PATOLOGIA CHIRUGICALA A AP URINAR LA COPIL Semnele comune tuturor bolnavilor cu afectarea ap. urinar : *rinichiul dr.

e mai jos decat stg. 1.paloare teroasa a tegumentului semn specific unei afectari renale.Anemia este confirmata de hemograma. 2.Dismorfisme faciale - ochii mai indepartati hipertelorism det.de diferite anom.renale! - plica la ochi epicantum - anomalii ale urechilor " fiind implantate mai jos. #.$ebra starea subfebrila e pre%enta pe perioade mai lungi saptamani!" determinand un sindrom febril prelungit " una din cau%e fiind suferinta renala nu neaparat infectie!. De e&. retentia de urina poate produce febra. '.(ulb. digestive inapetenta refu%ul biberonului " sanului!" anore&ie )*deshidratare" varsaturi" diaree " rareori constipatie in forme suboclu%ive! +.sensibilitate la infectii respiratorii in per.intrauterina " lich. Amniotic e inghitit si urinat de copil . Daca nu urinea%a " cantitatea sa scade " peretii uterului se apropie si e&ercita o presiune crescuta asupra fatului " ceea ce duce la scaderea dimens. (oracelui si lipsa e&pansiunii plamanului. ,.tulburari de crestere statura mai redusa! -.tonus psihic sca%ut. Infectia urinara nr. germenilor * de 1....../ml urina! are raporturi speciale cu anomaliile congenitale.Statisitic " 0.1 din copii cu anom. au infectie urinara. 2a o alta testare " din 1.. de copii cu infectie urinara " doar +. aveau anomalii congenitale " la restul fiind o boala de sine statatoare. Alte semne specifice pentru o anomalie sunt 1.tulburari de mictiune. 2a sugar semnele sunt : absenta unei goliri complete a ve%icii urinari frecvente! 3 mictiunea ca un fir de apa steno%e ale meatului urinar!" plans dat durerii in disurie " jetul putand fi intrerupt" 4ola5iurie mictionari frecvente " in cantit. mici urgenta si frecventa mictionala!" 6mpsibilitatea evacuarii urinei retentie!" 6ncontinenta ve%icala 6nvestig echografia " cistografia cu subst. de contrast! " 7( " 89: CHEILOSCHIZIS $recventa in populatie este de 1/;+.-1/1+.. <tiologie : 1.factori genetici" 2.avitamino%e sau hipervitamino%e" #.into&icatii" '.iradieri =nul din factorii de mai sus actionea%a pe cei + muguri din care se de%volta fata si stomodeum-ul 1 mugur frontal" 2 muguri ma&ilari superiori si laterali" 2 muguri inferiori si laterali!.7heiloschi%isul apare datorita unei lipse de coalescenta intre acesti muguri deficit de tesut me%enchimal!. $orme anatomo-clinice: 1.fisura de bu%a superioara simpla interesea%a bu%a rosie si bu%a alba deasupra celei rosii! 2.fisura de bu%a superioara completa bu%a rosie " alba " pragul narinar! #.fisura de bu%a superioara cu complicatii cheilognatopalatoschi%is->gura de lup?! sunt afectate bu%a rosie " alba" pragul narinar " arcada dentara si palatul. Clinic la inspectie " in formele 2 si # mugurele median prognea%a iar dintii sunt anormal implantati. 6n forma #" apar tulburari de suctiune" infectii frecvente de cai aeriene superioare iar starea de nurititie lasa de dorit. 9alformatiile " in general nu sunt singure. 2or li se asocia%a frecvent malformatii de cord " esofag" anorectale. Tratamentul numai chirurgical in functie de forma si greutatea copilului . 4entru fisura simpla " greutatea copilului trebuie sa fie de , 5g. 6n ca%ul celei complete " greutatea trebuie sa fie de ; 5g. 4entru cea simpla" 1! " tratamentul se poate incepe si la 2 luni. Criterii intraoperatorii : 1.rosul bu%ei superioare sa fie o linie continua" 2.bu%a superioara sa aiba aceeasi inaltime" #.septul na%al si santul subnarinar sa fie pe linia mediana. (ehnici operatorii sunt in jur de ;.3operatia e foarte migaloasa" un decalaj de 1mm intre cele doua linii ale bu%ei rosii pot duce in timp la o deplasare de ."+ cm

PALATOSCHIZIS 9alformatie congenitala caracteri%ata prin pre%enta unei fisuri care separa complet/partial palatul dur si/sau palatul moale in doua parti. $actorii etiologici sunt aceeasi. $orme : 1.fisura incompleta e&ista o solutie de continuitate in palatul moale " lueta . 2.fisura palatina completa cuprinde arcada dentara pana la lueta inclusiv. 6n 1! sunt pre%ente tulburari de suctiune " fonatie. 2a 2! sunt asociate si tulburari otice hipoacu%ie" infectii frecvente ale caii aeriene superioare!.Alimentarea se face cu un biberon cu tetina lunga sau lingurita. Tratamentul e numai chirurgical " se face la varsta de 2 ani. 4rocedeul se numeste urano-stafilorafie . Se fac 2 inci%ii in = prima la +mm de fisura " iar a doua la +mm/1cm de arcada dentara . 8e%ulta 2 lambouri cutanate cu vasculari%atie proprie din a.faringiana palatina!.Se suturea%a apoi primul plan cel na%al! cu fire eversante inversate!.Apoi cu celelalte doua lambouri se acopera planul bucal. 8iscuri ruperea vasculari%atiei necro%a - desfacerea suturii fistula palatina - infectie . 6n toate ca%urile " reinterventia nu se face imediat. MACROSTOMIA 9alformatie congenitala a fetei se datorea%a unui defect de me%odermi%are intre mugurele ma&ilar superior si inferior. Clinic fisura continua comisura bucala si se indreapta spre obra% " marind diametrul gurii. 4oate ajunge pana la ureche " regiunea temporala.4oate fi uni-"bi-"laterala. 9alformatiile asociate frecvent sunt fibrocondroamele. Tratamentul numai chirurgical " incepand cu varsta de 1an si , luni.7onsta in re%ectia si e&tirparea mucoasei rosii de-a lungul fisurii si sutura in # planuri : mucoasei" muscular"tegumentar.4ostoperator " alimentatia se face prin gavaj tub! timp de 1.-12 %ile. MICROSTOMIA 9alf. congenitala constituita prin e&ces de me%odermi%are sau dobandita prin cicatrici " plagi arsuri!. Tratamentul numai chirurgical pentru cea congenitala la 1"+ 2 ani " consta in re%ectia tegumentului pana cand gura capata o dimensiune fi%iologica " urmata de rasfrangerea mucoasei spre obra%. 4entru celelalte ca%uri tratamentul incepe la 1 an de la producerea cicatricei. Daca malf e bilaterala " se iau ca reper dim. de la un copil sanatos.

HEMANGIOAMELE Sunt malformatii congenitale ale vaselor sanguine care nu au structura histologica normala.$orme clinice : 1.@emangiomul plan in epiderm"derm.Apare ca o pata violacee " dispare la vitropresiune. 2.@emangiomul tumoral de dim. Aariabile" proemina la e&terior " se e&tinde si in profun%ime. :u se modifica la digitopresiune. Aasele sg. Sunt ca niste muguri vasculari " alimentandu-se din vasele de la periferie. #.@emangiomul cavernos tumoreta putin e&teriori%ata " bine repre%entata in hipoderm.Aasele sg. Se pre%inta ca niste caverne care comunica intre ele ca un burete de baie taiat!.<ste alimentata de 1"2 vase mari.

'.@emangiomul cirsoid vasele se pre%inta ca niste cordoane sinuoase " comunicante " se intalnesc intr-n anevrism. 2a palpare se percep pulsatii. 8epre%inta o urgenta chirurgicala " avand putere mare de e&tensie " ulcerare"infectare" sangerare. Daca @.tumoral e le%at sangerarea se opreste f. greu.Se poate infecta si ulcera usor. 7resterea e rapida " daca la nastere au ."+-1cm " pot ajunge la '-+ cm in doua saptamani.Se pot intalni pe toata suprafata corpului. Daca se asocia%a cu h.craniocerebrale" se manifesta sdr. Sturger-Beber. 7linic " se intalnesc convulsii epileptice " glaucom congenital "un grad de retard psihic.Se mai pot asocia cu trombocitopenie sdr.Casabach-9eritt. Tratamentul difera functie de hemangiom cel plan poate beneficia de tratament local " restul numai chirurgical. Se fac anali%ele u%uale D echo"tomo grafie pt.hem.asociate! D flebografie"arteriografie pentru a descoperi sursele de alimentare.Se intervine chirurgical apoi se scoate tes. in totalitate recidiva e crescuta " in alt ca%!.4entru hemangioamele din %onele delicate pleoape " varful nasului " reg.inghinala! se tratea%a cu laser initial apoi se intervine chirurgical. CHISTUL DE CANAL TIREOGLOS Se formea%a prin lipsa de resorbtie a can. (ireoglos si care uneste in S2 de viata embrionara foramen cecum ba%a limbii! cu gl. tiroida descinsa in reg. (iroidiana. < situat inapoi osului hioid. Se pre%inta ca o tumoreta pe linia mediana a gatului" cu dim.variabile " submentonier si supraiacent osului hioid. 2a palpare e nedureoasa " urmea%a miscarile de deglutitie. Diagn. diferential se face cu :lipom" fribrom" chist epidermoid" limfangiom" chist de can. (ireoglos " care se poate infecta cele ' semne! plus functio le%a cand e ca%ul!. 4oate fistuli%a secretia fiind filanta " purulenta. Se confunda cu adenoflegmonul unui ggl. limfatic submentonier. Tratamentul chirurgical consta in e&tirparea totala a canalului si a osului hioid.=neori se scot si coarnele osului hioid 2 mari " 2 mici!. 6nci%ia se face transversal " cu atentie deosebita la aa.carotide si vv.jugulare. TORTICOLIS 7au%e : -traumatism obstetrical" hipopla%ii musc. congenitale de S79" cau%e inflam sdr.Erisert " inflam articulatiilor mici " ale vertebrelor cervicale" cau%e cicatri%ante" boli osoase" tumori benigne"maligne 7linic laterodevierea capului " privirea fiind spre partea opusa afectarii" ingustarea fantei palpbrale de partea respectiva" hipotrofia hemifetei respective"datorita tulburarilor de irigare vasculara. S79 afectat se transforma intr-o coarda fibroasa.Are loc limitarea miscarilor de lateralitate" scolio%a cervicala" reducerea distantei intre mastoida si clavicula. (ratamentul poate fi conservator pt.pac de pana la #-' ani" constand in miscari de elongatie la nivelul reg cefalice si masarea reg.afectate. (ratamentul chirurgical frenotomie la capatul sternal si imobili%area in aparat gipsat de tip minerva imobili%. cap D torace!.4ac se pune cu capul fle&at de partea opusa " ochii privesc le%iunea. HERNIA DIA RAGMATICA CONGENITALA - frecv. destul de mare la nou nascuti. - 4ot fi dobandite in urma unor plagi directe toraco-abdominale sau din cau%a 4 crescute intraabdominale. 7onstituie ascensiunea viscerelor din cavitatea abdominala in cea toracica prin vicii congenitale sau poate fi castigata in urma unor traumatisme.Frificiile de la niv. Diafragmului prin care se produc aceste hernii se numesc orificii Gogdale5 fiind in numar de + : - 2 retro&ifoidiene stg-2areH " dr-9organi! - hiatusurile Ao" A.7ave inf " esofagului

