De ce trebuia asasinat Eminescu

Urmream acum vreo ctiva ani de zile o emisiune de televiziune, n care mai multi tineri cu talent literar, adunati n jurul lui Nicolae Manolescu, spuneau c s-au sturat de Eminescu. n ce sens? n toate sensurile. Pentru cei mai n vrst din amilia mea, emisiunea aprea ca o !las emie, ca o ne!unie. Pentru mine ns, nu. "tiam c era vor!a despre o actiune premeditat a lui Manolescu si a altor elite romnesti de a termina odat cu Eminescu. Munca a nceput cu mult timp nainte, atunci cnd s-a a!ricat mitul ne!uniei lui Eminescu si a continuat si n perioada contemporan cu ncercrile de deni#rare si de scoatere a sa din inima si memoria romnilor, de ctre un popor aciuat pe aceste melea#uri, evreii, a cror scopuri si metode de lucru au ost n ierate de marele romn, Mi$ai Eminescu. Nu a ost surprinztor pentru mine, atunci cnd, la ntre!area realizatorului emisiunii tv, ce cunosc acesti tineri despre activitatea cultural, politico-social si istoric a lui Eminescu, tinerii au vor!it tot timpul despre poezia %care, c$ipurile, nu era prea valoroas& si despre mondenitatile lui. 'e restul activittii nu stiau mai nimic. nainte de a m #r!i s-i discreditez, m-am #ndit la modul cum este predat Eminescu n scoal. (Poetul neperec$e), (*el mai mare poet), (Personalitatea complet a culturii romnesti) etc. 'ac adu#m la zecile de epitete pe care le rosteste la or un pro esor si intermina!ilele comentarii pe care !ietul elev tre!uie s le n#$it cu toptanul r prea multe ntre!ri, avem o ima#ine a modului de ectuos n care va i perceput Eminescu de copii. Nici un pro esor nu mi-a ar#umentat vreodat de ce Eminescu este un poet att de mare. Nici unul nu mi-a spus c jurnalistul Eminescu era cel putin la el de pro und ca poetul Eminescu. Poate nici ei nu stiau aceste lucruri. 'ar cei care ac manualele de asa natur stiu e+act care este adevrul si actioneaz n consecint. 'ar mem!rii ,cademiei -omne stiu si mai !ine ce nseamn s scoti tone de crti despre poezia lui Eminescu, evitnd pe ct se poate de di!aci te+te la el de importante n care se pune de#etul pe rana societtii romnesti si se dau solutii de vindecare. Modul de ectuos sau intentionat de ectuos n care se pred Eminescu ec$ivaleaz cu un atentat asupra culturii si istoriei romnesti. ,tentat, care este tot mai minutios ela!orat n la!oratoare o!scure si a crui at ncepem s o ntrezrim n manualele alternative pe care le cunoastem cu totii. Nu vor!im aici despre prezentarea lui Eminescu numai n scoala primar, #imnaziu sau liceu, ci si n universitti. .trava mprstiat ajun#e cu mare usurint n toate revistele literare si culturale. Marii oameni de cultur cad n capcana acestor deni#rri mrsave. Eminescu tre!uie prezentat copiilor n cu totul alt mod. Nu de poetul #enial are atta nevoie copilul ct mai ales de lupttorul neostenit pentru neam si tar. M-as !ucura ca n loc de recitrile papa#alicesti ale poeziilor lui Eminescu, lumea s reproduc tot mai mult te+tele sale politice, s ia aminte la lupta si la jert a sa.

