DREPT PROCESUAL PENAL CURS III PROF.

RADU MARIUS COMPETENTA -

14.12.2013

reprezinta capacitatea org judiciare de a indeplini acte procesuale si procedurale care sa fie valabile in cursul procesului penal. Competenta este de mai multe feluri: o Functionala acea comp determinata de atributiile specifice conferite de lege organelor judiciare in desfasurarea procesului penal si de modul patricular in care se realizeaza activitatea procesuala in diferitele etape ale cauzei ori in raport e caratcterul deosebit al unor institutii; o Materiala este acea competenta determinata de obiectul cauzei penale adica de faptul juridic care a produs conflictul d drept penal; poate fi: generala ex judecatoria judeca toate cauzele cu exceptia celor date expres in competenta unei alte instante; si individuale infractiunea de omor se judeca in proma faza la tribunal. o Teritoriala acea competenta care este determinata in functie de o localizare spatiala; o Persoanala acea competenta determinata de calitatea pe care faptuitorul o are in cadrul cauzei penale; o Extraordinara acea competenta care intervine in anumite situatii exceptionale;

COMPETENTA TERITORIALA prin locul savarsirii infractiunii intelegem locul unde s-a desfasurat in tot sau in parte activitatea infractionala ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. Competenta dupa teritoriu este determinata de: o Locul unde a fost sav infr o Locul unde a fost prins faptuitorul o Locul unde locuieste faptuitorul o Locul unde locuieste persoana vatamata In situatia in care este sesizat dpdv teritorial un alt organ judiciar decat cel aflat la unul din locurile de mai sus, acesta isi va declina competenta si va trimite cauza catre organul competent In situatia in care se fac mai multe sesizari dar la momente diferite, in detereminarea competentei se va avea in vedere ordinea de preferinta legala enumerata mai sus In situatia in care infractiunea este savarsita in afara teritoriului Romaniei, iar fapta este de competenta judecatoriei, va fi competenta sa judece cauza judecatoria Sectorului 2, respectiv va fi competent sa

efectueze urmarirea penala, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Daca fapta este de competenta Tribunalului, va fo competent Tribunalul Bucuresti; daca fapta este de competenta CA, va fi competenta Curtea de Apel Bucuresti Daca fapta este de competenta Curtii Supreme, va fi competenta Sectia Penala a ICCJ In situatia in care infractiunea este savarsita pe o nava sau aeronava romanaeasca, va fi competenta instanta de la locul unde nava sau aeronava ancoreaza/aterizeaza in Romania Daca nava sau aeronava ancoreaza sau aterizeaza in strainatate, vor fi competnte fie Judec. Sect 2/ Tr Buc/ CA Buc/ICCJ In situatia in care exista sesizari diferite vor fi competente fie instantele de la domiciliu, fie daca persoana nu domiciliaza in Romania, si nici nu locuieste pe teritoriul tarii noastre, inst din Buc In siotuatia in care se savarseste in strainatate o infractiune la regimul circulatiei navale sau fluviale, vor fi cimpetente pentru infr la reg circulatiei navale Judec si Trib din Constanta iar ptr circ fluvial Judec sio Tr din Galati COMPETENTA MATERIALA

1. Competenta materiala a judecatoriei judeca toate cauzele cu exceptia celor date expres prin lege in competenta altor instante, precum si orice alte cauze date expres prin lege in competenta sa. 2. Competenta materiala a tribunaluluui a. in prima instanta i. infr de o gravitate foarte mare prev in C. Pen omorul, omorul calificat, dare de mita, luare de mita, etc ii. infr sav cu intentie care au avut ca urmare moartea victimei iii. infr de bancruta frauduloasa daca fapta priveste sistemul bancar iv. infr privind traficul si consumul ilicit de stupefiante v. infr de evaziune fiscala prevazute de art.9 din legea privind combaterea evaziunii fiscale vi. orice alte infr date expres prin lege in competenta sa b. judeca in recurs i. recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii privind infr ptr care punerea in miscare a actiunii penale nu se poate face decat daca exista o plangere prealabila din partea persoanei vatamate ii. recursurile impotriva hpt pronuntate de judecatorii in materia masurilor preventive a liberarii provizorii sub control judiciar sau pe cautiune, a masurilor asiguratorii, a hot pronuntate inmateria punerii in executare a hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege

