Adolf Hitler s-a nscut la 20 aprilie 1889 n Braunau am Inn, n partea de vest a Austriei. atl su, Alois !

c"ic#l$ru%er, era vame i lucra la frontiera dintre &ermania i Austria.dupa niste el era de ori$ine evreu.'ama sa ne nume Anna-'aria Hitler darn u sunt date concrete destre e(istenta ei,din motiv odata cu inceperea celui de al doilea ra)%oi modnial Adolf a ascuns toata documentatia desore familia sa si cei din *ur. +up i)%ucnirea ,rimului -)%oi 'ondial, s-a nrolat voluntar n armata $erman .n fusese considerat drept inapt pentru satisfacerea sta$iului militar pe motiv de "andicap fi)ic/. Hitler a fost de dou ori decorat pentru vite*ie. A primit 0rucea de 1ier clasa a doua n 1912 i 0rucea de 1ier clasa nt3i n 1918 onoare ieit din comun pentru un militar cu $radul de caporalAustria 4n 1915, Hitler a fost rnit n )ona in$"inal sau n coapsa st3n$, n timpul %tliei de pe !omme, dar sa ntors pe front n martie 1916. +upa primul ra)%oi modial, Hitler i-a sc"iat n minte ceea ce urma s devin naional-socialismul. +upa aparitia lui Hitler la putere , in scurt timp na)itii au preluat toate funciile de conducere, at3t n parlamentul central ,re$ionale cit si cele econimice .Hilter fiind la putere declara ra)%oi practice intre$ii lumii.Asa ca la data de 1 septem%rie 1979 la orele 8.00 dimineata el ataca ,olonia insasi in inima ei adica in 9arsovia timp de 75 de ore din 9arsovia nu a ramas practice nimic,doar cladiri si mii de morit.:a fel la data de 22 iunie 1921 la orele 8 *umate el ataca ;niunea !ovetica , dar mpingerea &ermaniei n rzboi a fost, de fapt, primul semn al nceputului