,tunci cnd vom ntele#e cu adevrat destinul celor mai mari ii ai acestui neam, *orneliu /elea *odreanu si Mi$ai Eminescu, si vom urma e+emplul lor, -omnia va deveni o tar ca soarele de pe cer, puternic si asculttoare de 'umnezeu. Cum a fost asasinat Eminescu Prezenta ziaristului si omului politic Mi$ai Eminescu n climatul socio-politic al anilor 0112 incomoda teri!il cercurile politice romnesti supuse masoneriei si evreilor. Eliminarea lui Eminescu era iminent. Ne a lm n apropierea semnrii unor tratate politice mult ne#ociate de statul romn, care pur si simplu nu mai avea loc pentru un Mi$ai Eminescu. 'istru#erea sa nu se putea n ptui ns printr-un procedeu rapid si direct. 3a!ricarea ne!uniei sale reprezenta sin#ura optiune ntruct se putea invoca ori de cte ori ar i venit vor!a de scrierile marelui ziarist. Eminescu era ne!un asa c nimic din ceea ce a scris nu tre!uie luat n considerare. Procesul de asasinare izic si moral a lui Mi$ai Eminescu e+plodeaz n ziua de 41 iunie 0115. /iarul -omnul care se a la n polemic cu Eminescu scrie pe 0 iulie6 (, lm cu sincer prere de ru c d. Mi$ai Eminescu, redactor la ziarul 7impul, tnr plin de talent si nzestrat cu un deose!it #eniu poetic, a czut #reu !olnav. "perm c !oala sa nu va i de ct trectoare si c n curnd vom putea anunta deplina sa nsntosire). ,cesta era semnalul scoaterii din viata pu!lic a marelui ziarist. 7impul vine cu o declaratie a!ia pe 4 iulie 0115 n care spunea6 (*u ncepere de astzi, 0 iulie, directiunea politic si redactia ziarului (7impul) este ncredintat d-lui Mi$ail Paleolo#u). .pinia pu!lic ntele#e ast el c Eminescu este scos din presa romneasc. Nicieri nimeni nu ddea ns nici un motiv, nici o e+plicatie asupra m!olnvirii sale su!ite. 7impul revine cu un comunicat a doua zi pe 5 iulie6 (Unul dintre cola!oratorii acestei oi, d. Mi$ai Eminescu, a ncetat de a mai lua parte n redactie, atins iind n mod su!it de o #rav !oal. Ne place ns a spera c lipsa dintre noi a acestui stimat con rate nu va i de ct de scurt durat si c ne va i dat ericirea de a anunta revenirea sa sntos la unctiunile de pn acum). 7re!uie s o!servm aptul c n te+tul am!elor comunicate Eminescu este numit poet, c$iar dac este evident aptul c unctia pe care o ndeplinea n cadrul 7impului era cea de ziarist. /iua decisiv este, dup cum am spus deja, 41 iunie 0115, cnd se petrec o sum de lucruri !izare, atent mestesu#ite pentru a a!rica ne!unia eminescian. "otia lui "lavici, doamna "zo8e, trimite lui Maiorescu un !ilet cu urmtoarea ru#minte6 ('omnul Eminescu a nne!unit. 9 ro# aceti ceva s m scap de el, c e oarte ru). Maiorescu #seste n acest !ilet prete+tul per ect pentru a pune planul n aplicare. Pe de alt parte ns se stie c Eminescu era n aceea zi la !aia Mitrase:sc$i, ln# strada "tir!ei 9od, nu departe de sediul "ociettii *arpatii, societate interzis de o icialitti n aceeasi zi. Eminescu usese dus acolo de ctre ;ri#ore 9entura pentru a-l discredita, ceea ce i si reuseste. Eminescu si iese din minti, 9entura l prseste. ,nunt apoi imediat

politia c tre!uie s ridice un ne!un de la !aia Mitrase:sc$i. ,nunt n acelasi timp pe "ecseanu si .cseanu, prietenii lui Eminescu, care sosesc imediat la locul respectiv, ajutndu-l pe Eminescu s si revin n ire. 9entura era redactorul ziarului <=>ndependence roumaine, ziar al crui director Emille ;alli, usese e+pulzat din -omnia n aceeasi zi atidic de 41 iunie. ;alli nu este sin#urul e+pulzat n acea zi, aceeasi soart a avut-o si ziaristul /am ir *. ,r!ore, prietenul poetului si cu si#urant multi altii. 