Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe piata "matrimoniala" (de fapt, mai ales de serVlCll Ipostaza prioritara a femeilor ca subiect de ;;-;tireeste una
sexuale), femeile au sfmi mari, par lung, de obicei blond, sunt degradanta: sunt prostituate clandestine, supuse raziilor, sunt
"fierbinti" sau macar senzuale, rafinate, uneori sunt sadice, victime batute sau "mame denaturate", se exprima mai ales
alteori supuse. Barbatii au doua caracteristici majore: sunt plangand sau facand galagie, sunt adesea $ocate $i uneori
"genero~i" ~i "serio~i" (platesc ~i se tin de cuvfmt). pioase. Barbatii sunt de regula conducatori, agresori, campioni,
VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, capi de familie, ~tiu ce vor, se stapanesc.
fotbali~ti, oameni de cultura. VIP-urile feminine sunt vedete: Femeile prezinta $tirile al caror subiect sunt, de regula,
cfmtarete, top-modele, sportive, prezentatoare, sotii de poli- barbatii.
ticieni in proportie egala cu politicienele. Invitatii $tirilor sunt in genere barbatii. "Expertiza" Ie
Ca aparitie, prototipul masculin este politician, sportiv, apartine.
Femeile $tiu intrebarile sau Ie citesc de pe prompter.
artist, specialist, om de cultura. Ca aparitie, prototipul femi-
nin este VIP sexy, sotie, victim a, mama. Barbatii ;;-;tiuraspunsurile.
Barbatii nu au relatii politice cu femeile, nici ca alese, nici
B. In serialele romanef?ti analizate imaginea preponde-
ca alegatoare. Apar insa uneori in clipuri de campanie zambind
renta este aceea ca:
pline de speranta, ca mamici, unui candidat protector.
Femeile sunt mai ales tinere $i barbatii maturi. In seriale
Ziarelor Ie pasa pre a putin de sanatatea fizica ~i psihica,
de educatie, de administratia cotidiana, justitia de zi cu zi. De ~i show-uri exista un mesaj implicit ca femeile ar trebuie sa
aceea, profesiile feminizate sunt "nespectaculoase" ;;-;iaproape se "prostitueze" sau sa se "vanda" in varii moduri ca sa i$i atinga
invizibile public. ~i, poate de aceea, politicienii se simt mult scopurile, fiindca banii $i puterea sunt la barbati.
Ele sunt mai ales vfmzatoare, studente, actrite, prostituate,
mai putin presati sa trateze aceste domenii ca prioritati ale
agendei politice ~i a redistribuirii bugetului public. ei au mici afaceri.
Femeile sunt $i se imbraca foarte sexy, iar barbatii $ter$i
Presa analizata "crede" doar in competenta femeilor trecute
ca atractivitate $i neglijenti ca apritie.
de 50 de ani. In schimb, crede in competenta barbatilor de arice
Femeile sunt u$uratice, isterice, bagacioase, uneori chiar
varsta. Exceptie face "mondenul" unde femeilor Ii se ingaduie
sa se pronunte $i la tinerete. rele, proaste $i betive, in schimb barbatii sunt agresivi,
Barbatii sunt superiori sau egali, femeile sunt subordonate $mecheri, solidari, dar $i betivi.
Fumatul este egal raspandit $i "partenerial".
sau egale, cu exceptia culturii un de se mentine un echilibru
constant in privinta genului.
Concluzii:
In presa scrisa femeile sunt mult mai putin vizibile decat
in audio-vizual. Televiziunile, publici tate a $i presa serisa analizate au 0
dominanta misogina $i practica discriminarea de status, rol ~i
de varsta intre femei $i barbati.
Ce invatam despre rolurile de gen de la televiziuni?
Exista un sexism evident $i unul implicit in majoritatea
A. La l?tiri: produselor mediatice analizate.
Socializarea femeilor ~i barbatilor In astfel de modele, mai
Femeile sunt subiect mai rar ~i mai "soft", barbatii sunt
subiect frecvent $i "hard". ales la varste foarte tinere, are consecinte pe termen lung.
CAPITOLUL 11
128 MASS MEDIA OESPRE SEXE
Fiecare gen va tin de spre modelul imaginar indus de PUBUCITATEA- ASPECTE PRIVIND
mass-media. Cum niei f?coala nu se desprinde de mesaje STEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA
misogin-patriarhale f?iroluri predestinate (chiar daca acestea
sunt mult mai "nepieante", mai eumin~i $i mai tradi~ionaliste),
iar biserica este tradi~ionalist-conservatoare, $ansele ca $i
barba~ii $i femeile sa tinda spre autoafrrmare publica $i privata,
in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scad
dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de $anse
raman forme fara fond. II. 1. ARGUMENTUM
:,
11
'I
Ii
"Poti spune care sunt idealurile,
valorile unei natiuni dupa cum ii
sunt mesajele publicitare"
Norman Douglas