Sunteți pe pagina 1din 3

MASS MEDIA DESPI\E SEXE I 125

124 MASS MEDIA DESPRE SEXE

1. 4. CE "INVATAM", DE REGULA, DESPRE FEMEI ~I


Moderatorul mentioneaza ea "atunei dnd e:;;tieu burta plina BARATI DIN MASS-MEDIA?
vrei sa stai eu bere la fotbal sau film TV". Din nou 0 afirmatie
direetionata spre barbati. Este yorba despre clasieul stereotip: Mihaela Miroiu
barbatii care se uita la televizor :;;ibeau bere, nu partieipa la
treburile easnice. Ce "invatam", de regula, despre rolurile de gen din
DJ-ul spune in continuare "Cu burta plina ai chef de somn ziare?
:;;ibere". Pentru a conchide, barbatul are nevoie de mancare Barbatii sunt candidatii absoluti la prima pagina, femeile
buna (faeuta de partenera), bauturi alcoolice :;;ivizionarea la ultima.
emisiunilor TV. Din nou: barbatul doarme sau se distreaza, Barbatii "vand" cap, competenta :;;iperformantii, femeile
I
trip a povara fiind pe umerii femeilor. Ambele imagini "vand" corp $i servicii sexuale, maini $i servicii de ingrijire.
sugerate sunt super-schematizate :;;idefavorabile. De$i adue cele mai multe glorii sportive, femeile apar ara-
° ultima afIrmatie ilustrativa facuta de DJ este urmatoarea: reori in paginile dedicate sportului.
"Trebuie pretuit vinul, femeia:;;i muzica". Din nou mesaj adresat Valoarea femeilor este data de corpullor $i de cata grija
exclusiv audientei masculine. Din alaturarea femeii cu vinul erotico-menajera au de corpul altora.
$i muzica, acestea sunt simple "placeri ale vietii". Femeile triumfatoare sunt tinere $i ispititoare. Ce1emature
In cadrul unei emisiuni, DJ-ul mentioneaza "Topul celor mai ~i vfm,tnictl fimnt in genere victime; de obicei ale barbatilor.
sexy femei din lume", Angelina Jolie fiind pe locul I. Mirmatia Biirbatii triumfatori sunt in genere maturi $i sunt vazuti ca
lui Beyonce, care se afla pe locul V, este preluata in continuare: "maturi" ",ila varsta a treia, daca au putere politica sau auto-
"Orice femeie e sexy pentru ca poate avea copii $i asta e tot ce ritate intelectuala. Rar, cand sunt victime, sunt tot victime ale
conteaza." Alaturarea a fi sexy = a fi mama este rara :;;ipoate barbatilor.
avea conotatii pozitive, dar in context este yorba tot despre Valoarea de relatie a barbatilor e data de faptul ca sunt
cantonarea realizarii femeii exclusiv in spatiul privat. protectori ",ia femeilor de faptul ea sunt ingrijitoare.
Femeile au 0 pasiune neostenita sa se dezbraee, sa bantuie
* magazinele. Barbatii au 0 pasiune deosebitii pentru putere ",i
sa bantuie globul sau macar sa il "supravegheze" sau
in urma foartei succinte analize, se poate considera ca comenteze.
Radio 21 reproduce stereotipurile de gen privind imaginea Femeile "color" sunt frumoase, senzuale, dependente. Cele
femeii ",ibarbatului. Trebuie sa mentionam ca extinderea ",i care studiaza, fae carierii ",isunt independente sunt "alb-negru".
diversificarea acestei analize ar aduce informatii :;;idetalii Reteta ca 0 femeie sa fie aproape complet neinteresanta
suplimentare referitoare la aceste aspecte. pentru presa este ca ea sa fie profesionista, eleva sau studenta
(cazul majoritar: exceptie face ziarul Adeuarul fiindca are 0
jurnalista de inalt profesionalism pe domeniul edueatiei). Daca
o femeie este infractoare, are $anse mult mai mari sa existe.
Chiar :;;idaca sunt pensionare, ",ansele de existenta cresc, mai
putin fata de infractoare, dar incomparabil mai mult deeat la
femeile foarte active.
I