Embriologie diafragmul se formea%a din 2 formatiuni fibromusculare una anterioara in S;! porneste septul transversal @iss se uneste apoi cu cei 2 stalpi =s5ov! si in urma fu%iunii lor se va forma diafragmul.Daca intervine o modificare fu%iunea nu va fi completa " re%ultand hernii diafragmatice de tip embrionar fara sac insotitor " deoarece pleura si peritoneul nu au timp sa se forme%e.Daca factorii actionea%a dupa 2# " acestea sunt formate iar hernia e de tip fetal " pre%entand sac. $recvent hernia e de partea stg ascensionea%a frecvent in torace stomacul " intestinul subtire aproape in totalitate " colonul ascendent si transvers e&istand concomitent si un defect de acolare a sa la peretele abd! 3 foarte frecvent si splina ascensionea%a in torace. 6n partea dreapta e mai redusa " hernia%a aceleasi viscere " mai putin stomacul in rest ficat" intestin subtire"colon f. frecv!. 6n ca%ul celor retro&ifoidine asemanator cu cele din partea dreapta. Aceasta malformatie se insoteste mereu de : 1.hipopla%ie de As" 2.hipopla%ie pulmonara plamanul poate fi un simplu bont!" #.defect de acolare a colonului" '.@( in circulatia pulmonara" +.hipertrofiere a peretelui vascular creste re%istenta in circulatie " greu de ingrijit postoperator. Herniile diafragmatice: congenitale de la nastere!" tolerate fen. De 6 resp.sunt mai putin grave " interventia se face mai tar%iu!" descoperite intamplator " fara manifestare clinica. HERNIA DIA RAGMATICA CONGENITALA DE PARTEA ST Clinic dispnee " ciano%a " polipnee Inspectie abd. < e&cavat " prin lipsa unei mari parti din continut.(oracele hemidiafragmul stg e bombat. Percutie %one de matitate alternate cu cele ale hipersonoritate continutul anselor!.9atitatea cardiaca retrosternal spre dreapta. Auscultatie murmurul ve%icular e inlocuit de %gomote hidroaerice.7ordul se ausculta retrosternal. Se poate depista la femeia gravida de catre ecograf. Radiografia toracoabdominala evidentia%a aerare foarte redusa a cavitatii abdominale -hemitoracele stg img.hidroaerice -mediastinul e deplasat spre dreapta -discontinuitatea diafragmului stg. Se poate administra substanta de contrast prin irigografie observandu-se astfel colonul in torace. :u e recomandata deoarece agravea%a fen. de insuficienta respiratorie. Diagnosticul diferential se face cu : atelecta%ia pulmonara" malformatii de cord cianogen" boala mb.hialine" malformatii bronho-pulmonare emfi%em cong" chiste aeriene cong."maladie multichistica!" stafilocoie pulmonara" bronhopneumonie la nou nascut" atre%ie de esofag" sdr. neurovascular traumatism obstetrical al nou nascutului! (rebuie stabilita concentratia 7F2 in sg. periferic si central " apoi se asea%a copilul in incubator " in decubit pe partea afectata " ca pulmonul sanatos sa poata functiona nestanjenit.Se introduce sonda gastrica pentru decompresiune " F2 in cort de o&igen " cateteri%area unei vene centrale si periferice pentru administrarea parenterala de subst.nutriitive" antibiotice " bicarbonat sau solutie (A9 pentru corectarea aciditatii" medicatie pentru corectarea @( din circulatia pulmonara (ola%olin " 4E. Sunt apoi intubati si asistati pana la serviciul de chirurgie.6nterventia se face in functie de starea pacientului. Se prefera amanarea pe cat e posibil.Dupa readucerea viscerelor si suturarea defectului se incearca marirea cav. Abdominale.Se incearca acoperirea cu tegument " musculatura nefiind de ajuns. ATREZIA DE ESO AG <sofagul se formea%a in S' " cand tubul digestiv va fi impartit printr-un sept transversal in esofag si traheea posterior.6nitial " esofagul pre%inta lumen"apoi prin proliferarea epiteliului se transforma in cordon plin dupa care se repermeabili%ea%a.Daca intervine un agent e&tern repermeabili%area nu se face deplin. <&ista ' tipuri anatomice de atre%ie.6ntotdeauna capatul pro&imal e mai bine repre%entat decat cel inferior "peretele fiind de calitate buna.Se termina intre 7- si (#-('.

(ip1. 7omun " capatul pro&imal al esofagului se termina in deget de manusa iar cel distal se termina in fistula in trahee sau bronhia dreapta.Distanta intre cele doua capete nu mai mare de 2"+ cm ceea ce permite anastomo%area directa. 7avitatea abdominala este aerat deoarece aerul din trahee trece prin fistula spre stomac. (ip2.7ele doua capete se termina in deget de manusa.Distanta e * de 2"+ cm" facand anastomo%a imposibila. 7avitatea abdominala e neaerata. (ip#.$istula e pre%enta la capatul pro&imal.$recventa sa e foarte mica 3 distanta intre capete varia%a. 7avitatea abdominala e neaerata.Gronhopneumonia insoteste frecv. Deoarece saliva incarca arborele traheobronsic. (ip'.$istula e pe ambele capete.7avitatea abdominala e hiperaerata prin 2 mecanisme : aerul fiind si inghitit si inspirat. Gronhopneumonia e si mai grava in acest ca% saliva D suc gastric!. Clinic date anamnestice D e&amen obiectiv @idramnios poate sugera dgn. " lich.amniotic nefiind inghitit de fat.2a echografie se remarca dimensiuni reduse ale stomacului fata de normal. 2a nou-nascut " sonda na%ogastrica se opreste la --;-1. cm de arcada gingivala. Dupa nastere secr. salivara e e&agerata sputa aerata! de fapt e doar saliva neinghitita de noul nascut. 2a aspirare saliva dispare. 4entru certitudinea dgn . se poate introduce si o sonda radioopaca " sau substanta de contrast . 7avitatea abdominala da informatii despre tipul de atre%ie daca e aerata sau nu!. Diagnosticul diferential se face cu toate afect. de la hernia diafragmatica. Tratamentul din maternitate " aspiratie permanenta a secretiei 3 se asocia%a tratament de postura copilul e ridicat in decubit "pentru ca saliva sa nu se mai duca usor in trahee 3 se adauga antibioterapie " cateteri%are si trimiterea in serviciul de chirurgie unde se va face evaluarea nou nascutului des fiind prematuri! cu malformatii asociate frecv. ale cordului!. 6n cursul interventiei se ligaturea%a si sectionea%a v.a%igos care este situata paralel cu esofagul. i!tula e!otra"eala $enomene de dispnee" ciano%a" tuse in special la alimentare.Diagnosticul e greu de pus. Substanta de contrast nu da re%ultate intotdeauna. Se mai administrea%a albastru de metilen dupa care se face endoscopie. 6n ca%ul in care fistula nu este e&tirpata si ligaturata si nu se interpune tes. 6ntre cele doua organe " ea se va reface. Duplicatia #e e!ofa$ Se manifesta clinic ca niste tumori prin fenomenele de compresie pe esofag"plaman"cord-tulb. de ritm! " tulburari de deglutitie. Se observa clar la radiografia toracica . CARDIOSPASM %ac"ala&ie ' me$ae!ofa$( Se constituie ca urmare a necoordonarii intre peristaltismul esofagului distal si deschiderea cardiei 3 cand esofagul distal se contracta " cardia nu se deschide. 4oate fi re%ultatul afectarii ggl.mienterici din ple&ul Auerbach un proces inflamator care ii distruge! modifica structura peretelui dintr-unul elastic cu peristaltica intr-unul fara peristaltica. 9usculatura se de%volta" dar in timp se epui%ea%a " esofagul distal transformandu-se in re%ervor de alimente. Simptomatologie: durere retrosternala piro%is!" scadere marcata ponderostaturala" regurgitatii nu varsaturi!" necesitatea ingestiei de lichide in cantitate * : pentru a fluidifica pasajul alim. 8& toracica arata o largire a umbrei mediastinului " precum si disparitia pungii cu aer a stomacului. <sofagul pro&imal cu dimensiuni crescute datorita stagnarii alimentelor " si o %ona de ingustare . 4roba cu nitrat de amin deschide cardia. Diagnosticul diferential se face cu : steno%e esofagiene congenitale " dupa ingestia de soda caustica " esofagite peptice datorate reflu&ului gastroesofagian" afectiuni neurologice" tumori ale esofagului (ratamentul este medical sonde speciale Starr cu balonas care se fi&ea%a in %ona ingustata si prin suflarea sa dilata esofagul! si chirurgical prin esocardiomiotomia e&tramucoasa de tip @eller . 6nci%ia interesea%a numai mucoasa esofagului " coboara apoi pe cardia peste stomac. Sutura muscularei se face la pilieri pentru a preveni reunirea ei.6n %ona libera ramasa se face plastie cu valva :iessen din fundul stomacului. Alimentatia se face prin sonda.

