ismul filosofic. Este $or'a "e po!itia afisata "e catre *aul ,eAera'en" si Ric)ar" RortA. In lucrarea sa /Cunoastere pentru oamenii li'eri/ *aul ,eAera'en" "esfasoara o filosofie relati$ista enerala. /Relati$ismul lui *rota oras & scrie autorul & este rational# caci ia in consi"eratie multimea tra"itiilor si $alorilor. El este ci$ili!at# caci nu a"mite ca mucil sat in care locuieste este 'uricul pamantului si ca morala sa particulara ofera criterii pentru intrea a umanitate....../41. Societatea li'era# care sa asi ure cetatenilor sai toleranta $i!a$i "e principiile lor# este posi'ila numai prin relati$ism. Aceasta este po!itia lui *aul ,eAera'en" care conc)i"e ca li'ertatea nu este compati'ila "ecat cu relati$ismul asumat. *ra matismul lui Ric)ar" RortA 1/,ilosofia si o lin"a naturii/. $ine "in i"eea conform careia a"e$arul nu este acea corespon"enta cu o realitate neplau!i'ila si reu "e "escifrat# ci ca pe un aspect con$ena'il satisfacerii intereselor noastre. Toto"ata# RortA "oreste sa clarifice ceea ce intele e el prin relati$ism# si anumefiecare con$in ere este la fel "e 'una ca oricare alta si a"e$arul este un termen ec)i$oc si are atatea semnificatii cate proce"uri "e %ustificare e+ista44. In continuare $oi mer e pe linia istorico&filosofica pentru a "elimita un"e incepe si cum s&a "e!$oltat "e&a lun ul acesteia conceptul "e relati$ism moral. Si $oi incepe in acest sens cu an"irea antica receasca si cu un principal e+ponent al ei# cu *rota oras. ,ilosoful rec# *rota oras "efineste sofistica "rept arta "e a "uca oamenii. *ro'lema morala s&a 'ucurat "e un interes "eose'it "in partea lui *rota oras. El isi incepe cartea sa# /Despre !ei/# cu urmatoarea propo!itie- /Omul este masura tuturor lucrurilor- a celor ce sunt ca sunt# a celor ce nu sunt# ca nu sunt. ,iinta este i"entica cu ceea ce apare cui$a/45. Asa"ar# are loc o trecere "e la omul )omeric# u$ernat "e !ei si cu o morala 'a!ata pe acceptarea "estinului# la omul atenian# care isi asuma raspun"erea actiunilor sale. *rota oras se aratase "ispus sa pre"ea pru"enta si 'unele sfaturi cu pri$ire la $iata "e familie si in

cetate. Lui *rota oras# care se autointitulase un profesor "e $irtute# *laton i&l opune pe Socrate# care $a!use in $irtutea lui *rota oras o multitu"ine "e a'ilitati care nu pot fi insa pre"ate "e la un om la altul# ele fiiin" inconsistente. Intre'area care se pune in le atura "irecta cu posi'ilitatea in$atarii $irtutii este urmatoareae+ista o sin ura $irtute uni$ersala capa'ila sa a"une toti oamenii su' aceleasi sentimente si principii sau e+ista o "i$ersitate "e $irtuti particulare? *rota oras# o'ser$a Socrate# $or'ea "e $irtuti ca "reptatea# intelepciunea# stapanirea# sfintenia# ca fiin" un tot# care constituie $irtutea ca atare. *ro'lema ar fi insa urmatoarea- $irtutea este ce$a unic# ale carei parti constituti$e sunt $irtutile particulare sau aceste $irtuti particulare nu sunt "ecat nume "iferite "ate aceluiasi lucru# care este $irtutea insasi. *rota oras cre"e ca $irtutile sunt ca partile unei fete in raport cu fata intrea a# ele sunt mai multe si caracteristice fiecarui in"i$i" in parte47. ,oarte multi oameni "esi cunosc "efinitia 'inelui# prefera sa faca raul / cunoscan" cele 'une# nu $or sa le faca "esi le e cu putinta# ci fac pe celelalte/4:. Omul se lasa a'atut "e la 'ine "e frica /celor neplacute/ sau se lasa antrenat la rau "in "orinta "upa /cele placute/. Dar omul supus unei astfel meto"e "e an"ire este supus unei i norante# si anume- ii lipseste stiinta masurarii. Aceasta este o te)nica a masuratorii# sau# "upa cum o numeste Socrate# o /aritmetica/ a placerilor# metretica4;. Metretica are la 'a!a princpiul conforma caruia- sal$area $ietii consta in a face o ale ere %usta intre placre si neplacere# intre /prea mult/ si /prea putin/# intre /mare/ si Dmic/# intre ceea ce este mai apropiat si ceea ce este mai "epartat. Sofistii# si in principal *rota oras# sunt primii filosofi care a"uc in ceea ce pri$este notiunea "e morala primele perspecti$e relati$iste# prin constatarea "eose'irilor "e mora$uri si pareri# "e la o cetate la alta sau "e la o societate la alta. *rota oras o'ser$a in acest sens "eose'irile "intre %u"ecatile morale impuse "e catre tra"itie sau "e catre popor# si reflectiile in"i$i"uale# rationale si critice "espre ceea ce este 'ine. El spune clar ca morala tra"itionala si implicit morala i!$orata "in popor este o con$entie utilitara# menita sa "uca la o ase!are a societatii# la un ec)ili'ru social. Si orice le e umana are un caracater con$entional- ea este opera celor ne$oiasi# "usmani ai superioritatii. Asa"ar# principiul sofist "upa care omul este masura tututror lucrurilor scoate la i$eala "oua conclu!ii# si anumea. omul ca masura ne"iferentiata $aloric a lucrurilor# actiunilor si optiunilor# un"e simplul sau 'un plac "e$ine "eo"ata unitatea "e masura# si '. omul pus# an"it si resimtit ca scop in sine# el insusi "e$enit $aloare suprema'inele. *entru a iesi "in acest impas in care sofistii a"usesera morala si posi'ilitatea formarii morale a omului# *laton ela'orea!a un mo"el "e e"ucatie inteles ca o reatie "irecta# "e la om la om# in afara "e orice te)nica "i"actica "e tip sofist. Contrapunerea lui Socrate in fata lui *rota oras a a"us in prim plan "e!acor"urile in care se !'ateau sofistii. Insa# in "ialo ul /Menon/ *laton reia intrea a pro'lema iar intre'area care se i$este este "aca $irtutea este un anume en "e cunoastere si ce fel "e cunoastere este aceasta. ,ara sa $rea *laton

a%un e sa ca"a in plasa relati$ismului# ela'oran" conceptul "e /presupunere a"e$arata/. Sa $e"em mai "eparte ce este aceasta si ce e+prima ea. Elementele cu care operea!a *laton sunt in esenta "oua# si anume- specia cunoasterii etice se manifesta ca si cunoastere si cunoasterea se "iferentia!a "upa mo"ul "e a se afla ce$a# "eci tine "e o'iectul sau materia "e cunoscut4=. In "ialo ul /Menon/ *laton ii atri'uie lui Socrate# cel mai in$ersunat a"$ersar al sofistilor# urmatoarea o'ser$atie-.../am uitat# ca niste cara )iosi# ca oamenii pot i!'uti foarte 'ine in ce fel si altfel "ecat calau!iti "e stiinta. De 'una seama# pe aceasta cale ne scapa noua felul in care oamenii a%un oameni "e 'ine/4?. Acest /altfel "ecat calau!iti "e stiinta/ consta in ceea ce *aton afirmase ca este presupunerea a"e$arata4>. El spune asa- /....intre'an"u&ne care este natura $irtutii# spunem ca pentru a actiona asa cum tre'uie# ratiunea este sin ura calau!a.......pentru 'una in"eplinire a unei actiuni# presupunerea a"e$arata nu e cu nimic mai pre%os "ecat cunoasterea rationala.../5B. Mai "eparte *laton "emonstrea!a ca presupunerile a"e$arate oscilea!a# sunt malea'ile si sc)im'atoare si nu au nici o $aloare pana nu sunt le ate printr&o /cantarire a cau!elor/ care sa le transforme in cunoastinte rationale statornicite cu caracter "e stiinta. Asa"ar# presupunerea a"e$araa nu este altce$a "ecat un sir "e i"ei care# "aca nu sunt sustinute printr&o relatie "e cau!alitate# isi pier"e $ala'ilitatea# raman fara acoperire# ca un pro"us al su'iecti$itatii. Asa cum se stie ma%oritatea "ialo urilor platoniciene il au ca persona% principal pe Socrate# al carui "iscipol a fost *laton. Mai "eparte $oi mer e pe po!itia lui 9e el51 care scoate in e$i"enta trei momente principale "in an"irea lui Socrate# si anume*rin Socrate# su'iecti$itatea an"irii a "e$enit constienta intr&un mo" mai "eterminat- /Dar Socrate n&a rasarit 'rusc ca o ciuperca# ci el se aseste in continuitate "eterminata "e epoca sa....El este punctul "e cotitura a spiritului in sine insusi.../54. /A$em aici "oua puteri opuse- una "intre puteri este "reptul "i$in# moralitatea o'iecti$a nai$a & $irtutea# reli ia# care sunt i"entice cu $ointa & traiul li'er urman" le ile in c)ip moral. Celalalt princpiu este# "impotri$a# "reptul tot atat "e "i$in al constiintei# "reptul cunoasterii# al li'ertatii su'iecti$e- aceasta etse ro"ul pomului cunoasterii 'inelui si raului# fructul cunoasterii prin sine# a"ica al ratiunii... Si astfel# su'iecti$itatea infinita & li'ertatea constiintei "e sine & si&a facut aparitia o "ata cu Socrate. /Eu tre'uie sa fiu a'solut pre!ent in tot ceea ce an"esc.../55. *e "e alta parte# Socrate este cel care a re"us a"e$arul a ceea ce este o'iecti$ la constiinta# la an"irea su'iectului- /*rincipiul lui Socrate este ca omul tre'uie sa "escopere in sine insusi "estinatia sa# scopul ultim al lumii# a"e$arul ceea ce este in sine si pentru sine.....Este reintoarcerea constiintei in sine# care e "eterminata ca iesire "in su'iecti$itatea sa particulara< tocmai prin aceatsa sunt inlaturate caracaterul acci"ental al constiintei# capriciul# ar'itrariul# particularitatea.....O'iecti$itatea este e+primata ca si sens al uni$ersalitatii< astfel a"e$arul este afirmat ca mi%loc# ca pro"us# sta'ilit prin an"ire/57. In ultimul ran" 9e el cre"e ca atunci can" este $or'a "espre morala /momentul principal este %u"ecata mea# intentia mea- latura su'iecti$a# opinia mea "espre 'ine este aici elementul precumpanitor. Morala inseamna ca su'iectul# in

li'ertatea sa# instituie "in sine insusi "eterminatiile 'inelui# eticului# "reptului si# afirman" "in sine aceste "eterminatii# suprima toto"ata aceatsa "eterminatie a afirmarii "e sine# astfel incat ele sunt $esnice# fiintan" in sine si pentru sine. Moraliatea o'iecti$a# ca atare# consta mai mult in faptul ca 'inele in sine si pentru sine era cunoscut si infaptuit....Morala su'iecti$a a"au a la aceasta reflectia# faptul "e a "a seama ca 'inele este acesta si nu altul. Moralitatea o'iecti$a e nai$a< insotita "e refle+ie# ea este morala su'iecti$a.../5:. In ceea ce pri$este spiritul politic si cetatea Socrate# prin $ocea lui *laton# "efineste "reptatea ca si arta "e a oferi fiecaruia ceea ce ii este necesar sufletului sau# "ar si "rept arta "e a reali!a 'inele comun al tuturor mem'rilor unei comunitati5;. Dat fiin" comple+itatea infaptuirii unui asemenea lucru# Socrate e "e parere ca tre'uie pornit "e la infaptuirea unei noi cetati in care practicarea "reptatii sa poata fi posi'ila. Daca 'inele comun ar fi i"entic cu 'inele particular aceasta reconstructie nu ar mai fi necesara# pentru ca in ca"rul unei cetati nu ar e+ista o "elimitare intre in"i$i" si cetate. Dar cum acest lucru este imposi'il "e reali!at# Socrate e "e parere ca e mai util# mai 'ine sa mer em pe i"eea reconstructiei unei cetati noi# in care 'inele comun sa fie compati'il cu cel particular. Intemeierea unei cetati are in $i!iunea lui Socrate trei fa!e ma%ore "e e$olutie# si anume- intemeierea cetatii sanatoase# numita si /cetatea porcilor/# intemeierea unei cetati purificate# numita si /cetatea ta'erei inarmate/# si & in final & intemeierea Cetatii ,rumusetii# a"ica intemeierea cetatii con"use "e filosofi5=. *entru filosof# la ori inea cetatii stau ne$oile umane# pentru ca fiecare om# fie el "rept sau ne"rept# are "i$erse ne$oi si are ne$oie toto"ata "e compania altor fiinte asemenea lui. Mer an" pe linia interesului personal al fiecarui om# a%un em rapi" la i"eea necesitatii unei cetati si implicit a 'inelui comun ca si factor "eterminant al 'inelui personal al fiecarui in"i$i". Con"ucerea unei astfel "e cetati nu&si mai are un sens "e e+istenta si asta pentru ca# afirma Socrate# fiecare cetatean al ei isi ale e arta sau profesia pentru care are cea mai mare in!estrare# "e$enin" astfel si foarte util cetatii. O astfel "e cetate este fericita pentru ca este "reapta si este "reapta pentru ca este fericita. Ea este "reapta fara macar ca $reunul "intre cetatenii sai sa fie interesat "e a practica "reptatea# si asta pentru ca "reptatea pro$ine c)iar "in insasi natura cetatii. Mer an" pe urmele i"eilor marelui sau maestru# *laton ar umentea!a ca omul nu este "rept "e 'una$oie# ci "oar silit "e le ile cetatii iar i!$orul "reptatii nu se afla in natura umana# ci in con$entie# sta'ilita "e cei multi. *entru ca nu e+ista un 'ine propriu al "reptatii care sa&i oriente!e pe oameni# apare ne"reptatea. Moti$ul esential ar fi acela ca toti oamenii consi"era in sinea lor ca este mult mai profita'ila practicarea ne"reptatii "ecat a "reptatii 1are loc aici o insiruire "e ar umente pra matice in fa$oarea "reptatii ca $irtute.. Toto"ata# filosoful este "e parere ca temeiul le ilor pre!ente la un moment "at intr&o cetate tre'uie sa fie natura. A%un an" in acest punct al "iscutiei "espre "reptate interesant este ca *laton se apropie "e sofisti atunci can" a%un e sa crea"a ca natura# ca temei al e+istentei le ilor# inra"acinea!a "reptul celui mai puternic "e a&l carmui pe cel mai sla'. De la aceasta i"ee ,rie"ric) (iet!sc)e isi $a /inalta/ intre sistemul sau filosofic 'a!at pe conceptul central "e Supraom. ,ilosofia ne ati$a a lui (ietsc)e a

"estramat orice fel "e le atura cu instanta la care participa toti# in"iferent "aca aceasta instanta se numeste Dumne!eu# morala sau ratiune. (e an" moralitatea el ne a insasi capacitatea omului "e a promo$a si "e a sustine "reptatea# a"e$arul# etc. sau orice alta $aloare uni$ersala. *entru filosof# morala este cea care a fasificat raporturile "intre 'ine si rau# rasturnan" $alorile si e+clu!an" no'letea# inclusi$ a sufletului< filosofia crestina este "e fapt# sustine (iet!sc)e# rasturnarea $alorilor in sensul ca cei sla'i au a%uns sa&i con"uca pe cei puternici< omul tre'uie sa "e$ina supraom# iar ca mo"el filosoful ni&l propune pe Earat)ustra< stiinta este incapa'ila "e un pro res real# in folosul umanitatii iar filosofii tre'uie sa intelea a ca "emersurile lor sfi"ea!a pro'itatea & acestea sunt cate$a "in i"eile esentiale ale filosofiei nit!sc)eniene5?. Sa $e"em insa ce insemna pentru filosoful erman Supraom- el este /...un tip "e suprema reusita in contra"ictie cu omul mo"ern# omul 'un# cu crestinii si cu ceilalti ni)ilisti......El este un tip relati$ uman# o noua formatie./5>. Asa"ar# Supraomul niet!sc)enian este o ne are a omului mo"ern# $a!ut ca e+ponent al omului "e la *laton si pana in epoca mo"erna. Este# spune (iet!sc)e# un mo"el al Vointei "e putere# este o Eterna Reintoarcere a I"enticului. *entru ,rie"ric) (iet!sc)e in"ifirent ca este $or'a "espre $alori morale sau "espre %u"ecata asupra istoriei nu e+ista "ecatio sin ura re ula si anumeafirmarea $ietii. Aceasta afirmare a $ietii presupune ca pro resul $ietii nu poate fi asi urat "ecat "e catre o casta superioara# un"e Supraomul este elementul primor"ial# in timp ce castei inferioare# repre!entata "e cei cu $ointa "e scla$i# ii re$ine munca fi!ica si "aruirea fata "e cei superiori. E+ista aici un anta onism e$i"ent- pe "e o parte este $or'a "e acea casta superioara# cu $ointa "e putere# ce tre'uie pri$ita mereu ca si scop in sine si# pe "e alta parte# acea clasa inferioara# e+ponentii careia sunt oamenii cu $irtuti me"iocre# carora le sunt "e"icate toate acti$itatile muncii fi!ice7B. Intr&un uni$ers in care /Dumne!eu a murit/# omenirea sin ura poate sa se reali!e!e "upa $oia ei# sin ura re ula pe care o aplica filosoful este afirmarea $ietii. Asa cum reiese "in lucrarea /Dincolo "e 'ine si "e rau/ mem'rii acestei lumi fara Dumne!eu intrupea!a toate $irtutile# "etin toate pri$ile iile# sunt unii pentru altii "oar scopuri. In aceasta lume sunt respectate toate re ulile "e 'una cu$iinta intre in"i$i!i# se pot a'tine reciproc "e la practicarea ofensei# a $iolentei# a %afului pot recunoaste $ointa semenului e ala cu a lor. Asa"ar# aceasta este lumea in care Dumne!eu nu e+ista si pe care (iet!sc)e a $a!ut&o perfecta. Dar# spune autorul# fata "e cei cu /$oita sla'a/ cei cu $oita "e putere se poarta /"incolo "e 'ine si "e rau/# in afara oricariei morale. Insusi (iet!sc)e si&a propus suprimarea oricarei morale# "orin" o morala a fortei $itale# a 'ucuriei "e a trai# si asta in paralel cu nimicirea moralei scla$ilor. *entru a lamuri mai 'ine "e ce Dumne!eu a murit# "e ce este necesar a'an"onul transcen"entei "i$ine si a moralei isipirate "e ea# (iet!sc)e scrie lucrarile /Amur ul i"olilor/71 si /Antic)rist/74. *rin acestea "oua el $rea sa "arame acea tenace ilu!ie care I&a impie"icat pe oameni sa ramana cre"inciosi pamantului# ama iti cu fa a"uinte false "espre )imerica lume "e "incolo# pe care crestinismul o promo$a. In aceasta incercare filosoful $a a%un e sa apostrofe!e casta preotilor# otra$itorii ai $ietii si otra$iti ei insisi# "upa cum ii numeste el.

Acesti preoti au a%uns sa prin"a# ca intr&o men )ina# sufletul omenesc si sa&l supuna resemnarii# l&au o'li at sa in enun )e!e in fata mortii. Tot ei sunt si cei care au in$entat conceptul "e li'er ar'itru# pe care (iet!sc)e il $e"e ca cel mai ticalos "intre toate artificiile teolo ilor# menit sa faca omenirea raspun!atoare in sensul lor# a"ica "epen"enta "e ei. *reotii sunt cei care au initiat /$ec)ea psi)olo ie/ prin care "oreau sa o'tina# fie pentru ei# fie pentru Dumne!eu# "reptul "e a pe"epsi# "e a asi $ino$ati printre oameni. In locul acestei psi)olo ii $ec)i# (iet!sc)e $a propune o alta# si anume pe cea a Supraomului. *remisa acestei noi psi)olo ii era c)iar postulatul mortii lui Dumne!eu- "aca Dumne!eu este mort# atunci orice este posi'il iar li'erul ar'itru nu&si mai are nici o ratiune "e e+istenta. Si asta pentru ca Supraomul# omul superior isi este siesi Dumne!eu# este li'er la mo"ul a'solut# in"epen"ent "in toate punctele "e $e"ere# puternic si fericit. /Intrucat# nu mai e+ista o pro$i"enta care sa con"uca "estinele# iar omul nu se mai poate incre"inta nici unei alte puteri a altcui$a# omul tre'uie sa&si ia intre ul "estin in propriile maini. Ce este# asa"ar# "e facut? Luati )otarari "e lun a "urata in pri$inta meto"elor# pe secole inainte2 & caci con"ucerea $iitorului omenirii tre'uie sa incapa o"ata si o"ata pe mana noastra2/75. Asa"ar# se anunta o lume a Supraoamenilor un"e $ointa "e putere este sin ura ratiune "e a trai. Aceasta morala $italista# "upa cum o numea Mi)ai Ralea77# nu este altce$a in fon" "ecat o atitu"ine "e in"iferenta fata "e orice fel "e "atorie- /este o morala fara o'li atie si fara "atorie/7:. (iet!sc)e $e"e in centrul acestei morala $italiste omul plin "e $iata care stran e putere pentru a instaura o noua or"ine "ura# fara crutare# care nu "uce la enero!itate# ci la cucerire# la imperialism. De"ucti'il# apare o noua scala a $alorilor# cele $ec)i# sunt inlouite cu altele care promo$ea!a "uritatea# suprimarea# e+ploatarea# cultul fortei si cura%ul in con"itiile luptei "ure. (o'letea# in"epen"enta sau "emnitatea sunt cate$a "in $alorile proclamate "e catre filosoful erman. /Dar toate acestea capata un sesn straniu# antiuman# atunci can" in fun"amentarea lor se porneste "e la te!a preconceputa a conflictului "intre in"i$i" si societatea# "intre cei /tari/ si cei /sla'i/# "intre /eu/ si /umanitate/....Umanitatea este le ea fun"amentala a naturii noastre# norma morala# ce se impune mai presus "e orice. Acel /Eu/ unic si su$eran "e care $or'ea (iet!sc)e nu e "ecat un mit# o formula retorica# ran"iloc$enta# "ar care nu corespun"e realitatii si aspiratiilor noastre profun"e.../7;. Asa"ar# i!$orul $ietii si moralitatii umane sta in natura# iar morala Supraomului nu este "ecat o fortare a naturii# o a'"icare "e la sensurile profun"e ale e+istentei. (iet!sc)e respin e moral crestina# intemeierea metafi!ica a moralei propusa "e 6ant# el respin e toto"ata si morala simtului comun# ce a$ea la 'a!a e+istenta unor principii morale uni$ersal $ala'ile. El a fost si un a"$ersar acer' al "emocratiei- "repturile e ale si in"atoririle e ale a tuturor oamenilor era o fantasma e+a erata pentru (iet!sc)e. Omul no'il# puternic isi faueste propria sa re ula morala# i"ee contrara "emocratiei. Si asta in timp ce ceilalti# oamenii sla'i# tre'uie sa se conforme!e unor norme morale propuse "e cei cu $oita "e putere. *rincipiul e alitatii in "repturi a oamenilor precum si i"eea soli"aritatii sunt $a!ute

"e filosoful erman ca niste pro"use noci$e ale crestinismului. Miscarile politice "emocratice nu sunt "ecat e+presia spiritului crestinismului# este "e parere el. Dar care au fost consecintele unei astfel "e po!itii# a acestei suprimari a "emocratiei? /De fapt# intre'area le itima este urmatoarea- se lea a fascismul "e filosofia lui (iet!sc)e sau & mai curan" & "e filosofia lui 9e el? ....C)iar "aca fascismul erman are in C)am'erlain# *aul "e La ar"e si @a ner personalitati care ser$esc in mo" i"eal cunoscuta sa a"miratie fata "e sine insusi# (iet!sc)e & "esi strain "e po!itiile acestora & nu a fost nici el scutit "e incercari c$asi&oficiale "e a fi acomo"at spiritului totalitar/7=. Asa"ar# fascismul era un /stri at "isperat al milioanelor "e oameni oprimati/7? iar opera lui (iet!sc)e era /incarnarea/ acestui fel "e a an"i. Rasa superioara ermanica era un sinonim pentru Supraomul niet!sc)enian. Insa spre "eose'ire "e filosoful care sustinea un anti&crestinism cate oric# "i$i!an" ener iile $itale# natioanl&socialismul erman "eclara ca sin ura reli ie este rasa. Dat fiin" ca fascismul implica un cult real si o aser$ire fata "e trecut# esenta omului numai este li'ertatea# ci un fel "e inro'ire si o supunere oar'a# iar opera lui (iet!sc)e promo$a o reintorcere spre trecut si suprimarea $alorilor crestine. (umitorul comun al celor "oua puncte "e $e"ere# cel niet!scnian si cel fascist este i"eea /recuperarii unei lumi pier"ute/7>. In conclu!ie# se poate afirma ca o"ata cu filosofia lui (iet!sc)e se sfarseste pe "eplin era "ominatiei moralei crestinismului si incepe# toto"ata# o noua era- cea a afirmarii omului ca propria lui $aloare# renuntarea la $alorile un"e "reptatea si e alitatea au un loc "e frunte. Afirmarea $ietii este in"emnul noii epoci initiate "e filosoful erman. Si# "aca in secolul al&FIF&lea acest tip "e an"ire era o 'a!a soli"a a filosofiei occi"entale# pentru secolul al&FF&lea apare o noua an"ire- cea relati$ista# i!$orata "in su'iecti$ism# pra matism si in"i$i"ualism. 1.5. Amploarea conceptului in filosofia americana a secolului al&FF&lea. Sa $e"em mai "eparte cum a e$oluat aceasta noua perspecti$a asupra lumiiperspecti$a relati$ista# si care au fost cei mai importanti e+ponenti ai sai. Dupa cum afirmam in inceputul acestui capitol# relati$ismul a fost "efinit "in prisma a trei elemente primor"iale# si anume- pluralitatea $alorilor# incomensura'ile si incompara'ile< nu e+ista o cale rationala "e a "istin e intre "oua $alori "iferite si# cea "e&al treilea element este incapacitatea omului "e a "eci"e rational 8intre $alori care pornesc "e la premisa ri$alitatii lor. *entru Maurice Man"el'aum relati$ismul este acea conceptie "upa care /asertiunile nu pot fi %u"ecate "rept a"e$arate sau false in ele insele# ci tre'uie %u"ecate astfel cu referire la unul sau mai multe aspecte ale situatiei totale in care ele au fost facute/:B. An"rei Mar a consi"era ca relati$ismul a a$ut cea mai mare si profun"a amploare in ultimele "oua "eca"e in filosofia americana. Relati$ismul ca para"i ma filosofica a pornit "e la intuitionismul si situationismul lui @illiam Games # mer an" mai "eparte in emoti$ism si in pra matism# asin"u&si forma "efiniti$a in filosofia co niti$a a lui @itten stein.