7oate aceste evenimente s-au petrecut pe ondul semnrii iminente de ctre -omnia a tratatului cu 7ripla ,liant %;ermania, ,ustro-Un#aria, >talia&, ne#ociat mai !ine de doi ani si jumtate de ctre ?unimisti, condusi de *arp, tratat sustinut n totalitate de 7itu Maiorescu. "r!torile nationaliste de la >asi, de la nceputul lui iunie 0115, cnd s-a dezvelit statuia lui "te an cel Mare si cnd Eminescu, per ect sntos, a citit la ?unimea poemul su, 'oina au iritat puterile centrale. ,lturi de Eminescu s-a a lat si Petre ;rdisteanu, care a avut un discurs la el de n lcrat. 9on @ismarc8 este #ata s declare rz!oi -omniei, dac nu se ac ur#ent retractri si nu se dau asi#urri erme c se va intra imediat n s era de in luent a ;ermaniei si ,ustroUn#ariei. "e cere erm des iintarea "ociettii *arpatii, un adevrat partid secret de rezerv, cu zeci de mii de mem!ri, care milita pe at si n ascuns pentru ruperea ,rdealului de >mperiul ,ustro-Un#ar si alipirea lui la 7ar. -olul central n acest "ocietate l avea Eminescu. >at c -omnia se supune e+i#entelor strine, interzice "ocietatea *arpatii, elimin din scen pe multi simpatizanti ranco oni, Petre ;rdisteanu mpreun cu '.,. "turdza pleac la 9iena s i cear personal scuze mpratului pentru discursul de la >asi. 7oate astea se ntmplau pe 41 iunie 0115, ziua cderii lui Eminescu. Nimeni nu lmureste ns opinia pu!lic asupra !olii lui Eminescu, despre care se a irm numai c este o !oal #rav. n luna iulie, 7itu Maiorescu initiaz o list de su!scriptie pentru a strn#e !anii necesari internrii lui Eminescu la 9iena, list pe care o pu!lic n acsimil. n numrul din luna au#ust al revistei <iteratorul, ,le+andru Macedons8i pu!lic o epi#ram prin care va arunca n aer linistea asternut asupra !olii lui Eminescu. 7e+tul epi#ramei este urmtorul6 Un A... pretins poet - acum "-a dus pe cel mai jalnic drum... <-as pln#e dac-n !alamuc 'estinul su n-ar i mai !un *ci pn ieri a ost nuc "i azi nu e dect ne!un. Este momentul mult asteptat de 9entura care ncercase nc din 41 iunie s convin# pu!licul asupra ne!uniei eminesciene, atunci ns cei doi prieteni sositi n #ra! la !aia

Mitrase:sc$i reusiser s-l salveze pe Eminescu. 9entura nu voia s ie el cel care declara desc$is ne!unia lui Eminescu ntruct usese deja implicat n evenimentul mai sus mentionat. ,sadar epi#rama a ost prete+tul per ect, imediat dup aparitia ei 9entura l atac #rav pe Macedons8i. (Nu este nici o ndoial, prin aceast epi#ram este vizat ne ericitul nostru cole# si prieten, Eminescu). >at c 9entura cel care anuntase politia de e+istenta ne!unului, se retra#e acum n ipostaza prietenului indi#nat artnd spre Macedonsc8i6 (>at cine l ace ne!un pe !ietul Eminescu). Macedons8i la rndul su ncearc s se apere spunnd c este o epi#ram vec$e care a ost pu!licat r stirea sa, epi#ram care n plus nici nu l vizeaz pe Eminescu. E+ist o lo#ica n ar#umentatia lui, dac cercetm putin mentalitatea epocii, mai ales dup pres vom vedea c nne!uneau oarte multi oameni prin anii B12 ai secolului trecut, multi se sinucideau. ,u urmat, mani estatii pu!lice cu torte si #emuri sparte la casa lui Macedons8i. @astonat de prin ca enele pe !iata lui spinare, opro!iul pu!lic a atras mult lume n aceste evenimente, a ost un spectacol !ucurestean pe cinste. 9entura si Macedons8i intr ntr-o polemic puternic, ns rul era deja cut, Eminescu era n oc$ii tuturor un ne!un tolerat de societate. n codul de moravuri pu!lice si politice ale epocii, (!oala #rav) a ne!uniei l ndeprta de initiv de la viata pu!lic pe cel atins de ea. 'eclararea ne!uniei cuiva nsemna, implicit, si destituirea lui din unctie. >at, asadar, ce realizeaz ;ri#ore 9entura6 dislocarea unui mare ziarist, a unui adversar de temut, din sistemul unui ziar de opozitie. Polemica se stin#e, iar la 0 septem!rie presa ncepe s discute desc$is pro!lema ne!uniei lui Eminescu. 