HERNIA HIATALA 8epre%inta ascensiunea stomacului prin hiatusul esofagian in mediastin. Cauze : orificiul esofgian e la& din cau%a unor modificari" hipopla%ia pilierilor diafragmatici" modificari calitative ale mb. 2amber Gertelli" la&itatea me%oesofagului si a celor gastrice. Forme anatomice: 1.unghiul @iss deschis peste limitele admisibile" 2.cardia poate fi beanta dechisa permanent!" #.cardia D esof.distal mobila prin orificiul esofagian" '.hernierea stomacului in mediastin. 4atologia herniei hiatale: prin alunecare 1"2"#!" prin rasturnare paraesofagiana '!" brahiesofagul congenital sau castigat. Simptomatologia se manifesta dupa nastere sau mai tar%iu. Dupa nastere se remarca : - varsaturi cu striuri sanghinolente sangerare la nivelul esofagului datorita continutului gastric acid!.4roduce le%iuni si la nivelul comisurii bucale. - fenomene de deshidratare pliu abdominal lenes! - urini hipercrome" scaune de constipatie " paloare - bronhopneumonii aspirarea continutului varsaturilor! Sangerarea poate fi foarte importanta ero%iunea poate ajunge la vase mari " punand in pericol viata.Daca ero%iunea interesea%a tot peretele esofagului se produce mediastinita.6n urma procesului vindecarii pot aparea steno%e. 2a copilul mai mare se remarca : piro%is" durere retrosternala" regurgitatie si varsaturi" scadere staturo-ponderala marcata 8& toracica pre%inta imagine aerica in mediastin.Daca se adauga substanta de contrast " se observa imagine hidroaerica in mediastin si stomacul plin cu substanta.<sofagoscopia arata starea mucoasei " do%area aciditatii. Diagnosticul diferential se face cu: 1.varsaturi datorita deficientelor in alimentatie" steno%a hipertrofica de pilor!" 2.diafragm prepiloric" #.duplicatia de pilor" '.steno%a de duoden sup de ampula Aater!" +.tulburari de deglutitie" steno%e de esofag" cardiospasm"steno%e de esofag postcaustice (ratamentul medical postural in po%itie semise%anda" pentru a permite continutului gastric sa coboare in duoden! " se asocia%a antiacide " saruri de bismut " atropina " belladona . (ratamentul se adresea%a tuturor formelor " cu e&ceptia celei prin rasturnare. O) !traine in$"itite prin endoscopie 3 acle sunt greu de scos " periculoase. Steno&a e!ofa$iana po!tacau!tica - stricturile esofagului produc steno%a intr-un an de %ile de la contactul cu soda. 7linic sialoree " tulburari de deglutitie " an&ietate (ratam medical antibiotice " corti%on. Se pot pune sonde care sa calibre%e diam esofagului. Deglutitia poate fi imposibila si pentru saliva. Se pune initial un tub de gastrostoma pentru alimentatie. 4lastia se face cu colon transvers. STENOZA HIPERTRO ICA DE PILOR 9ai frecventa la baieti decat la fetite.(eoriile implicate 1.t.malformativa-nou nascutul se naste cu tumora pilorica datorita unei intar%ieri in de%v. ple&ului mienteric .De aceea" in urma conflictului intre stomac si pilor ce duce la edem al mucoasei si apoi la obstructie completa.< insotit de varsaturi frecvente.

2.spasm hipertrofiant musculatura pilorica se hipertrofia%a prin hiperfunctia generata de hiperspasm antrenat la randul sau de hipersecretie de Adr. 4rice!.7u toate acestea nici un spasm nu determina pe tubul digestiv o ingrosare atat de importanta. #.t.endocrina pretinde ca diverse disfunctii ale gl. Suprarenale pot determina aparitia steno%elor hipertrofice de pilor. (eoria malformativa e considerata a fi cea mai aproape de adevar. Anatomo-patologic 9acroscopic pilorul este marit de volum " cat o maslina.<ste dur la palpare"cu vasculari%atie evidenta"cu e&ceptia fetei anterioare pe linia mediana unde este o %ona avasculara. 4e sectiune " mucoasa e mult ingrosata 1cm! iar in lumenul pilorului mucoasa e plicaturata" edematiata. Aspectul varsaturi alba " in jet " e&plo%iva " proiectata la distanta . Se produce la 1'-21 %ile de la nastere" iar dupa masa la 1+ min. 7opilul plange dar de foame.7u timpul " intervalul intre masa si varsatura se alungeste la #.min-1h " datorita dilatarii stomacului.Ereutatea copilului stagnea%a " apoi scade. =rinile sunt hipercrome" concentrate datorita deshidratarii"prin varsaturi!.Scaunele sunt rare " sub forma de scibale . (egumentele sunt uscate " pliul cutanat este lenes " fata e %barcita " asemanatoare unui om batran.Dispare si bula lui Gichat facies simian de maimuta!. 2a e&.abdomenului se remarca o tumefactie in epigastru" putandu-se decela si conturul stomacului.Abdomenul e suplu " nedureros la palpare. 6n decubit lateral drept " sub rebordul costal drept se poate palpa oliva pilorica. <&amene de laborator ionograma arata o hipo-calcemie"potasemie"natremie" alcalo%a metabolica" uree sanguina net crescuta <&amenele imagistice 0.1 din dgn. se stabileste prin 8& clasica. 2a tran%itul baritat canalul piloric apare filiform"alungit " situat central datorita hipertrofiei globale a musc.pilorice! Semne indirecte stomacul mare " dilatat" pre%inta sta%a a alimentelor " chiar daca intre timp sugarul a varsat. <chografia- poate descrie " decela >tumora?" grosimea peretilor si intinderea lor. $orme clinice 1.forma precoce manifesatarile apar imediat dupa nastere" 2.forma clasica debut in %ilele 1+21" #.tardiva" '.hemoragica rara Se observa striuri sanghinolente cau%ate de afect. mucoasei gastrice dat conflictului mucoasa voma! asociate cu avitamino%a C3sangerari se manifesta la nivelul tuturor mucoaselor. - sdr. 8oviralta hemoragia e asociata cu malpo%itie esocardiotubero%itara. Diagnostic diferential -cu regurgitatiile cand copilul suge laptele poate respira simultan ceea ce duce la acumularea unei cantitati considerabile de aer in stomac3 copilul trebuie tinut in picioare si batut pe spate pentru a eructa si odata cu ga%ele se elimina si un amestec de lapte si saliva dar care nu e e&plo%iv I3 greselile de alimentatie" intoleranta la anumite feluri de lapte" spasmul piloric varsatura dispare dupa administrarea de antispastice!" duplicatia de pilor" varsaturi din boli infectioase" diafragm prepiloric" steno%a de duoden prin diafragm incomplet" malpo%itie esocardiotubero%itara . 6n aceste ultime doua ca%uri varsaturile sunt rosietice. <volutia fara tratament este spre deces prin malnutritie sau datorita aspiratiei in urma varsaturilor care pot duce spre 1.act refle& vago-vagal si stop cardiovascular sau 2.bronhopneumonie de aspiratie. 6n unele forme " copilul poate fi tratat si medicamentos oliva se ramoleste " peretele se subtia%a si varsaturile dispar vindecarea se pune pe seama maturi%arii ple&ului mienteric!.(ratamentul consta in administrarea de antispastice atropina"beladona! " mese mici si repetate" perfu%ii de reechilibrare nutritiva si hidroelectrolitica. De%avantajul este de durata lunga " necesitand internari de durata si personal numeros. (ratamentul chirurgical se face dupa echilibrare hidroelectrolitica intensa (ehnici folosite : 1.reali%area unei derivatii digestive pe o ansa in omega . <ste un procedeu dificil. 2.(ehnica $redet/8amseH in %ona avasculara se efectuea%a o inci%ie longitudinala a seromucoasei pilorului.Apoi se introduce un instrument de disectie pensa @alstedt! care indepartea%a mucoasa pana aceasta se ra%bu%ea%a.Spre duoden ac. mucoasa pre%inta un repliu " fiind mai usor de perforat

ILEUS MECONIAL < o malformatie f.rara constand in oclu%ie intestinala data de acumularea de meconiu gros " vascos " aderent. Se incadrea%a in clasa mare a mucoviscido%elor afect. a gl.mucoase intstinale care pre%inta o secretie sca%uta cantitativ dar mucoasa"vascoasa " intim aderenta la epiteliul intestinal!. 6leusul meconial necomplicat abdomenul e destins in partea dreapta. 2a tuseul rectal se elimina meconiu gros " vascos " aderent de manusa " pre%ent in cantitate mare. complicat apare volvulus sau perforatie a intestinului in viata fetala cu peritonita consecutiva sau postnatal.Abdomenul este destins" se simte impastare in partea dreapta" subombilical. 9econiul are aspect gri-ver%ui la tuseul rectal." datorita pre%entei de bila care ajunge in segmentul subiacentl le%at pe cale sanguina. <&amene de laborator gama E( si aminopeptida%ele sunt reduse. - testul sudorii se do%ea%a 7l prin :a7l. Se pune o hartie de filtru intre omoplati " se administrea%a stimulante ale sudoratiei.6n mucoviscido%a 7l e redus.4roba nu e concludenta in acest ca%. 8& abdominala simpla arata imagini hidroaerice iar irigografia microcolon. <volutia este spre e&itus " datorita bronhopneumoniei in cadrul mucoviscido%ei.6n ileusul meconial necomplicat " se practica clisme cu gastrografie se introduce o subst radioopaca" hiperosmolara!.=neori se face ileostomie " dar materiile fecale sunt lasate sa mearga si pe traseul normal pentru a evita atrofierea intestinului gros. PERITONITA MECONIALA =rmare a perforatiei intestinului subtire sau gros in viata fetala sau postnatala. 7au%e : - ileus meconial" le%iuni ischemice vasculare 7urtois!" perforatie diastatica in atre%ia de intestin. Anatomopatologic perforatia e minima " se elimina meconiu in cantitate mica si perforatia se poate vindeca spontan. 7linic varsaturi bilioase " apoi fecaloide " abdomen meteori%at " meconiul se elimina in cantit redusa" circulatia locala e eidentiata" tegumentul lucios " peretele abdominal inferior infiltrat. <&plorari imagistice pre%enta la 8& abdominala de impregnatii calcare predomina periombilical . 4re%enta lor la nivelul scrotului e semn patognomonic.4e 8& de profil se poate observa pre%enta de pneumoperitoneu situat ombilical dc. e forma fetala! Daca e o perforatie diastatica la nou nascut " pneumoperitoneul e in forma de semiluna. Diagnosticul diferential se face cu : malf. de intestin subtire sau gros" maladia @irschprung" malf. anorectale <volutia fara tratament este spre deces. (ratamentul e strict chirurgical laparotomie" visceroli%a" re%olvarea perforatiei si a cau%elor" toaleta peritoneala . :ou-nascutului trebuie sa i se asigure la mutarea dintr-o unitate in alta urmatoarele lucruri esentiale : 1.caldura 2.cale de abord venos lasata #.sonda de aspiratie MAL ORMATII DE INTESTIN SU*TIRE $recv de1/+.... - 1/1..... " in orice segment intestinal 4ot fi agene%ie " atre%ie " diafragm complet/incomplet (eorii 1.(urner de la esofag! 2.Simson teoria peritonitei din perioada fetala se vindeca dar lasa ca sechele atre%ie " apla%ii. #.t. resorbtiei in e&ces a can.vitelin $orgue"8ichet! la nivelul ileonului terminal. '.7urtois e&istenta unei arteriopatii de cau%a mecanica " inflamatorie sau absenta congenitala a unei artere duce la aparitia agene%iei"atre%iei. Se manifesta in viata embrionara " embrionara. Segmentul supraiacent e mult marit de volum spre distal. 7el subiacent foarte mic hipopla%iat! microcolon.Segmentul subiacent e neaerat. $ormele sus situate varsaturi bilioase in primele 2' h " nu elimina meconiu.