c. solutioineaza confictele de competenta ivite intre 2 judecatorii fata de care Tribunalul este instanta ierarhic superioara comun 3. Competenta materiala a Curtii de Apel a. in prima instanta i. infr prevazute in legile spaciale si cele prev in C.Pen. privind siguranta nationala ii. infr savarsite de catre avocati, notari, executori judecatoresti iii. infr de conflict de interese iv. infr privind siguranta pe caile ferate prevazute in C.Pen. daca s-a produs o catastrofa de cale ferata v. infr sav de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele de pe langa judecatorii si tribunale vi. infr sav de controlorii financiari ai curtii de conturi vii. infr sav de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membrii ai inaltului cler care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent acestuia viii. infr contra pacii si omenirii ix. infr sav de membrii curtii de conturi, de avocatul poporului si de presedintele consiliului legislativ x. infr sav de magistratii asistenti de la ICCJ precum si de judecatorii de la curtile de apel si de procurorii de la parchetele de pe langa curtile de apel xi. orice alta cauza data expres prin lege in competenta sa b. in apel i. impotriva hot pron in prima instanta de catre Tribunal c. in recurs i. impotriva hot pronuntate in prima instanta de catre judecatorii, cu exceptia celor date in competenta tribunalului. d. solutioneaza confl de interesele dintre 2 instante fata de care CA este instanta ierarhic superioara e. solutioneaza cererile de extradare si pe cele de transfer a persoanelor condamnate in strainatate f. cererile de stramutare de la o instanta fata de care CA este instanta superioara 4. COMPETENTA MATERIALA A ICCJ 1. in prima inst a. infr sav de deputati, senatori, europarlamentari b. infr sav de membrii Guv c. de judecat Curtii Constit d. de membrii CSM e. de generali, amirali, chestori f. de judecatorii de la ICCJ si de procurorii de la parchetul de pe langa ICCJ

4.

5. 6. 7. 8. J PI

g. orice alte cauze date prin lege expres in competenta sa in recurs a. recursurile impotriva hot pron in prima inst de CA b. hot pron in apel de CA c. pron in prima inst de catre ICCJ judeca recursurile in interesul legii solutioneaza cererile de stramutare de pe rolul unei curti de apel solutioneaza cazurile cand cursul justitiei este intrerupt solutioneaza orice alta cauza data expres prin lege in competenta sa T PI R CC CA PI A R CC ETPC S ICCJ PI R CC S RIL

PI=PRIMA INSTANTA R = RECURS CC= CONFLICT DE COMPETENTA A = APEL S= STRAMUTARE ETPC = CERERI DE EXTRADARE SI TRANSFER A PERS CONDAMNATE RIL = RECURS IN INTERESUL LEGII Conflictele de competenta desemneaza acea situatie in care doua sau mai multe instante se declara toate competente sau toate necompetente sa judece o cauza; Sunt de 2 feluri: - pozitive 2 sau mai multe instante se declara toate competente sa judece o cauza penala - negative 2 sau mai multe inst se declara toate necompetente sa judece cauza Confl de comp poate fi invocat de instanta din oficiu, de procuror sau de parti; se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celor aflata in conflict. In situatia in care conflictul se iveste intre o inst civila si una militara, confl va fi sol de catre ICCJ. Instanta ierarhic supoerioara va fi sesizata in cazul conflictului pozitiv de ompetenta de catre ultima instanta care s-a declarat competenta, iar in cazul conflictului negativ de competenta, de catre ultima instanta care s-a declarat necompetenta. In cazul conflictului pozitiv de competenta, judecata cauzei se suspenda pana la solutionarea acestuia. Instanta ierarhic superioara solutioneaza confl de competenta cu citarea partilor.

Instanta care s-a declarat ultima competenta sau cea care s-a declarat ultima necompetenta ia in cauza fata de care a intervenit conflictul masurile si efectueaza actele. In situatia in care instanta investita cu solutionarea conflictului constata ca nu este instanta ierarhic superioara in raport cu instantele aflate in conflict, este obligata sa trimita dosarul catre instanta superioara comuna. Instanta care a fost desemnata in urma solutionarii conflictului sa solutioneze cauza nu se mai poate declara necompetenta cu exceptia sit in care urmarea noii situatii stabilite in urma cercetarii judecatoresti constata ca fapta dedusa judecatii este o infractiune data prin lege in cometenta altei instante. CONEXITATEA SI INDIVIZIBILITATEA In caz de conexitate si indivizibilitatea, judecata in prima instanta daca are loc in acelasi timp pentru toate faptele si pentru toti faptuitorii, se judeca de catre aceiasi instanta. Cazurile de conexitate sunt urmatoarele: cand 2 au mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite de una sau mai multe persoane impreuna in acelasi timp si in acelasi loc cand 2 sau mai multe infractiuni sunt savarsite in loc sau in timp diferit dar dupa o prealabila intelegere intre faptuitori cand o infractiune este saavarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului unei alte infractiuni cand intre 2 sau mai multe infractiuni exista o legatura si reunirea se impune pentru o mai buna infaptuire a justitiei