*entru a $e"ea cum a e$oluat acest relati$ism# tre'uie inainte "e toate sa e+plicitam fiecare curent filosofic "in care acesta a luat nastere si sa&i intele em sensurile. Utilitarismul este acel reper filosofic care sustine ca %u"ecatile prin care surprin"em calitatea unui lucru "e a fi 'un $or'esc "e fapt "espre proprietatea acelui lucru "e a pro"uce un 'ine. Asa"ar# 'inele este asimilat in conceptul "e util iar functia %u"ecatilor morale este "e a enunta ra"ul "e utilitate al unui anumit lucru:1. Utilitarismul a plecat "e la )e"onismul lui Epicur enuntat in propo!itia /placerea este scopul $ietii/. *entru a a%un e la fericire tre'uie mai intai "e toate sa traiesti atara+ia# a"ica acea stare "e liniste sufleteasca# "e seninatate ca i"eal moral. *ornin" "e la aceste lucruri enuntate "e catre Epicur# un alt e+ponent al utilitarismului# Go)n Stuart Mill# afirma ca principiul celei mai mari fericiri tre'uie sa fie utilitatea. *otri$it acestui enunt actiunile oamenilor sunt 'une "aca a"uc fericire si# sunt rele "aca pro$oc nefericire. Atunci can" "efineste fericirea Mill este in asentimentul anticilor- fericirea consta in placere sau in a'senta "urerii iar nefericirea in "urere sau a'senta placerii# iar omul are un sin ur scop# acela "e a o'tine placerea si "e a e$ita suferinta. Asa"ar# pentru utilitarism si a"eptii sai fericirea consta in e$itarea suferintei si in satisfacerea placerilor. Suma acestor placeri# in"iferent "e natura acestora# "etermina fericirea. *ra matismul a "o'an"it importanta "eose'ita# "e$enin" c)iar popular# prin scrierile lui @illiams Games. /Restran erea semnificatiei termenilor la consecintele in e+perienta sen!oriala# a a"e$arului la utilitatea ime"iata./:4 a acti$at critici in filosofia americana "e sfarsit "e secol FIF. *otri$it filosofiei lui Games# utilitatea unui lucru sau a unui fenomen "e$ine criteriu "e e$aluare al oricarei acti$itati umane. Un lucru este a"e$arat "aca el se "o$e"este a fi util# a$anta%os unui anumit in"i$i" "intr&o anumita comunitate# asta ar fi principiul ultim "e la care pleaca pra matismul. Emoti$ismul# o alta sursa importanta a relati$ismului# afirma ca# intrucat $alorile morale nu pot fi $erificate e+perimental# ele nu sunt nici a"e$arate si nici false si nu au o semnificatie o'iecti$a# e+terioara in"i$i"ului. ,un"amentul acestor %u"ecati morale nu poate fi "ecat unul emoti$# e+primat "e intentiile si "orintele celui care le enunta:5. Toto"ata relati$ismul si&a tras se$a "in pluralism "ar nu poate fi confun"at cu acesta si asta pentru ca pluralismul# asa cum a fost $a!ut el "e catre initiatorul acestui curent# Io)annes Alt)usius# este o /communitas communitarum/# a"ica o comunitate "e comunitati# un"e multitu"inea "e $alori si "e perspecti$e# uneori ri$ale# sunt elemente importante:7. ,ilosofia analitica# lin $istica si co niti$a a lui @itt enstein# premer atoare "e asemenea a relati$ismului# nu propune teorii sau e+plicatii filosofice# ci mai "e ra'a a"una laolalta o'ser$atii care amintesc "e folosirea efecti$a a lim'ii# "upa cum afirma insusi autorul /Tractatus&ului lo ico&p)ilosop)icus::. ,ilosofia# este "e parere filosoful# implica folosirea lim'ii in feluri "iferite "e cele o'isnuite# astfel incat se a%un e la conclu!ia ca folosirea filosofica a lim'ii este

ra"ical "iferita "e folosirea sa o'isnuita. La fel stau lucrurile si in ca!ul moralei# spune el. /@itt estein era incre"intat ca sistemul lim'ii# ce contine cunoasterea noastra# este structurat "e o seama "e optiuni profun" filosofice# ce nu se lasa rationali!ate complet.....El pleaca "e la premisa conform careia realitatea $ietii umane este mi%locita "e lim'a../:;. Dar aceasta lim'a nu este altce$a "ecat un %oc ce are la 'a!a niste re uli# este /un %oc "e $or'ire/# specificat "e re uli ramaticale# care ne trimit spre un plan un"e se intersectea!a cu re ula "e interactiune "intre $or'itor si ascultator. Asa"ar# orice e+primare $er'ala face parte "in acest %oc al $or'irii# iar re ulile acestuia tin "e /forma "e $iata/. /,orma "e $iata/ con"itionea!a /realitatea/ pe care oamenii o recunosc si se inca"rea!a intr&un sistem "e ipote!e in functie "e care ei isi procura %ustificari# iau "eci!ii# etc./:=. Asa cum spuneam relati$ismul si&a asit "esa$arsirea in filosofia americana a secolului al&FF&lea. Mai precis# in opera unor e+ponenti "e seama ai curentului# printre care amintesc- *)ilippa ,oot# Cil'ert 9arman# Da$i" @on si Ric)ar" RortA. A$an" 'a!e teoretice suficient "e puternice# si alaturat unei culturi li'erale 'ine "eterminate# relati$ismul a capatat o amploare "esa$arsita mai ales "upa anii D;B# in Statele Unite. *entru *)ilippa ,oot principala asumptie a relati$ismului este- /E+ista %u"ecati morale care sunt consi"erate a"e$arate intr&un conte+t si false in alt conte+t/:?. Relati$ismul pentru ,oot nu este altce$a "ecat o i"ee a filosofiei naturale# un"e oamenii consi"era ca "i$ersitatea opiniilor este un lucru natural si nu mai tre'uie "iscutat. Cine$a ar putea an"i ca a spune "espre un anumit o'iect ca /are culoarea rosie/ inseamna "e fapt a spune ca o'iectul in cau!a /este $a!ut ca a$an" culoarea rosie "e catre cei mai multi/# uitan" ca atunci can" suntem intre'ati "espre culoarea unui o'iect pri$im o'iectul respecti$ pentru a $e"ea ce culoare are# si nu pentru a estima reactia celorlalti# felul in care ei ar putea $e"ea o'iectul in cau!a ,aptul ca cine$a nu "escrie in fapt propria reactie "e a"miratie atunci can" afirma ca o anumita persoana este frumoasa este rele$at prin aceea ca cel care face afirmatia poate a"mite la un moment ca el insusi e suscepti'il "e a comite o reseala in %u"ecata# iar ca afirmatia sa nu "escrie reactia comunitatii se poate "emonstra "eoarece el poate acu!a la un moment "at comunitatea in cau!a ca reseste. Lim'a%ul acestui tip "e %u"ecati nu este atat "e saracacios incat sa cuprin"a numai "escrierea unor reactii. El lasa loc suficient pentru i"eea "e a arata ce$a# c)iar "aca nu pentru a con$in e sau a "emonstra. O persoana care a%un e sa emita anumite %u"ecati prea ciu"ate poate fi i norata sau i se poate spune ca este "eplasata# sau ca si&a pier"ut mintile. *e "e alta parte insa unele "in afirmatiile sale# insotite sau nu "e e+plicatii# pot fi consi"erate instructi$e "e catre semeni. Relati$ismul unei %u"ecati consta in faptul ca pentru a putea sa operam cu conceptele&c)eie ca si concepte# a"ica atri'uin"u&le un ni$el "e o'iecti$itate si "e reflectare a a"e$arului e ne$oie "e o perceptie sau reactie impartasita cu pri$ire la acestea. Daca aceasta con"itie nu este in"eplinita este imposi'il sa $or'im "e /rau/ si /'un/# / resit/ si /corect/ cum o facem "e o'icei# si prin urmare este lipsit "e temei sa spunem ca %u"ecatile si

opiniile mem'rilor altui rup care au reactii mult "iferite "e ale noastre sunt resite. Daca insa facem referire la alta societate atunci tre'uie sa $or'im "espre ce este /a"e$arat/ "upa stan"ar"ele lor sau "upa ale noastre# fara a a$ea nici cea mai mica pretentie ca stan"ar"ele noastre sunt cele corecte. relati$ismul poate functiona# este %ustificat intr&o anumita !ona "aca toate a"e$arurile su'stantiale "in !ona respecti$a "epin" "e un set sau altul "e stan"ar"e posi'ile. (e putem "a astfel seama ca si su'iecti$ismul in"i$i"ual poate fi o forma a relati$ismului moral 1pro'a'il insa il putem consi"era un ca!&limita.. C)iar "aca a"e$arul %u"ecatilor morale nu este "epen"ent "e stan"ar"ele comunitatii locale# acesta 1a"e$arul su'stantial. poate "epin"e "e stan"ar"ele in"i$i"ului. In acelasi fel stau in fapt lucrurile si in teoriile emoti$iste si prescripti$iste# "in moment ce acestea nea a e+istenta unor criterii o'iecti$e# sau al oricarei meto"e o'iecti$e prin care "iferentele ra"icale intre principiile morale "e 'a!a ale in"i$i!ilor ar putea fi solutionate. Se poate tra e "e aici conclu!ia ca atunci can" se "iscuta "espre implicatiile relati$ismului propo!itiile /Daca cine$a cre"e ca face raul atunci el face un lucru rau/ si /Daca cine$a cre"e ca face 'inele atunci el face un lucru 'un/ tre'uie tratate separat. ,aptul ca cine$a care ipso facto actionea!a impotri$a propriei constiinte face raul nu poate fi# cre"# ne at. Cine$a ar putea spune ca nu e+ista o a'atere mai e$i"enta "e la morala "ecat aceea ca cine$a sa se pre ateasca sa faca ceea ce consi"era ca este rau. Un asemenea om este ca un arcas care nici macar nu incearca sa nimereasca tinta# el are cele mai sla'e sanse sa faca ceea ce este 'ine comportan"u&se intr&un mo" pe care il consi"era ca fiin" rau. Vointa sa urmea!a raul si este prin urmare o rea $ointa. Aceasta te!a nu are in fapt nimic "e a face cu relati$ismul si tre'uie sa fie acceptata "e non&relati$isti si "e relati$isti "eopotri$a. Daca un relati$ist 13. are principii conform carora actiunea F este resita0rea# "ar actiunea F este ceruta "e conceptia "espre morala a unui alt in"i$i" 1A.# ce $a putea spune 3 "espre actiunea F intreprinsa "e catre A? *utem presupune ca in afara "e faptul ca A consi"era ca F se %ustifica0este ceruta pentru el nu e+ista alte moti$e care sa&l faca pe 3 sa afirme ca F intreprinsa "e A este ce$a corect si nu ce$a resit# ce$a 'un si nu ce$a rau. Cum ar putea constiinta lui A sa influente!e %u"ecata lui 3 intr&un asemenea ca!?. DDAHuino ne&ar putea spune ca A a facut raul "atorita faptei pe care a comis&o# "ar poate un relati$ist sa spuna acelasi lucru? Raspunsul "epin"e# cre"# "e pro'lema inocentei sau a culpa'ilitatii cui$a care are con$in eri morale "istincte "e ale celorlalti. DDAHuino# ca si Aristotel# face "iferenta intre i noranta in sine# ca necunoastere a faptelor concrete care a"esea nu&l in$ino$ateste pe cel in cau!a# si i noranta in "omeniul le ii morale# care&l in$ino$ateste intot"eauna. Sta in puterea fiecaruia sa se impotri$easca unei constiinte aflate in eroare# si "aca nu o face aceasta e pentru ca nu $rea sa urme!e a"e$arul. In"i$i"ul poate "eci sa fie 'lamat c)iar atunci can" urmea!a lasul constiintei# el fiin" $ino$at pentru ca are acea constiinta. Acum sa pri$im si "in perspecti$a relati$istului. Spre "eose'ire "e "DAHuino el nu poate spune ca a"e$arul poate fi $a!ut "e catre toti cei care "oresc sa&l $a"a# pentru ca el ca

relati$ist nea a e+istenta unor criterii o'iecti$e uni$ersale in pri$inta a"e$arului moral. Deci "aca $a spune ca A face raul can" intreprin"e actiunea F# "upa ce a a"mis "e%a ca A ar resi "aca s&ar impotri$i propriei constiinte si nu ar intreprin"e&o atunci $a tre'ui sa recunoasca faptul ca "esi orice ar face A este rau acesta nu a ca!ut in aceasta capcana morala "in $ina sa. Am putea presupune ca A ar fi putut sa&si sc)im'e opiniile le ate "e morala si poate ca ar fi in continuare posi'il sa si le mo"ifice# "ar 3 nu poate spune lucrul acesta. Spre "eose'ire "e "DAHuino el nu poate sa afirme ca cine$a care are asemenea opinii e $ino$at ca nu a "orit sa cunoasca a"e$arul sau ca nu a facut suficient "e mult ca sa&l "escopere. *rin urmare A nu este culpa'il pentru ca si&a pastrat opiniile si "in acest moti$ nu este $ino$at "e "ilema morala in care se afla. *utem conc)i"e spunan" ca# "in ratiuni "e or"in practic# ar fi mai 'ine ca cel putin pentru moment sa nu ne propunem sa "eci"em "aca relati$ismul moral este sau nu intemeiat# ci sa reluam anali!a lucrurilor "e la inceput:># o re an"ire a sistemului "e an"ire a intre ii umanitati. Aceasta este# succint# po!itia lui *)ilippa ,oot in ceea ce pri$este relati$ismul moral. Un alt interpret important al relati$ismului este Cil'ert 9arman care isi ar umentea!a po!itia prin "oua cerinte esentiale# si anume- nu e+ista principii morale uni$ersale si# cea "e&a "oua cerinta# se cu$ine sa actionam in acor" cu principiile rupului la care am a"erat & "ar am'ele po!itii spune el tre'uie re$i!uite cu alternati$e mai 'une in ca"rul relati$ismului;B. *entru 9arman relati$ismul moral inseamna o recunoastere a unei anumite impre%urari sociale ca %u"ecata morala este a"optata in functie "e un anumit acor" inauntrul unei anumite comunitati umane# iar acest tip "e relati$ism# continua autorul# nu e+clu"e recunoasterea impre%urarii ca unele principii morale "intr&o anumita comunitate sunt mai 'une "ecat altele si ca e+ista stan"ar"e o'iecti$e pentru e$aluarea moralitatilor;1. 9arman este cel care intro"uce pentru a e+prima acest lucru si notiunea "e /%u"ecata interioara/# $a!uta ca o relatie ce se sta'ileste in mo" "irect si o'iecti$ intre a ent si actul sau# actul "eterminat "e el- /Eu $reau sa "istin folosirea cu$antului resit pentru a spune ca o situatie sau actiune particulara este resita# "e folosirea cu$antului pentru a spune ca este resit ca cine$a sa faca ce$a anume. In primul ca!# cu$antul resit este folosit pentru a e$alua un act sau o situatie. In ca!ul al "oilea el este folosit pentru a "escrie o relatie "intre un a ent si un act.../;4# numai acest tip "e %u"ecata# cea "in urma# este o %u"ecata interioara# o %u"ecata care este relati$a la un set "e principii impartasite "e o anumita comunitate "e in"i$i"ualitati. Da$i" @on trece in filosofia sa la relati$i!area 'inelui moral# ar umentan" ca teoriile a'solutiste nu sunt capa'ile "e a e+plica anumite feluri "e "e!acor"uri si "i$ersitatea %u"ecatilor morale. El afirma ca- /,iintele umane au ne$oi "e a re!ol$a conflictele interne "intre cerinte si "e a re!ol$a conflictele interpersonale# "e interese. Moralitatea este o creatie sociala care se constituie in raspuns la acele ne$oi.;5/ Asa"ar# relati$itatea %u"ecatilor morale este pentru @on un in"ice al plasticitatii naturii umane si este aparatorul sustinut al relati$ismului moral 'a!at pe teoria a"e$arului coerenta care afirma ca -/ A"e$arul unei propo!itii consta in suportul

intre al restului teoriei care il contine/;7. *entru @on morala se spri%ina pe acor"ul intern con$enit "e mem'rii unei comunitati "e in"i$i"ualitati# "ar permite totusi si e$aluari o'iecti$e ale moralei# situate "incolo "e aceasta comunitate# si# implicit# "e acor"ul con$enit "e mem'rii ei. *entru ilustarea mai e+acta a relati$itatii morale @on intro"uce "oi termeni cu care operea!a# si anume- morala 'a!ata pe /'inele comun/ al mem'rilor unei comunitati "ate# si# cel "e&al "oilea termen# este acea ten"inta a fiecarui in"i$i" "e a pretin"e "in partea altui in"i$i" un anumit lucru. Te!ele enerale ale e+punerii lui @on sunt urmatoareleI (u e+ista o sin ura moralitate a"e$arata< I ,ilosofia morala tra"itionala sufera "e necunoasterea normelor morale ale culturilor estice< I Domeniul e+pansi$ al eticii normati$e are ne$oie "e cone+iuni cu o meta&etica re$i orata. @on $rea sa uneasca meta&etica si te!a relati$itatii moralei# trecan" astfel la ela'orarea unei ar umentari in fa$oarea relati$itatii morale. El proce"ea!a mai intai la respin erea setului "e asertiuni ale /o'iecti$ismului moral/# in"ican" "i$ersitatea cre"intelor si con$in erilor morale ce stra'at societatile prin apel la cunostintele "e etica comparata# sociolo ie si antropolo ie. Autorul face apoi o "istinctie intre moralitatea a+ata pe $irtute 1$irtue&centere" moralitA. si moralitatea a+ata pe "repturi 1ri )ts&centere" moralitA.. Moralitatea a+ata pe $irtute acor"a un loc central conceptului "e 'ine comun al tuturor mem'rilor comunitatii. 3inele comun este cu putinta si este partial "efinit "e un mo" "e $iata in care toti mem'rii comunitatii cooperea!a pentru o'tinerea lui. Viata in comun 1t)e s)are" life. este este "efinita "e un sistem "e roluri care specifica ce contri'utie a a$ut fiecare mem'ru la sustinerea acelei $ieti. Virtutile sunt i"entificate in calitatile necesare pentru in"eplinirea rolului in"i$i"ual# respecti$ pentru contri'utia la succesul 'inelui comun. Moralitatea a+ata pe "repturi nu acor"a un loc central 'inelui comun si $ietii in comun. Mai "e ra'a ea e$i"entia!a notiunea "e "rept pe care fiecare mem'ru al comunitatii este in"reptatit sa&l pretin"a "e la ceilalti. Le aturile morale ale comunitatii sunt fon"ate pe respect reciproc# "emonstrat prin recunoasterea "repturilor in"i$i"uale# "repturi precum cel la li'ertate# proprietate si 'unastare. *rima "e moralitate o ilustrea!a $ec)ii reci# a "oua o ilustrea!a europenii mo"erni. A"ucan" in "iscutie cele "oua tipuri "e moralitate & cea a+ata pe $irtute si a+ata pe "repturi & @on ar umentea!a te!a "upa care /e+ista "iferente intre con"itiile a"e$arului ce pot fi atri'uite preceptelor morale intemeiate pe moralitatea $irtutii si cele care pot fi atri'uite preceptelor morale intemeiate pe moralitatea "repturilor. Cu alte cu$inte# sustin ca putem $or'i "e relati$itate morala atunci can" pri$im in interiorul fiecarui tip "e moralitate ca si atunci can" comparam cele "oua tipuri./ Conclu!ia la care a%un e Da$i" @on este urmatoarea- /De&a lun ul acestui capitol am incercat sa relatione! esecul teoriilor a'solutiste in e+plicarea unui anumit tip "e "e!acor"uri si aparenta "i$ersitate a cre"intelor morale cu "ificultatile enerale pe care le&am i"entificat ... Ceea ce $reau sa spun este ca acest esec este pro'a'il sa fie unul incura'il. ,iintele umane simt ne$oia "e a

re!ol$a conflictele interne aparute intre ceea ce li se solicita si ne$oia "e a re!ol$a conflictele interpersonale "e interese. Moralitatea este o creatie sociala care s&a "e!$oltat ca raspuns la aceste ne$oi. E+ista constran eri in pri$inta formei pe care ar putea&o lua moralitatea# continuan" totuusi sa ser$easca aceste ne$oile amintite. Aceste constran eri pro$in "in me"iul incon%urator# "in natura umana si "in stan"ar"ele rationalitatii# "ar nu sunt suficiente sa elimine toate moralitatile cu e+ceptia uneia sin ure ca raspun!an" acestor ne$oi. Relati$itatea morala este un in"icator al comple+itatii si mo'ilitatii naturii umane# al puterii pe care o au mo"uri "e $iata "iferite sa "etermine ceea ce repre!inta o re!ol$are satisfacatoare a conflictelor pe care ar tre'ui sa le re!ol$e moralitatea.;:/ Am $a!ut mai sus care sunt po!itiile e+primate asupra relati$ismului a unor filosofi importanti ai secolului trecut. Sa $e"em mai "eparte po!itia e+primata "e cel mai apri sustinator al relati$ismului si cel mai important teoretician al sau# Ric)ar" RortA. In primul ran" autorul porneste "e la contestarea mo"ului cum a fost conceputa filosofia incepan" cu *laton si Aristotel. *otri$it acestei filosofii clasice# /e+ista o or"ine inteli i'ila esentiala# profun"a si eterna# ascunsa pri$irilor noastre/;;. I"eea esentiala a luarii acestui punct "e $e"ere# antimetafi!ic# este cea a contin entei lim'a%ului# pornin" "e la (iet!sc)e# pra matistii americani si culminan" cu @itt enstein. /Lim'a%/ inseamna pentru RortA un ca"ru cate orial sau o sc)ema conceptula in care se misca si se "e!$olta cunoasterea umana;=. Aceste sc)eme conceptuale nu sunt# cum s&a cre!ut $reme "e multe secole "escoperite# ci# spune autorul # sunt /create/# "eci contin ente. Drept pentru care nu e+ista o or"ine uni$ersala# fie ea apartinan" uni$ersului sau naturii umane care sa nu poate fi cunoscuta. Iar ca"rul cate orial este pro"us "e om# "eci cunoasterea este posi'ila fara o raportare la un sistem "e norme sau "e con"uite /impuse/. Asa"ar# ar umentea!a mai "eparte RortA# intran" in acest spirit relati$ist promo$at "e Lu"Jin @itt estein a%un em sa $e"em ca acele ca"re cate oriale ale lim'a%ului# care sunt amprenta unei comunitati umane# nu mai apar ca si me"iu uni$ersal# ci sunt mi%loace a"ec$ate# contin ente. /Oricine spune# asa cum spun eu# ca a"e$arul nu este /in afara/ $a fi suspectat "e relati$ism si irationalism. Oricine arunca o in"oiala asupra "istinctiei "intre moralitate si intelepciune practica# asa cum am proce"at eu# $a fi suspectat "e imoralitate. *entru a in"eparta astfel "e suspiciuni e ne$oie sa ar umente! ca "istinctiile "intre a'solutism si relati$ism# "intre rationalitate si irationalitate si "intre moralitate si oportunitate sunt niste unelte in$ec)ite si reoaie & reminiscente ale unui $oca'ular pe care ar tre'ui sa incercam sa&l inlocuim.;?/ Asa"ar# RortA nu cre"e in a'soluti!area notiunii "e /a"e$ar/ si# cu atat mai putin# in po!itia 8antiana fata "e moralitate. *entru a e+plica "e ce cre"e autorul cu tarie in "iferenta "intre moralitate si intelepciune practica# el pleaca "e la un citat "in Mic)ael Oa8es)ott care afirmase ca- /O moralitate nu nici un sistem "e principii enerale# nici un co" "e re uli# ci o lim'a $ernaculara. *rincipiile enerale si c)iar re ulile pot fi enerate "in ea# "are a nu e creatia ramaticienilor- ea e creata "e catre $or'itori....../;># in esenta "e catre fiecare in"i$i"ualitat su'iecti$a in parte.

*ornin" "e aici RortA cre"e ca "istinctia "intre moralitate si intelepciune practica nu mai sunt utile. Si asta pentru ca /principiile morale/ 1in sensul 8antian "e impoerati$ cate oric si principiu utilitarist. au sens "oar in masura in care /incorporea!a referinta tacita la un sir intre "e institutii# practici si $oca'ulare "e "eli'erare morala si politica/=B. Totusi# acestea sunt e$ocari ale unor asemenea practici si nu %ustificari pentru ele iar moralitatea poate fi pastrata in a"e$aratul ei sens "aca o concepem nu ca pe o $oce a unei "i$initati ci ca pe o forma le itima a unei comunitati umane# a unor in"i$i"ualitati $or'itoare "e un anume lim'a% comun=1. In pri$inta pro resului moral# si in pri$inta posi'ilitatii ca acesta sa poata fi facut si sa "e$ina cat mai $i!i'il# RortA cre"e ca /e+ista ce$a "e felul pro resului moral# si ca acest pro res este itra&a"e$ar pe "irectia unei mari soli"aritati umane/=4. Un"e aceasta soli"aritate este $a!uta "e acelasi autor ca a'ilitate "e a $e"ea tot mai multe "iferente tra"itionale ca neimportante# atunci can" sunt comparate cu apropierile in ceea ce pri$este "urerea si umilinta & capacitatea "e a te an"i la oameni e+trem "e "iferiti fata "e noi insine ca fiin" inclusi in "omeniul lui /noi/. Tot RortA este si cel care face "istinctia intre "oua linii ma%ore "e an"ire in tra"itia culturii occi"entale. Este $or'a# pe "e o parte# "e apararea $alorii /o'iecti$itate/ care se enunta astfel- /.....tre'uie sa pasim in afara comunitatii noastre suficient "e "eparte pentru a o e+amina in lumina a ce$a ce o transce"e# a"ica a ceea ce are ea in comun cu orice alta actuala si posi'ila comunitate umana/=5. Aceasta o'iecti$itate este pusa in "e!acor" cu pra matismul# un"e are loc o punere .../atat " emult in acor" intersu'iecti$ cat este posi'il../=7. *rin urmare conotatia relati$ismului capata pentru autorul american noi sensuri e+primate prin prisma a trei enunturi# si anume- fiecare con$in ere este la fel "e 'una ca oricare alta< /a"e$arul/ este un termn ec)i$oc si are atatea semnificatii cate proce"uri "e a&l %ustifica e+ista si# ultima# nu e+ista nimic "e spus in ceea ce pri$este a"e$arul in afara proce"urilor "e %ustificare pe care le foloseste o societate anume intr&o sfera sau ala a stiintei. Acest a"e$ar# c)iar "aca el are aceeasi semnificatie in"iferent "e cultura asupra careia se aplica# nu are o natura interioara# nu&si este siesi suficient# si# "eci# nu poate con"uce la ela'orarea unei teorii $aste a a"e$arului=:. Statele Unite# a carei cultura filosofica# spuneam a permis cea mai 'una "e!$oltare si amploare a relati$ismului# au stat mereu su' semnul cautarii a"e$arului si a cautarii celei mai 'une cai "e a reusi in $iata# re asin"u&si astfel autenticitatea. *oate "e aceea spiritualitatea americana /a luat "e la inceput calea cone+iunii or anice cu practica $ietii/=;. ,ilosofia americana a repre!entat o alternati$a la an"irea "e tip european faurin" insa impreuna ceea ce se numeste acum filosofia occi"entala. Unul "in elementele importante ale istoriei mo"erne este marea re!istenta in timp a "emocratiei americane. Incepan" cu T)omas Gefferson# care $e"ea statul ca o or ani!are umana 'a!ata pe $alori si principii morale# trecan" apoi la reli ia protestanta# care a "e$enit foarte rapi" fun"amentul structurii intelectuale a cre"intei americane in "emocratie# mer an" prin puritanismul initiat "e catre 3en%amin ,ran8lin care cele'ra o noua sc)ema a $alorilor# un"e temperanta# mo"estia# toleranta si respectul erau la loc "e cinste si# culminan"# cu pra matismul initiat "e *eirce si DeJeA# toate acestea# corelate

cu $alorile li'eralismului inteles in cea mai profun"a semnificatie a sa# au alcatuit c)intesenta "emocratiei americane. /Democratie americana nu este o simpla institutie a $ietii politice si# cu atat mai putin# o te)nica "e "eci!ie# ci o a"e$arata conceptie "espre om si "estinul sau pe pamant. In"i$i"ul uman este $aloarea suprema# "ar in mentalitatea americana el isi articulea!a sfera sa pri$ata ca treapta catre fiinta uni$ersala./==. Relati$ismul# ca si consecinta a acestui fel "e an"i lumea# este unul inconfun"a'il. El nu are la 'a!a o "i)otomie# ci este fun"amentat pe o noua ela'orare a cate oriilor "e in"i$i"# societate si uni$ers. In conclu!ie# $oi re"a un citat "in (icolai 9artmann care spunea- /Omul mo"ern nu este numai un ra'it neo'osit# el este toto"ata si un apatic# un 'la!at# pe care nimic nu&l mai inalta# nimic nu&l mai ! u"uie "in interior. In cele "in urma# el mai are pentru toate "oar un !am'et ironic cam o'osit. El face# in fine# c)iar o $irtute "in a"anca sa stare morala......Ceea ce $rea si tre'uie sa fie noua etica nu este "e nesocotit. Viitorul ne $a arata "aca ea este si poate in enere sa fie. De un lucru este si ura# in functie "e intrea a ei atitu"ine- constituie ea insasi un nou etos. Ea inseamna un fel "e pasiune pentru fapte# o noua "aruire# un nou respect in fata a ceea ce este maret.......Atitu"inea ei este "in nou cea a afectului filosofic ori inar# patorul socratic al uimirii/=?.

Capitolul 4 & RELATIVISMUL SI *RO3LEMELE DEMOCRATIEI. 4.1. Democratia- "efinirea si e+plicarea termenului. Democratia este un termen antic semnifican" la ori ine carmuirea "e catre popor# "e catre "emos. /In u!ul curent se poate referi la carmuirea populara sau la su$eranitatea populara# la u$ernamantul repre!entati$ sau la o u$ernare participati$a "irecta# 'a c)iar si la u$ernamantul repu'lican sau constitutional# a"ica la u$ernamantul conform le ii.=>/ Aceasta este "efinitia pe care Enciclope"ia 3lac8Jell o ofera pentru "emocratie. O "efinitie la fel "e te)nici!ata asim si in Dictionarul politic al autorului Ser iu Tamas# care afirma- /Democratia este acea or"ine politica si mo" "e functionare a sistemului politic in care se reali!ea!a "reptul poporului "e a se u$erna pe sine insusi. (ucleul "emocratiei este principiul su$eranitatii poporului# ceea ce insemna ca u$ernarea poate fi le itimata "oar prin $ointa celor u$ernati/?B. Dar "emocratia nu este la fel in toate societatile si a suferit mo"ificari in "ecursul istoriei umanitatii. Ea nu a fost la fel in Crecia Antica si in Roma# iar asta!i "emocratia americana "ifera "e cea europeana. De aceea este ne$oie "e o anali!a profun"a a conceptului "e "emocratie pornin" c)iar "e la initiatorii acestuia. Democratia ca si concept si "emocratia ca forma empirica a $ietii politice incepe o "ata cu Crecia Antica< termenul pro$ine "e la com'inarea su'stanti$ului

/"emos/ # care inseamna oameni# popor# cu $er'ul /8ratein/# care inseamna a stapani# a con"uce. Asa"ar# intr&un enunt simplist "emocratia inseamna con"ucerea poporului "e catre popor. *entru initiatorii conceptului# pentru reci# "emocratia nu era altce$a "ecat u$ernarea oamenilor simpli# o'isnuiti# fara e+perienta si saraci# care formau ma%oritatea populatiei. De aici a fost asimilata asta!i "emocratia cu u$ernarea "e catre ma%oritate# opunan"u&se con"ucerii efectuate "e catre cei 'o ati# "e catre aristocrati. In lumea receasca antica centrul economic si social era /polis&ul/ care se auto u$erna. De multe ori inteles ca fiin" un oras&stat# "emocratic. Tot acum# in perioa"a "e faurire a "emocratiei "irecte# se sta'ileste si se inra"acinea!a conceptul "e /cetatean/# ca element primor"ial al "emocratiei. Cetateanul era acel in"i$i" care intrunea o serie "e calitati# si anume- era a"ult# li'er# 'ar'at atenian. Ceilalti# care nu se inca"rau in aceste cate orii erau e+lusi si nu se 'ucurau "e nici un "rept. Toti cetatenii erau e ali in fata le ii# "ar nu toti cetatenii puteau sa&si e+prime li'er opiniile. Cam asa arata# in linii mari# "emocratia receasca "e sfarsit "e secol V i. 9r. si# "upa cum afirma si Doru Tompea /... an"irea $ec)ilor reci e+cela in a su'linia rolul "eose'it "e important al comunitatii politice si su'stanta sociala a fiintei umane...*entru an"itorii elini# $irtutile morale ale omului traitor in societate constituie un aspect fun"amental# aflat la ori inea e+istentei institutiilor sociale si# "eci# a institutiei puterii politice.../?1. Incepan" cu *laton are loc o critica acer'a a ceea ce insemna "emocratia# el consi"eran"&o periculoasa pentru ca plasea!a puterea politica in mainile poporului i norant si plin "e in$i"ie. Iar 'inele comun# scopul oricarei societati nu $a mai putea fi atins nicio"ata. Si pentru ca oamenii sunt in$i"iosi ei $or incerca sa faca numai 'inele personal# uitan" sa&l urmareasca pe cel comun. Acest lucru $a "uce statul la o anar)ie. Oamenii $or simti ne$oia e+istentei unui om in care intre ul polis sa ai'a incre"ere si caruia# fiecare "intre ei# sa&i "aruiasca "in li'ertatea sa "e "ra ul or"inii si "reptatii. Dar acest in"i$i" $a fi un "espot# care urmareste numai atin erea puterii in "etrimentul poporului care l&a ales sa&l u$erne!e. *laton cre"e ca "emocratia nu este altce$a "ecat o serie "e pasi marunti catre "espotism?4. Cel mai important "iscipol al lui *laton# Aristotel# mer e pe urmele maestrului sau. El era "e parere ca e+ista trei forme principale "e u$ernamant si tot atatea forme "e corupere a acestora. Aceste trei forme sunt- re alitatea# aristocratia si timocratia 1'a!ata pe cens.. Re alitatea tin"e# in forma sa "enaturata catre tiranie# aristocratia "enaturea!a in oli ar)ie iar cea "in urma# timocratia# "e enerea!a in "emocratie. *entru sta irit "emocratia nu era altce$a "ecat o forma "e con"ucere politica care se "o$e"ea a fi corupta# "eoarece poporul tin"e sa ai'a $e"eri in uste si sa fie e oist. /*e can" Aristotel cele'ra cetateanul si polisul# acest mo" "e $iata a ca!ut $ictima unei unitati politice mai lar i & imperiul. Mai intai su' con"ucerea lui ,ilip Mace"onianul# apoi su' fiul sau Ale+an"ru cel Mare# Imperiul Mace"onian s&a intin" peste Crecia....Cum imperiul concentra puterea in mainile imparatului#

orasul&stat auto u$ernat a murit# iar con"ucerea "e catre cei multi# a pierit. La or"inea !ilei erau monar)ia sau tirania & in cel mai rau ca!/?5. Asa"ar# mult prea "isputata si criticata "emocratie ateniana "ispare lasan" loc unui re im al ra!'oaielor "e cucerire si al cru!imii & imperiul# aflat $esnic in e+pansiune si in cucerire "e noi teritorii. Totusi# u$ernamantul popular a supra$ietuit "ar su' forma repu'licii. Repu'lica "eri$a "in latinescul res pu'lica care inseamna /lucru pu'lic sau tre'uri pu'lice/?7. Repu'lica romana# repre!entan" noua structura politica era o forma a u$ernamantului popular# "ar "iferita "e "emocratie. *olA'ius# cel mai apri sustinator al repu'licii romane# consi"era ca "emocratia promo$a "esfraul si e oismul oamenilor o'isnuiti# pe can" repu'lica era acea forma "e re im politic ce promo$a $irtutea# a"ica acea a'ilitate a cetateanului "e a se ri"ica "easupra interesului personal sau "e clasa# "e a plasa 'inele intre ului rup social "easupra interesului si 'inelui personal.?: O "ata cu crestinismul lumea politica se sc)im'a- incre"erea in politica sca"e# iar aceasta este $a!uta ca un rau. Crestinii consi"erau ca $iata pe pamant nu este altce$a "ecat o pre atire pentru /ci$itas "ei/# si respin eau astfel orice forma "e or ani!are umana# inclusi$ "emocratia# consi"eran"u&le ca fiin" ro"ul naturii umane# care cu $iata sa efemera si e oista nu poate concepe o forma "e u$ernare. Sin ura cetate recunoscuta "e catre crestini era cea a lui Dumne!eu. O "ata cu secolul al IV&lea# can" crestinismul supra$ietuieste opresiunii "iferitilor imparati care au incercat sa&l suprime si "e$ine reli ia oficiala a Imperiului Roman. Acest lucru a "eterminat necesitatea reor ani!arii si re an"irii sistemului politic si formelor "e u$ernare. Asa cum afirma si Sfantul *a$el - /Orice suflet sa fie supus autoritatilor care sunt mai presus "e el< caci nu este autoritate "ecat " ela Dumne!eu. Si cele care e+ista au fost ran"uite "e catre Dumne!eu. De aceea# cine se impotri$este autoritatii# se impotri$este ran"uielii lui Dumne!eu< si cei care se impotri$esc isi $or primi %u"ecata/?;. Asa"ar# sin ura autoritate recunoscuta "e catre crestini era cea a 3isericii. Altfel spus# acolo un"e era implicata politica# mesa%ul crestin "e$ena simplu# sa te supui fata "e cei care au puterea si sa nu cauti sa "o'an"esti putere?=. Va!uta astfel societatea este clar ca "emocratia nu&si a$ea loc aici. Insa incepan" cu Renasterea situatia incepe sa se sc)im'e. Reaparitia orasului&stat in Italia# inflorirea culturii renascentiste si re an"irea crestinismului care nu mai era $a!ut ca unica solutie a omului# ree$aluarea $ietii care tre'uia traita "in plin pentru ca oamenii sunt capa'ili "e lucruri minunate# inclusi$ sase auto u$erne!e & toate acestea au "us la renasterea $ietii ci$ile in care cetatenii inclinati spre pu'lic sa poata lua parte acti$a la $iata politica a repu'licii sau a orasului lor. (iccolo Mac)ia$elli este cel care "arama intrea a an"ire a politicului e+istenta pana la el# incepan" cu presocratici. *entru el# repu'lica este un u$ernamant mi+t in care nu poate con"uce o sin ura clasa# iar li'ertatea inseamna auto u$ernarea# un sistem politic con"us "e le i si nu "e oameni. Despre insemnatatea scrierilor politice ale lui Mac)ia$elli ma $oi ocupa in capitolul al 7&lea al pre!entei lucrari can" $oi e+pune pe lar filosofia an"itorului florentin.