MASS MEDIA DESPRE SE>'~E 127


126 I MASS MEDIA DESPRE SEXE

Pe piata "matrimoniala" (de fapt, mai ales de serVlCll Ipostaza prioritara a femeilor ca subiect de ;;-;tireeste una
sexuale), femeile au sfmi mari, par lung, de obicei blond, sunt degradanta: sunt prostituate clandestine, supuse raziilor, sunt
"fierbinti" sau macar senzuale, rafinate, uneori sunt sadice, victime batute sau "mame denaturate", se exprima mai ales
alteori supuse. Barbatii au doua caracteristici majore: sunt plangand sau facand galagie, sunt adesea $ocate $i uneori
"genero~i" ~i "serio~i" (platesc ~i se tin de cuvfmt). pioase. Barbatii sunt de regula conducatori, agresori, campioni,
VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, capi de familie, ~tiu ce vor, se stapanesc.
fotbali~ti, oameni de cultura. VIP-urile feminine sunt vedete: Femeile prezinta $tirile al caror subiect sunt, de regula,
cfmtarete, top-modele, sportive, prezentatoare, sotii de poli- barbatii.
ticieni in proportie egala cu politicienele. Invitatii $tirilor sunt in genere barbatii. "Expertiza" Ie
Ca aparitie, prototipul masculin este politician, sportiv, apartine.
Femeile $tiu intrebarile sau Ie citesc de pe prompter.
artist, specialist, om de cultura. Ca aparitie, prototipul femi-
nin este VIP sexy, sotie, victim a, mama. Barbatii ;;-;tiuraspunsurile.
Barbatii nu au relatii politice cu femeile, nici ca alese, nici
B. In serialele romanef?ti analizate imaginea preponde-
ca alegatoare. Apar insa uneori in clipuri de campanie zambind
renta este aceea ca:
pline de speranta, ca mamici, unui candidat protector.
Femeile sunt mai ales tinere $i barbatii maturi. In seriale
Ziarelor Ie pasa pre a putin de sanatatea fizica ~i psihica,
de educatie, de administratia cotidiana, justitia de zi cu zi. De ~i show-uri exista un mesaj implicit ca femeile ar trebuie sa
aceea, profesiile feminizate sunt "nespectaculoase" ;;-;iaproape se "prostitueze" sau sa se "vanda" in varii moduri ca sa i$i atinga
invizibile public. ~i, poate de aceea, politicienii se simt mult scopurile, fiindca banii $i puterea sunt la barbati.
Ele sunt mai ales vfmzatoare, studente, actrite, prostituate,
mai putin presati sa trateze aceste domenii ca prioritati ale
agendei politice ~i a redistribuirii bugetului public. ei au mici afaceri.
Femeile sunt $i se imbraca foarte sexy, iar barbatii $ter$i
Presa analizata "crede" doar in competenta femeilor trecute
ca atractivitate $i neglijenti ca apritie.
de 50 de ani. In schimb, crede in competenta barbatilor de arice
Femeile sunt u$uratice, isterice, bagacioase, uneori chiar
varsta. Exceptie face "mondenul" unde femeilor Ii se ingaduie
sa se pronunte $i la tinerete. rele, proaste $i betive, in schimb barbatii sunt agresivi,
Barbatii sunt superiori sau egali, femeile sunt subordonate $mecheri, solidari, dar $i betivi.
Fumatul este egal raspandit $i "partenerial".
sau egale, cu exceptia culturii un de se mentine un echilibru
constant in privinta genului.
Concluzii:
In presa scrisa femeile sunt mult mai putin vizibile decat
in audio-vizual. Televiziunile, publici tate a $i presa serisa analizate au 0
dominanta misogina $i practica discriminarea de status, rol ~i
de varsta intre femei $i barbati.
Ce invatam despre rolurile de gen de la televiziuni?
Exista un sexism evident $i unul implicit in majoritatea
A. La l?tiri: produselor mediatice analizate.
Socializarea femeilor ~i barbatilor In astfel de modele, mai
Femeile sunt subiect mai rar ~i mai "soft", barbatii sunt
subiect frecvent $i "hard". ales la varste foarte tinere, are consecinte pe termen lung.
CAPITOLUL 11
128 MASS MEDIA OESPRE SEXE

Fiecare gen va tin de spre modelul imaginar indus de PUBUCITATEA- ASPECTE PRIVIND
mass-media. Cum niei f?coala nu se desprinde de mesaje STEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA
misogin-patriarhale f?iroluri predestinate (chiar daca acestea
sunt mult mai "nepieante", mai eumin~i $i mai tradi~ionaliste),
iar biserica este tradi~ionalist-conservatoare, $ansele ca $i
barba~ii $i femeile sa tinda spre autoafrrmare publica $i privata,
in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scad
dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de $anse
raman forme fara fond. II. 1. ARGUMENTUM
:,
11
'I

Ii
"Poti spune care sunt idealurile,
valorile unei natiuni dupa cum ii
sunt mesajele publicitare"
Norman Douglas

Campaniile publieitare oeupa un spa~iu important atat in


sfera audiovizualului, dit $i in presa serisa. Reclamele repre-
zinta forme de diseurs moderne care contribuie semnificativ
la eonstructia identitara individuala $i colectiva. Chiar daca
au un caracter efemer, efectele lor sunt de durata f?icumulative.
Reclamele se folosesc de aproape orice pentru a i$i atinge
scopul, adica pentru a vinde produsul. Se folosesc de religie,
de fricile individuale $i colective, de complexe, de senza~ional,
de sexualitate $i, nu in ultimul rand, de gen.

Obiectivul studiului de fata a fost acela de a identifica 0


serie de stereotipuri de gen in publicitatea difuzata de mediile
de informare rOmane$ti (presa scrisa f?iaudiovizuala) $i de a
analiza rolurile, activitatile $i contextele de gen implicite (adica
acelea in care sunt prezentate femeile Ifemininul in compara~ie
eu barbatiil masculinul). Studiul a urmarit de asemenea core-
larea mai multor factori in analiza (loeatie, statut epistemic,