sfritului lui Hitler. Cu toate victoriile remarcabile de nceput dintre anii 1939-19 1, Hitler i conducerea militar a !ermaniei au fcut marea greeal de a-i subestima inamicii, 'area Britanie i ;niunea !ovietic, precum i greeala de a ncepe un rzboi pe dou fronturi cu aceste dou puteri. Hitler primete o nou lovitur prin intrarea n rzboi a !tatelor ;nite ale Americii in decembrie 19 1. "nverunarea sovieticilor, noroiul, apoi nmeii i frigul iernii au oprit naintarea !ermaniei. Hitler a rmas convins c victoria final era posibil, ceea ce dovedete c-i pierduse clarviziunea militar ce l caracterizase la nceputul rzboiului. "n 1927, armata german se afla n defensiv, pierznd iniiativa i, treptat, toate visurile lui Hitler s-au sfrit, lsnd n urm o <urop distrus i cincizeci de milioane de victime
:a 70 aprilie 1928, n timpul ultimelor lupte $rele n Berlin, c3nd trupele sovietice se aflau la mic distan de cancelaria Reich-ului, Hitler s-a sinucis, muc3nd o capsul de cianur i mpuc3ndu-se.=8>=5> =6>=8> rupul lui i cel al <vei Braun .cu care se cununase n )iua precedent i care s-a sinucis simultan/ au fost depuse n craterul unei %om%e,=9>=10> stropite cu %en)in de ctre ?tto &@nsc"e i alte a*utoare din Fhrerbunker i li s-a dat foc=11> c3nd Armata -oie se apropia i continuau %om%ardamentele. =12> 4nainte de a se sinucide Hitler i otrvise c3inele pentru a testa otrava. :a 2 mai Helmut" Aeidlin$ a capitulat i a predat Berlinul necondiionat sovieticilor. 03nd au a*uns la cancelarie, forele sovietice au $sit trupul lui Hitler i au efectu 'a$de%ur$. ,otrivit !erviciului 1ederal -us de !ecuritate, un fra$ment de craniu uman pstrat n ar"ivele sale i e(pus ntr-o e(po)iie din anul 2000 provine din rmiele at o autopsie folosind amprente dentare pentru identificare. -m iele lui Hitler i ale <vei Braun au fost n$ropate secret de !'<- .or$ani)aia rus B!mert pionamC/ la sediul acesteia din pm3nteti ale lui Hitler. otui, autenticitatea craniului este pus su% semnul ntre%rii de mai muli istorici i cercettori 4n %a)a unor cercetri intense a peste 700 de ore de film, speciali tii au a*uns la conclu)ia c Hitler suferea cel t3r)iu din 1927 de %oala ,ar#inson. ,3n n acel moment dictatorul i folosea am%ele m3ini pentru a $esticula i a-i susine discursurile, ns din acel an Hitler era mai re)ervat n $esticula ia cu m3na st3n$. ;nele secvene de pelicul, scpate cen)urii, l nfiea) pe Hitler cu m3na st3n$ tremur3nd ca la %olnavii de maladia ,ar#inson. +e i au fost fcute cercetri minuioase, nu s-au descoperit nici n scrierile apropiailor, ns nici n scrierile sale atestarea m%olnvirii de aceast maladie. -ecent s-a aflat c unul dintre medicii acelei perioade i administra o su%stan misterioas care, potrivit valetului su, i ddea su%it o vi$oare neo%inuit nc nainte de a-i fi fost scos acul serin$ii din ven. 0ercetrile au dovedit c lui Hitler i erau administrate amfetamine de ctre misteriosul doctor 'orell, astfel nc3t n scurt timp a devenit dependent Boala ,ar#inson nu afectea)a func iile co$nitive sau $3ndirea .a nu se confunda cu %oala Al)"eimer/. Amfetaminele se nrudesc funcional cu levo-dopa, utili)at n tratarea %olii ,ar#inson. 03nd forele aliate au nceput ofensiva mpotriva Berlinului, Hitler s-a adpostit ntr-unul dintre %uncrele speciale mpreun cu un $rup demnitari i ali oameni de ncredere. ;nii cercettori presupun c Hitler ar fi suferit i un atac cere%ral

Inca din copilarie micutul Hitler era o persoana foarte desteapta ce este le$at de fantasia sa suprema.Inca din copilarie era foarte destept asa ca mama sa la dat la scoala de arte din

Braunau.'emoria sa era una de lun$a durata,aceste ar$umente inca le-au dovedit si e(pertii,prin faptul ca a*un$ind la virsta de 70 de ani el desenea disenele sa le din copilarie. +upa ce soveticii au invadat Berlinu intrind in casa lui Adolf in seful sau cu un diamnetru de 7 metri patrati nu sa $asit nici o "arta cu sc"ite sau ceva de $enul strate$ic sau $asit niste desene inca din tinerete ceea ce el inca mai picta si si in timpul ra)%oiul..;nii e(perti aducea ar$umente ca el dup facea strate$ia de lupta pe "arta, le datea foc apoi cenusa o arunca in vint ori in apa.dar unul din su%ordinatii lui Hitler -eme" !c"uster in anul 1985 a scris o carte ,,Ideile spre viitorDD unde mentiona ca Hitler nu sc"ita pe "arta din motive ca se temea de inamici sa nu afle strate$iile sale de lupta.0"iar si cele mai mici detalii Adolf le memori)a,pentru dinsu memoria a fost unul din priciipile de %a)a a coordonarii sale in ra)%oi.0"iar si -oosvelt mentiona prin fra)a ,,Hitler nu uita nimic sa faca,ceea ce se uita si nu se faceDD.