Anii 1;BB au pro"us in An lia "i$i!area repu'licanismului si a "emocratieisustinatorii cau!ei *arlamentului au $or'it iarasi# "upa cate$a sute "e ani# "e "emocratie. Ei sustineau toto"ata si o separare a 3isericii "e politica# si prin in$atatura lui Martin Lut)er care promo$a o i!'a$ire a omului prin cre"inta si nu prin "o me 'isericesti# s&a a%uns la sustinerea tot mai apri a pe intre teritoriul An liei a con"ucerii "e catre popor# a "emocratiei. Totusi# sustinatorii "emocratiei nu au a$ut sorti "e i!'an"a in a promo$a e alitatea "repturilor in An lia "ar ei au marcat inceputul unei sc)im'ari importante a atitu"inii fata "e "emocratie. ,orma a'soluta si "efiniti$a a "emocratiei o asim in Statele Unite# sin ura tara in care "emocratia si&a asit locul si "ainuie "e peste 7BB "e ani. Ar umentele "emocratice au %ucat un rol esential in Ra!'oiul "e In"epen"enta impotri$a Marii 3ritanice. /Ra!'oiul pe care colonistii l&au purtat pentru apararea li'ertatii lor ca en le!i a "e$enit un ra!'oi menit sa le apere in"epen"enta fata "e An lia. O "ata ce au inceput sa se an"easca la in"epen"enta# colonistii au fost ne$oiti sa se an"easca si la cel mai 'un mo" "e a or ani!a u$ernarea celor 15 state/??. De aceea# forma "e u$ernamant preferata in prima instanta a fost repu'licanismul# in pofi"a "emocratiei< primul semn al acestui lucru sta insasi separatia puterilor in trei ramuri- le islati$a# e+ecuti$a si %u"ecatoreasca# aflate in stransa le atura si menite sa se controle!e una pe celalta 1c)ec8 an" 'alances.. Insa aparitia ramurii le islati$e a "eterminat aparitia primei ten"inte "e "emocrati!are. Era in fon" o con"ucere a celor multi pentru ca acea Camera a Repre!entantilor era un corp "emocratic# o lin"a "orintelor poporului. /Astfel# Constitutia a creat un u$ernamant popular in care elementul popular era controlat "e Senat# curti si *rese"inte...In cursul "e!'aterilor pri$in" ratificare Constitutiei# termenul /"emocratie/ a inceput sa %oace un rol important in "isputele politice/?>. Aparitia# in 1?5=# a *arti"ului Democrat a "efiniti$at "orinta americanilor "e a trai intr&o reala "emocratie un"e $alorile "e 'ine comun si "reptate sunt elemente primor"iale. O "ata cu triumful $otului uni$ersal# la inceputul secolului al FF&lea# teoria si practica "emocratiei au a'or"at c)estiuni pri$in" e"ificarea "emocratica a natiunilor. In secolul trecut s&au e$i"entiat trei mari $ersiuni ale "emocratiei# "upa cum urmea!aa. "emocratia li'erala# ce accentuea!a "repturile si li'ertatile in"i$i"ului iar "emocratia este $a!uta ca o con"ucere "e catre ma%oritate "ar numai atata timp cat cei ce alcatuiesc aceasta ma%oritate nu incearca sa&i "epose"e!e pe in"i$i!i "e aceste "repturi si li'ertati. '. social&"emocratia# "emocratia este pri$ita in corelatie "irecta cu e alitatea# in enere este $ir'a "espre putere e ala in societate si in u$ernare< fiecare in"i$i" tre'uie sa ai'a influente e ale in "irectia u$ernarii iar "istri'uirea pe 'a!e e ale a puterii este elementul primor"ial. c. "emocratia populara# era specifica societatilor comuniste si $i!a acea con"ucere "e catre proletariat# pintr&o "ictatura re$olutinara a acestuia $i!an" suprimarea capitalistilor si a 'ur )e!iei. Democratia populara este con"ucerea "e catre *arti"ul Comunist spre 'inele ma%oritatii muncitoare.

Cautarea raspunsurilor la intre'arile pe care "emocratia le punea & cine u$ernea!a# cum o face# "e ce o face# a "eterminat teoreticienii conceptului sa afirme care sunt principiile "e 'a!a ale acestuia. 4.4. *rincipiile "e 'a!a ale "emocratiei. *rincipiile "emocratiei asa cum reies ele "in literatura "e specialitate# "e la Aristotel si pina la autorii contemporani sunt urmatoarele& Su$eranitatea poporului< & Cu$ernul alcatuit cu acor"ul celor u$ernati< & Domnia ma%oritatii< & Drepturile minoritatilor< & Carantarea "repturilor fun"amentale ale omului 1un raport %ust intre "repturi si li'ertati# intre o'li atii si in"atoriri# intre li'ertate si responsa'ilitate.< & E+istenta unui ca"ru le islati$ 1in care sa fie pre$a!ute "repturile si li'ertatile fun"amentale ale omului# sa se pre$a"a e alitatea in "repturi a tuturor cetatenilor "e a an"i si "e a se or ani!a in mo" li'er# "e a&si manifesta li'er po!itiile fata "e con"ucatori.< & Ale eri li'ere si ec)ita'ile 1e+istenta unui mecanism politic care sa asi ure con"itiile pentru e+ercitarea li'era "e catre toti cetatenii a "reptului "e a ale e si "e a fi alesi- $ot uni$ersal "irect si secret.< & Respectarea proce"urilor le ale< & Limitarea constitutionala a puterii u$ernantilor< & *luralism social# economic si politic ca con"itie sine&Hua&non a "emocratiei< & Separatia puterilor in stat 1puterea le islati$a# puterea e+ecuti$a si puterea %u"ecatoreasca. fiin" o necesitate si o arantie impotri$a instaurarii totalitarismului< & Respectarea $alorilor "e toleranta# pra matism# cooperare si compromis< & Dreptul "e or ani!are profesionala si politica li'ere< & E+istenta mi%loacelor "e informare in masa care sa se manifeste li'er 1unii politolo i consi"era presa scrisa ca fiin" /a patra putere in stat/.< & Or ani!area si con"ucerea "emocratica a societatii sa cuprin"a toate sferele $ietii sociale< Conceptul "e "emocratie este in"isolu'il le at "e notiunea "e pluralism. Ea isi aseste concreti!area in multitu"inea "e parti"e si or ani!atii politice# sin"icale# reli ioase etc# e+priman" "i$ersitatea conceptiilor si or ani!atiilor care se interpun intre in"i$i" si stat. *luralismul politic este un principiu "upa care functionarea "emocratica a societatii# arantarea "repturilor si li'ertatilor cetatenesti sunt con"itionate "e e+istenta si actiunea mai multor forte politice si sociale aflate in competitie. *rin instituirea pluralismului politic "rept camp "e manifestare a "emocratiei# puterea politica nu mai tronea!a "easupra societatii# ci se intersectea!a cu toate se mentele structurii sociale intr&un mecanism c)emat sa functione!e pe 'a!a le itimitatii# a li'ertatii. Aristotel spunea ca li'ertatea este /principiul fun"amental al u$ernamantului "emocratic./ In fa!a re$olutiilor 'ur )e!e# can" s&a facut trecerea la su$eranitatea nationala# s&au conturat# pe fun"alul recunoasterii omului ca fiinta concreta# nu a'stracta#

anumite "repturi si li'ertati. Ele se $or proclama su' "enumirea "e /"eclaratii ale "repturilor omului si ale cetateanului/. *entru a fi in"eplinite# poporul tre'uie sa&si e+ercite puterea pe principiul li'ertatii. Toate "emocratiile occi"entale au recunoscut "repturile omului# printre care amintimI "reptul la li'ertate< I "reptul la li'ertatea "e e+primare< I "reptul la li'ertatea "e an"ire< I "reptul la li'ertatea presei< I "reptul la $iata< I "reptul la proprietate< I "reptul la securitate< I "reptul la intrunire si la asociere< I "reptul la aparare e ala "in partea le ii< I "reptul la o %u"ecata prompta si "reapta< I "reptul la li'ertatea cre"intei si a constiintei< Acestea sunt "repturi ce nu pot fi a'ro ate "e nici o putere# sunt asa numitele "repturi inaliena'ile. Ele "ecur "in su$eranitatea poporului. Rolul "repturilor este "e a prote%a in"i$i"ul asupra a'u!urilor $enite "in partea autoritatilor. ,iecare epoca si eneratie tre'uie sa fie la fel "e li'era sa actione!e pentru sine# in toate ca!urile# ca epocile si eneratiile care au prece"at&o. Omul nu are nici un fel "e proprietate asupra omului si nici o eneratie nu are $reo proprietate asupra eneratiilor care urmea!a. Democratia repre!entati$a s&a format in %urul parlamentelor. *arlamentul este cel care le itimea!a u$ernamantul "emocratic. ,unctia lui esentiala este "e a face le i si "e a sustine si controla puterea e+ecuti$a 1a"ica Cu$ernul.. Democratia s&a "e!$oltat si se "e!$olta numai in masura in care relatia "intre con"ucatori si con"usi 1 u$ernanti si u$ernati. se inclina in fa$oarea celor "in urma# can" con"usii impun con"ucatorilor# prin mo"alitati si mi%loace $ariate# respectarea "repturilor fun"amentale ale in"i$i"ului. Cin"irea $ec)ilor reci su'linia rolul comunitatii politice si su'stanta sociala a fiintei umane# iar con"itia sociala este o con"itie "e li'ertate politica# si asta pentru ca oamenii# ca a enti morali autonomi se supun re ulilor instituite "e puterea politica. 4.5. Este relati$ismul o cerinta necesara a "emocratiei? Situatia statului mo"ern "e asta!i este "escrisa "e "iferiti autori "in prisma politicii e alei "emnitati si a politicii "iferentei. Sa $e"em ce inseamna aceste lucruri in $i!iunea lui An"rei Mar a in lucrarea Relati$ismul si consecintele sale. *olitica "iferentei se afla /in trecrea "e la statul premo"ern# intemeiat in ierar)ii sociale "ictate "e nastere si pe principiul onoarei# la statul mo"ern# in care principiul "emnitatii# in"i$i"uali!area "esteapta constiinta i"entitatii# iar recunoasterea este mi%locita "e sc)im'ul "e pe piata. *lasata in sfera $ietii pu'lice# cautarea recunoasterii a "us la "oua solutii "i$er ente. *rima a constat in uni$ersali!rea e alitatii oamenilor ca cetateni. A "oua a constat intr&o "i$ersificare ca efect al recunoasterii i"entitatii. Desi ur# am'ele solutii cauta sa satisfaca ne$oia recunoasterii# "ar semnificatia recunoasterii este "iferita/>B. Asa"ar# o "ata cu aceasta trecere "e la "oua sta"ii "e "e!$oltare ale statului are

loc si o anali!a atenta si o reconsi"erare a calitatii cetatenilor sai. In"i$i"ualitatea fiecaruia este elementul primor"ial in "efinirea statului. Ric)ar" RortA trece la o "escriere a ceea ce inseamna a fi relati$ist# si "e ce acest curent filosofic s&a impus atata "e ! omotos in filosofia contemporana. El pleaca "e la anali!a fenomenului "in prisma a "oua componente- pe "e o parte# este $or'a "espre cea istorico&sociolo ica# "e acea receptare a filosofiei pra matice clasice in me"iile analitice an lo&americane ale mi%locului secolului al FF&lea si# pe "e alta parte# este $or'a "espre componenta i"eolo ica# care $i!ea!a cate oric re$olutiile culturale ale Statelor Unite "upa terminarea Ra!'oiului Rece# si# as a"au a# "upa 11 septem'rie 4BB1. *entru RortA insa importanta este prima componenta# si anume acea eneratoare "e /relati$ism/ in sens mo"ern. Trecerea "e la filosofia 8antiana la pra matism s&a facut pe 'a!a i"eii ca tre'uie sa "epasim momentele cautarii unor $alori prime# care sa ne ser$easca "rept repere in $iata noastra. Si poate "e aceea relati$ismul# i!$orat "intr&un pra matism e+a erat# a luat forma unui antiesentialism care facea referire stricta la $alori precum- a"e$ar# moralitate# cunoastere>1. /De aceea# teoria a"e$arului s&ar "o$e"i filosofic tri$iala "aca nu ar compromite accesul la o esenta a cunoasterii# rationalitatii si moralei pe 'a!a careia sa putem afla raspunsul la intre'arile noastre etice# politice sau stiintifice si in prelun irea careia ne formam strate iile "e actiune colecti$a sau "eci!iile in"i$i"uale/>4. Si pentru ca "emocratia presupune pluralismul tre'uie spus ca acest pluralism# mai ales cel etic# $i!ea!a i"eea ca "esi $ariantele "eotolo ice # $a!ute ca si norme "e con$ietuire umana# ale in"i$i"ualismului sunt insuficiente pentru a enera o teorie etica# nu e+ista un unic scop sau 'ine care sa merite a"e!iunea fara re!er$e a tuturor fiintelor umane# ci e+ista o pluralitate "e 'unuri# suscepti'ile fiecare in parte "e a fi sustinute rational si repre!antan" fiecare optiuni in"i$i"uale rationale si respecta'ile. E+trapolan"# se poate afirma ca o societate pluralista# in speta o societate "emocratica# presupune o pluralitate "e 'unuri# fiecare "intre acestea fiin" in ra"it "oar atat cat este necesar pentru a lasa spatiu si pentru celelalte. Li'ertatea "e a ale e cum sa&ti calau!esti $iata# li'ertatea "e a&ti e+prima opinia sunt 'unuri ale unei astfel "e societati. Ric)ar" RortA afirma ca- /Este esential pentru i"eea unei societati li'erale# "emocratice faptul ca# in pri$inta cu$intelor ca opuse faptelor# a persuasiunii ca opusa fortei# totul e permis/>5.Acest lucru tre'uie promo$at "e "ra ul lui insusi si nu pentru ca a"e$arul# asa cum este el $a!ut "e Scriptura $a triumfa sau ca acesta $a in$in e mereu intr&o lupta li'era si "esc)isa. /O societate li'erala e una care e multumita sa numeasca a"e$arat orice se "o$e"este a fi re!ultatul unor asemenea confruntari/>7# in speta lupta a"e$arului cu alte $alori# intr&o societate "emocratica. De un"e pornesc atunci toate actiunile umane intr&o societate "emocratica si care sunt $alorile acceptate "e catre aceasta. RortA afirma ca- /Tre'uiesc inlaturate intre'ari precum Cum stii ca li'ertatea e scopul principal al or ani!arii sociale? In acelasi mo" in care inlaturam intre'area precum Cum stii ca Gones merita prietenia ta?. (oi ar tre'ui sa $e"em in a"e!iunea la institutiile sociale nu mai mult c)estiuni "e %ustificat prin referire la premise falimiare# comun acceptate

& in mai mica masura ar'itrare & "ecat ale eri "e prieteni si eroi. Astfel "e ale eri nu sunt facute prin referire la criterii. Ele nu pot fi prece"ate "e reflectia critica lipsita "e presupo!itii# nici reali!ate in $reun lim'a% ce nu este particular# ori in afara $reunui conte+t istoric specific/>:. Asa"ar# a"e!iunea unei comunitati la o forma "e u$ernamant se face o'iecti$ la $reun cone+t istoric# si pe 'a!a unor speculatii# omitan"u&se "in acest ca"ru un reper ultim# o $aloare ultima la care sa se raporte!e. Solutia asita "e RortA este urmatoarea- cetatenii societatii li'erale sunt oameni care au un simt al contin entei lim'a%ului in care se infaptuieste "eli'erarea morala si /....in acest fel a constiintei lor# a comunitatii lor.>;/ RortA ii acor"a lui 9a'ermas o alternati$a atunci can" acesta "in urma consi"era ca /este esential pentru o societate "emocratica faptul ca ima inea "e sine a ei sa intruc)ipe!e uni$ersalismul# ca si forma "e rationalism# o forma a luminismului/>=. Aceasta alternati$a $ine sa inlocuiasca# "upa cum afirma RortA# uni$ersalismul si rationalismul- /....eu $reau sa $a" ca s&a a%uns in mo" li'er la un acor" cu pri$ire la mo"ul "e a infaptui scopuri comune 1"e e+emplu controlul comportamentului oamenilor# e ali!area sanselorla $iata sau "escresterea cru!imii.# "ar $reau sa $a" aceste scopuri comune pe fun"alul unui simt crescut al "i$ersitatii ra"icale a scopurilor pri$ate# ale fiecarui in"i$i" in parte/>?. Democratia reuseste sa se auto%ustifice prin principiile promo$ate si prin utilitatea ei. Dar ea nu este compati'ila cu orice forma "e atitu"ine co niti$a# ea presupune o cunoastere- c)iar "aca aceasta cunoastere este le ata "e e alitatea celor ce opinea!a si "e "i$ersitatea e+perientelor si e$aluarilor lor>>. Din acest punct "e $e"ere "emocratia este la antipo"ul conceptiei relati$iste. Asa"ar# cum se prefi urea!a $iitorul "emocratiei? La sfarsitul secolului trecut e+istau "oua lucruri clare- "emocratia se 'ucura "e o popularitate e+traor"inara si# cel "e&al "oilea# forma "emocratiei li'erale si cea sociala a luat&o inaintea formei "e "emocratie a poporului. Cei ce spri%ina "emocratia li'erala mer in continuare pe i"eile li'eralismului- importanta "omeniului pri$at# proprietatea in"i$i"uala# li'eratea "e a ale e cum sa traiesti. Sustinatorii "emocratiei sociale promo$ea!a in continuare e alitatea ca fiin" necesara "emocratiei# afirman" ca oamenii nu pot sa se auto u$erne!e pana can" nu $or a$ea o $oce e ala in "eci!iile care le afectea!a $iata. Reconsi"erarea a$antului "emocratiei si sc)im'area perceptiei asupra acesteia a a$ut loc o "ata cu tra icul e$eniment "e la 11 septem'rie 4BB1"in Statele Unite ale Americii. Despre aceste e$enimente si implicatiile morale ale acestora $oi $or'i in capitolul urmator "e"icat terorismului. In speta# $oi incerca sa surprin" care sunt moti$atiile morale ale unor astfel "e manifestari $iolente. Cat "e relati$a poate fi o astfel "e morala. Actele teroriste sunt sustinute "e o morala a $iolentei# incat ceea ce pare a fi numit 'un pentru teroristi sa poata fi numit rau pentru $ictimele acestuia. Iar "aca omul supus relati$ismului moral consi"era ca o actiune este in"reptatita pentru ca asa consi"era el ca tre'uie sa fie inseamna ca e+ista o %ustificare a actelor teroriste. Inseamna ca initiatorii "e /teroare/ au un suport moral pentru actele lor. Dar cat "e periculoasa este o astfel "e a'or"are $oi incerca sa surprin" mai "eparte# in capitolul urmator.

Capitolul III & RELATIVISM SI TERORISM. 5.1. Terorismul & "efinirea si e+plicarea termenului. Enciclope"ia 3lac8Jell "efineste terorismul ca fiin" o /forma a $iolentei politice in"reptata impotri$a u$ernantilor# "ar implican" a"esea si cetatenii o'isnuiti# care urmareste sa cree!e un climat "e teama in care u$ernantii respecti$i sa ce"e!e in fata o'iecti$elor $i!ate "e teroristi/1BB. Dar cat "e multumitoare poate fi o astfel "e "efinire a conceptului? Cine sunt teroristii? Ce actiuni intreprin" ei pentru atin erea scopurilor lor? Cat "e morale sunt aceste actiuni? Acestea sunt o serie "e intre'ari la care $oi cauta sa "au un raspuns pe parcursul acestui capitol. Anali!a mea incepe "e la tra icele e$enimente "e la 11 septem'rie 4BB1 "in Statele Unite ale Americii si "e la consecintele pe care le&au a$ut aceste e$enimente# in special in plan politic. E$enimentele "in septem'rie 4BB1 au sc)im'at ra"ical lumea# fara in"oiala. S&a pro"us o reconsi"erare a $ietii internationale# s&a pornit o lupta impotri$a terorismului "e orice fel# s&a inteles ca e+ista un mit antiamerican# si prin e+trapolare# un mit anti&occi"ental# mit ce )raneste lumea ara'a# in special. Cat "e actuala este acum acea cele'ra 'uta"a a lui 9untin ton cu pri$ire la /ciocnirea ci$ili!atiilor/?. *entru ca un"e$a la inceputul anilor >B# 9untin ton pre$e"ea e$olutia or"inii mon"iale in acea "irectie "e confruntare intre ci$ili!atii. Iata ce scria autorul american atunci- /Atata timp cat Islamul $a ramane Islam 1ceea ce se $a si intampla. si Occi"entul $a ramane Occi"ent 1ceea ce este mult mai nesi ur.# acest conflict fun"amental intre "oua mari ci$ili!atii si mo"uri "e $iata $a continua sa "efineasca relatiile lor in $iitor c)iar asa cum le&a "efinit timp "e 17 secole/1B1. Intre cele "oua lumi e+ista "iferente a'solute iar mo"ul "e percepere a lumii "in perspecti$a unor co"uri culturale si etice este total "iferit- islamismul este inc)is# pre"ispus la fun"amentalism# opus pro resului "e orice fel# inclusi$ te)nolo ic si asta pe can" cultura occi"entala are in lo'ata in sine "esc)i"erea# toleranta# laici!area# "emocratia# li'ertatea ca "rept esential# pro resul te)nolo ic. Sa $e"em insa cum a fost "efinit terorismul in literatura "e specialitate pentru a putea mai "eparte sa&i "efinim consecintele si sa&l punem in corelatie cu relati$ismul moral. O+for" En lis) DictionarA ofera pentru terorism urmatoarea "efinitie- /Terorismsistem al terorii. 1. Cu$ernarea 'a!ata pe intimi"area# controlata "e parti"ul aflat la putere in ,ranta in timpul re$olutiei "in 1=?>&1=>7< sistemul /Terorii/. 4. *olitica menita sa semene teroarea in ran"urile celor impotri$a carora este a"optata< folosirea meto"elor "e intimi"are< actiunea "e a terori!a sau situatia "e a fi terori!at/1B4. Dar nici aceasta "efinitie nu poate fi satisfacatoare si asta pentru a ea nu ofera o "efinitie a terorismului ci ne spune cine sunt teroristii si ne ofera o "escriere istorica a termenului. /In sensul cel mai lar # terorismul este un concept fun"amental si inerent politic. El tine ine$ita'il "e putere< "o'an"irea si utili!area puterii pentru a opera o

sc)im'are politica. Astfel# terorismul este $iolenta & amenintare cu $iolenta & folosita si in"reptata catre sau pusa in slu%'a unui o'iecti$ politic/1B5. S&a "o$e"it faptul ca implicatiile terorismului il face reu "e "efinit iar principalul moti$ il poate constitui mo"ificarile nenumarate la care a fost supus termenul. Acesta# in sens actual pro$ine inca "in timpul Re$olutiei ,rance!e# prin acea sinta ma cunoscuta a lui Ro'espierre "e /$irtute a terorii/. Cei care erau impotri$a re$olutiei erau e+ecutati pu'lic pentru a atra e atentia asupra estului lor# "ar si pentru a forta populatia sa accepte necon"itionat normele ci$ice impuse "e re$olutie. *rima rupare terorista in a"e$aratul sens al ei s&a format in Rusia tarista# mai e+act in 1?=>. (umita /(aro"naia Volia/ 1/Vointa poporului/. aceasta or ani!atie s&a propus reor ani!area "in temelii a societatii ruse# consi"eran" teroarea ca o mo"alitate perfecta "e a tre!i constiinta rusilor. Asasinarea Tarului Ale+an"ru al II&lea si a altor oficiali rusi nu a "us la o "e!apro'are a acestor teroristi "in partea populatiei# 'a "impotri$a ei erau perceputi ca luptatori pentru i"entitatea nationala rusa si pentru 'inele societatii. O "ata cu pra'usirea Imperiului Otoman si cu lupta "e renastere nationala si i"entitate nationala a statelor su'%u ate "e acesta s&a intensificat si lupta teroristilor# astfel incat intre 1?>B&1>BB au a$ut loc sute "e asasinate impotri$a monar)ilor# prese"intilor si prim&ministrilor "in acesta parte a lumii. Apo eul luptei teroriste a a$ut loc in 1>17 can" ar)i"ucele austriac ,ran! ,er"inan" este asasinat# "eterminan" si pro"ucerea primului ra!'oi mon"ial. *asul important al terorismului are loc "upa inc)eierea celui "e&al "oilea ra!'oi mon"ial si atin e apo eul sau in 1>;B# can" teroristii luptau acum pentru in"epen"enta statelor coloniale# precum- Al eria# Israel# Irlan"a# Cipru sau Kemen. Toate aceste miscari $iolente au a$ut si sorti "e i!'an"a# in sensul ca au pro"us "estramarea unor imperii coloniale si au "us la afirmarea in"epen"entei unor state. Dupa acest $al puternic "e terorism acti$itatea acestora nu s&a "omolit. Teroristii au asit alte mi%loace "e lupta# mai sofisticate# precum lupta impotri$a fortelor "e or"ine sau "eturnarea "e a$ioane "e pasa eri. In perioa"a 1>=B&1>?B peste 1BB "e a$ioane ci$ile au fost capturate "e catre teroristi. Dupa 1>?4 insa lupta internationala impotri$a terorismului a "e$enit mai eficienta# astfel incat sute "e teroristi au fost "ecimati in multe state# iar unele state care sustineau terorismul au fost supuse em'ar oului economic si "eterminate sa renunte la sustinerea terorismului. Marele re$iriment al terorismului islamic "e aceasta "ata# are loc "in cau!a a trei e$enimente principale ce s&au pro"us pe scena politica internationala intre 1>=> si 1>>1. Este $or'a "espre - succesul re$olutiei islamice "in Iran# "in 1>=># retra erea fortata a Armateio Rosii "in Af anistan# in 1>?># si "e!mem'rarea imperiului so$ietic "in 1>>1. (oul $al "e terorism a fost "eterminat pe "e alta parte si "e contri'utia )erilelor af ane care se $e"eau in$inci'ile si "e fanatismul reli ios al statelor ma)ome"ane. ,un"amentalistii ma)ome"ani# in le atura cu or ani!atiile islamiste e+treme# sustinatoare a actelor teroriste# au a"optat "rept scop crearea unei asa !ise /natiuni islamice/ care sa inclu"a in ea pe toti /"rept&cre"inciosii/ si

care sa fie u$ernata in conformitate cu "octrinele reli ioase islamice 1/saria/.. /Iar# atentatele "in Statele Unite "e la 11 septem'rie 4BB1 au "emonstrat ca puterea economica si militara nu sunt suficiente pentru arantarea securitatii/1B7. De&a lun ul timpului terorismul a im'ratisat mai multe forme# $iolente# fiecare "intre acestea cu caracteristicile si cu implicatiile ei. In continuare ma $oi opri "oar asupra celor mai importante "intre acestea. O prima forma a terorismului este acela "e stat. Este $or'a "espre acele state care sustin in mo" "eli'erat si fla rant terorismul ca principal mi%loc "e lupta impotri$a altor state. Dar e+ista state care nu "oresc sa&si incre"inte!e puterea teroristilor si isi in$estesc propriile forte intr&un atac terorist. /Statele care sustin terorismul si&au utili!at in mo" re ulat a entii militari si "e spiona% pentru a instrui rupuri teroriste si c)iar pentru a con"uce importante actiuni teroriste/1B:. O alta forma cunoscuta "e terorism este cea a 'ioterorismului# consi"erata o forma e+trem "e "istru atoare. /A entii 'iolo ici sunt or anisme sau to+ine "eri$ate "in or anisme $ii care pot fi utili!ate impotri$a oamenilor# animalelor sau culturilor a ricole/1B;. In 'ioterorism toate aceste arme "e$in foarte importante si cu un efect scontat- a entii utili!ati in aceasta forma "e terorism sunt to+ine sau a enti pato eni care re!ista in natura si se transmit e+trem "e repe"e. Iar efectele acestora sunt "e$astatoare. Cea "e&a treia forma "e terorism pe care o amintesc aici este cea ce face referire la traficul cu arme nucleare. O'tinerea unei cantitati suficiente "e material nuclear special este sin ura pro'lema cu care se confrunta cei ce $or sa foloseasca o arma nucleara. Insa "upa terminarea ra!'oiului rece aceasta pro'lema nu mai este una mare iar posi'ilitatea ca teroristii sa intre in posesia unor astfel "e arme a crescut. *e lan a aceasta pro'lema# ca un stat sa ac)i!itione!e le al sau nu aceste arme nucleare# e+ista posi'ilitatea si ca "i$erse or ani!atii su'nationale sau transnationale sa intre in posesia acestora# sau a unor ec)ipamente "e acest en impro$i!ate. Cea "e&a patra forma "e terorism# cea mai actuala# este terorismul in numele reli iei. De acest tip "e terorism ma $oi ocupa pe parcursul acestui capitol incercan" sa&l pun in corelatie cu relati$ismul moral. /La mare "epartare "e Orientul Mi%lociu# care este in mo" tra"itional mai $iolent si un"e reli ia si terorismul se intrepatrun" "e multa $reme# fanatismul reli ios s& a manifestat prin acte spectaculoase si in alte !one ale lo'ului/1B=# "ar "e o mai mica intensitate si cu consecinte mai putin tul'uratoare. Aceste rupari teroriste reli ioase sunt moti$ate puternic "e consi"eratii "e or"in reli ios# "ar si "e principii politice specifice. Dar cum politica si reli ia nu sunt "espartite in lumea musulmana# multi teoreticieni ai fenomenului terorist au pus amprenta mai mult pe latura reli ioasa a acestuia. E$olutia spectaculoasa a terorismului reli ios# cu preca"ere "upa 1>??# nu este un fenomen nou. Dar acesta a casti at teren important fiin" cau!at "e e+acer'area conflictelor etnico&reli ioase si "e apropierea "e noul mileniu# $a!ut ca o noua sansa "e purificare sufleteasca si "e intoarecere spre cre"inta# spre Alla).