7ele#ra ul este primul care anunt c (Mai multi prieteni din capital, amici ai ne ericitului Eminescu, s-au decis a contri!ui lunar pentru ntretinerea amicului lor n casa de sntate. '.7. Maiorescu are partea cea mai mare n aceast rumoas si no!il actiune.) Maiorescu reuseste s dea lovitura de #ratie lui Eminescu la s rsitul anului 0115, cnd pu!lic un volum de CD de poezii eminesciene, ntre care Mai am un sin#ur dor, "e !ate miezul noptii etc. ,!ilitatea sa a ost e+trem, aceste poezii erau menite s distru# ima#inea unui Eminescu nationalist, adversar de temut al li!eralilor, teroretician al pro!lemelor societtii romnesti. ,st el, Maiorescu reuseste s scindeze opera eminescian, limitnd-o la poezie. 'in acel moment si pn n zilele noastre Eminescu este cunoscut de toat lumea drept (marele poet), (poetul national al -omniei), ster#ndu-se aproape complet opera sa ziaristicopolitic, oper cu mult mai valoroas si mai !o#at dect opera sa poetic. Una din primele persoane care a sesizat lovitura de maestru a lui Maiorescu a ost >!rileanu, care scria6 (Putea, oare, teoreticianul devenit aimos, al pturilor superpuse, apostolul nationalismului, dusmanul marelui partid li!eral, tri!unul zilnic al durerilor

#rave ale rasei, s pu!lice6 (Mi te d cu totul mie), (Nu zi !a de te-o cuprinde) %...& .r, c$iar si acestea, nepotrivite pentru un lupttor politic, cum era el atunci6 (Mai am un sin#ur dorE n linistea seriiE " m lsati s morF). .r, ideea de sinucidere din ("e !ate miezul noptii) %...& Nu cumva acum, la maturitate, si cnd avea un sta#iu de om pu!lic, ca teoretician al unei #rave ideolo#ii sociale si nationale - nu cumva credea c nu i-ar i sezut rumos s pu!lice si ele#ii amoroase ori invitatii la dra#oste si alte poezii (usoare) si unele traduse?) 9olumul de poezii are un succes teri!il, multe versuri devin suport pentru romante ie tine, cntate n ca enele si saloane, pierzndu-si pro unzimea. Eminescu este internat ntr-o serie de sanatorii din tar si strintate, ns starea snttii sale era oarte !un, dup cum mrturiseste >oan "lavici6 (-epausul medicamentos sustinut cu ndrjire de Mi$ail Eminescu pe timpul u#ii din @ucuresti la 9iena si apoi la 3lorenta l-a adus n tar sntos). Eminescu nsusi, viu si dornic s reintre n pres, si va asculta (pro$odul) n aceast parantez a anilor interzisi, 011D-0111. *teodat se va revolta, va spar#e vitrinele li!rriilor, si va lua volumul de poezii din ra t si-l va arunca n noroi, clcndu-si-l n picioare6 atunci ortele de ordine vor interveni prompt si-l vor duce pe (insur#ent) la politie. ,sa s-a ntmplat la 1 noiem!rie 011C, de ziua " intilor ,r$an#$eli Mi$ail si ;avriil, la lasi6 poetul a ost (mpac$etat) pe loc si dus, ca alienat psi$ic, la sta!ilimentul rudimentar de la Mnstirea Neamt. Pe ln# aruncarea n noroi a propriului volum de versuri, de ziua onomasticii sale, i s-a mai adus acuzatia c (se lua de emei pe strzile >asilor), le (apuca de turnura roc$iilor), le atin#ea n mers etc. ,juns la Neamt, Eminescu si #seste linistea. *ontinu s scrie n ciuda tuturor. ,colo, la Mnstirea Neamt, poetul va de initiva, zic editorii, poezia 'e ce nu-mi vii?, pe care o va trimite spre pu!licare lui >aco! Ne#ruzzi, la *onvor!iri literare, cu acest !iletel6 (ti trimit deodat cu aceasta mai multe versuri crora, de ti se par accepta!ile, le vei ace loc n (*onvor!iri). ndealtminterelea, m a lu !ine si sntos n mijlocul acestor munti si-ti doresc asemenea). Eminescu era per ect sntos n perioada n care a locuit la Mnstirea Neamt, 011C011G. ;ala ;alaction vor!este despre un Eminescu ntre# la minte n momentele respective, mrturie stau si actele de !uctrie ale sta!ilimentului, ntocmite de mna poetului. >ntors n casa Henriettei de la @otosani n 011G, Eminescu este supus unui consult medical din care reiese c era sntos psi$ic6 (n urma unei su!scrieri, initiat de elevii scoalei artelor rumoase din @otosani, s-au strns D22 lei. 