0eea ce este le$at de $indirea lui 1u"er era una foarte viclea si a$era.<l permanent se %a)a pe date real ceea ce dovada ca aveam scopuri mari de reali)at.&indirea sa rasista si scopul sau a adus la moartea a )eci de milioane de oameni.0"iar si in pre)ent se mai simte acea $indire politica,prin faptul ca sunt or$ani)atii care inca mai promovea)a acesta politica na)ista.;nul dintre cei mai mari istorici ai sec EE scria in lucrea sa ca Hitler a fost este si va fi cel mai mare terrorist cunoscut vreo data de omenire. +atoria $indirii sale a$ere si na)ista el timp de 7 ani am pus o <uropa in $eununc"i.+in unele surse se scrie ca daca Adofl Hitler daca intir)ia ra)%oiul cu 1 sau 2 mai tir)iu era sa fie invinci%il.;nul dintre cei mai mari $enerali $ermani a fost captura la frontiera dintre Austria si &ermania !Ferdel 'arc"ul.a fost intero$at si a )is ca Hitler avea de $ind sa contruiasa peste 10 mii de tancuri,sa inarme)e inca 1 milion de soldati si nu in ultimu rind sa construiasca 8 Bom%e atomice.Adica daca acele %om%e erau lansate putea sa nimiceasca mai mult de 80G din populatia $lo%ala. emperametul lui Hitler era unul ricid.coleric,adica el iu%ea sa fie lider intrun $rup c"iar si cind a a*uns in fruntea &ermaniei e dorea sa fie un lider autoritar in intrea$a lumea 0"iar si copilaria sa a fost una dificila,din motiv ca era educat foarte aspru de catre tatal sau.0a si fiecare copil el avea o ocupatia desenul cum a mai mentionat mai sus,ceea ce la practicat pina la moartea sa.?data a*un$ind la putere Hitler a avut cura*u de a,lua vietiile la miloane de oameni.+e o%icei Hitler se infuria foarte des dupa anumite esecuri pe frontul de lupta.+upa anii D27 el a intrat intro depresie mare dupa cea pierdea din teritoriu.0"iar daca ra)%oiul practice era pierdut el nu sa dat in mina soveticilor sa fie captura si sa sinucis. 0aracterul tot este una din laturile de %a)a ale lui Adolf ca si memoria a fost una dintre principiile de %a)a a ra)%oiului.Ba)ele caracterului lui Hitler a fost 1.nemilos 2.distru$ator.dar cele secundare ar fi rau,nemultumit,resin$ator.vulnera%il,impunator,)$ircit,inselator,nervos,naiv,ipocrit,incapatinat,destept,ord onat,creative.+atorita acestor caracteri)ari el a frint inimile la milioane de familii,caracterul lui lui asa )isu 1u"er a fost unul foarte rau impunator,o%li$ator,print pre)enta sa in pu%lic era foarte a$era,apratia sa facea ca sute de oamne sa taca fara sa scoate vreu un cuvint,totul era le$at de psi"olo$ia sa.<l a arata prin lic"idarea a sute de mii de oameni,apoi ma*oritatea populatiei a %a$at in frica acest comportamen nemilos si distru$ator. 'otivatia lui Hitler a fost de lic"idarea comunismuli si promovarea politicii sale.+e mic copil el iu%ea sa fie lider peste tot.+atorita capacitatilor sale intelectule motivul a fost doar un mic implus,el a vrut si a tit a %a$at fricamin oameni si a inceput sa-si faca interesele sale ce este le$ate de politica si de cucereirea teritoriului inamicului.1actorii e(tern ce lau facut pe Adolf sa inceapa acest ra)%oi a fost comunismuli din ;.-.!.!.<l a vrut sa lic"ide)e definitv acest re$imt dar nu a su%estimant adevarata putere a lui !talin.0eea cela dus la pierderea ra)%oiului.Iar factorii interni au fost aceea de a fi o persoana remarcata si sa ramina in istoria &ermaniei. +upa ce &ermania a fost invinsa,0"ucill a venit cu fra)a la fiecare adaca la nemtilor noi am ca)ut si niam ridicat de doua ori mai sus si la fiecare lovitura na)ista,noi am lovit definitiveH