/Teroristii simt ne$oia "e a&si pastra i"entitatea reli ioasa# si consi"era acest moment istoric ca o oportunitate "e a&si confi ura in mo" fun"amental $iitorul/1B?. Destramarea multor state# impasul cultural&i"eolo ic si reli ios al acestora precum si e$itarea cu toate puterile a unui lo'alism occi"ental a "us la intensificarea luptelor teroriste. *oate "e aceea actualii teroristi reli iosi cre" ca /actiunile lor sunt "efensi$e si reacti$e si le %ustifica in consecinta/. Spre e+emplu# Gi)a"ul Islamic este o "octrina pasnica# sanctionata reli ios "e marii teolo i musulmani si in"reptata impotri$a celor perceputi ca a resori# tirani si musulmani nesupusi. In cea mai $iolenta forma a sa# Gi)a"ul 1ra!'oiul sfant. este %ustificat ca ultim mi%loc la care recur e pentru a pre$eni "istru erea i"entitatii unei comunitati musulmane "e fortele seculare si mo"erniste1B>. Acest fun"amentalism este perceput "e me"iile occi"entale ca o miscare ra"icala "e re!istenta fata "e mo"ernitate# pro res# "emocratie# o miscare retro ra"a care "rept o'iecti$ reinstaurarea unei tra"itii sacre# ar)aica si opusa pro resului. Este toto"ata si o miscare $iolenta impotri$a presiunilor lo'ali!arii actuale# "e$enin" astfel o consecinta a acesteia# tocmai prin acea ca se opune. Clo'alul nu poate e+ista in afara localului# ci numai in interiorul si prin interme"iul acestuia. La ran"ul sau# localul# c)iar si atunci can" $rea sa se "emarc)e!e "e lo'al poarta "e fapt amprenta acestuia. Clo'alul si localul se pro"uc reciproc. Drept urmare# afirmatia pri$in" respin erea $iscerala a mo"ernitatii "e catre fun"amentalistii islamici tre'uie pri$ita cu circumspectie# afirmatia i noran" "e fapt ca aceasta respin ere este un aspect al mo"ernitatii lo'ale actuale/11B. In !ilele noastre se $or'este "in ce in ce mai mult "e o / lo'ali!are a Islamului/or ani!atia Al&Lae"a# con"usa "e teroristul sau"it Osama 3in La"en# este o retea cu ramificatii in toata lumea# iar aceasta nu este sin ura "intre aceste or ani!atii. Lo ica actelor teroriste "e tip fun"amentalism&reli ios# este patrun"erea in sistem si apoi "istru erea acestuia. /Or ani!atia Al&Lae"a a preluat mo"elul companiilor transnationale sau al ora i!atiilor non u$ernamentale internationale si efectuea!a o sustinuta acti$itate "e netJor8in prin interme"iul telefoanelor celulare si in special prin internet si e& mail...Sistemul este elastic si e+trem "e "escentrali!at. Tot prin internet au fost comunicate "atele a$ioanelor ce urmau a fi "eturnate/111. Si asta in timp ce in Af anistan erau inter!ise "e catre re imul tali'an tele$i!iunea# internetul sau fa+ul# e+istan" o ne$oie acer'a "e i!olare fata "e lo'ali!area me"iatica tot mai e$i"enta. Renasterea islamica# specifica mai ales "upa terminarea celui "e&al "oilea ra!'oi mon"ial# este o ampla miscare intelectuala# culturala# sociala si politica# a "emonstrat neputinta "emocratiilor occi"entale "e tip li'eral "e a prin"e ra"acini in societatile musulmane. Iar fenomenul lo'ali!arii a pus in "iscutie si c)iar a fa$ori!at lo'ali!area terorismului. Si "aca pana acum aceasta lo'ali!are are perceputa ca e+ponenta a lumii occi"entale 'a!ata pe li'ertate# pe comert li'er# pe o economie mon"iala a$an" in centrul ei marile companii transnationale# in aceste timpuri se "escopera $iolenta impactului cu o alta lume# cu alte $alori. Iar a spune "espre aceste $alori ca sunt sau nu 'une este un lucru foarte "ificil# in conte+tul relati$i!arii moralei "in !ilele noastre. O "emocratie ai carei cetateni

sunt oameni li'eri este $ulnera'ila. Ea poate fi usor surprinsa "e oameni# state sau or ani!atii fara scrupule si principii morale# care nu respecta nici $iata si nici li'ertatea. /Toate filosofiile politico&teolo ice au o "irectie principala# pe care o putem numi /orto"o+a/- aceasta a"mite ca este "incolo "e putinta omeneasca "e a separa complet 'inele "e rau< ca# in lumea aceasta# "esi tre'uie sa cautam 'inele# reseala# pacatul# ca"erea sunt ine$ita'ile pana la un punct si ca numai /"incolo/ sau la finele istoriei# 'inele si raul $or fi separate# atunci can" /"reptii $or se"ea la "reapta Tatalui# iar pacatosii $or fi pra$aliti in Infern/114. Acestei $i!iuni asupra lumii# cea "e aici sau cea "e "incolo# e+ista alte rupari care au alte $alori "upa care isi mo"elea!a actiunile. Aceste or ani!atii sunt "e acor" asupra faptului ca 'inele si raul pot fi separate si in aceasta lume# si c)iar este necesar sa facem acest lucru aici# pe *amant. Si asta pentru a putea pasi in lumea "e "incolo mai curati. Istoria este $a!uta "e aceste or ani!atii reli ioase ca un Gi)a"# o lupta totala si $iolenta intre Dumne!eu si Satana. *erspecti$a insa se sc)im'a# intr&un mo" "ramatic. Satana "e$ine im mo" inefa'il Occi"entul# "eci toata lupta tre'uie sa se in"repte catre acesta. /Am sa e$oc cate$a caracteristici comune ale / no!ei ra"icale/ 1nume "at "e autor pentru a e+prima acele miscari care sunt contrare /Orto"o+iei/. pentru a arata ca intre actualul /terorism islamist/ si mai $ec)ile terorisme e+ista analo ii profun"e- "ispretul fata "e $iata omului si consi"erarea acestuia un simplu mi%loc in $e"erea unui scop...< antispiritualismul profun"...< conspirationismul si cultul sefului...< minciuna fara limite ce utili!ea!a a'il nai$itatea sau prostia oamenilor...< caracterul totalitar si antisemitismul# fie si tra$estit in antisionismul/115. A$em oare o'li atia "e a respecta cre"intele celorlalti? Dar nu toate cre"intele sunt "emne "e respect. A$em o'li atia "e a mena%a sensi'ilitatea reli ioasa a celuilalt? Dar aceasta sensi'ilitate nu&i "a nimanui "reptul "e a&i asasina pe cei care nu "ispun "e ea# nici macar pe cei care o infrunta "esc)is# ori o iau in "eran"ere. /Daca toate con$in erile se pot e+prima & ceea ce constituie marele postulat al acestui sfarsit "e $eac &# postulatul nu "e$ine practica'il "ecat cu con"itia "e a inter!ice folosirea $iolentei impotri$a celui ce nea a o anumira con$in ere. Lucru $ala'il "eopotri$a pentru con$in erile anticrestine# antimusulmane# anti'u"iste# ca si pentru reli iile ale caror "o me sunt ne ate "e acestea/117.

5.4. Relati$ismul moral ca suport al actelor teroriste Voi incepe aceasta a "oua parte a pre!entului capitol printr&un citat "in Gean& ,rancois Re$el# care spune- /,aptul ca manifestam in a"uinta fata "e "usmanii societatii "esc)ise nu tre'uie confun"at cu relati$ismul cultural# sau moral# aceasta mare cucerire# in$entie e+clusi$a a culturii occi"entale...Europa a fost sin ura ci$ili!atie care a stiut sa se interese!e "e celelalte culturi# cre"inte# o'iceiuri# "e arta# morala si le ile celorlalte culturi. Sau# cel putin# europenii au

acceptat i"eea ca alte ci$ili!atii ar putea sa fie in multe pri$inte superioare ci$ili!atiei lor# "upa cum "in alte pri$inte le pot fi inferioare uneori nici una# nici alta# insa respectan" in orice ca! punctul "e $e"ere al usturilor si preferintelor oamenilor care le&au creat. Inteleasa ca fiin" a'solut normala# constiinta "i$ersitatii culturale nu implica nici"ecum con"amnarea propriilor $alori# "ar nu e+clu"e nici rectificarea lor "aca# "in intamplare# in $alorile# institutiile si o'iceiurile altora se intalneau solutiile cele mai 'une pentru $alorile proprii/. Si continua autorul .../notiunea nu s&a enerali!at la noi "ecat printr&o "u'la lupta- in e+terior & contra altor culturi care# "esi e ale cu noi "ispretuiau tot ce nu tinea "e specificul lor< si in interior# contra parti!anilor monismului cultural# ce $oiau sa con$erteasca tot pamantul la ci$ili!atia noastra# in principal la catolicism si# in sens mai lar # la crestinism. Ca sa a%un em la pluralism cultural# a fost ne$oie mai intai sa transformam reli ia intr&o pro'lema particulara...Islamul "orea cucerirea uni$ersului# "ar el este o mostenire a trecutului/11:. *e islamisti nu&i tentea!a instrumentele "e!$oltarii# inclusi$ cea culturala# ci $isurile "e marire care ii transforma usor in pra!i ale "ictaturii si opresiunii politice. Li se inoculea!a foarte usor faptul ca "e $ina pentru su'"e!$oltarea lor economica sau culturala este Occi"entul# cu a sa cultura /"epra$ata/ si in%ositoare. Iar "aca saracia Orientului Mi%lociu# compara'ila cu 'o atia si prosperitatea lumii occi"entale /...putea sa fi fost im'ol"ul pentru militantismul islamic# in sc)im' optiunile in"i$i"uale in fa$oare militantismului nu&si afla suportul in saracie. Din contra# multi "intre li"erii militanti pro$in "in familii 'o ate si au fost e"ucati in spirit occi"ental. *entru acestia pro'lemele economice ale Islamului sunt o sursa "e umilinte si# "eci# un afront a"us cre"intei lor. Iar ra!'oiul cu Vestul este# in consecinta o restauratie a respectului "e sine/11;. /(e&am insela "aca am cre"e ca ra!'oiul e+ista pentru oameni- a"e$arul e ca oamenii e+ista pentru ra!'oi/11=. Asa stan" lucrurile# care este suportul moral al actelor teroriste? Ce&i impin e pe teroristi sa sa$arseasca astfel "e fapte cru"e si "e o $iolenta iesita "in comun? Teroarea "epaseste limitele morale# "ucan" la a'sur" iar terorismul# ca cea mai $iolenta forma "e lupta necon$entionala nu are un statut le al & asa cum se poate $or'i intr&o oarecare masura "e un co" al ra!'oiului con$entional# el fiin" imoral si lipsit "e sens. Daca la 'a!a sistemelor occi"entale stau principiile li'eralismului si ale "emocratiei# Islamul in sc)im' este o reli ie politica. Ma)ome" nu a fost un simplu profet# el a fost si un apreciat li"er politic# iar "eci!iile sale politice erau pri$ite ca un pro"us al unei "orinte "i$ine. Coranul este# se pare# sursa principala a le islatiei islamice# "ar "omeniul %uri"ic "intr&o tara musulmana nu isi tra e intrea a se$a "in in$ataturile Coranului. In$ataturile califilor & urmasii lui Ma)ome" & au si ele rolul lor important in aparitia le ilor si a sistemului %uri"ic in lumea islamica. Diferentele "e $ite!a# "e "esc)i"ere si "e succes care separa Occi"entul "e Islam pot fi e+plicate prin "iferentele fun"amentale "e $alori spirituale# prin opo!itia "e constitutii primare ale acestor "oua lumi. /Occi"entul porneste la "rum separan" "e la inceput i"eile re$elate "e i"eile politice si sociale & Da Ce!arului ce e al Ce!arului si lui Dumne!eu ce e a lui Dumne!eu.

In sc)im'# Islamul e spatiul inte rarii a'solute. Ma)ome" e si *rofet si Sef "e Stat si Gu"ecator si Coman"ant militar. In mentalitatea musulmana Statul insusi e forma "e manifestare a reli iei...Suntem in fata unei "i$er ente fun"amentale "e $alori. Ciocnirea acestor "oua sisteme era ine$ita'ila/11?. Democratia mo"erna este cea care autori!ea!a si or ani!ea!a coe+istenta mai multor morale in ca"rul aceleasi societati# su' protectia unei le i nici"ecum reli oase. In contra"ictie cu aceasta $i!iune Islamul nu a"mite nici un fel "e in"epen"enta a statului# a le ii# a moralei# a societatii# sau a $ietii artistice si intelectuale fata "e reli ie. In Islam totul este reli ie. *oate "e aceea in cultura islamica nu e+ista "iferenta intre ceea ce tre'uie sa&i "ai Ce!arului# si ceea ce tre'uie sa&i "ai Domnului# in speta lui Alla). /De la )erila la ra!'oiul popular# "e la ra!'oiul "rept la ra!'oiul sfant# lo!incile se militari!ea!a- mai intot"eauna sunt apropiate "e notiuni precum patrie sau moarte...Violenta "e$ine sacra# iar terorismul# ritual... Terorismul este o arma ne ati$a care nu pro"uce nicio"ata efectele "orite.../11>. Coranul este cu$antul lui Dumne!eu "ictat profetului# iar lim'a in care acesta se e+prima este ea insasi o lim'a sacra si "e aceea sacralitatea cu$antului "in Coran tre'uie sa se e+tin"a la toti cei care folosesc aceasta lim'a# ara'a. Apararea si utili!area lim'ii Coranului sunt $alori inestima'ile ce tre'uie aparate# c)iar si $iolent pentru ca acestea transce" aceasta lume si se i"entifica cu Alla). *urificarea politica si morala propusa "e catre Ma)ome" sunt elemente c)eie ale culturii musulmane. Militantul islamic $rea sa&si eli'ere!e patria "e impulsurile unei culturi a raului# cea occi"entala "ar el $rea toto"ata si sa reconstituie imperiul si sa propua lumii o alta ci$ili!atie si o alta morala. /Imitarea lui Ma)ome" impune o stransa impletire a reli iei# eticului si politicului# a misticii# a preceptelor morali!ante si ro orilor strate ice. In tra"itia islamica# inter$entia temporalului in spiritual era %ustificata- califii care ia&u urmat profetului au mostenit "e la acesta o'li atia "e a fi "eopotri$a aparatori ai cre"intei si con"ucatori politici/14B. Iar "aca ra!'oiul propus "e lumea islamica este unul sfant# "ictat "e cu$intele lui Ma)ome"# "aca el $i!ea!a triumful cu$antului lui Dumne!eu si e+tirparea /raului/ uni$ersal# i"entificat cu imperialismul occi"ental# atunci acest ra!'oi nu mai este unul o'isnuit# iar $alorile propo$a"uite sufera interpretari. Un mare a$anta% al li'eralismului mo"ern este ca acesta recunoaste ca# recoman"an" repre!entantilor altor culturi i"ealul "e "reptate# nu le recoman"a insa si o $i!iune filosofica# o anume conceptie "espre natura omului sau "espre sensul $ietii. /Tot ceea ce tre'uie sa facem este sa aratam a$anta%ele practice ale institutiilor li'erale# permitan"u&le in"i$i!ilor si culturilor# altele "ecat cele occi"entale# sa se intelea a unele cu altele# fara a se amesteca una in intimitatea alteia# fara a inter$eni una in conceptiile alteia "espre 'ine/141.../Daca a$em o I"ee 1cu litere mari# in sens 8antian. in minte# aceasta este mai "e ra'a aceea "e Toleranta "ecat "e Emancipare/144. Asa"ar# pluralismul cultural este acceptat si c)iar promo$at "e catre cultura occi"entala. Occi"entul nu o'li a alte culturi sa&i impartaseasca $i!iunile asupra $ietii# nici normele morale si culturale. Di$ersitatea culturala# politica sau morala este o cerinta necesara a li'eralismului# "ar aceasta "i$ersitate nu tre'uie

nuantata. Toleranta "e care $or'este RortA se refera la toate aspectele $ietii spirituale# inclusi$ la reli ie. Reli iile sunt acceptate "atorita relati$ismului si a rationalitatii cu care sunt influentate- fara acest relati$ism ele se transforma intr&o amenintare foarte periculoasa. (u e nimic in reli ia musulmana care sa %ustifice recur erea la $iolenta# 'rutala impotri$a ne$ino$atilor# fie ca sunt sau nu musulmani. Dimpotri$a# cei mai respectati teolo i musulmani traiesc cu oroare "e ani "e !ile aceasta in$olutie fanatica a carei manipulare a preceptelor islamului repre!inta asta!i cea mai mare amenintare a reli iei lui Mo)ame". *ornin" "e la culturile neislamice ar tre'ui sa recunoastem ca orice reli ie este suscepti'ila "e a fi tre i$ersata si mo"ificata pana la a o face sa "e$ina a"apost pentru crime in ro!itoare. Cele mai ne re capitole ale istoriei noastre occi"entale s&au scris can" fun"amentalismul crestin a ars pe ru $ra%itoare# a torturat ere!i sau s&a impus cu orice pret asupra altor culturi. A$ansurile stiintifice si te)nolo ice nu sunt in mo" necesar un $accin impotri$a acestui tip "e fun"almetalism or'. Sin urul $accin este relati$ismul# si cu elementul sau aferent# pluralismul# care repre!inta# inca "in Secolul Luminilor# unul "in stalpii ci$ili!atiei occi"entale. Reli iile "ifera# acesta este un lucru cert. Tre'uie sa o'ser$am aceste "eose'iri si sa le e$aluam. Anume ultimul termen tre!este cel mai mult ne"umerirea constiintei profane mo"erne. Oare pot fi e$aluate reli iile cu calificati$ele mai 'una mai rea# mai superioara mai inferioara# mai perfecta mai primiti$a? Oare nu sunt toate reli iile la fel "e pretioase "in punctul "e $e"ere moral&spiritual? (u $om "a "o$a"a "e intoleranta si so$inism# preferan" o reli ie alteia# fie c)iar total "iferita? Cum putem compara reli iile intre ele? ,iecare popor si fiecare epoca isi ale e acea forma "e manifestare reli ioasa care ii e apropiata "upa ust si "upa marime. E corect sa numim reli ia europenilor superioara celei a musulmanilor?. Islamul ii con"amna pe crestini ca acestia nu respecta caracterul transce"ental "e nepatruns al Creatorului. I"eea omenirii in"umne!eite pare incompati'ila cu i"eile inaltatoare ale filo!ofiei apofatice 1con$in erea ca a'solutul este "e nepatruns.. Intr&a"e$ar# atunci cin" $or'im "espre Dumne!eu# a$em ne$oie "e o ma+ima pru"enta. Tre'uie sa ne ferim a&i impune (ecuprinsului limitarile si 'arierele noastre omenesti. Tre'uie sa ne ferim a&i impune (ecuprinsului restrictiile noastre omenesti. Dar nu este oare afirmatia musulmana ca Dumne!eu nu poate "e$eni om# anume o neincre"ere prea omeneasca in atotputernicia lui Dumne!eu? (u "e$ine oare aceasta ne are o limitare a li'ertatii Creatorului?. Din punctul "e $e"ere al islamismului# Dumne!eu "oar le comunica oamenilor "in "epartare $oia Sa. El se a"resea!a lumii "e la o "istanta imensa# pentru ca focul suferintelor si al fara"ele ilor omenesti sa nu&i ar"a c)ipul. Dra ostea lui Dumne!eu fata "e lume# asa cum este interpretata in ima inea creatorului "in reli ia islamica# nu este %ertfelnica. Mitul %ertfei pentru sal$area lumii nu este trea! in constiinta musulmanilor. /(u e+ista alt Dumne!eu in afara "e Alla)# iar Ma)ome" este profetul lui Alla)/ este marea S)a)a"a# sau /marturie "e cre"inta/ pe care musulmanii cre"inciosi o proclama !ilnic in toata lumea. Aceasta "eclaratie "e cre"inta este ceea ce "eose'este "e fapt Islamul "e celelalte reli ii

ale lumii# Crestinismul# Iu"aismul si 9in"uismul. Sute "e milioane "e oameni "in toata lumea il marturisesc pe Alla) ca fiin" Dumne!eul lor# iar pe Mo)ame"# ca profet al lor. *entru sustinatorii terorismului# pentru a"eptii unei reli ii un"e Dumne!eu este in$ocat alaturi "e cu$antele Actiune si *utere# e+ista un sin ur mare a"e$ar# si anume- a"e$arul re$elat in "o ma careia i se inc)ina. Dar putem afirma ca Dumne!eul islamic este mai 'un sau mai rau "ecat cel crestin? Desi ur ca tre'uie sa nu ca"em in eroarea "e a consi"era intrea a lume musulmana ca fiin" moti$ata "e acte teroriste# $iolenta si cru!ime. (ici reli ia musulmana nu tre'uie pusa in le atura cu formele sale mala"i$e si ra"icale. Iar Gi)a"u&ul este una "intre aceste forme e+trem "e $iolente# materiali!ata in um'ra reli iei in numele careia el e+ista. De fapt# Gi)a" inseamna# in lim'a ara'a# /efort spre un scop "eterminat/. El a capatat in lim'ile occi"entale "enumirea "e /Ra!'oi sfant/# "enumire care "enaturea!a sensul initial. A$an" la 'a!a i"ei precum apararea si propa area culturii islamice# acest ra!'oi sfant nu este altce$a "ecat o continua lupta impotri$a presupusilor necre"inciosi si infi"eli reli iei lui Alla). *entru ca Islamul este o $i!iune cu $aloare uni$ersala# conform "octrinei tra"itionale# acesta propa are si aparare a Islamului "e$in "atorii a $ietii musulmane. De aceea# Gi)a"&ul este o "atorie reli ioasa care nu se $a sfarsi nicio"ata# el este o o'li atie colecti$a# insusita "e toti musulmanii. Gertfirea $ietii in numele reli iei este i"ealul oricarui musulman- cei ce mor cu arma in mana in numele lui Alla) sunt asi urati pentru mantuirea $esnic- /Mai ales sa nu cre!i ca cei ucisi pe calea lui Dumne!eu sunt morti# ei sunt $ii/# iata ce se propo$a"uieste in Coran145. De aceea era"icarea miscarilor teroriste este un lucru foarte reu "e facut# tocmai pentru ca componenta reli ioasa este reu "e inteles si "e com'atut. Si atunci un"e este moralitatea acestor acte atat "e $olente si uneori ilo ice?. Teroristii care au participat la atentatele "in Statele Unite au consi"erat ca fac un lucru 'un# $ala'il "in punct "e $e"ere moral. (umai ca aceasta moralitate si acest 'ine erau "iferite "e cel in inteles occi"ental. Conform relati$ismului nu e+ista o natura umana uni$ersala iar i"entitatea fiecaruia este "ictata "e contin entele istorico&sociale ale propriei sale comunitati# in care in"i$i"ul traieste# "eci orice /"iscutie cu pri$ire la natura superioara sau inferioara a unora sau altora este cu totul nele itima/147. Altfel spus# omul poate fi rasist# fun"amentalist# monocultural# ateu# antisemit sau +enofo' in spatiul intim# pri$at# "ar in afara acestuia# in spatiul pu'lic# care este in $i!iuni relati$ista unul al multiculturalitatii# in"i$i"ul tre'uie sa fie in"iferent la ceilalti. A consi"era ca cultura occi"entala este una 'una# in sens relati$ist# luan" in calcul toate reusitele sale pe plan politic sau economic este o meto"a "e a pri$i lucrurile "in interiorul acestei culturi. (u e+ista# spun relati$istii# criterii neutre "e apreciere a 'inelui in sine# criterii care sa se "e'arase!e "e lumea in care se pro"uce ecuatia "e apreciere. Sa fi a%uns oare Occi"entul intr&o cri!a# asa cum su era Anton Dumitriu?. Mer an" pe urmele lui Spen ler cultura occi"entala este intr&o cri!a "e proportii care consta in rasturnarea $alorilor. Aceste $alori sunt acum contestate# interpretate# supuse relati$i!arii- ele sunt speculatii# a'stracte# /tocmai pentru ca nu e+ista in concret. In "omeniul etic# in loc sa se plece "e la $alorile morale# pe

care $iata le impune or anic si necesar# acestea sunt fa a"uielile unor sisteme teoretice si $iata se "esfasoara fara suflet# fara certitu"inile "irecte ale instinctului.../14:. Dar aceasta cri!a# "aca ea e+ista# nu poate fi moti$atia unor acte teroriste. Ea poate "e$eni un punct sensi'il al culturii occi"entale# are sa a%ute ca astfel "e acte sa fie mai puternice in intensitate si asta pentru ca aceasta cultura# aflata in cri!a# nu se poate apara asa cum ar tre'uie. O solutie pentru aceasta cri!a ar putea fi aparitia acelui (ou E$ Me"iu "e care $or'este 3er"eae$14;. Insa in aceasta lume relati$ista# ima inea Creatorului si a lumii inspirate "e El este "enaturata# "aca nu c)iar relati$i!ata. /E putina speranta ca noul imperiu al lui Ce!ar sa "oreasca a fi crestin/14=. Insa nici aceasta "enaturare a $alorilor si aceasta lipsa "e incre"ere intr&un $itor un"e Creatorul isi are locul lui nu poate e+plica terorismul# cel mult poate sa&l incura%e!e sau sa&l contracare!e. /In fata intre'arii ce tre'uie sa facem ne aflam in orice clipa...Dar cine intre$e"e insemnatatea actiunii sale? Cine cunoaste lantul "e consecinte# cine isi "a seama "e proportia responsa'ilitatii?...Oricat "e nereala si "e necau!ala ar fi ori inea unei fapte omenesti# o"ata fi+ata in e+istenta umana ea urmea!a o alta le e# le ea realitatii si a eficientei/14?. Aceasta poate fi o premi!a a actelor teroriste. Ele urmea!a o alta lo ica# in"epen"enta "e a noastra# si au o alta cau!alitate si# teleolo ic# $i!ea!a un scop consi"erat util. In ceea ce pri$este fun"amentalismul reli ios# si cru!imele la care se "e"a# nu reli ia in sine este o amenintare pentru "emocratie# pentru cultura cci"entala# ci reli ia care&si aro a "reptul e+lusi$ al an"irii si a "reptului# a fortei si a impunerii cu $iolenta a propriilor "o me. Aceasta reli ie este cea care inc)i"e "rumul statelor musulmane catre pro res si "emocratie. /(u reli ia musulmana ca reli ie tre'uie incriminata# ci ne'unia "e&a o $oi confun"ata cu statul insusi# cu le ea si societatea/14>. Iar teroristii "e seama lui 3en La"en in numele statului si a culturii "in care fac parte consi"era ca lupta. Aceasta lupta este insa ne"reapta si facuta cu forte ilo ice si ne"emne. Este o lupta fara tinta# un ra!'oi or'. Si asta pentru ca o cultura nu se poate "istru e cu a%utorul unor a$ioane "eturnate sau cu a%utorul unor arme 'iolo ice. Daca insa pentru noi aceste lucruri sunt $a!ute ca fiin" rele# "e ne"orit# "ia'olice c)iar# pentru cei care le "uc la in"epliniore ele sunt moti$atia actiunii lor# sensul lor ultim. Raul# pentru noi# poate fi $a!ut# asa cum afirma si *aul Ricoeur "in "oua puncte "e $e"ere# unul etic si altul reli ios- /...Etica si&a spus ultimul cu$ant asupra raului# numin"u&l- 1. o opera a li'ertatii< 4. o rasturnare a raportului "intre etica si le e< 5. o "ispo!itie inson"a'ila a li'ertatii# care o face sa nu poata "ispune "e ea insasi. Reli ia tine insa un alt "iscurs asupra raului. Mai intai# acest "iscurs asea!a raul in fata lui Dumne!eu. Am pacatuit "oar impotri$a lui# am facut raul "oar in fata lui...Apoi# "iscursul reli ios sc)im'a in a"ancime continutul constiintei raului...*acatul s&a sc)im'at calitati$- el consta mai putin in trans resarea unei le i cat in pretentia omului ca e stapan pe $iata lui. Mai rea "ecat ne"reptatea e propria mea "reptate.../15B. Asa"ar# acesta este raul in $i!iunea eticii si reli iei crestine. Insa acest rau crestin este pri$it altfel "e catre "o ma musulmana# care# potri$it in$ataturilor lui

Ma)ome"# in"ruma la faurirea raului "aca islamismul este con$ertit fi!ic sau i"eolo ic "e catre pa ani. Daca cu$antul lui Alla) nu este ascultat# musulmanul are "reptul "e a trece la forta pentru a con$in e pe e$entualul pa an ca acest cu$ant este sin urul cu $ala'ilitate uni$ersala. *ra matismul lui @iliams Games# care a stat la 'a!a relati$ismului "e mai tar!iu# $e"ea in reli ie un fel "e /e+perienta/ care face posi'ila urmatoarele cre"intelumea $i!i'ila nu e "ecat o parte a uni$ersului< scopul suprem al omenirii este uniunea intima cu uni$ersul< ru aciunea# a"ica acea comuniune cu spiritul uni$ersului# fie ca acesta este Dumne!eu# fie ca e o le e# e un act care nu ramane fara efect. In astfel "e con"itii# reli ia pentru occi"ental "e$ine nimic altce$a "ecat un stimulent 'iolo ic necesar $ietii151. Aceasta $i!iune relati$ista asupra %u"ecatilor cu pri$ire a reli ia crestina este impartasita si "e catre Ric)ar" RortA. Acesta afirma- /Dintr&un punct "e $e"ere crestin# ten"inta "e a te simti mai aproape "e cei fata "e care i"entificarea ima inati$a este mai usoara e "eplora'ila# o tentatie "e e$itat. ,ace parte "in i"eea crestina "e perfectiune morala sa trate!i pe oricine# c)iar si pe pa!nicii "e la Ausc)Jit! sau "in ula # "rept semeni pacatosi. *entru crestini# sfintenia nu este atinsa atata timp cat o'li atia este mai puternic resimtita fata "e un copil al lui Dumne!eu# "ecat fata "e altul. Uni$ersalismul etic seculari!at a preluat aceasta atitu"ine "e la crestinism/154. Asa"ar# nu poate e+ista in $i!iune relati$ista o astfel "e uniune in care fiecare seaman crestin este pri$it la fel "e catre ceilalti. Altfel se intampla in lumea musulmana. Acolo fiecare este pri$it cu compasiune si "aruire "e catre ceilalti. Alla) este "easupra tuturor si ii supra$e )ea!a# iar oamenii pentru a arata "ra oastea catre cel "e sus tre'uie sa se respecte si sa se iu'easca intre ei. Din nefericire insa# aceasta "ra oste si acest respect se materiali!ea!a numai in ca"rul culturii islamice. *entru ceilalti oameni# nemusulmani# pa anii# atitu"inea tre'uie sa fie una cel putin "e in"iferenta. Conflicetele intre musulmani si crestini au fost "eseori pro"usul "iferentei e+istente intre cele "oua mo"uri "e a pri$i lumea# si implicit# pe Dumne!eu. Islamul este# in $i!iunea musumanilor# un mo" "e $iata ce transce"e si uneste reli ia cu politica# fiin" "iferit "e conceptul crestin occi"ental. 9untin ton $e"e astfelcele "oua lumi- .../ aman"oua sunt reli ii monoteiste# aman"oua sunt uni$ersale# pretin!an" a fi sin ura cre"inta a"e$arata la care toti oamenii pot sa a"ere. Aman"oua sunt reli ii misionare care cre" ca a"erentii lor au o a'li atie# aceea "e a&i con$erti oe necre"inciosi la aceasta cre"inta a"e$arata/155. S&a $e)iculat in me"iile politice si culturale ca terorismul ar i!'ucni pentru ca etica este e+lusa "in politic. *ina acum au fost numite o serie "e moti$e ale terorismului- "iferenta reli ioasa# lo'ali!area# anti lo'ali!area# aro anta americana etc. "ar nici una "intre acestea nu poate e+plica terorismul. E+ista numeroase moti$e morale si politice ca actuala impartire intre natiuni a 'o atiei si resurselor mon"iale sa fie consi"erata ne"reapta sau pentru ca pacea si 'unastarea sa nu fie pri$ite neaparat ca 'enefice. Saracia este principalul resort al insta'ilitatii politice si sociale# "ar poate fi pri$ita "rept eneratoare a terorismului?.