'e mare ajutor au ost acesti !ani, cci au permis s i se aplice un tratament special multumit cruia starea snttii poetului s-a m!unttit n modul cel mai vdit, cci astzi Eminescu este tot att de senin cum a ost nainte de !oala cea #rea de acum patru ani n urm. n 05 >ulie Eminescu,

nsotit de sora sa si de dl. ;ri#ore 3ocsa, doctoral de aice, a sosit n orasul nostru cu trenul de la ora 0 p.m. , doua zi la ora 00 a.m. a avut loc, n casa dlui. "t. Emilian un consult, la care au luat parte dnii. medici6 'r. 3ilipescu, medic primar al orasului >asi, *ol. 'r. .trem!a, medic se al *orpului >9 armat, 'r. -i#ler, 'r. *. @ottez si 'r. Ne#el, pro esori la 3acultatea de Medicin. 'esi mai multi din acesti d-ni. medici aveau s plece din >asi nc n 05 >ulie, totusi si-au amnat plecarea pentru a-l putea asista pe poetul nostru. n urma unei cercetri minutioase la care l-au supus pe Eminescu, medicii au ajuns la concluzia c sntatea lui nu e deloc alterat si c tre!uie a-l supune unui tratament radical numai n ce priveste !oala lui cea ne#lijat, care se mani estase la picioare). Eminescu era deci sntos psi$ic si per ect capa!il de a crea. n 0111, 9eronica Micle reuseste s l scoat pe Eminescu din casa surorii sale si l va duce de mn pe poet la @ucuresti, unde el si va re#si pana de ziarist. Urmeaz o cola!orare anonim la cteva ziare si reviste, iar apoi, la 05 ianuarie 011I, ultimul te+t ziaristic al lui M. Eminescu6 o polemic ce va z#udui #uvernul cndu-l, pentru o clip, pe ;un 9ernescu s demisioneze rupnd o coalitie destul de ra#il de alt el a conservatorilor %care luaser, n ine, puterea& cu li!eralii. -epede se a l, ns, c autorul articolului n c$estiune este (!ietul Eminescu) J si repede acesta este cutat, #sit, internat la sanatoriul doctorului "utu, n martie 011I. <a 05 aprilie 011I, procurorul Mavros cere primului presedinte al 7ri!unalului >l ov constituirea unei cure pacientului Mi$ai Eminescu, a lat n casa de sntate a doctorului "utu din strada Plantelor. "e constituie un consiliu compus din 7. Maiorescu, 'em <aurian, "t. Mi$ilescu, >.<. *ara#iale, >.;r. 9alentineanu si Mi$ail @rneanu, care, convocati con orm articolului DD2 din Procedura *ivil %jurnalul 4G15E1I&, depun la sectia a doua a tri!unalului un proces ver!al n care sunt de prere c (@oala iind n recidiv, reclam interdictia pacientului si rnduirea unui tutor care s poat primi de la stat pensia lui via#er si s poat n#riji de ntretinerea interzisului). Procesul ver!al al consiliului este scris n ntre#ime si depus de 7itu Maiorescu, care era si avocat. 'up semnarea actului acestuia %04 iunie 011I& si depunerea raportului medico-le#al, isclit de doctorii "utu si Petrescu. Urmeaz cele!rul intero#atoriu pentru evaluarea strii psi$ice a pacientului. >at intero#atoriul lui Eminescu, n ospiciul din strada Plantelor, la 04 iunie 011I, cu trei zile nainte de moarte6 - *um te c$eam? - "unt Matei @asara!, am ost rnit la cap de ctre Petre Poenaru, milionar, pe care re#ele l-a pus s m mpuste cu pusca umplut cu pietre de diamant ct oul de mare. - Pentru ce? - Pentru c eu iind mostenitorul lui Matei @asara!, re#ele se temea ca eu s nu-i iau mostenirea. - *e-ai de #nd s aci cnd te vei ace !ine? - ,m s ac !otanic, zoolo#ie, mineralo#ie, #ramatic c$inezeasc, evreiasc, italieneasc si sanscrit. "tiu CD de lim!i.