abdomenul usor dilatat intre varsaturi! 8& abdominala e specifica img.hidroaerice $ormele jos situate varsaturile sunt tardive ';h! " bilioase " apoi cu continut intestinal" abd. < meteori%at " la suprafata sa se evidentia%a ansele " tegumentul lucios " nu meconiu" 8& abdimg.hidroaerice in etaj superior . 6rigografia evidentia%a microcolon. Diagnostic diferential: - ileus meconial gama E( si aminopeptida%ele sunt reduse cantitativ! in formele usoare se elimina meconiu vascos adherent" peritonita meconiala fetala abdomenul e destins de la nastere" circulatia colaterala de%voltata " infiltrat in etajul inferior - megacolon congenital b.@irschprung!" malformatii anorectale <volutia fara tratament este spre e&itus prin perforatie diastatica urmata de peritonita sau prin bronhopneumonie de aspiratie.(ratamentul este strict chirurgical se pastrea%a tot timpul o sonda na%ogastrica!.Diferenta mare intre diametrul celor doua segmente face dificila anastomo%area. 7ea mai eficienta modalitate de a pasta suprafata intestinala necesara abosrbtiei este de a plicatura ansa mai de%voltata. MAL ORMATII DE DUODEN - intalnita cu o frecventa 1/+... nou nascuti. $actorii actionea%a in S,-S;. (eoria lui (urner cea de la esofag cu repermeabili%area! Steno%ele pot fi : 6ntrinseci agene%ii partiale de duoden cele doua capete se termina in deget de manusa" sunt inchise dar unite printr-un cordon gros" prin diafragm incomplet un repliu gros " inserat transversal pe duoden!. <&trinseci prin compresie asupra duodenului lumenul se reduce : brida 2add repre%. lig.hepatocolic" pancreas inelar" pseudochist cong. de coledoc dilat.coledoc!" duplicatia de duoden" vena porta preduodenala" pensa aorto-me%enterica 9acroscopic duodenul supraiacent e dilatat " pilorul fiind beant. - duodenul subiacent e de dimensiuni reduse in agene%ie"atre%ie"diafragm incomplet. 8estul intestinului e hipopla%ic " neaerat. Simptomele difera functie de locul steno%ei .7and steno%a e supravaterian varsaturile sunt albe. 7and este subvaterian sunt galbene. 6n ca%ul diafragmului complet apar in prima %i dupa nastere " iar in cel incomplet mai tar%iu. Datorita varsaturilor sunt intalnite fen. de deshidratare " putand aparea si bronhopneumonie de aspiratie.Abdomenul este e&cavat datorita lipsei continutului intestinal. 4roba $arber e negativa in glerele eliminate de copil se gasesc sau nu celule cornoase provenite din epiteliul esofagian!. 6nvestigatii imagistice 8& abdominala simpla arata o imagine de talere de balanta lichidDaer in stomac si lichidDaer in duoden!.8estul intestinului e opac in obstr.completa! sau aerat in cele incomplete!.A nu se confunda cu 8& cu bariu.Gariu e folosit relativ rar fiind greu de scos apoi.6ntraoperator poate provoca accidente. PANCREASUL INELAR -datorita vasculari%atiei proaste a duodenului se face o derivatie digestiva.Derivatia nu se poate scoate decat cu pancreas. 9ucoasa trebuie sa fie la aceeasi linie " altfel se produc steno%e de cicatri%are. Diagnosticul diferential se face cu -cu alte malformatii agene%ia/atre%ia intestin subtire " diafragmul complet/incomplet -peritonita meconiala" ileus meconial -obstacol supravaterian cu S@4 3 diafragm prepiloric" duplicatie de pilor3 spasm piloric 3 malpo%itie esocardiotubero%itara IN+AGINATIA INTESTINALA - forma particulara de oclu%ie " caracteri%ata prin telescoparea unui segment intestinal pro&imal in cel distal o hernie a intestinului in intestin!. - frecventa la sugar si copilul mic este mai mare decat la adult.

2ocali%ari posibile : ileo-ileala " ileo-colice " ileo-ceco-colice frecv! " ceco-colice. Etiopato$enie Sugari factori favori%anti 1.cresterea anormala a regiunii ceco-colice " in jurul varstei de '-+ luni! in raport cu intestinul subtire 2.intar%iere in fi&area ceco-colonului drept " ceea ce confirma mobilitatea anormala. #.diversificarea regimului alimentar duce la o crestere a peristalticii. '.viro%e ce produc adenopatie me%enterica " ducand la tulburari vasomotorii intestinale. $actori determinanti hiperstaltismul (eoria 8eillH prin alergeni%area ggl.me%enterici cu to&ine bacteriene virale.Aceasta reactivare determina adenopatie me%enterica tumorala ulceronecrotica ceea ce va creste peristaltismul intestinal " aparand tulburari vasculare.2a randul lor " aceste tulburari provoaca aparitia transudatului in cavitatea peritoneala. 2a copilul mare factorii favori%anti sunt repre%entati de: div mec5el" tum benigne polipi intestinali!" tum maligne" ghem de ascarai%i" tuberculo%e intestinale. Anatomopatolo$ic se descriu : 1.cap de invaginatie %ona de intestin care progresea%a in intest. receptor! 2.inel de invaginatie care repre%inta %one din intestinul receptor prin care se face progresia capului. I 7apul si inelul de invaginatie pot fi fi&e sau mobile" descriind astfel : a.invaginatie prin prolabare cap mobil " inel fi&! b.invaginatie prin rasturnare cap fi& " inel mobil! c.mi&te rasturnare si prolabare! 2e% anatomopatologice sunt descrise in timp in # stadii : 1.le%. ischemice reversibile" 2.le%. probabil reversibile" #.le% ireversibile i&iopatolo$ie 2a nivelul intestinului si me%enterului acestuia se produc le%iuni vasculare cau%ate de copmpresiunea inelului de invaginatie. Aenele din me%enter devin turgescente " producand congestia si edemul segmentar intestinal invaginat. Apar apoi sangerari la nivelul mucoasei intestinale " clinic traducandu-se prin rectoragii.6n timp " prin %onele sangerande apare necro%a urmata de perforatia intestinala si peritonita acuta . Manife!tari clinice : 1.durere paro&istica " de tip colicativ " cu debut in plina stare de sanatate.4erioadele dureroase alternea%a cu cele de acalmie.(egumentele sunt palide " faciesul lterat " semnul biberonului pre%ent. 2.varsaturile la inceput sunt alimente " apoi bilioase 3 in stadiile avansate sunt fecaloide.Se opreste tran%itul pentru ga%e"fecale. #.sangerarea apare tardiv " sub forma de rectoragii " cu sange proaspat sau digerat. E,amenul clinic inspectia arata un abdomen normal conformat initial " suplu " elastic 3 uneori se poate palpa tumora de invaginatie in flancul drept.6n alte ca%uri " fosa iliaca dreapta poate fi goala Dance!. (useul rectal obligatoriu! evidentia%a urme de sange proaspat sau digerat.4rin tuseu se poate palpa uneori tumora de invaginatie. E-olutia fara tratament se produce acea strangulare la nivelul inelului. 4rin compresia formatiunilor nervoase se produce durere.6n timp se determina oprirea tran%itului si aparitia de varsaturi. Apar %one de sangerare " ischemia se agravea%a se produce perforatia intestinului urmata de peritonita generali%ata soc to&ico-septic si e&itus (ratamentul este chirurgical " se intervine in ,-; h din momentul producerii. In-e!ti$atii paraclinice 1.8& abdominala simpla imagine tipica de oclu%ie %one hidroaerice! 2.<cho informatii despre sediul invaginatiei " grosimea tunorii. #.6rigografia da # imagini 1. imagine de amputatie oprirea brusca a coloanei de bariu la nivelul obstacolului!" 2. aspect de cocarda %ona opaca"%ona transparenta"%. opaca!" #. imagine de semiluna" '.7( si arteriografie me%enterica rar! <&amene de laborator modificarea ionogramei asem cu cea din varsaturi!. Dia$no!ticul #iferential se face cu : -enterocolita di%enterica" div.9ec5el sangerand dureri periombilicale"fara oprire de tran%it!" apendicita acuta" polipo%a rectocolica