Terorismul apare uneori in re iunile sarace ale unor tari & cum a fost ca!ul in *eru# Af anistan sau Irlan"a "e (or". La fel "e 'ine insa poate i!'ucni si in re iunile prospere# cum este ca!ul Tara 3ascilor# in *un%a'ul in"ian si in re iunea prospera a Tamilului "in Sri Lan8a. Ar fi o reseala sa se crea"a ca o'iecti$ele sociale# economice sau politice sint resorturile e+clusi$e ale actiunii teroriste. Ceea ce face "intr&o persoana un terorist si "in alta cu aceleasi $e"eri si con$in eri un politician sau un om "e afaceri# poate fi "iferenta "e reli ie sau cultura# "ar tine in mult mai mare masura "e psi)olo ia in"i$i"uala si colecti$a. E+ista "eocam"ata "oar raspunsuri pro$i!orii in pri$inta e+plicarii terorismului. Lupta impotri$a acestuia insa# continua. I"eea principala pe care incerc sa o "e!$alui aici este ca tra"itia pra matica# si intr&o pon"ere mai mica si cea relati$ista# ar putea sa raspun"a ne$oii unei reflectii normati$e asupra punctelor "e sustinere prin care $iata noastra poate fi structurata mult mai 'ine "ecit orice alt ca"ru filosofic sau metafilosofic. *ra matismul# cel putin in forma mostenita "e la @illiam Games si Go)n DeJeA# se poate constitui intr&o reactie responsa'ila la a"resa /sensului tra ic al $ietii/. Lasan" "eoparte orice fun"atii# "e orice natura ar fi ele 1filosofice# reli ioase sau stiintifice. pra matismul ne&ar putea "a o mina "e a%utor in incercarea "e a trai si "e a trece peste insecuritatea metafi!ica# peste lipsa a'soluta "e arantii in pri$inta fericirii sau a or"inii morale & o tema ce a fost "e!$oltata in ceea ce am putea numi tra"itia antifun"ationalista in filosofie# incepin" cu Cartea lui Io$# trecan" prin pra matismul clasic si a%un an" la e+istentialismul cautator "e autenticitate# conceptia Jitt ensteiniana asupra certitu"inii si la in"irea unor neopra matisti "e enul lui @.$ Luine# Ric)ar" RortA# si 9ilarA *utnam.

Capitolul 7 & CORELATII I(TRE ETICA RELATIVISTA SI ALTE TI*URI DE ETICA 7.1. Corelatia intre etica relati$ista si etica crestina- Toma "DAHuino si Sf. Au ustin. Voi incepe acest capitol printr&un citat "in (i8olai 3er"eae$ care spunea- /*entru om# pro'lema pro'lemelor este cea a lui Dumne!eu. Aceasta pro'lema se pune "estul "e rar in puritatea sa ori inara. Cei care au $rut sa confere maretiei i"eii "e Dumne!eu n&au facut "ecat s&o co'oare e+trem "e mult# atri'uin"u&i lui

Dumne!eu calitati imprumutate "e la imparatia Ce!arului si nu "e la imparatia Spiritului/157. Iar /"aca mo"ernitatea pare a se "efini ca o cri!a in care sin ura referinta este su'iectul fara referinte# contestan" Uni$ersalul in numele unui relati$ism neputincios care sfarseste prin a rastalmaci# cu armele ratiunii# ratiunea insasi# atunci re$alorificarea an"irilor fon"atoare care au scrutat eternitatea# poate oferi speranta unei "epasiri a acestei "eri$e pre!ente/15:. Asa"ar# relati$ismul mo"ern nu poate oferi un sens pentru e+istenta# ne an" rationalitatea si uni$ersalismul# concepte care inclu" in ele insele notiunea "e Dumne!eu. Dar relati$ismul nu inseamna insa ne area e+istentei lui Dumne!eu# iar 3i'lia# ca e+presie a $ointei si cu$antului "i$in# este $a!uta c)iar si "e catre relati$istii cei mai apri i ca unica sursa a a"e$arului crestin# iar a"e$arul crestin i!$orat "in in$ataturile 'i'lice este lasat la in"emana in"i$i"ului. Iata ce spune in acest sens Ric)ar" RortA- /I"eea "e Dumne!eu este# in parte# i"eea "e Tata al (ostru# al Tuturor & parintele pe care noi toti il a$em in comun/15;. Sa $e"em insa pe mai "eparte cum este $a!ut Dumne!eu in ca"rul filosofiei crestine me"ie$ale# prin interme"iul a "oi mari teolo i si filosofi ai acelor timpuri. Este $or'a "espre Sfantul Au ustin si "e Toma "DAHuino. O ranita )otaratoare intre an"irea reaca si filosofia crestina nu se poate spune ca a e+istat# si asta pentru ca trecerea la an"irea crestina se face pornin"u&se "e la ceea ce recii lasasera in urma. Ca si element "e 'a!a al noii an"iri se poate afirma ca an"irea me"ie$ala# crestina# a luat "e la cea reaca anumite concepte care erau folositoare pentru noua cre"inta- crestinismul. De aceea# an"irea crestina me"ie$ala se poate numi /p)ilosop)ia c)ristiana/# termen consacrat "e catre Au ustin. ,ilosofia crestina cunoaste acum si o "eparta%are temporala. Este $or'a "e aparitia a "oua fa!e "e "e!$oltare a noi reli ii- o prima fa!a este cea patristica# "e la moartea lui Isus pana un"e$a in secolul al VII&lea# in care perioa"a cre"inta crestina se imprastie in lumea reco&romana# si se cristali!ea!a primele "o me ce "uc si la aparitia 'isericii. A "oua etapa este filosofia scolastica# can" crestinismul se ermani!ea!a si se impune in Imperiul Roman "e Apus. *entru prima perioa"a a filosofie crestine# perioa"a patristica# il a$em pe Sfantul Au ustin ca cel mai important e+ponent# iar pentru cea "e&a "oua etapa# cea scolastica# il a$em pe Toma "DAHuino. /La ori inea operei lui Au ustin sta efortul "e a contri'ui la intarirea or"inii catolice a 3isericii# or"ine temporala# spirituala si "octrinala toto"ata# careia ii propune o armatura metafi!ica menita sa o puna la a"apost# intr&o perioa"a "e "eclin a lumii romane# si sa&i asi ure astfel autoritatea asupra tuturor consecintelor/15=. *rincipala sa lucrare# Cetatea lui Dumne!eu#1De ci$itas Dei. este o apolo ie a 3isericii si a "octrinei inspirate "e aceasta. *entru Au ustin# Dumne!eu este i!$orul A"e$arului# temelia e+istentei si principiul 'inelui si al "reptatii. In El se afla I"eile eterne# formele sau /ratiunile nascatoare/ 1rationes seminales. ale tuturor lucrurilor si fiintelor "e pe pamant. Toate aceste I"ei formea!a Lo osul# sensul e+istentei lumii. In afara "e Dumne!eu nu e+ista nimic. (one+istenta# neantul este ra"acina a tot ceea ce este rau in lume. Raul este o in ra"ire a neantului# o lipsa si o atin ere a"usa

Di$initatii. Omul pacatos tre'uie sa plateasca# pentru ca pacatul uman a purces "in $ointa li'era- acesta s&a intors "in fata lui Dumne!eu catre cele materiale. Cunoasterea lui Dumne!eu# spune Au ustin# nu poate a$ea loc "ecat printr&o minte sanatoasa si printr&o puritate morala. A"e$arul este cel care ne poate a%uta sa cunoastem "i$initatea. Dar un"e se afla A"e$arul# se intrea'a Au ustin in lucrarea Soliloc$ii?15?. In lucrurile efemere si muritoare a"e$arul nu poate fi cunoscut# cu toate ca e+ista a"e$arul in aceasta lume atunci can" ne raportam la ceea ce spunem ca este a"e$arat. Va tre'ui "eci sa cautam a"e$arul in ce$a ce este in afara acestei lumi# in ce$a nemuritor. In aceasta "ialectica a cautarii a"e$arului intr&o lume nemuritoare# Au ustin pleaca "e la lucrurile "in e+perienta# concrete# si anume "e la e+istenta an"itoare a fiintei umane. /Daca ceea ce cunoaste el $a "ura in eternitate# inseamna ca si el $a "ura in eternitate. (umai sufletul poate fi insa cunoascut prin intelect. Intelectul este alcatuit "in a"e$ar si a"e$arul este nemuritor. Re!ulta ca si sufletul este nemuritor/15>. Sfantul Au ustin consi"era ca "aca a"e$arul e+ista in spirit# si acesta cu certitu"ine acolo tre'uie sa fie# putem a%un e la cunoasterea acestui a"e$ar prin proce"eul anamne!ei# al reamintirii# 'iruin" uitarea. Aceasta "octrina a anamne!ei a fost formulata pentru prima "ata "e catre Socrate si o asim in "ialo urile platoniciene /*)ai"on/# /Menon/ si /*)ai"ros/# un"e Socrate afirmase ca sufletele mortilor se afla un"e$a# intr&un loc un"e ele renasc. Ca sa traiesti aceasta continua /renastere/# si sa cunosti "i$initatea# Socrate# prin $ocea lui *laton# consi"era ca este ne$oie "e 7 $irtuti ale omului pe care sa le practice. Este $or'a "espre- cura%# c)i'!uinta# intelepciune si "reptate. Aceste $irtuti il "efineau su' raport etic pe filosof# *laton fiin" "e parere ca filosofii $or fi primii oameni care $or trai $esnic. Spre "eose'ire "e *laton# Au ustin $a a"era la co"ul moral&reli ios al in$ataturilor crestine "in (oul Testament# orientan"u&se spre numai trei $irtuti care sa&i ofere omului fericirea si $iata eterna# iar acestea sunt- cre"inta# speranta si "ra ostea. Dupa moarte omul are "oua posi'ilitati- sa "eca"a in cele "e %os# in Ia" un"e&l asteapta "urerea si nefericirea $esnica sau sa urce spre cele "i$ine# un"e fericirea si cunoasterea a"e$arata ii sunt asi urate. Totul "epin"e insa "e $iata pe care o traieste omul pe pamant. /Reli io!itatea mantuirii# cu cat este mai sistematica si mai interiori!ata ca /etica a constiintei/# repre!inta o tensiune cu atat mai mare fata "e realitatile lumii/17B# afirma Ma+ @e'er. Dar se pare ca Au ustin nu percepea asa lucrurile. Mantuirea "e pacate era o con"itie esentiala ca omul sa poata patrun"e infinita "ra oste a lui Dumne!eu. Cei pre"estinati a fi mantuiti# cei alesi $or participa cu totii la /Cetatea Di$ina/# si $or fi c)emati la fericirea $esnica si inaltatoare promisa "e catre Dumne!eu. Ceilalti# respinsii "e la mantuire alcatuiesc Cetatea pamanteana# /Ci$itas terrena/# si $or fi osan"iti intr&u eternitate. Spri%init "e aceasta cru"a opo!itie intre cele "oua feluri "e lumi Au ustin "a o e+plicatie istoriei omenirii# promo$an" puterea 3isericii ca fiin" unica sansa ca omul sa poata participa la Cetatea lui Dumne!eu# iar unicul scop al omenirii era reali!area cetatii "i$ine pe pamant. De aici a pornit si in enunc)erea "e catre *api a tuturor imparatilor. *uterea papala "e$enea una aproape "umne!eiasca.

E+e etii filosofiei lui Au ustin au sustras "in aceasta trei mari principii care stau la 'a!a ei# si anumea. principiul interioritatii# care "enota pre!enta a"e$arului in interiorul omului. '. principiul participarii# conform caruia /Orice 'ine ori este Dumne!eu 13inele suprem. ori pro$ine "e la Dumne!eu 1'inele limitat./171< c. principiul imua'ilitatii care ne a%uta la intele erea "i)otomiei e+istente intre fiinta prin esenta "e fiinta prin participare# "eci "iferenta "intre creator si creatura. Asa"ar# filosofia lui Au usin este cat "e poate "e simpla- lumea tre'uie sa accea"a la cele sfinte si# pentru a a%un e acolo# este ne$oie "e o $iata plina "e $irtuti si "e participare la faurirea# aici pe paman#t a Cetatii lui Dumne!eu# un"e fiecare in"i$i" isi are propriul loc. Daca mer em pe ar umentatia lui Au ustin si spunem ca omul a fost creat "e catre Dumne!eu# atunci intalnim urmatoarea pro'lema# si anume- omul# ca si creatie a lui Dumne!eu in!estrata cu ratiune# este o'li at sa raspun"a asteptarilor creatorului. Moralitatea acestor asteptari a fost o pro'lema lar "e!'atuta in me"iile filosofiei contemporane. In acest sens 3ernar" @illiams afirma- /Ce proprietati ale lui Dumne!eu sunt consi"erate a %ustifica sustinerea ca noi tre'uie sa&i satisfacem asteptarile? Daca e $or'a "e puterea lui sau "e faptul ca El ne&a creat atunci analo iile cu marii parinti umani ne "uc la recunoasterea faptului ca e+ista multi re i si parinti carora nu tre'uie sa ne supunem. Daca se spune ca Dumne!eu are o putere infinita si El este cel ce a creat totul# atunci $om o'ser$a ca "omnia sau creatia infinite nu ne apar ca in"u'ita'il mai "emne "e a impune supunerea# ci# mai "e ra'a caracteristici in fata carora e mai "ificil sa te supui. Daca se mai spune in continuarea acestor proprietati# ca Dumne!eu e 'un# o o'iectie $a apare "in nou# in sensul ca aceasta presupune "e%a o recunoastere a ceea ce e "emn si $aloros# o recunoastere a enului care se spera sa fie circumcis prin apel la Dumne!eu/174. Asa"ar# e+ista o "i)otomie intre mo"ul in care il percepem pe Dumne!eu si cum este El. De multe ori omul a $a!ut in Dumne!eu /fiinta&prin&ea&insasi/# pre$a!uta cu pre"icatul /sfant/175. Insa cum il putem cunoaste cu a"e$arat pe Dumne!eu si care sunt caile prin care putem acce"e la cele sfinte au ramas pro'leme esentiale ale omenirii# iar po!itia lui Sfantul Au ustin in aceasta c)estiune nu este satisfacatoare. Asa cum reiese "in 3i'lie omul este creatia lui Dumne!eu- /Dumne!eu l&a facut pe om "upa c)ipul Sau/177# se spune in cartea sfanta. Ca"erea in pacat a omului a pus aceasta fiinta in "ificultate. *romisiunea la o $iata eterna plina "e fericire nu mai putea fi actuala. De aceea restaurarea omului "upa mo"elul lui Isus 9ristos este scopul moralei crestine. Sa $e"em mai "eparte cum este e+primata po!itia asupra "i$inului in filosofia si morala crestina a lui Toma DDAHuino. Can"irea lui Toma se fun"amentea!a in cea mai mare parte a ei pe an"irea lui Aristotel# teolo ul incercan" in "emersurile sale co niti$e sa reconcilie!e an"irea aristotelica cu cea crestina# "e inspiratie 'i'lica. *ro'lemele a'or"ate "e catre Toma tin "e cunoasterea naturii "i$ine# calea noastra catre atin erea mantuirii si intele erea sensului creatiei. De altfel# intrea a opera a lui Toma DD AHuino se poate sinteti!a in "oua elemente principale# si anume- un "omeniu al teolo iei# al a"e$arurilor re$elate

"e catre "i$initate# iar cel "e&al "oilea element este cel ce tine "e filosofia /ser$anta/ a teolo iei# $a!uta ca o totalitate a cunostintelor profane# materiale. Din cele "oua lucrari importante ale teolo ului & Summa t)eolo iae si Summa contra entiles & reiese i"eea ca rostul inteleptului este acela "e a ran"ui lucrurile in lume# iar o'iectul intelepciunii consta in a urmari or"inea i"eilor si actiunilor# pornin" "e la cele ce e+ista "incolo "e lumea empirica. *ornin" "e la aceste consi"erente Toma consi"era ca teolo ia este "easupra tuturor stiintelor# si asta pentru ca ea# teolo ia# purce"e "irect "e la Dumne!eul re$elat. Cunoasterea# implicit cea a lui Dumne!eu# este posi'ila prin "oua mo"uri# si anume- prin "emonstratie si prin in"uctie. Astfel incat este imposi'ila cunoasterea fara aceste "oua mo"uri. Insa# in final# nu ratiunea este cea care iti "e!$aluie a"e$arul a'solut# ci "o ma ca principi ultim al a"e$arului17:. (ecesitatea "emonstratiei ca Dumne!eu e+ista & elementul principal al "octrinei tomiste & se arata pornin" "e la filosofia aristotelica# "e la efect spre cau!a# "e la constatarea ca fiecare o'iect sau fiinta are ne$oie pentru a se misca "e un *rim Motor (emiscat. Mai "eparte $oi pre!enta# pe scurt# rationamentul "upa care s&a con"us Sfantul Toma in ela'orarea teoriei sale cum ca Dumne!eu poate fi cunoscut. In pre!entarea ar umentelor care atesta e+istenta lui Dumne!eu# Toma este influentat "e /,i!ica/ lui Aristotel iar structura acestor ar umente urmea!a lo ica aristotelica. Toma $or'este "e opt ar umente in fa$oarea e+istentei lui Dumne!eu< "intre acestea cinci sunt ar umente cosmolo ice 1e+plicite. si trei sunt morale 1implicite.. Sa $e"em care sunt cele cinci ar umente "e or"in cosmolo ic1. *rimul este ar umentul intemeiat pe miscare# sau cau!a motrice. Acesta spune ca e+ista o entitate care misca lucrurile fara a fi ea insasi miscata. Este $or'a aici "e acel *rim motor aristotelic si cuprin"e in sine finalismul# iar aceasta entitate care comunica aceasta miscare tuturor celorlalte lucruri este Dumne!eu. 4. Cel "e&al "oilea ar ument este acela ce se intemeia!a pe raportul cau!al# sau cau!a eficienta. Acest ar umnet afirma ca este imposi'ila re resia la infinit. Cum toate sunt u$ernate "e catre raportul cau!a&efect# si cum efectul "e$ine cau!a altui efect superior# a$em a afla o cau!a care sa fie prima si eficienta# iar aceasta este Dumne!eu. 5. Cel "e&al treilea ar ument este intemeiat pe "istinctia e+istenta intre ceea ce este contin ent si ceea ce este necesar. Toma sustine ca este necesar "e a re$ela o fiinta care# necesara prin sine# sa nu&si mai e+tra a "in altce$a cau!a necesitatii sale. Aceasta fiinta# creatoare "e contin ent este Dumne!eu. 7. Al patrulea ar ument "e or"in cosmolo ic se refera la ra"ele fiintelor# sau ierar)ia e+istentelor. Acesta postulea!a i"eea conform careia in Uni$ers e+ista o ierar)ie a fiintelor# o ra"are a 3inelui si a A"e$arului# iar aceasta ra"are nu poate fi o'tinuta "ecat prin comparatie cu ceea ce este 'ine si a"e$arat la mo"ul a'solut. Aceasta i"ee a fost preluata "e catre Toma "in lucrarea /Metafi!ica/ lui Aristotel si spune ca e+ista o fiinta care etse supremul A"e$ar si supremul 3ine la care intre ul uni$ers se raportea!a# si aceasta fiinta nu poate fi "ecat Dumne!eu# spune Toma. :. Ultimul ar ument cosmolo ic este cel teleolo ic. Se afirma ca toate lucrurile "in Uni$ers tin" spre ce$a comun ca scop. Dar cosmosul nu poate fi cuprins "e

o inteli enta limitata care sa&i patrun"a scopul e+istentei si "e aceea sin ura Inteli enta compati'ila cu propria creatie nu poate fi "ecat Dumne!eu. Acestor cinci ar umente cosmolo ice Toma le a"au a alte trei ar umente "e aceasta "ate "e or"in moral1. Un prim ar ument moral este acela care postulea!a setea "e fericire a omului# posterioara ca"erii in pacat. 4. Al "oilea ar ument moral este cel ce arata inclinatia omului "e a face 'inele si "e a e$ita raul. 5. Ultimul ar ument moral este cel le at "e istoria reli iilor. In acest sens Toa spunea ca- "e la inceput oamenii au a$ut i"eea "i$initatii# numai ca constiinta asupra acesteia a fost "iferita. Di$initatile au fost la inceput plurale 1politeismul. sau "ual&opo!ante 1"ualismul.# insa e$olutia omenirii# afirma teolo ul# se in"reapta ire$oca'il catre une si aceeasi fiinta# care nu poate fi "ecat Dumne!eu 1monoteism.. Ernest Stere este "e parere ca- /Com'inan" aristotelismul cu inspiratia crestina# Toma "DAHuino ne pre!inta urmatorul ta'el al $irtutilor morale- patru $irtuti naturale & temperament# cura%# intelepciune# %ustitie< si trei $irtuti teolo ale & cre"inta# castitate# speranta# $irtuti accesi'ile numai prin interme"iul ratiei "i$ine/17;. In ceea ce pri$este aceasta $i!iune asupra lumii si "i$initatii# $i!iune ce impleteste lo ica cu teolo ia Alas"air MacintAre este "e parere ca- /...pentru crestinul catolic "in e$ul me"iu trupul si sufletul nu sunt "oua su'stante "iferite# le ate intre ele. Eu sunt trupul meu# iar trupul meu este ce$a social care s&a nascut "in acesti parinti# in aceasta comunitate# cu o i"entitate sociala specifica. Ceea ce e "iferit loa crestinul catolic este ca eu# in"iferent carei comunitati pamantesti apartin# sunt si mem'ru al unei comunitati ceresti# eterne# in care am "e asemenea un rol# o comunitate repre!entata pe pamant "e 'iserica. Desi ur ca pot fi i! onit "in oricare "in aceste comunitati# o pot parasi sau imi pot pier"e locul pe care&l am/17=. *oate "e aceea ta'elul $irtutilor pre!entat "e catre Toma se pre!inta ca o lucrare e+)austi$a si consec$enta. Dar# este "e parere Alas"air MacintAre# fun"alul teoretic al acestui mo" "e clasificare a $irtutilor are "oua componente# si anume- prima este o repetitie a ceea ce Aristotel aratase "e%a# este o repetare a cosmolo iei lui Aristotel e+trase "in cele "oua lucrari /,i!ica/ si /Metafi!ica/# iar cea "e&a "oua componenta este specific crestina. /Dar a$em toate moti$ele sa respin em 'iolo ia si fi!ica lui Aristotel# iar partea "e teolo ie crestina care se refera la a"e$aratul scop al omului si care nu e metafi!ica aristotelica este o pro'lema "e cre"inta si nu "e ratiune/17?. In aceasta maniera tre'uie pri$ita si afirmatia lui Toma conform careia conflictele morale autentice nu sunt nimic altce$a "ecat re!ultatul unei actiuni anterioare care a fost resita. In acest sens# plecan" "e la filosofia lui 6un"era si a lui 9ei"e er# Ric)ar" RortA afirma ca- /(imeni nu repre!inta A"e$arul sau ,iinta sau Can"irea. (imeni nu repre!inta ce$a Diferit sau Superior. (oi toti ne repre!entam pe noi insine# locuitori e ali ai unui para"is al in"i$i!ilor umani in care fiecare are "reptul sa fie inteles# "ar nimeni nu are "reptul sa con"uca/17>. Asa"ar# Dumne!eu este e+clus. El este# in $i!iunea lui RortA Gu"ecatorul Suprem

A'sent. Insa aceasta po!itie nu tre'uie confun"ata cu po!itia unui (iet!sc)e care ne a pur si simplu e+istenta lui Dumne!eu# 'a mai mult afirmase c)iar moartea acestuia. *o!itia relati$ista a"mite e+istenta unei ,iinte i"eale la mo"ul a'solut. Aceasta fiinta tine "e o'iecti$itate ca fiin" e+presia relatiei ce se sta'ileste intre un in"i$i" si o realitate nonumana. *e lan a aceasta o'icti$itate# RortA mai a"uce in "iscutie si e+istenta altei forme "e participare la $iata sociala# si anume soli"aritatea# care nu este nimic altce$a "ecat contri'uirea la un mo" "e $iata a unei comunitati istorice. Autorul consi"era ca inca "in antic)itate sensul e+istentei intre ii omeniri a fost trecerea "e la soli"aritate catre o'iecti$itate# catre cautarea unui A"e$ar care tre'uie $a!ut ca scop in sine si nu pentru ca acesta ar putea fi ce$a util unei persoane sau unei comunitati1:B. /(oi suntem mostenitorii acestei tra"itii o'iecti$iste# centrata pe presupo!itia ca tre'uie sa iesim in afara comunitatii noastre suficient "e mult pentru a o e+amina la lumina a ce$a ce o transce"e# si anume# a acelui ce$a pe care il are in comun cu orice alta comunitate umana reala sau posi'ila. Aceasta tra"itie $isea!a la o comunitate ultima care sa reuseasca sa transcea"a "istinctia "intre natural si social si sa manifeste o soli"aritate care# "atorita faptului ca a%un e sa fie e+presia unei naturi umane anistorice# sa nu mai fie paro)iala/1:1. Teolo ul erman 6arl Ru"olf 3ultmann afirma inca "in secolul al FIF&lea ca nu tre'uie sa ne "etasam "e realitatea ime"iata ca sa a%un em sa&l cunoastem pe Dumne!eu# ci tre'uie sa&L intro"ucem pe Dumne!eu in e+istenta noastra si prin cre"inta sa a%un em la El. Un punct "e $e"ere in afara lui Dumne!eu insM nu poate e+ista# si "espre Dumne!eu nu se poate $or'i in propo!itii si in a"e$Mruri enerale care sM fie a"e$Mrate fMrM nici un fel "e relationare la e+istenta concretM a celui care $or'este. Se $e"e aici restatuatM necesitatea inter"epen"entei intre "iscursul "espre om si "iscursul "espre Dumne!eu# "intre antropolo ie si teolo ie. Conform (oului Testament /eu/ imi pier" fiinta autenticM atunci can" incerc sM imi "esfMsor e+istenta pri$in" la eneral si la uni$ersal fMrM sM imi asum concretul# intru Aici si intru Acum. Conform intele erii 3i'liei# omul nu "ispune "e sine 1nu stM in puterea lui sM tin"M# prin spirit la i"entificarea cu comosul. cMci el se constituie pe sine ca si e+istenta in toate situatiile concrete# in toate "eci!iile pe care le ia# el ia o "eci!ie asupra lui insusi. Viata omului nu este cea cosmicM# ci se "esfMsoarM mai "e ra'M in momentan# in in"i$i"ual# in sfera istoriei< realitatea autenticM este tocmai aceea care recilor le apare ca fiin" o aparenta. Aici# intru istorie si prin istorie "estinul este )otarat# spre 3ine sau spre Rau< ceea ce este important este ca el sa fie "esc)is pentru $iitorul care ii este oferit intru Acum. *e Dumne!eu# Il intalnim tocmai in aceasta lume a e$enimentelor istorice concrete. Dumne!eu nu se re$elea!a celui care Il cauta in or"inea imua'ila a lumii ci pe El il percepem in intamplarile istorice# care repre!inta actiunea sa li'era# "orinta Lui. Istoria este un flu+ continuu# in care toate e$enimentele se afla in le atura unele cu altele# con"itionan"u&se reciproc< acesta este pricipiul corelatiei tuturor e$enimentelor- nu se poate $or'i "e e$enimente suspen"ate "easupra istoriei#

fiecare e$eniment a$an" o cau!M 1un precursor. si $a pro"uce un efect 1un urmas.. Aceasta perspecti$a $a"it antropocentrica# l&a "eterminat pe Ru"olf 3ultmann sa isi puna intre'area acuta cu pri$ire la actualitatea si rele$anta A"e$arului pentru o lume mo"erna "ar toto"ata incearca sa e$ite aceasta relati$i!are si "iluare a mesa%ului crestin care transforma crestinismul intr&o tra"itie printre atatea altele. In conclu!ie se poate afirma ca morala me"ie$ala se pre!enta ca un intre sistem "e principii emanate "irect "e la autoritatea "i$ina# ca un sistem "e porunci "ate "e catre Dumne!eu. /Acti$itatea morala a omului ec)i$ala cu slu%irea lui Dumne!eu# iar conceptia morala "espre lume# "epsre menirea omului si a societatii nu se "elimita "e conceptia reli ioasa "espre lume/1:4. Ca o consecinta a acestui lucru si mo" "e a pri$i luma# an"itorii fie ei teolo i sau filosofi "in aceasta perioa"a nu s&au preocupat "e pro'lema specificului moralei in comparatie cu o'iceiurile# tra"itiile# "reptul sau principiul autoritatii si nu s&au lasat antrenati in "escoperirea unor caracteristici specifice ale notiunii "e morala. Le ea lui Dumne!eu# precum si $irtuti precum "ra ostea# cre"inta si speranta erau sin urele propo$a"uite "e catre acestia1:5. 7.4. Corelatia intre etica relati$ista si etica puterii- (icollo Mac)ia$elli si ,rie"ric) (iet!sc)e. A"e$arat scriitor renascentist Mac)ia$elli tre'uia sa se pronunte asupra omului# naturii sale# locului si rolului sau in lume. El $ine insa in literatura $remii cu note "istincti$e si aparent "iscor"ante# pentru ca el $e"e natura umana# pe "e o parte# sc)im'atoare# si pe "e alta parte# "ura'ila & su' aspectul rautatii ei. Secolul al FVI&lea a fost unul plin "e framantari in toate "omeniile# a fost o perioa"a in care re enerarea societatii italiene# si nu numai# precum si e+aminarea faptelor politice erau necesare# trecan"u&se peste a'or"area acestor lucruri facuta "e catre 3iserica# care pusese totul in slu%'a ei. *oate si "e aceea Mac)ia$elli a "e$enit fi ura cea mai rele$anta pentru marcarea inceputului unui nou spirit# a unei noi stari "e lucruri# a unei laici!ari a societatii italiene. /Cu (iccolo Mac)ia$elli suntem intr&a"e$ar intr&o alta lume. E$ul Me"iu a murit- mai mult# e ca si cum nici nu ar fi e+istat $reo"ata. Toate pro'lemele acestuia- Dumne!eu# sal$area# raporturile "intre ceresc si pamantesc# %ustitia# intemeierea "i$ina a puterii# nu mai e+ista pentru Mac)ia$elli. (u mai e+ista "ecat o sin ura realitate- ce a a statului# si un sin ur fapt# cel al puterii/1:7. Sa $e"em in continuare care era po!itia scriitorului renascentist asupra puterii politice si a moralitatii celor ce con"uc o societate. Conceptia lui Mac)ia$elli "espre toate acestea reiese "in lucrarile sale cele mai importante- *rincipele si Discurs asupra primei "eca"e a lui Titus Li$ius. *entru Mac)ia$elli# statele sunt sau repu'lici# in sens mo"ern# sau principate# in sensul "e monar)ii# con"use "e catre un principe. Toata atentia autorului se concentrea!a asupra acestora "in urma# pentru ca acestea sunt cele ce cau!ea!a raul intr&o societate. *uterea politica nu mai are la 'a!a $irtutea# in sens moral# ci "oar capacitatea si puterea fi!ica "e a con"uce.