- *ine e Poenaru care te-a lovit? - Un om !o#at care are D1 de mosii, D1 de ruri, D1 de #arduri, D1 de case, D1 de sate si care are D1 de milioane. 7re!uie s su!liniem aptul c acest intero#atoriu este construit n ntre#ime pe modelul masonic al ci relor. ,re un anumit numr de cuvinte si litere, corespunznd ci relor masonice D1 si CD. -spunsul poetului a ridicat nenumrate semne de ntre!are. Eminescu nu era, cu si#urant, mason. E+ist ipoteza con orm creia Eminescu ar i rspuns prin codul acesta masonic. ,ceast ipotez nu poate sta ns n picioare pentru simplul apt c ntre#ul intero#atoriu se nscrie n criptolo#ia masonic si nu doar rspunsurile poetului. Este un intero#atoriu a!ricat n totalitate. *u toate astea, rspunsurile %n cazul n care c$iar apartin poetului& pot contine un sm!ure de adevr. Matei @asara! a ost ntotdeauna domnitorul avorit al lui Eminescu, domnitor cu care se identi ica. "e presupune c respectivul Poenaru c$iar l-a lovit pe Eminescu cu o piatr n cap, eveniment ce este plasat n curtea sanatoriului. Petre Poenaru este un personaj real, era tenor, din amilia mare a actorilor, asadar lume recventat de Eminescu. Nu era un strin, un oarecare, ci l cunostea pe poet. Nu se e+plic ns prezenta acestuia la sanatoriu. *t despre pusca umplut cu (pietre de diamant), aminteste de o !alad popular6 (, plecat la vntoareE " vneze cprioareE *prioare n-a vnatE "i el sin#ur s-a mpuscatE *u un pistol de diamantE *u #loante de !riliant). >at-l pe Eminescu pus n postura vntorului care se vneaz sin#ur, care cade n propria-i curs. 7eorie a!erant care nu poate sta n picioare. Eminescu nu putea calcula aceste rspunsuri dup canoanele masonice, pur si simplu pentru c nu putea anticipa ntre!rile. "i dac am accepta ipotetic c Eminescu a cut respectivele calcule si a rspuns n unctie de iecare ntre!are, aceasta ar demonstra un sin#ur lucru6 deplintatea aculttilor mintale ale poetului. n conditii normale, n care incidentul cu Poenaru ar i real, parc$etul ar i tre!uit sesizat din o iciu si ar i tre!uit intero#at si autorul prezumtiv al crimei, numitul Petre Poenaru. Nu e+ist un asemenea intero#atoriu. 7rei zile mai trziu, Eminescu moare su!it. 'octorul 9ines, care a ost de at n acel moment, avea s povesteasc n 0I4C e+act cum s-au petrecut lucrurile6 (Eminescu se aseaz pe pat si peste cteva minute cade ntr=o sincop si moare imediat). 9arianta o icial asupra mortii lui Eminescu este ns dementa paralitic. nainte de a analiza putin moartea lui Eminescu, s lum n discutie perioada 011D-011I, perioad numit (de mare ntunecime), a creatiei eminesciene. Mrturiile din epoc atest ns contrariul. *ei care l-au vizitat pe Eminescu la @otosani vor!esc de o puzderie de $rtii scrise de ctre poet, unele luate de ,.*. *uza si desci rate, altele luate de rudele poetului. *$iar n strada Plantelor, n mai-iunie 011I, vizitatorii lui Eminescu !olnav, vor!esc de maldre de $rtii scrise de ctre el, aruncate la cos ori mturate de emeia de serviciu. ,r#umentul (creativittii) cade dintr-un condei n ata a!undentei de mrturii documentare si, cu el,