Tratamentul e!te 1.conservator nechirurgical! de%invaginare prin clisma baritata.<&ista riscul cresterii prea mari a presiunii coloanei de bariu urmata de ruptura de intestin. Se mai poate face prin insuflare de aer. 2.chirurgical se deschide cavitatea peritoneala inci%ie transversala in flancul drept " apoi se incearca o de%invaginare manuala prin apasare asupra intestinului nu se trage datorita riscului mare de rupere!. =rmatorul pas este anali%a segmentului afectat.Daca e ro%-violaceu se face infiltrarea me%oului cu &ilina "si se observa timp de 1. minute.Daca nu isi reia coloratia normala " se face re%ectia segmentului respectiv impreuna cu 2-# cm de ansa normala. Se face concomitent scheleti%area intreruperea vasculari%arii! portiunii respective. Anastomo%area se face in doua straturi -1.total e&tramucos cu fire inversate nod interior!" .sero-seros Se reface bresa me%enterica " datorita pericolului de strangulare ulterioara a celorlalte anse intestinale. 2a copilul mare se descrie o forma tumorala la care nu se opreste tran%itul dar la care se evidentia%a tumora de invaginatie. 4oate trece spre : a.tumora pseudoapendiculara" b.forma cronica serie de invag-de%invag!" c.forma acuta asem cu cea de la sugar! DI+ERTICULUL MEC.EL <ste un rest al canalului omfaloenteric.Se poate asocia cu: mfalocel" imperforatia anala" atre%ia de duoden"jejun Anatomopatolo$ic 1.este unic" 2.este implantat de regula pe marginea antime%ostenica rar e si me%ostenic!" #.poate fi fi&at de ombilic sau peretele abdominal prin tract fibros" '.vasculari%atia e data de un pedicul arterial propriu din a. me%enterica superioara. @istologic pre%inta insule de celule gastrice " pancreatice " duodenale mai rar!. Clinic daca e indemn nu se poate diagnostica 3 pacientul poate avea dureri periombilicale difu%e. Complicatii -inflamarea sa -oclu%ia intestinala prin : a.invaginare in ansa intestinala din care provine" volvulus datorita ancorarii prin tractul fibros care poate rasuci intestinul! -ulcerare dat. 7elulelor gastrice urmea%a sangerarea. -transformarea maligna spre adenocarcinom. frecvent! -hernie 2ittre in sacul herniar se afla ansa cu div.9ec5el Tratamentul 1.operatie >la rece? in ca%ul unei apendicectomii se controlea%a ileonul terminal pe o distanta de ;. cm. Daca div. e indemn se va face operatia dupa o per. de timp. 2.cand e&ista o complicatie a sa " se intervine de urgenta . 4acientul acu%a dureri abdominale si sangerari rectoragii!.Daca div. are o ba%a de implantare mare se va face re%ectia segmentului respectiv. Daca e ingusta " se face re%ectie cuneiforma enterorafie!.

PARTICULARITATI MOR O UNCTIONALE LA COPIL 1.pre%enta cartilajelor de crestere .4re%enta cartilajului de crestere produce 2 efecte : a. contribuie la remodelarea unei fracturi . F fractura incomplet redusa se va modela si osul va avea forma lui normala.2a copil nu este obligatorie reducerea anatomica " ci doar tratamentul ortopedic. b.cartilajul de crestere poate suferi traumatisme ducand la un tip articular de fractura prin decolare metafi%a aluneca pe epifi%a la nivelul cartilajului de crestere!. 2.elasticitate mare a oaselor. #.talia si greutatea redusa a copiilor minimali%ea%a efectele impactului " crescand re%istenta la traumatisme.

'.masa musculara e slab repre%entata o mare parte din fracturi se produc prin contractii i%ometrice : e&.fractura de femur prin contractia cvadricepsului " cea de humerus prin de%echilibru intre biceps"triceps si deltoid!. *betivii sunt rela&ati in cadere " la ei nu se produc astfel de fracturi. +.pre%enta periostului bine de%voltat si a bogatiei de fibroblasti face consolidarea oaselor dupa fracturi rapida si de buna calitate. ,.locali%ari periculoase unde pot aparea pseudoartro%e : 1/# medie a tibiei si oaselor antebratului.(ratamentul va fi asemanator cu al adultului.

RACTURI PARTICULARE LA COPIL 1.prin #ecolarea epifi%ei cu sau fara fractura oblica a metafi%ei. 2. fractura /in lemn -er#e0 8& se vede cum o corticala se rupe si alta ramane integra . 9arginea conve&a se rupe " cea concava nu. #.fractura !u)perio!tala periostul fiind gros poate mentine alipite ambele corticale " dar acestea sunt fracturate. Aceste fracturi devin vi%ibile radiologic dupa 1.-1' %ile " cu aparitia calusului " vi%uali%and e&istenta unei linii opace. Cla!ificarea Salter1Harri! a #ecolarilor epifi&are (ip 6 decolare epifi%ara constand doar in alunecarea i%olata. (ip 66 decolare epifi%ara si fractura oblica metafi%ara . <&ista doua traiecte de fractura " unul ori%ontal si altul vertical. (ip 666 decolare si fractura epifi%ara (ip 6A decolare " fractura epifi%ara si fractura oblica metafi%ara. (ip A le%area cart.de crestere prin compresie " tasare scade marimea cartilajului de crestere! (ip A6 le%area inelului pericondral tip 9ercer 8ang!. <& : in ca%ul radius-ului " decolarea se asocia%a cu deformarea stiloidei radiale. (ipul 6 si 66 sunt fracturi e&traarticulare 3 le%iunile fiind in cartilajul de crestere " se prefera o reducere anatomica. (ip 666 si 6A sunt fracturi intraarticulare necesita o reducere perfecta 3 e necesara interventia chirurgicala. (ip 6A nu pune probleme de tratament dar pune probleme de diagnostic . Se face o 8& comparativa.

GENERALITATI ALE RACTURILOR A2DUPA MODUL DE PRODUCERE 1. fracturi #irecte agentul vulnerant actionea%a direct la locul de producere3 se insoteste de importante le%iuni ale tesuturilor de vecinatate. 2. fracturi in#irecte fle&iune 3 - torsiune 3 - tractiune3 -compresie 3 Agentul vulnerant actionea%a la distanta de locul producerii fracturii " frecvent la o nivelul e&tremitatii osului. 4rin fle&iune la caderea pe mana 3 torsiune piciorul ramas in clapar la schiori 3 tractiune tragerea pe roata! " compresiune fractura de femur in accidente de circulatie " datorita compresiei intre sold si bord! . <&ista o asemanare in tre fractura prin infle&iune si prin compresiune " in ultimul ca% fortele fiind foarte mari. G2DUPA TRAIECT 1.6ncomplete 3in lemn verde prin infundarea oaselor late 3prin tasare rare! 3subperiostale 2.7omplete transversale3 oblice scurte si lungi ca descriere u%uala! 3 spiroide Dupa numarul de traiecte pot fi !imple-cu 2 fragmente fracturate 3cominuti-e cu pre%enta a minim 2 traiecte de fratura si minim # fragmente de fracturare e&.tip6A!. C2DUPA STRUCTURA OSULUI 1.fracturi ale osului normal 2.fracturi pe os patologic orice afectare a sa care duce la scaderea re%istentei " infectia osului fiind fie hematogena " fie directa osteita )* li%a osoasa abundenta.

9anifestare clinica in urma traumatismelor minore " fara mare deplasare " sunt aproape mute clinic.Diagnosticul se pune destul de tar%iu. D2DUPA INTEGRITATEA TEGUMENTULUI 1.inchise tegument integru! 2.deschise pre%enta unei solutii de continuitate! 7lasificarea fracturilor deschise (ip1. dinauntru spre afara are loc producerea fragmentelor fracturare! sunt considerate aseptice si tratate ca o fractura inchisa. (ip2. dinafara spre inauntru " cu potential septic " asociind foarte frecvent le%iuni anfractuoase ale tegumentelor. 8epre%inta o mare urgenta ortopedica duce la aparitia focarului septic " unde en%imele germenilor li%ea%a calusul format si duc la pseudoartro%e in final se poate ajunge la amputatie. D6AE:FS(67=2 =:<6 $8A7(=86 Semne #e pro)a)ilitate apar si in alte afectiuni!durere3 echimo%a cand apare la plica cotului Cirmison patognomonic in fractura supracondiliana de humerus!.3 deformari regionale scurtarea mb. le%at daca e in preajma unei articulatii poate fi lu&atie!3 6mpotenta functionala Semne #e certitu#ine4 mobilitate anormala3 crepitatii osoase 3 intreruperea cerpitatiilor osoase absenta transmiterii miscarilor in segmentul distal <&amenul radiologic e de certitudine trebuie facut corect si trebuie sa cuprinda 2 incidente frontal si profil .De asemenea fiecare imagine trebuie sa cuprinda articulatia supra si subiacenta fracturii. <& : fr.de ulna 9ontegie asocia%a lu&atia capului radial.

COMPLICATIILE LOCALE ALE RACTURII A.Ime#iate 1.$ractura deschisa 2.le%iuni nervoase n.radial santul de torsiune radial! " n.median plica cotului! " n.sciatic e&tern capul peronier! 2e%.nervului nu se produce in momentul fracturii " ci in momentul reducerii "el fiind deja interpus intre fragmentele de os.6nainte de interventia chirurgicala trebuie specificat daca e&ista astfel de le%iuni. G.Tar#i-e -calusul vicios diferit de hipertrofie! datorita unei po%.vicioase a celor doua fragmente -retard in consolidare absenta consolidarii in , luni de la producerea fracturii. Dupa , luni se poate vorbi de pseudoartro%a aparitia unei false articulatii prin deficit de consolidare la nivelul focarului de fractura!. E,i!ta 5 tipuri #e p!eu#oartro&a 1.pseudoartro%a stransa fragmentele fracturare sunt unite printr-o punte fibroasa"canal medular inchis . 8adiografic " se observa o imagine clara intre cele 2 capete.4ot fi stranse o corticala e consolidata " cealalta nu . 2.pseudoartro%a clasica cele 2 fragmente fracturare sunt la distanta" sunt efilate"canal medular inchis .6ntre ele mijloc de unire fibroconjuctiv care mimea%a capsul articulara si ligamentele. #.pseudoartro%a flotanta distanta intre capete e foarte mare " nu e&ista mijloc de unire intre cele 2 capete. (ratamentul e doar chirurgical presupune indepartarea %. de pseudoartro%a si inlocuirea tes. osos cu grefon - de tip asculari%at chir.microvasculara! - de tip autolog de la acelasi individ sau din banca! (8A(A9<:(=2 $8A7(=866 2a copil de electie e tratamentul ortopedic

- reducerea ortopedica e insotita de introducerea de brose Cirschner.6n fracturile supracondiliene de humerus gr.6A! se i%olea%a chirurgical n.median si apoi se face reducerea .6n fr. de femur se face tratamentul chirurgical per primam tija Cuntscher"tija cu suruburi!.