Sunt cazuri de indivizibilitate urmatoarele: cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane cand 2 sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act in cazul infractiunii continuate precum si in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale intrunesc elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

Atunci cand exista un caz de conexitate, sau de indivizibilitate, iar competenta in raport de diferiti faptuitori apartine unor instante diferite, dar de acelasi grad, atunci competenta de a judeca cauzele reunite apartine instantei care a fost prima sesizata. Daca instantele sunt de grad diferit, va fi competenta sa judece instanta care este superioara in grad. In cazul in care este o instanta civila si una militara egale in grad va fi competenta sa judece cauzele reunite instanta civila. Daca insa, instanta militara este superioara in grad, atunci cauzele reunite vor fi judecate de catre instanta civila egala in grad cu instanta militara.

Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea nunor infractiuni, sunt de competenta instantei care judeca infractiunile la care acesta se refera, iar daca competenta dupa calitatea persoanei apartine unei instante superioare in grad, competenta de a judeca cauzele reunite revine acesteia. Competenta de a reuni cauzele revine instantei ce urmeaza sa judece. STRAMUTAREA CAUZELOR PENALE Stramutarea unei cauze de la o instanta la o alta instanta egala in grad se poate face doar de catre Curtea de Apel daca este vorba de stramutarea de la o judecatorie sau de la un Tribunal si doar de catre ICCJ daca este vorba despre stramutarea de pe rolul unei Curti de Apel. Stramutarea se poate face atunci cand impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale, sau calitatii partilor, atunci cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori, cand una dintre parti are rude sau afini pana la gradul IV inclusiv printre judecatorii, procurorii, asistentii judiciari sau grefierii instantei. In cursul judecatii, stramutarea se poate cere de catre procuror, partea interesata, sau ministrul justitiei. Cererea de stramutare trebuie sa fie adresata catre instanta competenta si nu catre instanta de pe rolul careia se solicita stramutarea. Cererea trebuie sa fie motivata iar in cuprinsul ei trebuie precizat daca in cauza sunt sau nu arestati. Instanta competenta sa solutioneze cererea de stramutare va solicita informatii de la instanta ierarhic superioara celei de la care se cere stramutarea sau de la Ministerul Jusitiei. Cererea de stramutare de judeca in sedinta publica, partile fiind citate si avand posibilitatea sa se prezinte si sa isi sustina cererea sau sa depuan la dosar concluziile lor scrise Instanta se pronunta asupra cererii printr-o sentinta motivata care nu poate fi atacata cu nicio cale de atac. Facem precizarea ca singurul organ abilitat sa suspende judecata in cauza a carei stramutare se cere este completul de judecata de la instanta competenta sa judece stramutarea. Daca acest compelt nu suspenda judecata, dar admite cererea de stramutare, hotararrea pronuntata de instanta de pe rolul careia s-a stramutat cauza, va fi desfiintata ca efect al admiterii cererii de stramutare. In situatia in care, cererea de stramutare a fost respinsa, o noua cerere poate fi adresata CA sau ICCJ numai daca au intervenit temeiuri noi care nu au fost cunoscute la judecata anterioara a cererii de stramutare. Si procurorul poate solicita stramutarea, la sfarsitul fazei de urmarire penala, cerand instantei de judecata sa desemneze o alta instanta egala in grad cu cea competenta, instanta pe care ulterior, sa o sesizeze prin rechizitoriu. In aceasta situatie instanta solutioneaza cererea in termen de 15 zile in camera de consiliu printr-o incheiere. PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA

proba orice element de fapt care contribuie la constatarea existentei/inexistentei unei infractiuni la identificarea persoanei care a savarsit-o si la elucidarea tuturor elementelor de fapt. mijlocul juridic prin intermediul caruia probele sunt administrate in cadrul procesului penal se numeste mijloc de proba de regula, probele in procesul penal sunt administrate de catre organele judiciare insa legea da posibilitatea si partilor sa propuna si administreze probe potrivit legii, este interzisa obtinerea probelor prin constrangere mai multe decat atat, in C.Pen. sunt incriminate ca infractiuni distinct tortura si cercetarea abuziva pentru a putea fi admise ca probe in prc. Penal acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: o sa fie pertinente, concludente, admisibile si utile o o proba este admisibila daca nu este interzisa de lege o este pertinenta daca are legatura cu cauza dedusa judecatii o este concliudenta daca cu ajutorul ei se si dovedeste ceva in cauza penala o este utila daca este necesar sa fie folosita in proces in DPP exista regula probei celei mai accesibile, potrivit careia daca o parte invoca necesitatea administrarii unei probe dar arata organului judiciar ca nu o poate administra deoarece se afla in posesia unei alte persoane, atunci org judiciar poate obliga persoana respectiva sa vina si sa prezinte respectiva proba in procesul penal nu trebuiesc dovedite prezumtiile si faptele evidente si cele notorii este vb despre prezumtiile iuris et de iuri (absolut) deoarece prezumtiile iuris stantu (relative) pot fi combatute prin proba contrara mijloacele materiale de proba sunt expres si limitativ prevazute de lege: acestea sunt declaratiile invinuitului/inculpatului, declaratiile partii vatamate, declaratiile partii civile, declaratiile partii civilmente responsabil, inscrisurile, declaratiile martorilor si interceptarile si inregistrarile audio-video, fotografiile, constatarile tehnico stiintifice si cele medico-legale, expertizele.