dia#nosticul medical. ntr-adevr, un (paralitic #eneral), un (a!ulic n ultimul #rad), acesta este un pacient care nu mai creez, nu mai ac di erenta ntre viat si vis etc. ,le+andru 9la$ut, vizitndu-l n spital, l #seste comunica!il, pre#tit s scrie poezii. >larie *$endi, care a stat n #azd pe strada "tir!ei 9od, nr.G4, pe ln# *ismi#iu, la aceeasi adres pe care o avusese si Eminescu n anii B12 ai secolului A>A, va povesti cum !trnele #azde, niste nemti, ncep a-si aduce aminte6 ("i mi-au spus, ntre altele, c dup moartea lui Eminescu, care a avut loc n 011I, au venit la dnsii doi domni care erau prietenii lui Eminescu si, mpac$etnd toat srcia rmas n urma lui, au umplut dou cu ere cu crti si cu manuscrise si au plecat). (<e#endele) eminesciene vor!esc, ns, pn astzi de (caiete) cu poezii ale poetului, pierdute, urate, ascunse n aceast perioad. @io#ra ii si trec su! tcere pn si aptul c n !uzunarul de la $aina n care si-a dat du$ul, n 0K iunie 011I, se a lau scrise de mna lui poeziile 9iata si "telele n cer. Prima criz a lui Eminescu, din 0115-011D, cnd a ost internat la 'r. "utu, apoi la .!er 'oe!in#, ln# 9iena, ct si recidiva din 011C-011G, cnd a ost internat la Mnstirea Neamtului, institutul pentru alienati, corespund unei psi$oze maniaco-depresive, n amndou cazurile a prsit spitalul aproape complet resta!ilit, cu aculttile intelectuale normale. n 011G medicii din >asi, 'r. >uliano @o#dan %semnat doctor de Paris&, HLne8, dar mai ales doctorul 3rancisc >szac au pus dia#nosticul unei alienatii mintale provocat de #ome si ilitice pe creier si la picioare, ncepnd un intempestiv tratament antis ilitic, cum se cea pe atunci, cu rictiuni de mercur, n doze enorme cu e ecte, de alt el, nule n si ilisul nervos %oare de ce nu stia acest lucru doctorul >zsac?&, dar cu urmri catastro ale to+ice. nc din -enastere se stia, ns cum povesteste @envenutto *ellini c si-a tratat cu umi#atii de mercur !oala #alic, dar c e ectul privea doar stadiul primar sau secundar, mai putin pe cel tertiar si deloc si ilisul localizat cere!ral. "upradozajul medicamentos a jucat un rol ne ast n evolutia !olii poetului. 'e alt el, interesarea sistemului nervos central n into+icatia cronic cu mercur e+plic modi icrile de comportament, depresiune mental, insomnie si cteodat $alucinatii, care dup cum stim au dominat ta!loul simptomatic dup 011G. *um reiese din notele doctorului 9ines, starea lui Eminescu s-a a#ravat n clinic, ast el c i-a aprut o stare delirant cu dureri n tot corpul, tremurturi, ncetinirea re le+elor pupilare %la internare, normale&, tul!urri #rave s incteriene, a!olirea re le+elor osteotendinoase %la internare e+a#erate& toate simptome e+plicate dup noi prin injectiile de mercur ce le primeste n clinic, r rezultat asupra !olii psi$ice, dar cu #rave e ecte secundare.

'up cum se stie, lui Eminescu i s-a cut autopsia n ziua de 0C >unie 011I, e+istnd un raport depus la ,cademie. ,cesta este nesemnat. ,utopsia evidentiaz (o de#enerescent #ras a peretilor cordului, deveniti ra#ili si #al!eni, si prezenta unor plci ntinse si proeminente att la !aza valvulelor aortice, ct si pe ata interioar a aortei anterioare. n ine, din partea $epatului si a rinic$ilor s-a o!servat asemenea o de#enerescent #ranulo-#rasoas considera!il). 'ac modi icrile la nivelul aortei apartin unei ateromatoze incipiente, deloc neo!isnuite, rinic$ii al!i ct si modi icrile icatului sunt caracteristice pentru o #rav into+icatie mercurial. *reierul lui Eminescu este uitat pe ereastr, n soare si, dup cteva zile de ne i+are, este trimis lui ;$. Marinescu, pentru a i e+aminat. "u!liniem aptul c, n 011I, Marinescu avea 4C de ani, iind nceptor, asistentul lui @a!es. 'ac pro . @a!es nu a primit creierul, pot i avute n vedere dou posi!ilitti6 ori cazul prezenta interes numai pentru curiozitatea tnrului asistent, ori J si aceasta este ipoteza spre care nc$inm J pe undeva, anumiti oameni, s nu spun o (ntrea# protipendad), se temeau de dia#nosticul severului pro . 