OSTEOMIELITA ACUTA 8epre%inta infectia produsa pe cale hematogena a osului . < diferita de osteita infectie a osului prin contact direct!.Septicemia se produce secundar infectiei de la poarta de intrare " unde e focarul principal si apoi prin metasta%are spre acelasi os "sau oase diferite" viscere pulmonar " pleura pulmonara! <tiologie in 0.1 din ca%uri e incriminat stafilococul auriu " dar si Clebsiella forme f.grave!" bac.piocianic. 4oarta de intrare poate fi locali%ata oriunde plaga tegumentara la nivelul degetului"abces dentar"bont ombilical " etc. =rmea%a apoi fa%a de bacteriemie " germenul ajungand in metafi%a oaselor lungi " unde circulatia sanguina e de tip terminal fiind bune conditii de de%voltare.9etafi%ele cele mai afectate sunt cele mai active.4rocesul septic odata aparut duce la edem perile%ional care in scurt timp este inlocuit de puroi care va migra spre diafi%a "producand o pandiafi%ita sau migrea%a spre e&terior unde distruge corticala formand un abces subcortical. Daca nu se intervine se va produce o fistula cu e&teriori%area colectiei purulente la nivel tegumentar 3 de aici se pot desprinde ulterior embolus-uri septice. 9anifestari clinice in perioada de debut " in plina stare de sanatate aparenta copilul incepe sa aiba frison" febra" tahicardie" tahipnee" stare de somnolenta.Apar apoi semne perile%ionale date de edemul perile%ional : - dureri la nivelul metafi%ei respective - dureri la nivelul osului afectat. =lterior se observa semnele de stare starea generala se agravea%a 3 durerea locala se intensifica la palpare datorita abcesului subperiostic. 7linic " aceasta e forma clasica. Fsteomielita hiperto&ica are debut foarte agresiv " survine e&itus-ul pacientului. Fsteomielita pioemica de la inceput " dupa o scurta perioada de stare generala alterata are loc metasta%area in diferite viscere. <&amene de laborator arata leucocito%a " anemie " AS@ crescut " fibrinogen crescut " prot. 7 reactiva . <&. radiologic este eficace dar prea tar%iu.2a inceput 8& arata o impastare a partilor moi datorita edemului. 4rimele imagini se obtin la 1' %ile de la debut constant cu ap. unor %one litice metafi%are " neuniforme " cu aspect mlastinos. 4eriostul decolat incepe sa produca os.2a 1'-21 %ile de la debut apare dedublarea corticalei consecinta a osului nou format. 6n tumorile maligne img. 8& e pre%enta de la debut si osul periostic nou format nu va avea o dispo%itie regulata ca o dedublare de corticala! ca in osteomielita . <volutia spre vindecare spontana e foarte rara. Daca se cronici%ea%a apare sechestrul osos " radiologic ca o %ona osoasa cu densitate crescuta " lipsita de vasculari%atie. E,i!ta !ituatii in care o!teomielita e cronica #e la #e)ut : 1.abces central Grodie imagine unica lacunara in metafi%a " rar diafi%a unui os lung " inconjurat de o reactie de condensare " consecinta unui germene cu virulenta sca%uta.! 2.osteomielita hiperosto%anta os periostic e&trem de voluminos dispus in jurul diafi%ei unui os lung " ingreunand astfel diagnosticul diferential cu sifilis osos . #.osteomielita albuminoasa atunci cand se intervine chirurgical " colectia are aspect de albus de ou. Dia$no!ticul #iferential al osteomielitei acute cu : 1.osteosarcom" reticulosarcom 2.8AA #.traumatisme osoase durere si stare febrila! '.osteoartrita de gle%na cu entorsa confu%ie grava!

TRATAMENTUL OSTEOMIELITEI ACUTE Me#icamento! 1!antibiotic " administrat de la inceput pe cale venoasa" cu proprietati antistafilococice pana la tendinta de normali%are a AS@ " fibrinogen. Apoi pe cale orala. 2! adjuvant suportiv! administrare de vitamine " transfu%ii de sg " gama veninul "imunostimulatoare Ortope#ic imobili%area segmentului afectat cu articulatia supra"subiacenta . 8oluri previne fractura pe os patologic - suprima durerea - creea%a conditii locale pentru actiunea antibioticelor.(ratamentul cu antibiotice e indelungat pe toata durata tratamentului. C"irur$ical se face o inci%ie larga " se evacuea%a colectia " lavaj @2F2 " betadina! " drepanare osoasa pentru evacuarea colectiei din metafi%a. Drenaj poate fi simplu " sau in dublu curent pe o parte se spala si pe cealalta se evacuea%a!.6n ca%ul celei cronice se evacuea%a obligatoriu sechestrul osos.

LU6ATIA CONGENITALA DE SOLD 9alformatie congenitala ce apartine strict ortopediei pediatrice.2u&atia repre%inta pierdere definitiva a contactului intre 2 suprafete articulare.Se produc in urma unor traumatisme. 2u&atia congenitala de sold are loc datorita unor factori prenatali " a unor conditii anatomice care pot favori%a la un moment dat lu&area capului femural cotilul"capul si colul femural sunt displa%ice " neavand o constitutie normala!.Secundar apar si displa%ii ale partilor moi ale articulatiilor co&o-femurale capsula femurala. < suficient sa e&iste modificari anatomice ale elementelor constitutive pentru a putea vorbi de lu&atia de sold. Didactic " se imparte in 2 etape evolutive : 1.displa%ia lu&anta de sold capul femural in cotil" restul elementelor sunt displa%ice!.Se produce odata cu aparitia unui factor predispo%ant mersul de e&. 2.lu&atia p-%isa de sold elementele sunt modif D pierderea contactului intre cap si cotil!. 2a nastere " inainte de a merge " capul femural e deja le%at formatiunile anatomice nu sunt normale " lu&atia putandu-se produce foarte usor!. Teorii etipato$enice: 1.T2traumatica @ipocrate! traumatismul se produce in timpul nasterii . Dar si in ca%ul ce%arianelor au e&istat numeroase lu&atii congenitale. 2.T2inflamatorie Sedillot! la nou nascutul care face osteoartrita de sold se produce lu&atia capului femural. 7irculatia capului femural si a cotilului e comuna pana la 1 an.Fsteomielita duce la artrita si invers. De aceea" puroiul acumulat duce la o lu&atie congenitala de sold. 9area majoritate a lu&atiilor nu sunt insotite insa de infectii. #.T2neuromu!culara defect de functionalitate a grupelor musculare ce inconjura soldul.$ie e&ista o parali%ie flasca si musculatura natagonista devine hipertrofa )* de%echilibru " fie e&ista parali%ii spastice de tip central! ce duc la atrofia unor. grupe musculare. '.T2antropolo$ica 2eDamanH! considera ca este o afectiune a rasei albe deoarece rasa neagra este inferioara.6n Africa " copiii mici sunt tinuti in spate " picioarele fiind departate si capul femural e centrat in cotil. *=nde e&ista 4 sca%uta " osul se de%volta mult " unde este 4 crescuta " nu se de%volta. 7apul femural nu e in cotil " si acesta se umple cu material osos. +.(.rahitismului si (.endocrina " slab argumentate. ,.(.intar%ierii in de%voltate " de cau%e necunoscute in viata intruterina are loc o intar%iere in crestere a cotilului si capului femural. <ste cea mai aproape de adevar. O*SER+ATII ANATOMO1PATOLOGICE Cotilul in displa%ie e putin adanc iar tavanul cotiloidian e putin tesit.<&ista si un viciu de orientare " privind spre anterior anteversie.

Capul femural este mic " nucleul de osificare apare mai tar%iu decat pe partea sanatoasa. Colul femural are doua tipuri de vicii : ale unghiului de inclinatie ) intre a&ul colului si a&ul diafi%ei 12--1#.! " crescand in displa%ie spre 1-.. ale unghiului de declinatie ) masoara versia cotilului femural.Se masoara intre a&ul colului si a&ul condililor femurali intr-un plan ori%ontal.6n lu&atie " colul este anteversat si el " ca si cotilul de altfel.Se sumea%a cele 2 la ,. gr. de anteversie cumulata sunt indeplinite conditiile de lu&atie ale capului femural. 7and capul femural e in cotil " are aspect modificat fata de normal.7apul femural e le%at " capsula are aspect de clepsidra.Superior acopera capul femural " urmea%a un istm " apoi camera cotiloidiana. 6strmul capsulr se opune trecerii capului femural prin cotil.

SEMNE CLINICE IN DISPLAZIA CONGENITALA DE SOLD 1.Semn Ortolani sold lu&at! in decubit dorsal cu coapsele in e&tensie si abductie.Se face fle&ie si abductie.Atunci capul femural intra in cotil " sarind peste bu%a cotiloidiana " fiind insotit de un clacment clar"lung"gros. (rebuie diferentiat de diferite formatiuni ligamentare care sar peste reliefuri osoase . Semnul se intalneste pana la # luni " apoi datorita formatiunilor musculare nu se mai poate reduce capul femural. 2.Semn *arlo-.<&ista elemente displa%ice " dar capul se lu&ea%a la apropierea picioarelor urmata de e&tensie si adductie. #.Limitarea a)#uctiei coap!elor datorita limitarii miscarii cap-cotil si contractia musculaturii adductoare!. 6n abductie " fata e&terna a coapsei trebuie sa atinga patul . 6n lu&atii nu se mai intampla acest lucru.<&ista miscari de rotatie e&agerata" in special rotatia e&terna. '.A!ocierea frec-enta cu piciorul talu! -al$u!. +.A!imetria pliurilor #e pe fata interna a coap!elor " dar care poate fi data si de o distributie asiometrica a tes.grasos.<&ista niste pliuri cu mare val. Diagnostica pliuri inghinale care trebuie sa se opreasca la nivelul aperturii anale " dar o depasesc spre posterior.