Iar lupta politica este un ca"ru competitional in care totul este permis# fiin" amorala si 'a!ata pe forta. Ultimele !ece capitole "in lucrarea *rincipele 1FV& FFV. cuprin" in ele tot ce are mac)ia$elismul mai caracterisitc# esenta sa. *entru atin erea o'iecti$ului politic# acapararea puterii "e catre principe# tre'uie renuntat la tot ce inseamna moralitate# si# totoo"ata# la orice sistem e+terior puterii politice. *entru Mac)ia$elli# omul este prin esenta sa rau# in rat# prefacut# sc)im'ator# lacom "e putere si casti . De aceea# rolul principelui este nu numai mentinerea statului# "ar si consoli"area si sal$area acestuia. *entru ca# spune autorul# "easupra statului nu mai este nimic# le ea suprema a statului este sal$area lui# iar *rincipele# ca personificare a puterii statale# tre'uie sa se "e"ice intru totul statului# renuntan" pana si la moralitatea si $irtutile lui. Mer an" pe acest consi"eratii# Mac)ia$elli recoman"a *rincipelui sa fie mai curan" cru" "ecat milos# tot"eauna temut "ecat iu'it# sa nu se tina "e cu$ant "aca e ne$oie# sa fie simulator si "isimulator# sa stie ca arta "e a con"uce nu este o arta "e a face ce$a ci mai "e ra'a "e a te preface. Succesul si si uranta *rincipelui stau in $irtutea lui# mai "e ra'a "ecat in soarta. Interesant este ca la Mac)ia$elli $irtutea este $a!uta ca o suma a tuturor acestor caracteristici pe care tre'uie sa le ai'a principele pentru a mentine statul1::. In acest sens# Alas"air MacintAre a sustras o serie "e ar umente /morale/ i!$orate "in opera lui Mac)ia$elli# $i!a$i "e $irtutile principelui# si anume1. /Un ra!'oi "rept este cel in care 'inele la care tre'uie sa a%un i urmea!a sa compense!e relele pe care ra!'oiul le implica/. 4. /Daca $rei pace# pre ateste&te "e ra!'oi/. *rincipele tre'uie sa stie ca inarmarea este o solutie 'una pentru sal$area statului. Sa fii pre atit in orice moment "e lupta# "e ra!'oi. Asi urarea or"inii in societate este un lucru esential# pentru ca numaia sa se a%un e la ran"oarea si prosperitatea statului 5. societatea nu este altce$a "ecat /...o a"unatura "e oameni care&si urmaresc propriile interese respectan" niste constran eri minimale/1:;. Daca pentru Aristotel# a carui opera Mac)ia$elli a cunoscut&o foarte 'ine# necesitatea or ani!arii sociale "ecur ea "in natura omului# care# spre "eose'ire "e celelelalte animale# este /!oon politi8on/# pentru ca pose"a notiunea 'inelui si a raului# pentru an"itorul italian aceste notiuni# "e 'ine si "e rau# apar "upa constituirea oamenilor in societate. Aceasta pro'lema este pusa in sens antiteolo ic# pentru ca Dumne!eu nu are nici un tol in sta'ilirea relatiilor "intre oameni. Statul este cel ce coman"a# iar 3iserica nu are ce cauta in tre'urile acestuia. /O ruptura ra"ica a inter$enit intre morala personala# mai ales morala e$an )elica# crestina si morala statului# a re atului. Ceea ce era consi"erat ca imoral "in punct "e $e"ere al persoanei a fost "ecretat ca moral "in punct "e $e"ere al statului. Statul s&a folosit intot"eauna "e mi%loace $iclene- spiona%# minciuna# $iolenta# asasinate...Acestea# incontesta'il $atamatoare# erau %ustificate prin folosirea lor in scopuri 'une si ele$ate/1:=. Intr&un stat sanatos se impune aparitia unor institutii "e control care au "rept ultim scop mentinerea ec)ili'rului statului# aparan" toto"ata 'una functionare a acestuia. Mac)ia$elli este clar impotri$a sufra iului li'er si pu'lic# pe care&l $e"e o cau!a a anar)iei si a neoran"uielii. /...sufra iul li'er si pu'lic a "us la aparitia puterii unui numar mic "e cetateni care sa reforme!e le ile# "ar acest lucru nu s&

a facut in folosul pu'lic# ci mereu spre a&i ser$i pe ai lor# si astfel lucrurile au "e enerat intr&o mare neoran"uiala/1:?. Autorul *rincipelui ne propune o "istinctie capitala pentru cultura politica mo"erna si anume- aceea /care opune lo ica relatiilor inter&in"i$i"uale si lo ica relatiei in"i$i"&autoritate institutionala. *rincipele este $a!ut nu ca un om# ci ca o institutie# e+primata a"&)oc prin actiunile unui in"i$i"/1:>. In acest mo" *rincipele "e$ine# in $i!iune mac)ia$ellica# i!$orul moralitatii si a $alorilor care tre'uie sa e+iste intr&o societate. El este cel ce are reaua misiune "e a pastra statul in ec)ili'ru si "e a "uce la 'una or ani!are si functionare a acestuia. Aceasta morala $italista a fost im'ratisata mai tar!iu si "e catre ,rie"ric) (iet!sc)e# in alt sens insa. Mi)ai Ralea# can" $or'este "espre Mac)ia$elli sau "espre (iet!sc)e $or'este "espre o cate orie "e morala pe care o numeste /morala $italista/. Aceasta se caracteri!ea!a prin cate$a trasaturi esentiale# si anume- este o morala care face a'stractie "e orice fel "e "atorie< este o morala fara sanctiune si fara o'li atie< fapta morala nu reiese "intr&o !$acnire altruista ci "in "orinta "e a trai# "intr&un elan $ital nemaipomenit1;B. Insa (iet!sc)e a tras "in aceasta morala alte conclu!ii. Omul plin "e $iata este unul care stran e putere ca sa instaure!e o or"ine "ura# /aspra# fara crutare# care nu "uce la enero!itate# ci la cucerire. Se creea!a prin selectia oamenilor tari o elita care instaurea!a in locul unei morale "eca"ente# sla'e# lipsita "e $iata# in locul unei morale "e scal$i care cersesc mila# o morala nein"uratoare "e stapani# care e+altea!a cultul fortei# 'ra$ura# cura%ul in con"itii "e lupta cru"a/1;1. *entru (iet!sc)e morala este cea care a falsificat raportul "intre 'ine si rau# can" s&au rasturnat $alorile si s&a e+clus no'letea<.../crestinismul repre!inta $ictoria celor sla'i asupra celor puternici# omul tre'uie sa "e$ina supraom# iar ca mo"el il a$em pe Earat)rustra< filosofii inainte "e a incepe cautarea a"e$arului# ar tre'ui sa fie con$insi ca "emersul lor face casa 'una cu pro'itatea< stiinta este incapa'ila "e pro res pentru ca se intemeia!a pe pre%u"ecati/1;4. Toto"ata# filosofia ne ati$ista a lui (iet!sc)e a intrerupt orice fel "e le atura cu tot ceea ce insemna pana la el Dumne!eu# morala sau ratiune. (u e+ista nimic $esnic care sa fie comun tuturor oamenilor ce alcatuiesc un stat sau o societate# proclama autorul. El si&a propus faurirea unei /mari politici/ care sa "ea sens noilor stapani# care nu sunt nimeni altii "ecat supraoamenii. *entru acesti noi stapani# (iet!sc)e .../spera ca $or repre!enta omul superior si&i $or "a nastere# intr&o lume ramasa "e acum incolo fara Dumne!eu & si sa&i calau!easca spre ei insisi- Scriu pentru o specie "e oameni care nu e+ista inca- pentru stapanii acestui pamant/1;5# proclama filosoful erman. *entru (iet!sc)e a"e$arul nu este nimic altce$a "ecat /o armata mo'ila "e metafore/. (e an" e+istenta a ce$a ce se afla "incolo "e $ointa umana# (iet!sc)e a $a!ut in a"e$ar# in acceptiunea lui RortA# faptul ca.../propo!itiile sunt sin urele lucruri care pot fi a"e$arate sau false# ca repertoriul nostru "e propo!itii se "e!$olta pe masura ce istoria mer e inainte# si ca aceasta "e!$oltare este in mare parte o pro'lema "e literali!are a unor metafore noi/1;7. Marea speranta a filosofului erman era ca se $or naste la un moment "at acele fiinte capa'ile sa

perceapa a"e$arul in sensul propus "e el# /..."ar carora sa le placa "e ei insisi si sa se consi"ere oameni 'uni# pentru care soli"aritatea sa fie suficienta/1;:. Dimensiunea culturala a e+istentei umane# care inclu"e in sine etica si reli ia# are pentru (iet!sc)e o insemnatate ascunsa# reu "e "escifrat. Reli ia este necunoscuta cre"inciosului# .../"in cau!a unei "isimulari specifice care sustra e ori inea ei reala in$esti arii constiintei/1;;. Tre'uie cautat# este "e parere filosoful# acel loc care "etermina aparitia reli iei si a eticii. *entru el acel loc este "at "e $ointa "e putere. In afara "e aceasta /ori ine reala1;=/ nu e+ista nimic. 3a mai mult# spune (iet!sc)e toti filosofii care au $or'it "e 'ine a'solut# a"e$ar# frumos sau Dumne!eu s&au raportat la un /loc ol/# un"e nu e+ista "e fapt nimic. Era "oar ilu!ia fermecatoare ca acel loc este plin cu ce$a sau cu cine$a. De aceea# .../rasturnarea $alorilor e "e fapt rasturnarea unei rasturnari# restaurarea ori inii $alorilor care e $ointa "e putere/1;?. De fapt# esenta an"irii lui (iet!sc)e ca"e in sfera eticii si a criticii culturii filistine "in Cermania secolullui sau# critica ce s&a manifestat in filosofia sa printr&o reactie fata "e po!iti$ism si scientism# si prin incercarea "e a concepe filosofia ca fiin" o forma "e $iata. Este a"e$arat insa ca# in atitu"inea sa critica (iet!sc)e a a"optat un mo" "e intele ere a lumii ni)ilist si pronuntan"&se pentru o ree$aluare a tuturor $alorilor # "e fapt solicitan" o restructurare a ta'lei "e $alori a epocii# el a consi"erat ca s&au "e$alori!at toate $alorile tra"itionale# a respins cultura rationalista si toto"ata i"ealurile 'ur )e!o&"emocratice si socialiste. *o!itia sa anti"emocratica a $i!at nu numai crestinismul ci si i"ealurile umanise ale miscarii muncitoresti. *oate "e aceea interpretan" crestinismul ca pe un simptom al "e enerarii ci$ili!atiei si morala tra"itionala# crestina si 'ur )e!a# ca pe o morala a sca$ilor# el propunea acea morala a stapanilor# 'a!ata pe cultul fortei# fara criterii $alorice# situata /"incolo "e 'ine si "e rau/1;>. *ro'lema esentiala a lui (iet!sc)e a fost asirea unui anumit criteriu care sa a%ute la %u"ecarea tuturor $alorilor morale si sociale ale $ietii. *rofetul ni)ilismului# "esi nu proiecta acest criteriu pe un fun"ament teoretic# "orea totusi o reconstructie in morala si in mo"ul "e comportare si "e afirmare a oamenilor. Acest criteriu ar putea fi /$ointa "e putere/# cre"e filosoful erman. Cunoasterea ii apare lui ,rie"ric) (iet!sc)e ca un simplu mi%loc al $ietii# iar eroarea poate $alora pentru $iata nu mai putin "ecat a"e$arul. Interesant este insa ca aceasta $iata nu este pentru (iet!sc)e cum este in mo" "arJinist o simpla lupta pentru e+istenta care ar "ecur e "in necesitate# si nici in mo"ul in care a pri$it&o Sc)open)auer# ca o simpla actiune a $ointei metafi!ice. Viata este pentru (iet!sc)e o lupta pentru mai mult "ecat $iata insasi# este o lupta pentru inaltare# o traire la e+tremitati cutremuratoare a $ietii# care in mo" fun"amental este insasi /$ointa "e putere/. Dar care sunt premi!ele constructiei lui (iet!sc)e?. In primul ran"# li'ertatea a entilor morali# lucru in afara caruia# in eneral# nu se poate construi nici o etica. Aceasta implica ine+istenta unui sens in care se in"reapta in mo" automat lumea 1a carei parte suntem si noi ca oameni.# in"iferent "e $ointa noastra. Aceasta i"ee $a %uca un rol c)eie in intrea a constructie# impreuna cu o intrea a familie "e i"ei care $or accentua e+trem "e puternic moti$ul li'ertatii.

In al "oilea ran"# imposi'ilitatea "eri$arii "e norme "in fapte si# "e aici# o intrea a retorica a a'sur"itatii incercarii "e a "escoperi un"e$a in lume sensul "in punct "e $e"ere etic. De aceea el respin e in lucrarea /Asa rait&a Earat)rustra/ cele "oua mo"ele "e a percepe constructia etica a lumii- cea naturalista si cea teolo ica# care confera lumii un sens spre care se in"reapta toti oamenii. In iposta!a ei naturalista# aceasta i"ee# ca ar e+ista un element etic ultim# pre!inta "escoperirea unei naturi umane constante si empiric 1stiintific. sesi!a'ile ca pe un temei al $alorilor etice. Ea se asocia!a "e multe ori cu o $arianta a i"eii "eterministe criticate "e (iet!sc)e- aceasta natura umana ne "etermina uneori propriu&!is 1cau!al. actiunile# astfel ca se aseste un ar ument mult cautat potri$it caruia acesta ar fi un 'un moti$ "e a ne orienta si noi actiunile in acelasi sens. Varianta teolo ica a i"eii %ustificarii sensului prin "escoperirea "e fapte porneste "e la i"eea ca putem "e"uce sensul pornin" "e la cunoasterea "eterminata a scopurilor a$ute in $e"ere "e Dumne!eu cu pri$ire la lume in enere si cu pri$ire la oameni in special. La aceasta $arianta teolo ica a i"eii in "iscutie pare a se referi (iet!sc)e can" afirma ca /Dumne!eu a murit/# cel putin "in perspecti$a etica- Dumne!eu si cunoasterea scopurilor lui nu pot fi folosite ca ar ument pentru a "etermina sensul pe care ar tre'ui sa il confere oamenii $ietii lor# a"ica pentru a "etermina $alorile. Aceasta c)estiune pri$este oamenii si li'ertatea lor# nu faptele e+terioare. Daca oamenii "elea a unui fapt e+terior# in$estit cu $irtuti "e enerare a $alorilor# "reptul pe care il au "e a "eci"e ce este $aloros pentru ei# acesta este un artificiu lesnicios "e a scapa "e responsa'ilitate si "e a se inc)i"e la o'iectii ulterioare. Ori asa ce$a este "e neconceput pentru (iet!sc)e. In aceste con"itii se pune intre'area "aca se mai poate construi o etica pornin" "e la aceasta critica a oricarei pretentii "e a "escoperi un sens "inainte "at in lume? (u cum$a sin ura solutie care mai ramane la in"emana este a'an"onul intr&un relati$ism como" in care orice tip "e $iata este la fel "e le itima# intrucat nu e+ista criterii "e a $ali"a pe $reuna ca le itima sau "e a retra e le itimitatea in ca!ul alteia? I"eea ca oamenii nu se pot 'a!a pe nimic "in ceea ce pot constata in lume pentru a oferi norme si sensuri acesteia a fost mereu fie un moti$ "e spaima pentru cei care tineau la $alori# fie un moti$ "e 'ucurie ascunsa pentru cei care le "oreau eliminate. Dar e+ista o solutie- Supraomul. Acesta nu este nimeni altcine$a "ecat acea in"i$i"ualitate care a inteles si isi asuma con"itia creatoare care re!ulta "in in"epen"enta sensului in raport cu lumea e+terioara. In felul acesta# (iet!sc)e e$ita atat naturalismul# cat si relati$ismulsensul nu este inerent lumii 1natural.< "ar el e+ista totusi iar acesta estesupraomul ca mo"el al auto"epasirii oricarei "eterminatii naturale a su'iectului moral. Interesanta este $i!iunea lui *aul Ricoeur $i!a$i "e mult "iscutata pro'lema a /mortii lui Dumne!eu/# pe care (iet!sc)e o proclama atat "e crunt. In acest sens Ricoeur afirma- /Toata lumea cunoaste $estita e+presie a smintitului "in Stiinta $esela- Dumne!eu a murit. *ro'lema este insa "e a sti# mai intai# care Dumne!eu a murit< apoi# cine l&a ucis# "aca moartea lui a fost cum$a o uci"ere< in sfarsit# ce autoritate poate a$ea cu$antul care proclama aceasta moarte.1=B/ raspunsurile la aceste intre'ari le asim la acelasi autor care afirma-

/Ce !eu a murit? *utem "e%a raspun"e- !eul metafi!icii# si "e asemenea cel al teolo iei# in masura in care teolo ia se 'a!ea!a pe metafi!ica cau!ei prime# a fiintei necesare# a primului motor conceput ca ori ine a $alorilor si ca 'ine a'solut...Cine e uci asul? (u ateul# ci neantul specific instalat in inima i"ealului# lipsa "e autoritate a Supraeului. Uci"erea !eului moral nu e nimic altce$a "ecat ceea ce (iet!sc)e a "escris ca pe un proces cultural# procesul ni)ilismului...totul "e$ine insa pro'lematic atunci can" tre'uie sa raspun"em la intre'area ultimacine spune aceasta? (e'unul? Earat)ustra? (e'unul "in spatele lui Earat)ustra? *ro'a'il. Cel putin putem spune# in termeni ne ati$i- aceasta este o maniera "emonstrati$a "e a ne con"uce an"irea/1=1. Si continua *aul Ricoeur..."atorita acesatei $i!iuni cre" ca suntem incapa'ili sa restauram o forma "e $iata morala care s&ar pre!enta ca o simpla supunere la niste coman"amente# la o $ointa straina sau suprema# c)iar "aca aceasta $ointa este repre!entata ca $ointa "i$ina/1=4. Cert este ca# asa cum spunea si Ric)ar" RortA# $ersiunea lui (iet!sc)e "espre pra matism# si in consecinta "espre relati$i!area $alorilor umane# nu a a$ut prea multe in comun cu ceea ce afirma mai tar!iu @iliam Games. *erspecti$ismul lui (iet!sc)e# /...refu!ul sau "e a a"mite notiunea "e a"e$ar ca fiin" lipsit "e orice le atura cu interesele si ne$oile umane# a fost o parte a luptei pentru perfectiunea pri$ata# pentru ceea ce el consi"era "rept curatenie spirituala/1=5. A fost (iet!sc)e un relati$ist? Da# a fost in masura in care el propunea ree$aluarea tuturor $alorilor umane# in masura in care el ne a e+istenta unui a"e$ar ultim# cu $aloare uni$ersala si a'solut# la care sa ne raportam. Insa toto"ata se poate spune ca nu a fost un relati$ist. Si asta pentru ca el propunea aparitia Supraomului ca element unic# ca $aloare unica a'soluta catre care tre'uie sa tin"em. /9usserl consi"era ca su estia "e a renunta la i"ealul "e cunoastere filosofica fun"ationalista# atemporala si uni$ersala# su estie comuna pra matismului si lui (iet!sc)e# repre!inta fa!a finala a unei sc)im'ari "e!astruoase care a inceput la cotitura secolului al FIF&lea in ca"rul e$aluarii enerale a stiintelor/1=7. Iar potri$it lui 9ei"e er# (iet!sc)e ne&a a%utat sa intele em ca- /Metafi!ica este spatiul "esc)is al istoriei# in care este sortit ca lumea suprasen!oriala# I"eile# Dumne!eu# le ea morala# autoritatea ratiunii# pro resul# fericirea celor mai multi# cultura# ci$ili!atia sa&si piar"a forta lor constructi$a si sa "e$ina lipsite "e orice $aloare/.1=: Iar cate oriile ratiunii nu sunt altce$a "ecat mi%loace in $e"erea a%ustarii lumii in scopuri utilitare. 7. 5. Corelatia intre etica relati$ista si etica lui Immanuel 6ant. Immanuel 6ant se alatura lui *laton si lui Aristotel ca unul "intre cei mai importanti e+ponenti ai filosofiei occi"entale. Opera lui este ori inala si cuprin!atoare si a aparut intr&un moment crucial in "e!$oltarea filosofiei# can" e+ista o tensiune intre atasamentul europenilor fata "e rational si im'ratisarea "e catre 'ritanici a e+perientei sen!oriale. 6ant incearca pe parcursul intre ii sale opere sa sinteti!e!e cele "oua mari curente & rationalismul si empirismul.

Etica pur formala a lui 6ant este intemeiata pe imperati$ul cate oric# inteles "e catre autorul lui ca "atorie morala interioara si# "e aceea# ne"eterminata. ,ormularea cele'rului imperati$ cate oric o $a face 6ant in lucrarea sa /Critica ratiunii practice/# si suna astfel- /Actionea!a astfel incat ma+ima $ointei tale sa poata orican" $alora in acelasi timp ca principiu al unei le islatii uni$ersale/. In lucrarea /3a!ele metafi!icii mora$urilor/ acest imperati$ este reformulat ca imperati$ practic si este "efinit in felul urmator- /Actionea!a astfel incat sa folosesti umanitatea atat in persoana ta# cat si in persoana altuia tot"eauna in acelasi timp ca scop iar nicio"ata numai ca mi%loc/. *remisa "e la care pleaca filosoful erman este aceea ca omul este o fiinta morala "eterminat "e "oua principale facultati- pe "e o parte# este $or'a "espre sensi'ilitate 1e+primata prin trairi# porniri# ra$niri# pasiuni ce tre'uie satisfacute. si# pe "e alta parte# "e ratiune# ce are o functie le iuitoare# repre!entan" insasi le ea morala. Le ile morale# care am spus ca repre!entau pentru 6ant ratiunea# se e+prima la ran"ul lor prin "oua imperati$e# clasificate "e autor in& Imperati$e ipotetice# "eterminate "e scopuri materiale# $ala'ile "oar in anumite con"itii. Ele sunt toto"ata in functie "e placerea pe care o pro"uc# prin ele e+priman"u&se scopul empiric ce "etermina $ointa. Ele sunt contin ente si relati$e. & Imperati$e cate orice# care sunt le i practice ce au in $e"ere un scop in sine si au $aloare a'soluta. Ele repre!inta toto"ata porunca pura apriori a le ii morale si nu urmaresc nici un scop material# fiin" insasi "atoria care coman"a in c)ip a'solut# in"iferent "e orice e$eniment afecti$ sau utilitar1=;. *entru 6ant le islatia morala nu este nimic altce$a "ecat creatia $ointei pure a omului prin care ea "o'an"este o $aloare importanta. Demnitatea este continutul imperati$ului cate oric# este "e parere autorul erman. Aceasta "emnitate este un a'solut pe care&l pose"a "oar fiintele rationale# persoanele a caror natura se "istin e "e%a ca scopuri in sine. De aceea# natura rationala e+ista ca scop in sine# acesta fiin" principiul o'iecti$ al $ointei pe care 6ant il sustine cu ar"oare. Toto"ata oamenii sunt animati "e "i$erse moti$atii in actiunile pe care le intreprin". Unii actionea!a "in inclinatie iar altii o fac "in "atorie. Aici inter$ine noutatea pe care 6ant o a"uce filosofiei. El este "e parere ca actiunile umane facute "in inclinatie nu au continut moral# si asta pentru ca ele nu sunt altce$a "ecat e+presia intereselor oamenilor si "orintele lor. Asta in comparatie cu actiunile facute "in "atorie care au un continut moral. Mai "eparte $oi stra'ate clasificarea pe care filosoful erman o face cu referire la actiunile facute "in inclinatie si la cele "in "atorie. Re!ulta "in aceatsa clasificare patru tipuri "e actiuni# si anume1. actiuni contrare "atoriei# sa$arsite numai "in inclinatie< 4. actiuni conforme "atoriei "ar sa$arsite "intr&o inclinatie mi%locita< 5. actiuni conforme "atoriei "ar sa$arsite "intr&o inclinatie nemi%locita< 7. actiuni conforme "atoeiri si facute "atoriei< Dupa aceasta clasificare "e principiu# 6ant conclu!ionea!a ca- 'inefacerea "in "atorie este o iu'ire practica# morala# si nu una patolo ica iar 'inefacerea "in "atorie re!i"a in $ointa umana si nu in inclinatia sen!atiei.