9ictor @a!es. ;$eor#$e Marinescu declara despre creierul poetului, multi ani mai trziu6 (*reierul mi s-a adus dela >nstitutul "utu ntr-o stare de descompunere care nu permitea un studiu in al structurii circumvolutiunilor. Putre actia era datorat aptului cldurii celei mari, pro!a!il c s=a scos prea trziu dup moarte... *reierul era n adevr voluminos, circumvolutiunile !o#ate si !ine dezvoltate si prezenta ca leziuni macroscopice o menin#it localizat la lo!ulii anteriori... 'in nenorocire creierul, iind, cum am spus, descompus, nu am cut studiul istolo#ic, ceea ce e o mare lacun... "rmanul EminescuM Nu a avut parte nici de acest studiu anatomic, care, ie zis n treact, nu stiu dac s-a cut n !une conditiuni altor literati distinsi cari, ca si dnsul, au murit de paralizie #eneral). Eminescu nu a murit ns de paralizie #eneral, ;$eor#$e Marinescu se nselase. Punnd cap la cap toate dovezile strnse ani de zile, .vidiu 9uia scrie6 (*oncluziile mele, ca medic neuropsi$iatru, cercettor stiinti ic, autor a peste 022 de lucrri din domeniul patolo#iei creierului, sunt ct se poate de clare. Eminescu nu a su erit de lues si nu a avut o dement paralitic. n ceea ce priveste alcoolismul, acesta nici nu intr n discutie. Presupusul si ilis al lui Eminescu este scos din mneca imposturii si !otezat ad-$oc con#enital). Concluzii: ,sadar, Eminescu a ost scos din viata pu!lic si declarat ne!un pentru c atitudinea lui pentru unirea trii-mam cu ,rdealul nu era !ine vzut de conducerea de atunci a -omniei, de junimistii P.P. *arp si 7itu Maiorescu, care ncercau din rsputeri nc$eierea unei aliante militare cu ;ermania si ,ustro-Un#aria. 'e remarcat n acest sens este o scrisoare a lui P.P. *arp ctre 7itu Maiorescu n care i atra#e atentia6 N"i mai potoliti-l pe Eminescu). >ar Maiorescu l-a Npotolit), a!ricndu-i ne!unia si scpnd ast el de o voce Npericuloas), care l contrazicea tot mai des. Evident c la !aza asasinrii lui Eminescu a stat 3rancmasoneria si evreimea care se simteau n

pericol tot mai mare ca urmare a atacurilor lui Eminescu si a deconspirrii de ctre o voce credi!il si ndr#it a actiunilor lor antinationale si anticrestine. ,st el, Eminescu a ost scos din viata pu!lic ntre 0115 si 011I, anul asasinrii sale, iind declarat ne!un si, ca urmare, incapa!il de a mai crea ceva. .ri, mrturiile din acea perioad ne arat un Eminescu n plin creatie, lucru care nu ar i ost posi!il dac era ne!un, cci un ne!un e rupt de contactul cu realitatea si nu mai simte nevoia de creatie. ,sadar, creatia artistic din acea perioad, nsotit de numeroasele dovezi %ale medicilor si prietenilor& ale snattii sale mentale ne arat aptul c Eminescu a ost asasinat printrun proces lent de otrvire. ,sasinarea lui Eminescu a continuat si continu si n prezent prin trecerea su! tcere a activittii sale de jurnalism politic, a atitudinilor sale nationaliste si antiiudeo-masonice. *ontinu prin prezentarea sa n scoli n mod voit de ormat, n ipostaz numai de poet #enial, srac si ustan#iu. *ontinu si prin eliminarea din opera sa poetic a acelor poezii cu caracter pro und national, cum ar i versiunea adevrat a poeziei 'oina. *ontinu prin atacurile tot mai dese si a!ia disimulate ale asa-zisei elite culturale romne. *ontinu prin atacurile tot mai nerusinate ale comunittii evreiesti din tar si din a ara #ranitelor. 'ar, cel mai mult continu prin lipsa noastr de cinstire a marelui romn Mi$ai Eminescu, prin lipsa de in ormare asupra operei, a luptei si a dorintelor sale pentru neamul romnesc.