Sunteți pe pagina 1din 2

Teoria elitelor si cele 3 fete ale puterii

Acest document trebuie inteles in felul urmtor : 1) perspectiva clasica a teoriei elitelor. (Mosca, Pareto si Mills) 2) critica pluralista a teoriilor elitelor si definirea behaviorista a puterii. (Dahl) ) critica fcuta plurali!tilor din perspectiva celei de"a doua fete a puterii (#achrach si #arat$) %) cea de"a treia fata a puterii (&u'es) ! de reinut : modurile diferite de a concepe puterea (asumptiile(presupunerile initiale(definitiile) dar si modurile diferite de a face cercetare (metodele).

Teorii elitiste (pe scurt):


Gaetano Mosca Printre faptele si tendintele constante comune tuturor or)anismelor politice, una este atat de evidenta incat poate fi sesi$ata si de un novice. *n toate societatile + de la societatile cu un nivel precar de de$voltare, care se afla de"abia in $orii civili$atiei, pana la societatile cele mai avansate si puternice + apar doua clase de indivi$i + o clasa care conduce si o clasa care este condusa. Prima clasa, intotdeauna mai putin numeroasa, indeplineste toate functiile politice, monopoli$ea$a puterea si se bucura de avanta,ele aduse de putere, in timp ce a doua clasa, mai numeroasa, este condusa si controlata de prima intr"o maniera mai mult sau mai putin le)ala, mai mult sau mai putin arbitrara si violenta, si care ii furni$ea$a celei dintai, cael putin in aparenta, mi,loacele materiale de e-istenta si cele necesare intretinerii vitalitatii or)anismului politic. *n practica recunoastem cu totii e-istenta acestei clase conducatoare. Wilfredo Pareto Pareto considera ca e-ista doua cate)orii de elite: .elita lar)a/ si .elita )uvernamentala. Prima elita nu repre$inta o entitate omo)ena, ci este constituita din toti indivi$ii care au atins un nivel inalt al valorii profesionale indiferent in ce domeniu. .0lita este formata din cei care au meritat note bune la concursul vietii sau ai tras cele mai bune numere la loteria e-istentei sociale/ 1ocietatile diferite se caracteri$ea$a prin natura eltelor lor si mai ales prin caracterul celei de"a doua cate)orii de elite. 0-ista doua tipuri de actiuni: Pe de o parte e-ista actiunile lo)ice, si pe de alta parte e-ista actiunile nonlo)ice. 2ele economice sunt lo)ice pentru ca atin) obiectivele propuse. 2ele politice sunt nelo)ice deoarece oamenii ale) in politica sub influenta re$iduurilor. (3e$iduurile sunt manifestari comple-e ale tendintelor, sentimentelor, instinctelor, dincolo de ratiune, care alcatuiesc un fel de constanta a actiunilor nelo)ice). 0litele sunt cele ce stapanesc re$iduurile si de aceea conduc si trebuie sa conduca.

*storia societatii umane este privita ca istorie a succesiunii diferitelor tipuri de elite. Aristocratiile militare dispar in lupte4 aristocratiile de vi5 isi pierd vitalitatea si capacitatea de a utili$e forta, urmasii lor, care au prin e-ces instinct al combinatiei profita de privile)iile dobandite, de$volta arta si stiinta, dar sunt incapabili sa mai utili$e$e forta si astfel sunt condamnati la pieire. 6n e-emplu in acest sens ar fi nobilimea france$a a secolului al 78***"le (despre schimbarea elitelor) Wright Mills The Power Elite (cartea este despre 61A) .0lita Puterii este formata din oameni ale cror po$i5ii, le facilitea$ acestora transcenderea mediilor obi!nuite specifice oamenilor obisnuiti. Ace!tia se afla in po$i5ii care le permit sa ia deci$ii ce au consecin5e ma,ore. 0i sunt cei care controlea$ ierarhiile ma,ore si or)ani$a5iile societatii moderne. 0i conduc marile corpora5ii, ei controlea$ aparatul de stat()uvernamantul, ei coordonea$ armata, ei ocupa toate acele posturi strate)ice de comanda in interiorul structurii sociale, in care sunt centrate (centrali$ate) mi,loacele efective ale puterii si bo)atei. 0lita puterii se re)asete in domenii: Economia + altadata o a)lomerare de unitati productive mici, a devenit un spatiu dominat de doua trei sute de corporatii )i)ant, intercalate si interrelationate administrativ si politic. *mpreuna acestea tin in mana cheile deci$iei economice. Politicul (9rdinea Politica) + altatdata descentrali$ata intr"un set de cateva du$ini de state, a devenit o or)ani$are centrali$ata, care si"a aro)at o serie de puteri care anterior erau dispersate, sfarsind prin a se implica in fiecare aspect al structurii sociale. Armata altadata o structura cu caracter minor, a sfarsit prin a deveni .mai mare si mai covarsitoare institutie *n toate aceste domenii, s"a produs o centrali$are fara precedent. 2onsecintele activitatii acestor domenii au devenit ma,ore ca impact, iar interdependenta dintre ele a inre)istrat cresteri substantiale. Astfel, deci$iile corporatiilor au influenta asupra evolutiilor economice, politice si militare in intrea)a lume. *n varful acestor trei domenii lar)ite si central$ate, a rasarit ceea ce compune .cercurile inalte ale puterii/ care controlea$a economicul, politicul si militarul. Astfel, in varful ierarhiilor corporatiilor se afla directorii e-ecutivi4 in varful ierarhiei ordinii politice sunt membrii directoratului politic, iar in varful ierarhiei militare se afla elita militarilor de profesie. 0lita este deci formata din acei care controlea$a tot ceea ce poate fi controlat inclu$and in aceasta cate)orie bani, putere si presti)iu 1. 0lita puterii este formata din oameni cu ori)ini sociale similare, cu stiluri de viata similare, care constituie ba$a psiholo)ica a unitatii ei. 2. *n spatele acestei unitati psiholo)ice si sociale e-ista structurile simecanismele ierarhiilor institutionale asupra carora corporatiile, elita politica precum si cea militara, pre$idea$a. . 6nitatea elitei puterii nu re$ida numai in similitudini de ordin psiholo)ic si intercalari sociale. Aspectul fundamental al unitatii elitei puterii este coordonarea.