Declaratiile invinuitului/inculpatului facute in cursul proc penal pot servi la aflarea adevarului, in masura in care se coroboreaza cu imprejurari ce rezulata din ansamblul probelor existente in cauza. Invinuitul sau inculpatul inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, domiciliu, antecedente penale, loc de munca/ocupatie, si alte date necesare pentru stabilirea situatiei sale personale. Invinuitului/inculpatului I se aduc la cunostinta apoi fapta ce formeaza obiectul cauzei penale, invinuirea/inculparea ce I se aduce, faptul ca are dreptul sa fie asistat de catre aparatori, precum si faptul ca are dr sa nu declare nimic iar in masura in care renunta la acest drept tot ceea ce spune poate fi folosit impotriva sa.

Daca invinuitul/inculpatul consimte sa dea declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea ce I se aduce. De asemenea, invinuitului I se solicita sa comunice organului judiciar orice schimbare de domiciliu in termen de cel mult 3 zile. Daca nu va comunica schimbarea de domiciliu, invinuitului/inculpatului I se vor comunica toate actele de procedura la vechiul domiciliu, iar aceasta comunicare ii va fi opozabila. Fiecare invinuit/inculpat este acsultat separat iar in cursul urmaririi penale, sper deosebire de faza de judecata, ascultarea se va face fara ca ceilalti coinculpati de fie prezenti. Niciodata ascultarea nu va incepe cu citirea declaratiilor date anterior de catre acesta. De asemenea, invinuitul/inculpatul nu are voie sa citeasca declaratia de pe anumite insemnari facute anterior. Prin exceptie, el se poate folosi de asemenea insemnari dar numai cu privire la anumite date care sunt greu de retinut. In situatia in care, pe parcursul audierii invionuitului/incuplatului acest aprezinta simptomele unei boli care i-ar putea pune in pericol viata, atunci ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca invinuitul/incuplatul sa fie consultat de un medic. Audierea se va relua doar la momentul la care medicul decide ca viata invionuitului/inculpatului nu mai este in pericol. Dupa ce declara tot ce are de spus, invinuitului/inculpatului I se pot pune intrebari cu privire la fapta ce formeaza obiectul judecatii si la invinuirea/inculparea ce I se aduce. De asemenea, I se pune in vedere ca acesta poate propune probe. In faza de judecata, intrebarile se adreseaza in ordine de catre: judecator, procuror, aparatorul sau, partea civila, partea vatamata, partea civilmente responsabila si ceilalti coinculpati. Declaratiile inv/inc se consemneaza in scris cu precizarea momentului la care a inceput si momentului la care s-a terminat audierea. Declaratia I se va da acestuia pentru a o citi, iar in masura in care este de acord cu ea va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsit de catre acesta, organul de urmarire penala care l-a audiat si aparatorul invinuitului/inculpatului in cursul urmaririi penale, respectiv de catre acesta, presedintele compeltului si grefier in faza de judecata. Daca inv/inc are obiectiuni cu privire la cele conesemnate, organul judiciar este obligat sa rectifice partea din declaratie contestata de inv/inc, dupa care declaratia va fo semnata de acesta in modalitatea prevazuta mai sus. In situatia in care inv/inc refuza sa semneze declaratia, in cuprinsul acesteia se va face mentiune despre acest fapt. In situatia in care, inv/inc nu se poate prezenta la sediul organului judiciar pentru a fi audiat, din motive obiective, atunci audierea se poate desfasura la locul unde inv/inc se afla.

DECLARATIILE PARTII VATAMATE, PARTII CIVILE, PARTII CIVILMEMTE RESPONSABILA

- pentru declaratiile acestor parti se aplica aceleasi reguli ca pentru declaratiile inv/inc.