In ceea ce pri$este cunoasterea in eneral# 6ant opinea!a ca e+perienta este inceputul oricarei cunoasteri# iar aceasta presupune o'iecte# ce pro"uc si influentea!a repre!entari ce pun mai "eparte in miscare intelectul. Acesta "in urma compara# lea a si separa aceste repre!entari. E+perienta# pe "e alta parte# consta in cunoasterea o'iectelor prin prelucrarea "e catre intelect a materialului 'rut al impresiilor sensi'ile. De aceea# spune el ca nici o cunoastere nu prece"e in noi e+perinta ci cu ea incepe orice fel "e cunoastere. Insa# c)iar "aca orice cunoastere incepe cu e+perienta asta nu inseamna ca intrea a noastra cunoastere se tra e "in e+perienta. In acest sens 6ant a"uce urmatorul ar ument- este posi'il ca insasi cunoasterea sa fie un compositum "in ceea ce primim noi prin impresii si ceea ce facultatea "e cunoastere pro"uce prin ea insasi. Insa aici inter$ine un alt element fun"amental in filosofia 8antiana. Este $or'a "espre Dumne!eu# pri$it "e filosoful erman ca /%u"ecatorul constiintei/. 6ant afirma ca fiecare om are o constiinta si se consi"era o'ser$at "e un %u"ecator interior# care $e )ea!a asupra le ii si fata "e care omul are respect si teama. Aceasta putere nu apartine naturii umane# ci este incoporata fiintei umane si fata "e care nu se poate sustra e. Constiinta omului tre'uie sa an"easca# in ca!ul oricarei "atorii# ca un /altul/# cum ar fi omul in enere# este %u"ecatorul actiunilro sale pentru ca altfel s&ar contra!ice pe sine- ar aparea si ca acu!at si ca %u"ecator# iar aceasta "in urma ar pier"e mereu. Asa"ar# %u"ecatorul constiintei poate fi nu numai o persoana reala ci si una i"eala# pro"usa "e constiinta1==. O astfel "e fiinta morala tre'uie sa ai'a intrea a putere si in cer si pe pamant pentru ca altfel ea nu ar putea procura le ilor morale efectul corespun!ator lor# iar o astfel "e persoana atotputernica se numeste Dumne!eu. In acest mo" tre'uie an"ita constiinta# spune 6ant# ca principiu su'iecti$ "e a "uce la in"eplinire# in fata lui Dumne!eu# raspun"erea pentru faptele sale1=?. /Morala imperati$ului cate oric intele e ca actele umane sunt comportamente a"aptati$e ale in"i$i"ului in raport cu societatea# astfel ca o a"ec$ata formulare a principiilor moralitatii $a "uce la o a"ec$ata autore lare a practicii coti"iene concrete/1=>. /*ro'lema esentiala a eticii- Ce ar tre'ui sa facem? 1intre'area pri$in" imperati$ul actiunii. ne pune in mo" nemi%locit in fata unei alte pro'leme# nu mai putin importante- Ce este $aloros in $iata# in lume in eneral?. Aman"oua sunt c)estiuni propriu&!is practice. A "oua se "o$e"este a fi premer atoare celei "intai. Sau# cum $a spune (i8olai 9artmann1?B- /Ea este infinit mai ampla in continut# mai 'o ata# mai cuprin!atoare/1?1. Asa"ar# pentru 6ant# un act nu este moral "ecat in masura in care pro$ine e+clusi$ "in "eci!ia "e supunere la le ea morala ca atare# si nu "in consi"erarea unor scopuri si consecinte e+terioare# "e e+emplu "in "orinta "e a te 'ucura "e stima celorlalti. E "e "atoria mea# pentru ca e "e "atoria mea & aceasta este unica moti$atie morala- un apel# o e+i enta formala. Ea se a"resea!a in fiinta noastra unei instante pe care 6ant o numeste /$ointa 'una/. Vointa 'una este ceea ce# in noi# $rea sa fie in acor" cu $alorile morale. Inclinatiile noastre# "impotri$a# $or a"eseori sa ne atra a spre altce$a# ele "epin" "e realitati e+terioare. Intre cele "oua se afla $ointa# care "e$ine $ointa 'una

atunci can" $rea sa coinci"a cu $alorile morale. Astfel# $ointa 'una isi "a siesi le ea. Este ceea ce 6ant numeste /autonomia $ointei/. Autonomia este statutul $ointei care isi "a siesi le ea. Aceasta le e este supunerea fata "e "atorie- sunt "ator 1autos&insusi < nomos& le e.. A te supune "atoriei nu constituie "eci pentru 6ant o constran ere care se e+ercita asupra li'ertatii- "impotri$a# este li'ertatea insasi. Li'ertatea este facultatea "e autonomie pe care o pose"am si care ne impie"ica sa fim %ucaria sentimentelor si afectiunilor noastre# si care# "impotri$a# ne permite# ratie $ointei 'une# sa ne impunem noua insine respectul "atoriei. A ce"a impulsurilor tale inseamna a te supune le ii care stapaneste lumea fenomenala# ceea ce este contrariul li'ertatii. (u poti fi li'er "ecat prin propria ta $ointa# a"ica prin facultatea care iti permite sa&ti impui sin ur le ea "atoriei# pentru a i te supune. Acesta este sensul autonomiei. Vointa 'una nu face "ecat ce ii coman"a "atoria# nelasan"u&se pra"a sentimentului. Autonomia $ointei este pricipiul suprem al moralitatii. Atunci can" sa$arsesti 'inele# te supui moralei# o faci "in "atorie# "in respect pentru le e si tre'uie sa&ti impui acest lucru- nu poti face asta "in pura iu'ire. Au ustin spunea /Iu'este si fa ce $rei/# "aca iu'esti tot ce $ei face $a fi 'un. 6ant consi"era ca omul este incapa'il sa faca 'inele "in pura iu'ire. /6ant intre$e"e practicul ca tot ceea ce este posi'il prin li'ertate# iar li'ertatea ca un pro"us specific al fiintarii omului# care isi aseste con"itia posi'ilitatii ei in c)iar specificul acestei fiintari a omului si in pro"ucerea "e sine a ori inalitatii sale/1?4# afirma (icolae 3ellu. *entru Ric)ar" RortA moti$atia im'ratisarii punctului "e $e"ere 8antian asupra moralitatii# in a "oua %umatate a secolului trecut# tine in special "e sc)im'area mo"ului "e a filosofa. /9e elialismul a "at nastere unei ima ini a filosofiei ca "isciplina care le completea!a si le in )ite pe toate celelalte# in loc sa le intemeie!e...*rin contrast# 8antianismul a le itimat teoria cunoasterii ca teorie speciali!ata a ansam'lului "e repre!entari/1?5# "eterminate "e o $ointa 'una# in acor" cu Di$initatea. *e filiera 8antiana a /ratiunii practice/ s&a a%uns in timp la "elimitarea unui anumit tip "e pra matism# si# in consecinta a unei noi intemeieri a rationalitatii# tip "efinit nu "oar in sens moral & comportamental ci si actional# in eneral- /Trecem "e la 6ant la pra matism# si in consecinta la relati$ism# in momentul in care ne "am seama ca o teorie a a"e$arului&coerenta tre'uie sa fie o teorie a armoniei nu numai a cre"intelor# ci mai "e ra'a a cre"intelor si a "orintelor. Reali!area acestui fapt ne con"uce la elementul comun perspecti$ismului lui (iet!sc)e si pra matismului conceptual al lui C. I. LeJis & "octrina potri$it careia cate oriile 8antiene# formele in care an"im# structurile cercetarilor noastre sunt malea'ile. Le sc)im'am ori "e cate ori o astfel "e sc)im'are ne permite sa ne inplinim mai 'ine "orintele# facan" lucrurile mai usor "e manipulat/1?7# spune RortA. E+perienta este pentru 6ant o unitate in"isolu'ila# ce nu poate fi supusa relati$i!arii. Ea este a priorica si astfel "e$ine in"estructi'ila# pentru ca nu ne apartine- /S&ar putea protesta# in spiritul lui 6ant# ca intre ul sens al moralei este uitarea&"e&sine si "e a nu face "in noi insine o e+ceptie# "e a consi"era ca nu $aloram mai mult "ecat alta fiinta umana# ca suntem moti$ati "e ceeam ce este comun intre ii umanitati/1?:.

6ant a "orit ca morala sa fie pri$ita in afara sferei politicii# reli iei sau stiitei# a $rut sa faca "in ea ce$a nonempiric. Insa# pentru RortA acest lucru a "us la saracirea $oca'ularului filosofiei morale. Moti$atia lui 6nat pentru afirmarea moralei ca /ce$a/ nonempiric era urmatoarea- /...moti$ul pentru care (oua Stiinta a "escris o lume fara nici o lectie morala# o lume fara un scop moral# a fost acela ca ea "escrisese o lume a aparentei. Din contra# a"e$arata lume se re"ucea la un astfel "e scop- la un imperati$ moral# la o c)emare spre puritatea morala/1?;. *entru Alas"air MacintAre acest fel "e a pri$i lumea si moralitatea a "us la aparitia si constructia conceptului "e /in"i$i"/. Acest in"i$i" nu este nimic altce$a "ecat un eu moral care a e+istat /inainte si in afara "e toate rolurile/# care a fost in"epen"ent "e orice conte+t social si istoric1?=. Insa# continua filosoful american /a spune ca eul moral e+ista separat "e toate rolurile inseamna ca el $a ramane acelasi in"iferent "e situatia in care se afla# in"iferent "e ce lim'a% foloseste pentru a&si crea ima ine&"e&sine# in"iferent "e care ar putea fi $oca'ularul sau "e "eli'erare morala/1??. Asa"ar# pentru 6ant tot ce este "e stiut# "e cunoscut "espre partea rele$anta a moralei este ce$a apriori# "inainte cunoscut. Si asfel nu a$em ne$oie "e im'o atirea lim'a%ului nostru pentru a putea cunoaste preceptele morale. Re$enin" la Alas"air MacintAre# acesta consi"era ca- /Doua te!e inselator "e simple formea!a centrul filosofie morale a lui 6ant- "aca re ulile moralitatii sunt rationale# ele tre'uie sa fie aceleasi pentru toate fiintele rationale# tot asa cum sunt cele ale aritmeticii< si# "aca re ulile moralitatii sunt o'li atorii pentru toate fiintele rationale# atunci nu capacitatea intamplatoare a acestor fiinte "e a le pune in practica tre'uie sa fie importanta# ci $ointa "e a face acest lucru/1?>. Esenta ratiunii este# pentru 6ant# afirmarea principiilor morale care sa poata $alora orican" si in orice con"itii ca principii uni$ersale# coerent interne si cate orice. /O moralitate rationala $a sta'ili "eci principii care pot si tre'uie sa fie respectate "e catre toti oamenii# in"epen"ent "e impre%urari si con"itii# si carora poate sa li se supuna cu consec$enta orice a ent rational in orice oca!ie/1>B. Am o'ser$at "e%a ca filosoful erman ne a i"eea potri$it careia moralitatea se intemeia!a pe natura umana. Insa prin natura umana# 6ant intele ea "oar partea fi!iolo ica# nonrationala a omului. Gur en 9a'ermas $ine cu un contra&ar ument la imperati$ul cate oric formulat "e catre 6ant. 9a'ermas consi"era ca o cerinta esentiala a acstui imperati$ este participarea tuturor su'iectilor umani la un act "e cunoastere "e natura /refle+i$a/# care sa "etrmine con$in erea acestor participanti ca sunt con$insi "e e+istenta a ce$a ce e+ista la mo"ul a'solut. De aceea si imperati$ul cate oric are ne$oie "e o reformulare. iar sensul propus "e 9a'ermas suna astfel- /In loc sa prescriu tuturor celorlalti o ma+ima care $reau sa fie o le e enerala# eu tre'uie sa pre!int ma+ima mea tuturor celorlalti# in scopul unei $erificari "iscursi$e a pretentiei ei "e uni$ersalitate. Creutatea se muta "e pe ceea ce poate fiecare 1persoana particulara. sa $oiasca fara contra"ictie ca le e uni$ersala# pe ceea ce pot toti sa recunoasca# prin acor"# ca norma uni$ersala...In acest sens pra maic# fiecare repre!inta ultima instanta in %u"ecarea c)estiunii care sta propriu&!is in interesul sau propriu/1>1. Insa 6ant "orea .../sa lase cerul instelat "e "esupra sa fie "oar un

sim'ol al le ii morale "in noi & o metafora optionala e+trasa "in aria fenomenalului# pentru caracterul nemar init# su'limul# caracterul necon"itionat al sinelui moral# al acelei parti a noastra care nu este fenomenala# nu este pro"us al timpului si intamplarii# nici un efect al cau!elor naturale# spatio&temporale/1>4. Deci# noi a$em ne$oie sa su'sumam actiunile noastre particulare# unor principii uni$ersale# "aca $rem sa fim morali.

Capitolul : & CRITICA RELATIVISMULUI. CO(CLUEII. :.1. Critica relati$ismului in filosofia contemporana. Asa cum aratam pe parcursul primului capito# relati$ismul s&a impus cu preca"ere in filosofia americana contemporana. Definitia relati$ismului a fost cel mai comple+ formulata "e catre Ric)ar" RortA# un e+e et al curentului. Acesta afirma- /Relati$ism este epitetul tra"itional pe care realistii il aplica pra matismului. De o'icei acest nume se refera la trei conceptii "iferite. *rima este conceptia potri$it careia fiecare cre"inta e la fel "e 'una ca oricare alta. A "oua este conceptia ca a"e$arat e un termen ec)i$oc# a$an" tot atatea intelesuri cate proce"uri "e %ustificare e+ista. A treia este conceptia potri$it careia nu se poate spune nimic altce$a "espre a"e$ar sau rationalitate cu e+ceptia

"escrierilor proce"urilor familiare "e %ustificare pe care o societate "ata & a noastra & le foloseste in unul sau altul "intre "omeniile "e cercetare/1>5. De la cele'ra formula pre!entata "e catre *rota oras prin afirmarea principiului )omomensurei ce postula ca omul este masura tuturor lucrurilor# relati$ismul a capatat forme tot mai 'ine "eterminate in lupta sa cu i"eile a'solutismului cu care este $a"it in conflict. Am aratat la inceputul pre!entei lucrari ca relati$ismul se afla in conflict si cu alte conceptii filosofice# cum ar fi- o'iecti$ismul# conceptie care arata ca e+ista realitati care nu pot fi supuse ne arii< sau impotri$a conceptiei a"e$arului& corespon"enta# conceptie lar pre!entata "e catre 3ertran" Russell in lucrarea /*ro'lemele filosofiei/1>7. Relati$ismul este suscepti'il "e critica nu "oar pentru consecintele si am'i uitatea sa imanenta. Desi ur# el ramane critica'il pentru aceasta. Dictaturile europene "in secolul actual s&au le itimat cu instrumentele lui intelectuale. Dar relati$ismul este critica'il ca principiu filosofic. Care sunt ar umentele principale impotri$a lui? Se consi"era ca e+ista cinci astfel "e ar umente1>:. *rimul ar ument este "e natura lo ica- relati$ismul este autocontra"ictoriu. Din te!a relati$itatii /a"e$arului/ re!ulta cu necesitate si sla'irea propriei te!e. Al "oilea ar ument este "e natura semantica- relati$ismul este or ani!at in %urul te!ei in"epasa'ilei relati$itati a propo!itiilor# "ar aici termenul "e /relati$itate/ este atat "e $a # incat relati$ismul se confun"a cu orice recunoastere a "i$ersitatii. Din acest moti$# relati$ismul# "esi confera termenilor sai 1/relati$itate/# /"epen"enta/ etc.. un continut e$aluati$ si# mai e+act# o semnificatie po!iti$a# nu are nici un mi%loc pentru a o pastra. Al treilea ar ument este "e natura pra matica- relati$ismul se con$erteste tot"eauna foarte repe"e intr&o "o ma ce& i contra!ice principiul si antrenea!a o consecinta ra$a- "istru erea principiului unitatii speciei umane# cu toate implicatiile etice# politice si sociale ce "ecur "e aici. Al patrulea ar ument este "e natura istorica si a fost formulat eloc$ent "e 9ilarA *utnam# in /Ratiune# a"e$ar si istorie/ 11>?1.1>;. El apelea!a la procesul uman "e in$atare# care# asa cum arata# "e pil"a# e+emplul stiintei mo"erne# mer e "incolo "e asimilarea "e noi "ate in ca"re e+istente# pana la reformularea acestor ca"re si# o "ata cu ea# la ameliorarea propriilor stan"ar"e "e rationalitate. Acestea nu se spri%ina nici"ecum "oar pe accepta'ilitatea lor intrinseca. Ca urmare# rationalitatea nu este ine$ita'il conte+tuala< ea poate transcen"e conte+tele si poate capata $ala'ilitate uni$ersala. Al cincilea ar ument este "e natura transcen"entala si a fost formulat "e GNr en 9a'ermas# in /Unitatea ratiunii in "i$ersitatea $ocilor ei/ 11>?=.1>=. El reia e+plicit /umanismul intruc)ipat e+emplar "e 6ant si este "e acor" ca unitatea ratiunii ramane percepti'ila numai in multiplicitatea $ocilor ei. 9a'ermas consi"era insa lim'a%ul "rept me"iul pentru incorporarile istorico&naturale ale spiritului uman si cauta unitatea ratiunii in acest me"iu. *unctul "e spri%in al acestuia il ofera procesul uman "e comunicare si intele ere comunicati$a. /In posi'ilitatea intele erii prin lim'a putem i"entifica un concept al ratiunii situate# care isi ri"ica $ocea in pretentii "e $ali"itate in acelasi timp "epen"ente "e

conte+t si care transcen" conte+tele. Aceasta ratiune comunicati$a este in acelasi timp imanenta# a"ica nu este "e asit in afara %ocurilor "e $or'ire si a institutiilor concrete# si transcen"enta & o i"ee re ulati$a "e care ne lasam orientati atunci can" criticam acti$itatile si institutiile noastre. *rin comunicare se asi ura o unitate poate sla'a a ratiunii# "ar# cu si uranta# o unitate care nu ca"e in sur )iunul i"ealist al unei eneralitati ce triumfa "easupra particularului si unicului. *entru 3ernar" MaAo cel mai puternic ar ument la a"resa relati$ismului moral ar putea fi formulat astfel- /(oi %u"ecam ca un anumit co" moral e mai 'un "ecat altul< "ar# "aca nu e+ista nici un stan"ar" moral a'solut# nu a$em nici un "rept sa facem o asemenea %u"ecata# "eoarece nu e+ista nimic in raport cu care sa putem compara cele "oua co"uri/1>?. Cu toate acestea insa comparatia poate a$ea loc c)iar si in lipsa unui co" a'solut "e referinta & acesta fiin" c)iar un ar ument sustinut "e catre relati$isti. /Tot ce contea!a in astfel "e situatii este ca eu sa a"opt ca stan"ar" al meu un anume lucru sau o anume $aloare si sa ma tin "e el...*ot utili!a un al treilea co" ca stan"ar" cu a%utorul caruia sa %u"ec meritele comparati$e ale altor "oua co"uri< "ar "aca el e la fel cu sau "iferit "e stan"ar"ul a'solut nu are nici o importanta pentru posi'ilitatea compararii. Tot ceea ce contea!a e ca eu sa&l a"opt# sa fie co"ul meu etic< si sa ma tin "e el# a"ica sa&l utili!e! consistent/1>>. *entru a'solutisti# cei ce se afla in contra"ictie fla ranta cu relati$istii# stan"ar"ele morale sunt /apro+imari# in ra"e "iferite# ale stan"ar"ului a'solut/4BB# iar pro resul moral nu este nimic altce$a "ecat faurirea unei apro+imari "e acest tip care sa fie cat mai 'una. *entru relati$isti totul mer e pana la formula /mer e orice/. /(u in sensul ca totul este permis ci ca orice poate fi permis sau prescris sau pro)i'it/4B1. 3ernar" @illiams este un apri antirelati$ist e+priman"u&si cel mai 'ine po!itia in lucrarea Intro"ucere in etica4B4 un"e afirma- /...relati$ismul este ere!ia antropolo ilor# pro'a'il conceptia cea mai a'sur"a ce a fost a$ansata c)iar si in "omeniul filosofiei morale. In forma sa $ul ara si neci!elata & la care face referire autorul pentru ca aceasta este conform parerii lui cea mai influenta po!itie & el consta "in trei propo!itii- ca termenul /corect/ inseamna /corect pentru o anumita societate/< ca acest /corect pentru o anumita societate/ tre'uie inteles intr&un sens functionalist< si ca e resit ca oamenii "intr&o anumita societate sa con"amne# sa se opuna# etc. $alorilor unei alte societati4B5./ @illiams este "e parere ca acesta $i!iune asupra a ceea ce este corect este inconsistenta pentru ca termenul "e /corect/ aplicat celui "e&al treilea enunt al relati$ismului 1cel ce face referire la ceea ce este corect sau incorect in ceea ce pri$este $alorile unei alte societati. este /nerelati$/4B7. *e "e alta parte# autorul consi"era ca- /Daca o societate e pri$ita ca o unitate culturala# i"entificata partial prin $alorile sale# atunci multe "in propo!itiile functionaliste4B: $or inceta sa fie propo!itii empirice si $or "e$eni simple tautolo ii- e anost sa spui ca e o con"itie necesara a supra$ietuirii unui rup&cu&anumite&$alori ca acel rup sa&si pastre!e acele $alori/4B;.

In principiu# pentru @illiams confu!ia esentiala care stapaneste relati$ismul moral este incercarea acestuia "e a scoate /ca prin farmec/ "in faptul ca societatile au atitu"ini si $alori morale "iferite un principiu non&relati$ /a priori care sa "etermine atuitu"inea unei societati fata "e alta< acest lucru este imposi'il/4B=. Intr&a"e$ar# relati$ismul etic face "ificila "istinctia "intre ceea ce este 'ine si ceea ce este rau# pentru un anumit tip "e comportament uman si# e+trapolan"# pentru o intrea a societate. In relati$ism in"i$i"ul uman isi clarifica po!itia "espre sine# "espre ceea ce este el# "espre interesele sale# "espre ceea ce $rea el sa "e$ina# apoi pe 'a!a constiintei "e sine el isi "etermina propriile principii morale. In acest sens as putea a"uce in "iscutie teoria "e!$oltarii constiintei morale ela'orata "e catre LaJrence 6o)l'er 4B?. Aceasta teorie propune urmatoarele formule- "e!$oltarea facultatii "e %u"ecata morala se pro"uce "upa un anumit mo"el care nu se sc)im'a nicio"ata# mo"el ce pro$ine "in copilarie. Acest mo"el trece apoi prin perioa"a "e tinerete# pana a $arsta maturitatii- /punctul "e referinta normati$ al caii "e "e!$oltare anali!ate empiric il constituie o morala con"usa "e principii- etica poate sa se recunoasca aici in trasaturile ei esentiale/4B>. Asa"ar# ramane la atitu"inea fiecarui in"i$i" uman# luat separat# sa&si clarifice po!itia in sistemul unitar# societal# "e $alori. Trecerea "e la un sta"iu "e "e!$oltare morala la un altul se numeste in acceptiunea lui 6o)l'er /in$atare/41B. Iar aceasta "e!$oltare&in$atare nu este nimic altce$a "ecat faptul ca un su'iect uman reconstruieste si "iferentia!a /structurile co niti$e "e%a "isponi'ile in asa fel incat sa poata re!ol$a mai 'ine ca inainte aceleasi tipuri "e pro'leme# anume aplanarea consensuala a conflictelor "e actiune rele$ante moral...In sta"iul superior el tre'uie sa poata e+plica in ce masura au fost false %u"ecatile morale pe care inainte le consi"erase ca fiin" corecte/411. Asa cum aratat in pre!enta lucrare un element central al relati$ismului este conceptul "e /a"e$ar/. *entru Ric)ar" RortA acesta este inteles in "oua iposta!e# si anume- pe "e o parte# este $or'a "espre e+ploatarea teoriei minimalise a a"e$arului# un"e RortA $rea sa "emonstre!e faptul ca a"e$arul este o pro'lema "e lim'a% care nu are nici o le atura cu /"e$iatiile epistemolo ice si metafi!ice "e felul celor referitoare la e$itarea scepticismului sau la "ualitatea i"ealism&realism/414< iar# pe "e alta parte# RortA $e"e a"e$arul "in perspecti$a lin $istica# mer an" astfel pe urmele lui @itt enstein# un"e intelesul propo!itiilor se face inter& si intra&propo!itional. ,orman"u&si o astfel "e )ermeneutica a a"e$arului# RortA enunta patru criterii ale acestuia. Este $or'a "esprea. /Cu$antul a"e$ar nu poate fi folosit ca e+plicatie# si asta pentru ca a"e$arul este un /primiti$/< '. Stim tot ceea ce tre'uie sa stim "espre le atura "intre con$in eri si lume atunci can" intele em relatiile cau!ale pe care acestea le intretin cu lumea< c. cunoasterea noastra "espre felul in care aplicam termeni precum "espre si a"e$arat "espre este un surplus al unei relatari naturaliste a comportamentului ln $istic< ". (u e+ista relatii "e a"e$erire intre con$in eri si lume<

De!'aterile "intre realism si i"ealism nu au nici un punct comun intrucat astfel "e "e!'ateri presupun i"eea oala si eronata pri$in" a"e$erirea con$in erilor415. Daca a"optam un astfel "e punct "e $e"ere pri$in" a"e$arul# atunci reusim sa respin em atat ima inea tra"itionala a corespon"entei lim'a%ului moral cu realitatea cat si consecintele sceptice ale mo"elului confrontationalist pe care acesta il presupune/417. *ropunerea cu care $ine RortA la aceste i"ei este acceptarea unei culturi morale alternati$e- /O cultura in care am fi mai sensi'ili fata "e "i$ersitateta minunata a lim'a%elor umane si a practicilor sociale asociate acestora pentru ca este o cultura in care nu ne&am mai intre'a permanent "aca ele corespun" unei entitati eterne# neomenesti. In loc sa intre'am- E+ista a"e$aruri pe care nu le $om "escoperi nicio"ata?# $om intre'a E+ista forme "e a $or'i si "e a actiona pe care inca nu le&am e+plorat?...O astfel "e cultura ne&ar a%uta sa renuntam la o'sesia fata "e o'iecti$itate si sa ne multumim cu intersu'iecti$itatea/41:. *entru ca "aca o'iecti$ismul sustine cu tarie e+istenta unui anumit ca"ru conceptual anistoric si mereu acelasi la care putem face apel "aca $rem sa "efinim rationalitatea# a"e$arul sau cunoasterea 'inelui# relati$ismul afirma ca nu e+ista un astfel "e punct comun al acestei uni$ersali!ari e+a erate. (ee+istan" un astfel "e punct comun al tuturor $alorilor nu putem compara# e$alua sau pune pe seama acestuia anumite para"i me ela'orate in ca"rul filosofiei. Vi!iunea lui RortA s&a lo$it si "e critica lui 9ilarA *utnam care il contraar umentea!a pe RortA can" acesta "in urma afirma ca o teorie# $aloare sau o anumita practica culturala sunt mai 'une "ecat altele nu prin raportare la un anumit numitor comun al acestora# ce$a e+terior lor# ci prin raportare la cei ce& si impun punctul "e $e"ere fata "e acestea. *utnam inter$ine aici si spune ca nu tre'uie lasata intele erea si acceptarea $alorilor pe seama numarului a"erentilor la aceste $alori. Caci astfel# spune *utnam# /...putem sustine orican" ca na!ismul a fost mai 'un intrucat ermanii anilor D5B au a%uns sa $a"a ca este mai 'un/41;. In esenta critica lui *utnam poate fi re!umata in urmatoarele asumptii- /c)iar "aca respin em realismul metafi!ic si acceptam o forma "e realism intern care nu tolerea!a in$ocarea "e stan"ar"e si norme e+terne< c)iar "aca lumea ar fi mai 'una in ca!ul in care am fi cu totii antiesentialisti si toleranti# asa cum ne in"eamna RortA# intrucat nu am a$ea o esenta la care sa ne raportam si nici nu am mai putea in$oca o superioritate rasiala# etnica sau reli ioasa# nu putem sustine totusi ca ce$a este mai 'un in $irtutea principiului numarului. E+ista criterii si stan"ar"e interne sc)emei conceptuale in ca"rul careia "eci"em opiniile si $alorile alternati$e# iar aceste stan"ar"e sunt si antece"ente# si in"epen"ente "e opinia ma%oritatii# si o'iecti$e# si rationale/41=. ,acan" referire la natura $alorilor pre!ente intr&o societate la un moment "at# @. V. Luine afirma ca- /E reu "e pus in e$i"enta o unica trasatura "istincti$a a $alorilor morale# in afara "e $a a c)estiune ca sunt# intr&un sens ire"ucti'il# sociale/41?. Eliminan" posi'ilitatea e+istentei unui ca"ru e+terior "e raportare atunci can" facem referire la $alori# Luine propune e+istenta a "oua tipuri "e $alori# si anume- $alorile altruiste# care se atasea!a satisfactiilor altor persoane sau mi%loacelor pentru satisfacerea acestor satisfactii# neluan" in calcul sporirea ulterioara a propriei satisfactii# si $alorile ceremoniale# care se atasea!a $alorilor

unei societati sau a unui rup social fara a tine cont "e sporirea ulterioara a satisfactiei proprii. De aici# se poate $e"ea ca $alorile morale la o persoana# comparati$ cu o alta# tin"# in $irtutea socia'ilitatii# sa fie mai uniforme in ca"rul aceleasi culturi sociale41>. Cat "e rele$ant poate fi in acesti termeni si in aceste circumstante sociale si politice principiul /anAt)in oes/# im'ratisat atat "e tare "e relati$isti. Omul secolului FFI s&a situat in afara lui Dumne!eu# eliminan" astfel $alorile fi+e# re"ucan" la !ero puterea unui /ce$a/ e+terior si a'solut. (i)ilismul omului relati$ist a sc)im'at lumea prin inlocuirea lui Dumne!eu & ca principiu a'solut & cu ce$a care emana "in el insusi. *rin$in" "in acest punct "e $e"ere se poate sesi!a usor ca nimic nu este "at "e un"e$a e+terior fiintei umane. Daca totul este facut "e catre om# atunci tot omul este cel ce poate sa si "istru a ceea ce a faurit . Si pentru ca nu e+ista $alori a'solute# in"epen"ente "e $ointa umana# pentru ca lumea este construita si nu "ata# $alorile acesteia sunt relati$e# e ale si e al in"reptatite. Insa la capatul acestei $i!iuni ce se afla?. Din punctul meu "e $e"ere# capatul acestei $i!iuni "uce la a'or"area pra matica a acelui ni)ilism pur# fara nici un fel "e constran eri# cau!ator "e "istru ere. An"rei Mar a isi propune in finalul cartii sale# Relati$ismul si consecintele sale# sa arate care sunt caile "e "epasire a relati$ismului. Dupa ce a aratat meto"ele prin care relati$ismul poate fi com'atut & meto"e pe care le&am pre!entat si eu la inceputul pre!entului capitol. Sa $e"em care sunt principalele asumptii pre!entate "e catre autor. Un prim set "e meto"e "e "epasire a relati$ismului se constituie in ceea ce An"rei Mar a a numit /perspecti$e enerale/# prin formula /unitate in "i$ersitate/44B. Se poate recunoaste unitatea $alorilor morale c)iar "in prisma interpretarilor "i$erse e+istente in fiecare societate. Aceasta formula a unitatii prin "i$ersitate /...este# "e re ula# mai curan" un apel "ecat o solutie ela'orata te)nic/441. Cel "e&al "oilea set "e meto"e "e "epasire a relati$ismului se poate constitui in ceea ce autorul numeste /ela'orari alternati$e/. /Comunicarea si in$atarea "in e+perienta reusita sunt puncte "e spri%in in ceea ce pri$este "epasirea relati$ismului. O "ata ce ele sunt luate in consi"erare sistematic# te!a relati$ista "upa care noi stim mai 'ine isi pier"e eneralitatea# iar relati$ismul este el insusi practic relati$i!at./444. Asa"ar# nu se poate $or'i "e o solutie ar umentati$a prin care relati$ismul poate fi criticat sau "epasit# atunci can" facem referire la semnificatia sau lipsa "e semnificatie a $ietii umane. :.4. Conclu!ii. Inca "e la nasterea an"irii politice in cetatea reaca si pana la principalele orientari si semnificatii ale "octrinelor politice e+istente asta!i s&au impus o "i$ersitate "e ori!onturi si "e teme care pot sta la 'a!a infaptuirii unui sistem ar umentati$ in intele erea politicului si a principiilor ce&i stau la 'a!a. /Unitatea an"irii in "i$ersitatea formelor an"irii politice poate fi reali!ata prin "esc)i"erea

an"irii politice spre $iata si prin e+aminarea critica a an"irii politice efectuata prin an"irea stiintifica# filosofica ori reli ioasa...Desc)i"erea an"irii politice in epoca post&totalitarismului inseamna eli'erarea / an"irii capti$e/# emanciparea an"irii mutilate "e sc)ematismul si populismul i"eolo iilor cu pretentii mesianice. Este e$i"ent ca o asemenea emancipare atra e an"irea politica pe "rumul "esc)i"erilor# caci numai acestea fac posi'ila sinte!a "e an"ire si $iata# "e an"ire politica la confluenta stiintei# filosofiei# reli iei/445# cu aceste cu$inte isi inc)eie profesorul Anton Carpinsc)i cartea Desc)i"ere si sens in an"irea politica. Morala cupin"e in sine un sens filosofico&politic "eterminat "e con"uitele umane# faptele "e $iata si implicatiile lor# sens "etecta'il intr&o societate umana "ata. Aceasta ar putea intra & intr&o clasificare pur teoretica & in ceea ce se numeste morala sociala. *e lan a aceasta morala aplica'ila la ni$el societal# e+ista si o morala in"i$i"ualista "etecti'ila la ni$elul in"i$i"ului uman# luat separat. *rincipalele asumptii ale unei astfel "e morale# in"i$i"uale# consta in e+istenta unei cunoasteri si a unei capacitati "e a incorpora $alorile societatii. *ro'lema care inter$ine aici este "etectarea mo"ului in care in"i$i"ul percepe aceste $alori si cum le poate el a%usta personalitatii sale# prin acea /%u"ecata morala/. Aceasta %u"ecata morala presupune e$aluarea unor comportamente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse "e am'ianta social&politica. Ea se formea!M prin in$Mtarea socialM si insusirea criticM a mo"elelor "e con"uitM promo$ate "e societate. Insa# intre'area fireasca care inter$ine aici este urmatoarea- aceste $alori sunt sau pot "e$eni uni$ersal $ala'ile sau se aplica numai societatii "ate? Daca ele sunt aplica'ile numai unei sin ure societati aceste $alori "e$in relati$e. *entru ca e+ista $alori in %urul carora se or ani!ea!a $i!iunile asupra sensului $ietii sociale & li'ertatea in"i$i"ului# in ca!ul li'eralismului# soli"aritatea# in ca!ul social&"emocratiei# "emnitatea persoanei# in ca!ul crestin&"emocratiei etc. E+ista norme ce or ani!ea!a comportamentele intr&o comunitate & copiilor le este inter!isa $iata se+uala# a$ortul preme"itat este pro)i'it# crima infaptuita "eli'erat atra e pe"eapsa capitala# aproapele tre'uie spri%init can" este in "ificultate etc. I"eile# $alorile# normele sunt ale unei comunitati in care fiecare traim. Daca mer em pe relati$ismul moral atunci aceste $alori nu au $ala'ilitate in afara lor# intr&un conte+t politic sau filosofic e+terior# ci numai prin ele insele. Iar aceasta $ala'ilitate mai are o caracteristica importanta# si anume aceea ca ea tre'uie sa ai'a o functie pra matica pentru un sistem socio&politic. Intre timp relati$ismul a capatat forme tot mai "eterminate in lun a lupta pe care a purtat&o contra a'solutismului & conceptia care recunoaste repere "efiniti$e in cunoastere si actiune< contra o'iecti$ismului & conceptia care postulea!a realitati "e nemo"ificat< si contra interpretarii a"e$arului "rept corespon"enta a propo!itiilor cu starile "e lucruri. Iar aceasta lupta a a$ut "e multe ori sensul apararii caracterului uman al cunoasterii si actiunilor si# astfel# a constiintei critice. Relati$ismul a in$itat la lar irea ori!onturilor si la recunoasterea "i$ersitatii e+perientei umane a lumii. Dar el trece usor intr&o i"eolo ie a i!olarii comunitatilor si a sustra erii lor "e la confruntarea cu criterii rationale ale con$ietuirii.