SEMNE RADIOLOGICE IN DISPLAZIA DE SOLD 1.O)licitatea ta-anului cotiloi#ian J $aber-@ilgenremer!-intre ori%ontala cartilajelor in K si tangenta la cotil val normale intre 2.-2- gr. 2a #. gr. este semn de displa%ie cong. de sold.. 2.Di!tanta intre metafi%a femurala superioara si punctul cel mai profund al cotilului . :ormal 1.1# mm. 4este 1, mm " dgn e cert. #.A!cen!ionarea capului femural --; mm " intre ori%ontala in K si metafi%a femurala superioara. Sub - mm e&ista lu&atie. '.Arcul cer-ico o)turator este rupt in displa%ie datorita deplasarii laterale a capului femural. +.Intar&ierea in aparitie a nc2 #e o!ificare a capului femural nc. de osificare apare la ' luni.6n displa%ie " nc. femural apare dupa , luni si va fi plasat in cadranul supero-e&tern in patr.Fmbredanne! lu&atie 3dc. e in cel supero-intern sublu&atie. ,.Semnul ramului i!c"iopu)ian de partea afectata are o intar%iere in de%voltare.7and apare capul femural putem sa determinam unghiul de acoperire cefalica Bilber! din centrul capului fem. se ridica o verticala si o tangenta la cotil unghiul intre ele normal e * de 2. gr. -.Scurtarea m)2 le&at %!emn Galea&&i( boln. in decubit dorsal cu coapsele in fle&ie la 0. gr. pe ba%in 3 un genunchi pare mai jos decat celalalt.2a fetite fanta vulvara de partea afectata e mai deviata. =n grup de semne este dat de de ascensiunea marelui trohanter " dar nu sunt specifice aparand in toate ca%urile ce asocia%a co&a-varum.Depasirea de catre trohanter a liniei Nelaton1Ro!er

in decubit lateral" coapsa flectata la '+ gr. se trasea%a o linie imaginara ce uneste spina ischiadica cu S6AS de aceeasi parte- in lu&atie marele trohanter depaseste aceasta linie. A!imetria lui S"oema7er-in decubit dorsal.2inia S unirea reliefului marelui trohanter cu S6AS.:ormal " trece superior de ombilic si se intersectea%a cu cea opusa pe linia mediana. 6n ca%uri patologice " trece inferior de ombilic si nu se intersectea%a pe linia mediana. 6n lu&atia congenitala se intersectea%a pe linia mediana " dar inferior de omb. Triun$"iul lui *r8ant se ridica o verticala din marele trohanter apoi se uneste cu S6AS si cu trohanterul iarasi . 8e%ulta normal un triunghi dreptunghic isoscel . 6n lu&atie " triunghiul e doar dreptunghic. Semn Tren#elen)ur$ numai la pacientii care merg.9.inserati fesier mijlociu in special " trage ba%inul spre membrul de sprijin " in mers!.7and este ascensionat " fesierul mijlociu devine insuficient " ba%inul nu se va mai inclina ci va fi impins de partea opusa fiind incompatibil cu mersul .7entrul de greutate e impins in afara " iar toracele se indreapta de partea opusa pentru a contrabalansa. 6n lu&atia unilaterala mersul e asemanator cu cel de rata. Accentuarea hiperlordo%ei lombare in lu&atia congenitala bilaterala de sold. Semne ra#iolo$ice in lu,atie capul femural nu e in coti23 e deformat" des conic3 e apla%ic " lipsit de profun%ime. pre%enta cotilului colul femural e anteversat. DIAGNOSTIC DI ERENTIAL - cu lu&atia din osteomielita" poliomielita - co&a vara congenital - lu&atia traumatica de sold. - insuficienta motorie de origine cerebrala - artrogripo%a - sechele epifi%ioli%a! decolare la nivelul cap.femural " produsa in urma de%voltarii insuficiente a cartilajului de crestere. - lu&atia din mucopoli%aharido%a - fracturi de col femural

PICIORUL STRAM* CONGENITAL %nu !1a facut( 9alf. 7ongenitala in care piciorul e deformat in toate a&ele sale. Deformari esentiale : - eLuin piciorul e situat in prelungirea a&ului gambei aspect de picior de cal. - varus piciorul se sprijina pe marginea sa e&terna.Are doua componente supinatia care determina sprijinul pe fata e&terna si adductia spre linia mediana.<&ista o adductie globala a piciorului si a retropiciorului. Asocierea celor 2 varus eLuin piciorul e orientat in jos " spre intern si pe marginea e&terna. Alte modificari - talusul piciorul e flectat pe gamba " sprijinit pe calcai. - Aalgus piciorul se sprijina pe marginea interioara. Asocierea lor tal-valg. PICIORUL +ARUS 1 E9UIN <tiologie de%echilibru muscular intre musculatura postero-interna retractila! si cea anteroe&terna rela&ata! duce la o po%itie vicioasa " apoi retractii capsulare si deformari osoase. Anatomo-patologic retractiile tend.ahilean"tibial post." fle&or comun al deg. - retractii ale caps.ligamentare " situate pe fata interna si plantara a piciorului.s - deformari principale la nivelul calcaneului prabusit anterior " rotat intern " rasturnat pe o parte. Aceste deformari asocia%a si o deformare a talusului " care este mai mic decat normal si este orientat spre interior si in jos.Scafoidul " navicularul " se deplasea%a ajungand in contact cu maleola tibiala interna. Se formea%a un sant cutanat la nivelul mediopiciorului unde se produce adductia antepiciorului fata de retropicior. Tratamentul Frtopedic alternanta intre musc. $i%ioterapeutice si imobili%. in ap.gipsat pe durata scurta datorita cresterii rapide a copilului.Dupa o luna se pot permite cateva minute de miscari " apoi se

continua . Dupa inca o luna defectul este corectat dar tratamentul continua . 6n ca% contrar se pregateste o interventie chirurgicala. 2a 1 an " se incearca desfacerea formatiunilor retractate.9ai tar%iu osteotomie.

SEMNELE A ECTARII AP2 URINAR: *rinichiul dr. e mai jos decat stg. 1.TUL*URARI ALE ACT2 MICTIONAL disuria"pola5iuria"incontinenta"retentia"urinarea in jet filiform-in steno%e de meat urinar: MODI DE COMPOZITIE A URINII SEMIOLOGIE4 ;2paloare teroa!a a te$umentului semn specific unei afectari renale.Anemia este confirmata de hemograma. <2Di!morfi!me faciale - ochii mai indepartati hipertelorism 3 plica la ochi epicantum - anomalii ale urechilor " fiind implantate mai jos. 52 e)ra starea subfebrila e pre%enta pe perioade mai lungi saptamani!" determinand un sindrom febril prelungit " una din cau%e fiind suferinta renala nu neaparat infectie!. De e&. retentia de urina poate produce febra. =2Tul)2 #i$e!ti-e inapetenta refu%ul biberonului " sanului!3 anore&ie )*deshidratare 3 varsaturi diaree " rareori constipatie in forme suboclu%ive! >2!en!i)ilitate la infectii re!piratorii in per.intrauterina " lich. Amniotic e inghitit si urinat de copil . Daca nu urinea%a " cantitatea sa scade " peretii uterului se apropie si e&ercita o presiune crescuta asupra fatului " ceea ce duce la scaderea dimens. (oracelui si lipsa e&pansiunii plamanului. ?2tul)urari #e cre!tere statura mai redusa! @2tonu! p!i"ic !ca&ut.

RETENTIA URINARA Se defineste ca imposibilitatea evacuarii ve%icii urinare.6n ca%urile acute " retentia este brusca.Diagnosticul e usor de pus " numai din anamne%a. 7opilul este agitat"an&ios"necooperant cu medicul.$recvent are febra. 2a e&amenul clinic se constata durere la palparea abdomenului.7opilul adopta o po%itie antalgica cu coapsele flectate pe abdomen.6n hipogastru se poate palpa o masa pseudotumorala repre%entand >globul ve%ical? - formatiune conturata"ferma la palpare .2a adult ve%ica plina e mai greu de observat " fiind situata in pelvis 3 de aceea e nevoie sa se umple cu mari cantitati de urina pentru a putea fi palpata.6n incercarea de a urina" copilul are tenesme. Cau&e : 1.litia%a urinara clasic! constand in inclavarea unui calcul in caile urinare inferioare!.

2.inflamatii ale regiunii meatale mai frecvent la copii! prin infectii"manifestari alergice"arsuri termice si chimice.2a baieti foarte frecvent se fac meatite uretrite mai rar! sau balanite " balanopostite inflamatia glandului si preputului! care afectea%a meatul urinar. $imo%a repre%inta ingustarea orificiului preputial ce are drept consecinta imposibilitatea decalotarii.6n mod normal preputul are o aderenta fata de gland dar care scade dupa primele '-+ luni de viata " permitand decalotarea.6n ca% contrar " cand aderenta persista si se fortea%a decalotarea tegumetul preputului se crapa si provoaca usturimi considerabile in momentul mictionarii. Aceasta problema se re%olva chirurgical prin circumci%ie " fie prin inci%ia Duhamel . Datorita imposibilitatii decalotarii " un bacil continut de smegma poate deveni saprofit si provoaca infectie locala. 6n conditii normale " acesta e distrus la temperatura de '.7 o baie calda!. 2a fetite " infectia meatului urinar poate fi data de vulvite"vaginite"vulvo-vaginite si poate avansa in uretro-cistite. #.traumatismele '.tumori maligne rabdomiosarcomul din uretra posterioara poate invada ve%ica " producand o retentie acuta de urina! +.introducerea de corpi straini in uretra. ,.diferiti factori psihici -.afectiuni neurologice de natura infectioasa"tumorala"traumatica duc la afectarea sau abolirea refle&elor. ;.anomalii congenitale Msteno%ele de meat urinar3 Mpolipul uretral Mureterocel dilatatia chistica a ureterului intrave%ical! se poate prelungi pana la meatul uretral " proeminand ca un bob de strugure la e&terior.2a fetite e frecvent confundat cu o tumora vaginala.