Cel putin asta!i# relati$ismul %oaca rolul unei astfel "e i"eolo ii in Europa "e Est# in"eose'i# in care el este c)emat sa le itime!e formele autoritariste si fon"ul unor economii anacronice# impotri$a tren"ului lo'ali!arii tot mai e$i"ent. Relati$ismul este# politic $or'in"# re"uta cea mai recenta a curentelor totalitare ce ne $in "e la sfarsitul secolului trecut- comunismul# corporatismul etc.# si "a e+presia com'inatiei aparent stranii "intre nationalism si comunism# pe care o traim in aceasta parte a continentului447. In esenta# relati$ismul ne in$ata ca societatile umane sunt "iferite# precum si $alorile morale in care acestea cre"# iar cunoasterea si intele erea acestora tine "e cultura fiecaruia in parte. Toto"ata# relati$ismul moral ne incura%ea!a sa patrun"em in intele erea fun"amentelor morale care ne fac sa fim "iferiti# si ne pro$oaca sa e+aminam cu "eplina asprime si luci"itate "e ce ne&am asumat un anumit set "e $alori si "e ce cre"em ca acela este cel mai 'un. Note 1 Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>; 4 i"em# pa . 145 5 i'i"em# pa . 14= 7 i'i"em# pa . 15= : i'i"em# pa . 177 ; *aul Ricoeur# Morale# et)iHue et politiHue# in Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# pa .44 = An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa . ?;&>B ? Da$i" @on # Moral Relati$itA# Uni$eritA of California *ress# 1>?7# pa . 1=: > i"em# @on # op. cit.# pa . > 1B i'i"em# @on # op. cit.# pa . 144 11 3ernar" MaAo# T)e *)ilosop)A of Ri )ts an" @ron # Routle" eO8e an *aul# lon"on an" (eJ Kor8# 1>?;# pa . ;: 14 i"em# op.cit. pa .;= 15 Cil'ert 9arman# @)at is Moral Relati$ism# in A.I. Col"man an" G. 6im 1e"s.# Values an" Morals# D. Rei"el *u'. Co. Dor"rec)t# 9ollan"# 1>=?# pa . = 17 Ric)ar" 3. 3ran"t# Et)ical Relati$ism# in *. E"Jar"s 1e"..# T)e EncAclope"ia of *)ilosop)A# $ol. III# (eJ Aor8# Macmillan an" ,ree *ress# 1>;=# pa . =; 1: C). L. Ste$enson# Relati$ism an" nonrelati$ism in T)e T)eorA of $alue# in Ste$enson# ,acts an" Values# KAale Uni$ersitA *ress# 1>;5# pa . =1&>5 1; Ro"eric8 ,irt)# Et)ical A'solutism an" t)e I"eal O'ser$er# in *)ilosop)A an" *)enomenolo ical Researc)# FII 11>:4.# pa . 51=&57: 1= Cil'ert 9arman# op.cit. > 1? i"em# op. cit.# pa .14&15 1> Colom' Gaco'# In Searc) of Aut)enticitA- ,rom 6ier8e aar" to Camus# Routle" e# Lon"on O (eJ Kor8#1>>:# pa . 4:

4B An"rei Mar a# op.cit. pa . >:&1B1 41 i'i"em# pa . >; 44 i'i"em# op.cit.# pa . 1B1 45 *rota oras# Despre a"e$ar# Diels# fra m. 1# in Vasile Musca# Intro"ucere in filosofia lui *laton# # E". Dacia# Clu%&(apoca# 1>>7# pa . 5=&5? 47 Vasile Musca# op. cit.# pa . 5>&71 4: Vasile Musca# op. cit# pa . 7B 4; i"em# pa . 7B 4= (icolae 3ellu# Sensul eticului si $iaa morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>># pa .4> 4? *laton# Opere# E". Stiintifica si Enciclope"ica# 1>=:# $ol. I# pa . 7B> 4> (icolae 3ellu# op.cit.#pa .4> 5B *laton# op.cit.# pa .71B 51 C. @. ,. 9e el# ,enomenolo ia spiritului# E". Aca"emiei# 3ucuresti# 1>;:# pa .5;7 54 C. @. ,. 9e el# op.cit.# pa . 5;7 55 i"em# pa . 5;?&5;> 57 i'i"em# pa . 5;:&5;; 5: i'i"em# pa .5;= 5; Leo Strauss# Cetatea si omul# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . 1BB&1B1 5= Leo Strauss# op. cit. pa . 1B1 5? Constantin Ea)aria# Et)os si "iscurs etic la (iet!sc)e# in re$ista Secolul 41 #nr.1&;# E". ,un"atia culturala Secolul 41# 3ucuresti# 4BB1# pa . 454&455 5> Emilia Mine$a# Supraomul si0sau Dumne!eu&umanitatea# in re$ista Secolul 41# nr. 1&;# E". ,un"atia culturala Secolul 41# 3ucuresti# 4BB1# pa . :7&:: 7B Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa . 57>& 5:1 71 ,rie"ri) (iet!sc)e# Amur ul i"olilor# E". Antet# 3ucuresti# 1>>5 74 ,rie"ric) (iet!sc)e# Antic)ristul# E". Eta# Clu%&(apoca# 1>>1 75 6arl Gaspers# (iet!sc)e si marea politica# in re$ista Secolul 41# E". ,un"atia culturala Secolul 41# nr. 1&;# 3ucuresti# 4BB1# pa . 4:5&4:7 77 Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>;# pa .155&157 7: i"em# pa . 157 7; Ernest Stere# op.cit.# pa . 5:> 7= re$ista Secolul 41# E". ,un"atia culturala Secolul 41# nr. 1&;# 3ucuresti# 4BB1# pa . 144&145 7? i"em# pa .145 7> i'i"em# pa . 14; :B Maurice Man"el'aum# Relati$ismele su'iecti$# o'iecti$ si conceptual# in An"rei Mar a# op. cit.# pa . 1B5 :1 Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . ;5 :4 An"rei Mar a# Reconstructia pra matica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa . 1=7 :5 coor". Octa$ian C)etan# Ra"u Sommer# Dictionar "e filosofie# E". *olitica# 3ucuresti# 1>=?# pa . 44=

:7 An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa . 45&47 :: Lu"Ji @itt estein# Tractatus lo ico&p)ilosop)icus# in Go)n S)an"# Intro"ucere in filosofia occi"entala# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 1>>?# pa #.511 :; An"rei Mar a# op. cit. # pa . ?= := i"em# pa . ?? :? *)ilippa ,oot# Relati$ismul moral# in An"rei Mar a# op. cit. # pa . >B :> *)ilippa ,oot# Moral Relati$ism# in Gac8 @. Meilan" si Mic)ael 6raus! 1e"..# Relati$ism. Co niti$e an" Moral.# Uni$ersitA of (otre Dame *ress# (otre Dame# Lon"on# 1>?4# pa . 145&1=? ;B Cil'ert 9arman# Apararea relati$ismului moral# in An"rei Mar a# op. cit. # pa . >1 ;1 i"em# pa . >4 ;4 i'i"em# pa . >4 ;5 Da$i" @on # Relati$itatea morala# in An"rei Mar a# op. cit.# pa . >5 ;7 i"em# pa . >5 ;: Da$i" @on # Moral Relati$itA# Uni$ersitA of California *ress# 1>?7# pa . 1=: ;; Ric)ar" RortA# Contin enta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 4BB1# pa . 11 ;= i"em# pa . 14 ;? i'i"em# pa . >5 ;> Mic)ael Oa8es)ott# Of 9uman Con"uct# in Ric)ar" RortA# op. cit. # pa . 117 =B Ric)ar" RortA# op. cit. #pa . 117 =1 i"em# pa . 11: =4 i'i"em# pa . 5BB =5 Ric)ar" RortA# Soli"aritA or O'%ecti$itA?# in An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele ale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa . 1BB =7 i"em# pa . 1BB =: i'i"em# pa . 1B7 =; An"rei Mar a# Reconstructia pra matica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa . 1B1 == i"em# pa . >? =? (icolai 9artmann# Etica- Intro"ucere# in coor". (icolae Co oneata# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa . 1;=&1;? => Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB# pa . 1:5 ?B Se iu Tamas# Dictionar politic. Institutiile "emocratiei si cultura ci$ica# e"itia a II&a# E". Sansa# 3ucuresti# 1>>;# pa . => ?1 Doru Tompea# op. cit.# pa . 1B: ?4 Terence 3all# Ric)ar" Da er# I"eolo ii politice si i"ealul "emocratic# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . 5? ?5 i"em# pa . 5> ?7 i'i"em# pa . 5> ?: i'i"em# pa . 7B ?; (oul Testament# Romani 15- $ersetele 1 si 4 ?= Terence 3all# Ric)ar" Da er# op. cit. # pa . 71

?? i"em# pa . 7= ?> i'i"em# pa . 7? >B An"rei Mar a# op. cit. # pa . 115 >1 Ra"u (eculau# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii# E". *olirom# Iasi# 4BB1# pa . 44: >4 i"em# pa . 44:&44; >5 Ric)ar" RortA# op. cit.# pa . 1B: >7 i"em# pa . 1B: >: i'i"em# pa . 1B? >; i'i"em# pa . 11? >= Gur en 9a'ermas# T)e *)ilosop)ical Discourse of Mo"ernitA# in Ric)ar" RortA# op. cit#.pa . 14; >? Ric)ar" RortA# op. cit.# pa . 14= >> An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa . :1&:4 1BB Encilope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB# pa . =5= 1B1 Samuel 9untin ton# Ciocnirea ci$ili!atiilor si refacerea or"inii mon"iale# E". Antet# 3ucuresti# 1>>?# pa . 511 1B4O+for" En lis) DictionarA in M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s< E. D. Mo)an si C. Costan"ac)e 1coor"..# Terorismul# E". Ome a# 3ucuresti# 4BB1# pa . 1B 1B5 M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s< E. D. Mo)an si C. Costan"ac)e 1coor"..# op. cit.# pa . 11 1B7 (icolae ,ilipescu# E$olutia terorismului# in Re$ista 44# nr. 704BB4 1B: M. ,erc)e"au&Muntean< R. Care%a< L. A. 3ala!s< E. D. Mo)an si C. Costan"ac)e 1coor"..# op. cit.# pa . 11: 1B; i"em# pa . 171 1B= i'i"em# pa . 1;5 1B? i'i"em# pa . 1;= 1B> i'i"em# pa . 1;? 11B Ma"alina (icolaescu# 9i'ri"itate e+plosi$a# in re$ista Secolul 41# Clo'ali!are si i"entitate# nr. =&>04BB1# pa .1B7 111 i"em# pa . 1B= 114 An"rei Cornea# Ra!'oiul nou&$ec)i# in Re$ista 44# nr. 5?04BB1 115 i"em 117 Gean ,rancois Re$el# Re$irimentul "emocratiei# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>:# pa . 5B1 11: i"em# pa . 51=&51? 11; Ro'ert Van De @eAer# Islamul si Occi"entul & o noua or"ine politica si reli ioasa "upa 11 septem'rie# E". All# 3ucuresti# 4BB1# pa . 5: 11= (i8olai 3er"eae$# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti# 4BBB# pa . 1:7 11? Traian Un ureanu# Sum'ra Lume (oua# in Re$ista 44# nr. 7104BB1 11> ,rancois C)atelet< E$elAne *isier# Conceptiile politice ale secolului FF# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>7# pa . 5=; 14B i"em# pa . 744

141 Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# Relati$ism si A"e$ar# In Eseuri filosofice#$ol. I# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . 5;4&5;5 144 i"em# pa . 5;5 145 Valentin C)eonea# Ce este Gi)a"&ul/# in Re$ista 44# nr. 5>04BB1 147 Lorena Armulescu# ,un"amente filosofice ale lo'li!arii?# in Re$ista Secolul 41# nr. =&>04BB1 14: Anton Dumitriu# Restrospecti$e# E". Te)nica# 3ucuresti# 1>>1# pa . ;=&;? 14; (i8olai 3er"eae$# Un (ou E$ Me"iu# E". *ai"eia# 3ucuresti# 4BB1 14= (i8olai 3er"eae$# op. cit.# pa . 17? 14?(icolai 9artmann# Etica & Intro"ucere# in Ale+an"ru 3o'oc# Ioan (. Rosca 1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa . 1:1&1:4 14> Gean ,rancois Re$el# op. cit.# pa . 5== 15B *aul Ricoeur# Conflictul interpretarilor 1eseuri "e )ermeneutica.# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>># pa .5>? 151 @. Games# LDe+perience reli ieuse# in Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>;# pa . 4B7&4B: 154 Ric)ar" RortA# Contin enta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 1>>?# pa . 4>? 155 Samuel *. 9untin ton# op. cit. # pa . 5B>&51B 157 (i8olai 3er"eae$# Imparatia Spiritului si imparatia Ce!arului# te+t 15: ,rance ,ara o# Can"irea fion"atoare crestina# in GacHueline Russ# Istoria filosofiei& an"irile fon"atoare# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 4BBB# pa . 15: 15; Ric)ar" RortA# *ra matism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice# $ol. 4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . 1=5 15= Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa . 151 15? Sfantul Au ustin# Soliloc$ii# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>5 15> C)eor )e I. Ser'an# Stu"iu intro"ucti$ la Sfantul Au ustin# op. cit.# pa . 1;& 1= 17B Ma+ @e'er# Sociolo ia reli iei# E". Teora# 3ucuresti# 1>>?# pa .4B= 171,rance ,ara o# Can"irea fon"atoare crestina# in GacHueline Russ 1coor"..# Istoria filosofiei & an"irile fon"atoare# E". Uni$ers Enciclope"ic# 3ucuresti# 4BBB# pa . 155 174 3ernar" @illiams# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5# pa . =B&=1 175 Ma+ S)eler# *o!itia omului in cosmos# in Ale+an"ru 3o'oc si Ioan (. Rosca 1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# pa . 175 177 3i'lia# Cene!a# cap. I# $ersetul 4= 17: Ernest Stere# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>?# pa . 15: 17; i"em# pa . 15= 17= Alas"air MacintAre# Tratat "e morala & "upa $irtute# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>?# pa . 1?7 17? i"em# pa . 1?7&1?: 17> Ric)ar" RortA# *ra matism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice# $ol. 4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . 14=

1:B Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar# in Eseuri filoofice# $ol. 1# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . =:&=; 1:1 i"em# pa . =;&== 1:4 O. C. Dro'nit8i# (otiunea "e morala# $ol. I# E". Stiintifica si enciclope"ica# 3ucuresti# 1>?1# pa . :5 1:5 R. 3ultmann# Isus Cristos si mitolo ia# in *aul Ricoeur# Conflictul interpretarilo&eseuri "e )ermeneutica# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>># pa . 57=& 5;; 1:7 A. 6oAre# Etu"es "D)istoires "e la pensee scientifiHue# in Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . 111 1:: (icollo Mac)ia$elli# *incipele# E". Stiintifica# 3ucuresti 1:; Alas"air MacintAre# op. cit. pa . 57&5: si pa . 4:: 1:= (i8olai 3er"eae$# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti# 4BBB# pa . 171 1:? A"rian&*aul Iliescu# Emanuel&Mi)ail Socaciu 1coor"..# ,un"amentele an"irii politice mo"erne# E". *olirom# Iasi# 1>>># pa . 1: 1:> I. Coian# C. tanasescu# C. Diaconescu si L. *a$alan 1coor"..# In"i$i"# li'ertate# mituri politice# E". Institutului "e teorie sociala# 3ucuresti# 1>>=# pa . 17 1;B Mi)ai Ralea# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresi# 1>>;# pa . 155 1;1 i"em# pa . 157 1;4 Constantin Ea)aria# Et)os si "iscurs etic la (iet!sc)e# in Re$ista Secolul 41# nr. 1&;04BB1 1;5 6arl Gaspers# (iet!sc)e si marea politica# in Re$ista Secolul 41# nr. 1&;04BB1 1;7 Ric)ar" RortA# *ra matism si filosofie post&niet!sc)eana# in Eseuri filosofice# $ol. 4# E". Uni$ers# 4BBB# pa . 14 1;: Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar# in Eseuri filosofice# $ol. 1# E". Uni$ers# 4BBB# pa . >5 1;; *aul Ricoeur# Conflictul interpretarilor&eseuri "e )ermeneurica# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>># pa . 7B4 1;= i"em# pa . 7B4 1;? i'i"em# pa . 7B5 1;> ,rie"ric) (iet!sc)e# Despre enealo ia moralei# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>5 1=B *aul Ricoeur# op. cit.# pa . 7B7 1=1 i"em# pa . 7B: 1=4 i'i"em# pa . 7B; 1=5 Ric)ar" RortA# *ra matism si filosofie post&niet!sc)eana#in Eseuri filosofice 4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . 11 1=7 E"mun" 9usserl# T)e Crisis of European Sciences an" Transce"ental *)enomenolo A# in Ric)ar" RortA# op. cit.# pa . 44 1=: Martin 9ei"e er# 9ol!Je e# in Ric)ar" RortA# op. cit.# pa . 5? 1=; Immanuel 6ant# Critica ratiunii pure# 3ucuresti# E". Stiintifica# 1>;> 1== Immanuel 6ant# Intemeierea metafi!icii mora$urilor# in $ol. Critica ratiunii practice# E". Stiintifica# 3ucuresti# 1>=4 1=? i"em 1=> Doru Tompea# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . 4?

1?B (i8olai 9artmann# Et)i8# in Doru Tompea# op. cit.# pa . 4> 1?1 Doru Tompea# op. cit.#pa . 4> 1?4 (icolae 3ellu# Sensul eticului si $iata morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>># pa . 17= 1?5 Ra"u (eculau# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii&)ermeneutica# teorie critica# pra matism# E". *olirom# Iasi# 4BB1# pa . ?B 1?7 Ric)ar" RortA# *ra matism si filosofie post&niet!c)eana# in Eseuri filosofice# $ol.4# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . :7 1?: i"em# pa . 471 1?; i'i"em# pa . 47: 1?= i'i"e# pa . 47; 1?? i'i"em# pa . 47; 1?> Alas"air MacintAre# Tratat "e morala & "upa $irtute# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>?# pa . ;? 1>B i"em# pa . =B 1>1 Gur en 9a'ermas# Constiinta morala si actiune comunicati$a# E". All# 3ucuresti# 4BBB# pa . ;> 1>4 Ric)ar" RortA# Contin enta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 1>>?# pa . =7 1>5 Ric)ar" RortA# O'iecti$itate# relati$ism si a"e$ar#in Eseuri filosofice 1# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB# pa . =? 1>7 3ertran" Russell# *ro'lemele filosofiei# E". All# 3ucuresti# 1>>: 1>: An"rei Mar a# Relati$ismul si consecinele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>? 1>; 9ilarA *utnam# Ratiune# a"e$ar si istorie# in An"rei Mar a# op. cit. # pa . 1;1& 1;4 1>= GNr en 9a'ermas# Unitatea ratiunii in "i$ersitatea $ocilor ei# in An"rei Mar a# op. cit.# pa . 1=B&1=4 1>? 3ernar" MaAo# Relati$ismul $aloric# in Valentin Muresan 1coor"..# A+iolo ie si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1# pa . ;> 1>> i"em# pa . =B 4BB i'i"em# pa . =1 4B1 i'i"em# pa . =4 4B4 3ernar" @illiams# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5 4B5 i"em# pa . 54 4B7 i'i"em# pa . 54 4B: functionalismul este un mo" "e anali!a a institutiilor politice si a politicilor pu'lice care se intemeia!a pe "istinctia "intre structura si functie in "inamica sitemelor sociale< referinta- Ser iu Tamas# Dictionar politic & Institutiile "emocratiei si cultura ci$ica# E"itia a II&a# E". Sansa# 3ucuresti# 1>>;# pa . 4>> 4B; 3ernar" @illiams# op. cit.# pa . 55 4B= i"em# pa . 57 4B? LaJrence 6o)l'er # Et)ics# in Gur en 9a'ermas# Constiinta morala si actiune comunicati$a# E". All# 3ucuresti# 4BBB 4B> i"em# pa . 115 41B i'i"em# pa . 14B

411 i'i"em# pa . 14B 414 Ric)ar" RortA# *ra matism# Da$i"son an" Trut) in Ra"u (eculau# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii & )ermeneutica# teorie critica# pra matism# E". *olirom# Iasi# 4BB1# pa .4B: 415 i"em# pa . 4B> 417 Ra"u (eculau# op. cit.# pa . 4B> 41: Ric)ar" RortA# op. cit.# in Ra"u (eculau# op. cit.# pa . 41B 41; 9ilarA *utnam# Realism Jit) a 9uman ,ace# in Ra"u (eculau# op. cit.# pa . 44> 41= i"em# pa . 45B 41? @. V. Luine# Despre natura $alorilor morale# in Valentin Muresan 1coor"..# A+iolo ie si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1# pa . 75 41> i"em# pa . 7: 44B An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>?# pa . 1=7 441 i"em# pa .1=: 444 i'i"em# pa . 1?5 445 Anton Carpinsc)i# Desc)i"ere si sens in an"irea politica# E". Institutul European# Iasi# 1>>:# pa . 1?1 447 An"rei Mar a# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>? BIBLIOGRAFIE Aristotel # Etica (icoma)ica 1te+t. 3all# Terence< Da er# Ric)ar"# I"eolo ii politice si i"ealul "emocratic# E". *olirom# Iasi# 4BBB 3anu#Ion# ,ilosofia elenismului ca etica# E". Stiintifica si enciclope"ica# 3ucuresti# 1>?B 3ellu# (icolae. 1coor"..# Morala in e+istenta umana# E". *olitica# 3ucuresti# 1>?> 3ellu# (icolae# Sensul eticului si $iata morala# E". *ai"eia# 3ucuresti# 1>>> 3er"iae$# (i8olai# Despre scla$ia si li'ertatea omului# E". Antaios# 3ucuresti# 4BBB 3er"iae$# (i8olai# Un nou E$ Me"iu# E". *ai"eia# 3ucuresti# 4BB1 3i'lia 3ran"t# 3. Ric)ar"# Et)ical Relati$ism# in *. E"Jar"s 1e"..# T)e EncAclope"ia of *)ilosop)A# $ol. III# (eJ Aor8# Macmillan an" ,ree *ress# 1>;= Carpinsc)i# Anton # Desc)i"ere si sens in an"irea politica# E". Institutul European# Iasi# 1>>: Carpinsc)i# Anton< 3ocancea# Cristian# Stiinta *oliticului# E". Uni$ersitatii Al. I. Cu!a# Iasi# 1>>? C)atelet# ,rancois< *isier# E$elAne# Conceptiile politice ale secolului al&FF&lea# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>7 Culianu# I.*. <Romanato# C. si Lom'ar"o# C. # Reli ie si putere# E". (emira# 3ucuresti# 1>>;

Dictionar "e filosofie# E". *olitica# 'ucresti# 1>=? Dro'nit8i# C. # (otiunea "e morala# E". Stiintifica si enciclope"ica# 3ucuresti# 1>?1 Dumitriu# Anton# Retrospecti$e# E". Te)nica# 3ucuresti# 1>>1 Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>> ,ara o# ,rance # Can"irea fon"atoare crestina1te+t. ,erc)e"au&Muntean# M.< Care%a# R.< 3ala!s L. A 1coor". Terorismul# E". Ome a# 3ucuresti# 4BB1 ,irt)# Ro"eric8 #Et)ical A'solutism an" t)e I"eal O'ser$er# in *)ilosop)A an" *)enomenolo ical Researc)# FII 11>:4. C)ise# Dumitru# E+istentialismul france! si pro'lemele eticii# E". Stiintifica# 3ucuresti# 1>;= Coian# I. < Tanasescu# C. < Diaconescu C. si *a$alan L.1 coor". . # In"i$i"# li'ertate si mituri politice# E". Institutului "e Teorie Sociala# 3ucuresti# 1>>= Cri oras# Ion# 3inele si raul# E". Gunimea# Iasi# 1>=1 C)etan# Octa$ian< Sommer Ra"u 1coor"..# Dictionar "e filosofie# E". *olitica# 3ucuresti# 1>=?# Co oneata# (icolae 1coor"..# ,ilosofie contemporana# E". Caramon"# 3ucuresti# 9a'ermas# Gur en# Constiinta morala si actiune comunicati$a# E". All# 3ucuresti# 4BBB 9arman# Cil'ert# @)at is Moral Relati$ism# in A.I. Col"man an" G. 6im 1e"s.# Values an" Morals# D. Rei"el *u'. Co. Dor"rec)t# 9ollan"# 1>=? 9e el# C. @. ,. # ,enomenolo ia spiritului# E". Aca"emiei# 3ucuresti# 1>;: 9untin ton# *. Samuel# Ciocnirea ci$ili!atiilor#E". Antet# 3ucuresti# 1>>? Ionescu# (ae #Curs "e istoria metafi!icei# E". Anastasia# 3ucuresti# 1>>; Gaco'# Colom'# In Searc) of Aut)enticitA- ,rom 6ier8e aar" to Camus# Routle" e# Lon"on O(eJKor8#1>>: 6ant# Immanuel# Spre pacea eterna 1te+t. Le 3i)an# C)ristine# Marile notiuni filosofice si pro'leme "e etica# E". Institutul european# Iasi# 1>>># colectia MEMO MacintAre# Alas"air# Tratat "e morala& "upa $irtute# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>? Mac)ia$elli #(icollo# *incipele# E". Stiintifica# 3ucuresti# Marcus Aurelius # Catre sine1te+t. Mar a# An"rei# Reconstructia pra matica a filosofiei# E". *olirom# Iasi# 1>>? Mar a# An"rei# Relati$ismul si consecintele sale# E". ,un"atiei Stu"iilor Europene# Clu%&(apoca# 1>>? MaAo# 3ernar" T)e *)ilosop)A of Ri )ts an" @ron # Routle" eO8e an *aul# lon"on an" (eJ Kor8# 1>?; Miller# Da$i" 1coor"..# Enciclope"ia 3lac8Jell# E". 9umanitas# 3ucuresti# 4BBB Muresan# Valentin 1 coor" .# A+iolo ie si moralitate# E". *unct# 3ucuresti# 4BB1 Musca# Vasile# Intro"ucere in filosofia lui *laton# E". Dacia# Clu%&(apoca# 1>>7 (eculau# Ra"u# ,ilosofii terapeutice ale mo"ernitatii tar!ii# E". *olirom# Iasi# 4BB1 (iet!sc)e# ,rie"ric)# Asa rait&a Earat)rusta# E". Antet# 3ucuresti# 1>>7 (iet!sc)e# ,rie"ric)# Despre enealo ia moralei# E". Ec)ino+# Clu%&(apoca# 1>>5. (iet!sc)e #,rie"ric)# Vointa "e putere# E". Aion# Ora"ea# 1>>>

(iet!sc)e# ,rie"ric)# Antic)ristul# E". Eta# Clu%&(apoca# 1>>1 (iet!sc)e# ,rie"ric)# Amur ul i"olilor# E". Antet# 3ucuresti# 1>>5 *laton # Menon< *rota oras< Repu'lica 1te+te. *laton# Opere# E". Stiintifica si Enciclope"ica# 1>=:# $ol. I Ralea# Mi)ai# E+plicarea omului# E". Miner$a# 3ucuresti# 1>>; Re$el# Gean&,rancois# Re$irimentul "emocratiei# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>: Re$ista secolul 41# nr. 1&;04BB1 si nr. =&>0 4BB1 PRe$ista 44Q# nr. 47# 5?# 5># 71# 75# 7704BB1 si nr. 1# 704BB4 Ricoeur# *aul# Conflictul interpretarilor 1eseuri "e )ermeneutica.# E". Ec)ino+# Clu%# 1>>> Ricoeur# *aul# Eticul si politica# in Eseuri "e ) ermeneutica# E". 9umanitas# 3ucuresti# 1>>: RortA# Ric)ar"# Contin enta# ironie si soli"aritate# E". All# 3ucuresti# 4BB1. RortA# Ric)ar"# Eseuri filosofice# 4 $ol.# E". Uni$ers# 3ucuresti# 4BBB Sfantul Au ustin# Confesiuni 1te+t. S)an"# Go)n# Intro"ucere in filosofia occi"entala# E". Uni$ers Enciclope"iac# 3ucuresti# 1>>? Strauss# Leo# Cetatea si omul# E". *olirom# Iasi# 4BBB# pa . 1BB&1B1 Stere# Ernest# Din istoria "octrinelor morale# E". *olirom# Iasi# 1>>? Ste$enson# C). L. # Relati$ism an" nonrelati$ism in T)e T)eorA of $alue# in Ste$enson# ,acts an" Values# KAale Uni$ersitA *ress# 1>;5 Tamas# Ser iu# Dictionar politic# Casa "e e"itura si presa Sansa# 3ucuresti# 1>>; T)oma "R AHuino # Summa t)eolo iae 1te+t. Tompea# Doru# Etica# morala si putere# E". *olirom# Iasi# 4BBB Van "e @eAer# Ro'ert# Islamul si Occi"entul & o noua or"ine politica si reli ioasa "upa 11 septem'rie# E". All# 3ucuresti# 4BB1 @e'er# Ma+# Sociolo ia reli iei# E". Teora# 1>>? @illiams# 3ernar"# Intro"ucere in etica# E". Alternati$e# 3ucuresti# 1>>5 @on # Da$i"# Moral Relati$itA# Uni$eritA of California *ress# 1>?7