RETENTIA CRONICA repre%inta o situatie care apare progresiv " fiind generata de un obstacol.9uschiul detrusor se hipertrofia%a in incercarea de a elimina urina continuta in ve%ica pana cand acest lucru nu mai este posibil. Simptomatologia arata asemanator unei incontinente urinare datorita efortului ve%icii de a elimina urina. Astfel copilul e ud tot timpul . <&.clinic globul ve%ical e detectabil " alaturi de semne de incontinenta. tegumentele vecine sunt iritate preput"scrot"coapse"fese! cu unele elemente de dermita dermita amoniacala! . Cau&e 1.9alformatii " anomalii congenitale: a. ureterocel! urina se infectea%a " generand o stare septica. <&presie clinica : infectii urinare frecvente" disurie"urini tulburi si urat mirositoare " incontinenta fiind evidenta. b.valvele de uretra posterioara A=4! doua mici prelungiri al mucoasei uretrale " per%ente numai la baieti.Se formea%a in primele saptamani de viata intrauterin"putand duce la deces prin 68enala.6n functie de gradul lor de de%voltare " e&ista # grade de severitate. grav"mediu"nedecelabil!. 2a fat se observa oligohidramnios " ve%ica are aspect anormal contur neregulat"pre%inta diverticuli"ureterele sunt destinse cu aspect sinuos" calicele dilatate!.(ratamentul se face de urgenta si consta in re%ectia endoscopica a valvelor. 2.2e%iunile sistemului nervos pot afecta ap.renal tumori " traumatisme! INCONTINENTA URINARA se defineste ca incapacitatea de stocare a urinii.Drept consecinta are loc o eliminare continua si necontrolata a urinii. Cau&e 4 1.Anomalii congenitale a.<&trofia de ve%ica 1/+.....! caracteri%ata prin lipsa formarii peretelui anterior al ve%icii si uretrei.Ae%ica nu are decat partea posterioara.9alformatia se complica si cu absenta simfi%ei pubiene" precum si cu lipsa de fu%iune a muschilor pelvini de cele doua parti " precum si a

dreptilor abdominali.Se observa o formatiune tumorala de culoare rosie situata in hipogastru care bombea%a spre e&terior la plans.=rina se scurge libera spre e&terior. b.<pispadias lipsa uretrei!. 2a baieti se deschide pe fata dorsala a penisului.2a fetite de obicei clitorisul este bifid " intre cele doua parti e&istand un orificiu prin care se scurge urina. c.=reter ectopic poate porni de la un alt nivel al rinichiului fata de normal.Se deschide fie in uretra " vagin " dar nu in ve%ica.Se insoteste de obicei de duplicatia de ureter. 7eea de il deosebeste de restul tipurilor de incontinenta e ca pe fondul incontinentei mictiunea are loc totusi. Enure!i! A forma specifica de incontinenta care apare la copii.Se defineste drept o mictiune completa" involuntara si inconstienta " in timpul somnului. <tiologia este multifactoriala : - tulburare a profun%imii somnului somn f.profund! - secretie marita de AD@ pe parcursul noptii " crescand formarea de urina.(ratament : Adiuretin " 6mpranina sau subst. anticolinergice :(riptane"F&ibutinina.

MAL ORMATIILE RINICHIULUI Anomalii de 1.forma - rinichi mic " displa%ic " producator de @( 3 Mrinichi hipertrofic. 7eea ce interesea%a este functionalitatea in aceste ca%uri. 2.numar agene%ie renala uni-"bilaterala incompatibila cu viata! #.sediu pot fi situate lombar " in fosa iliaca " pelvis sau in partea opusa.=reterele arata daca este agene%ie sau duplicatie " deoarece ele se formea%a primele in de%v.embrionara " ascensionand spre rinichi. '.rotatie ba%ietul poate fi situat frontal sau spre e&terior. +.fu%iune rinichi in potcoava " placinta . Se poate complica cu hidronefro%a"litia%a.Aasculari%atia e haotica. ?2Tumora BILMS %nefro)la!tomul( este o tumora maligna a rinichiul la copil. Se de%volta din metanefros nu apare de la nastere decat in 1.1 din ca%uri intre 2-+ ani " cu un varf la # ani.9ortalitatea a sca%ut considerabil de la 1..1 " asta%i fiind una din cele mai tratabile tumori. Se mainifesta cu o perioada de latenta apoi ocupa rapid un hemiabdomen. 2a palpare consistenta e dura " parenchimatoasa " imobila " ocupa hemiabdomenul respectiv " respectand linia mediana.<&ceptia o constituie atunci cand creste pe coloana vertebrala " sau la rinichiul in potcoava " sau se de%volta simultan pe ambii rinichi. 6nvestigatiile arata modificari caliceale : deplasari " distorsionari.<&ista %one de parenchim alternate cu %one de lichefiere. 4ericolul provine si din trombo%ele date prin desprinderea de fragmente din tes. tumoral. :efroblastomul dif.de neuroblastom " care poate aparea pe toata lungimea S: " iar cand se formea%a in reg. lombara " deasupra rinichiului pe care il impinge in jos si lateral. -.@idronefro%a dilatatia arborelui pielo-caliceal" ba%inetului si a jonctiunii pieloureterale.Fbstacolul e de fapt o hipopla%ie a regiunii respective " ce determina scaderea lumenului " a peristaltismului si subtierea parenchimului renal.(ratamentul e e&clusiv chirurgical si consta in pielo-uretero-plastie.

Semne : -

marirea de volum a abdomenului. masa tumorala mobila in toate sensurile rinichiul poate fi afunctional.

APENDICITA ACUTA 8epre%inta inflamatia apendicelui cecal si este cea mai frecventa cau%a de abdomen acut la copil. actori fa-ori&anti4 1.bogatia de tesut limfatic a apendicelui este amigdala abdomenului. 2.po%itia descendenta si aspectul unui fund de sac al unui segment de tub digestiv cu lumen redus " care poate fi obstruat de coproliti ducand la e&acerbarea florei . #.inflamatiile acute sau cronice ale regiunii ileo-cecale '.vermino%ele in special o&iurii si ascari%ii. actor #eterminant e&acerbarea patogenitatii florei microbiene a tubului digestiv " care produce o inflamatie numai a mucoasei sau a intregului perete apendicular. orme clinice 4 1.apendicita >catarala? sau congestiva in care le%iunea inflamatorie domina la nivelul mucoasei" muscularo-seroasa este infliltrata"intens congestionata" cu desen vascular bine diferentiat. 2.apendicita acuta flegmonoasa le%iunile sunt mai accentuate" seromusculara este acoperita cu depo%ite >albicioase? leucocite distruse. #.apendicita gangrenoasa distrugerile peretelui apendicular sunt mai accentuate. Apendicita cronica este de doua tipuri : scleroatrofica si sclerohipertrofica 3 se diagnostichea%a mult mai greu. Simptomatolo$ie clinica4 2a prima categorie . -# ani " in plina perioada de sanatate " copilul devine agitat" plange "este febril #0-'.N7! 3 abdomenul se meteori%ea%a" varsa " are scaune diareice. 2a palparea abdomenului se evidentia%a o sensibilitate difu%a " un oarecare grad de re%istenta al peretelui" dar nu contractura " cu fle&area coapsei drepte pe abdomen in timpul manevrei. (useul rectal bimanual evidentia%a sensibilitatea fundului de sac Douglas " iar in formele cu locali%are descendenta " se palpea%a apendicul coafat de epiploon sau inconjurat de anse intestinale. Dgn. diferential se face cu otite"pneumopatii" enterocolite.2a baieti poate fi si o vaginalita purulenta unilaterala in hemiscrotul drept sau stang ajunge puroi in urma unor infectii. 2a restul grupelor #-- ani si *-ani! simptomatologia se apropie de cea a adultului.Se manifesta prin durere la palpare in fosa iliaca " aparare " contractura musculara. Semnele clasice de locali%are sunt in punctele 9acGurneH " 2ant%" trigonul 6acobovici " semn Glumberg " semnul tusei. Dia$no!tic #iferential cu : 1.bolile contagioase care dau dureri abdominale 2.adenoamigdalele #.pneumopatiile drepte '.colica biliara rar! " litia%e +.hepatita ,.purpura reumatoida -.div.9ec5el ;.adenopatiile iliace interne 0.invaginatia intestinala 1..colici premenstruale la varste mai mari! <&amene paraclinice : echo . 8& 4lastronul apendicular se palpea%a ca o tumora dura"fi&a"fara delimitare precisa" (ratamentul este chirurgical.7onsta in apendicectomie " control pentru div.9ec5el si observarea starii ovarului.

Complicatiile 4 -spre e&itus in urma abcesului! -supuratii parietale " cicatrici inestetice" eventratii " evisceratii. -peritonita de a +-a %i dupa operatia de apendicita cronica

HERNIA INGHINO1SCROTALA este o malformatie congenitala datorata persistentei canalului peritoneo-vaginal.4rin acest canal se pot angaja anse intestinale subtiri" intestin gros " apendice" div.9ec5el hernie 2ittre! " epiploon " ovar " apendice inflamat . Frificiul de herniere e mai larg " nu e&ista pericolul strangularii si se pot reduce mai usor.7and orificiul este ingust " se scurge doar lichid prin acest canal si care se va acumula in scrot " ducand la hidrocel.Daca lichidul se opreste intre 2 elemente ale cordonului )*chist de cordon cu/fara comunicare. Dupa lungimea canalului in care se angajea%a se pot numi : - properitoneale - interstitiale" - funiculare - scrotale Sunt mai frecvente la baieti " mai cu seama la prematuri si in special pe partea dreapta.4ot fi insa si bilateral. 4rin reducere manuala vom aprecia si continutul 3 in ca%ul in care reducerea herniei se face cu %gomot hidroaeric " in canalul inghinal se afla ansa intestinala3 in ca% contrar " epiploon. 6n ca%ul herniei incoercibile continutul herniar intra si iese usor . 6n ca%ul in care se produce oclu%ie prin strangulare de obicei la nivelul orificiului inghinal profund format din vase epigastrice si micul olic D transvers " elemente e&tensibile sub influenta presiunii abdominale crescute. Dupe ce continutul intestinal trece de inel " angajandu-se pe treiectul canalului " inelul se contracta )*strangulare . Semnele sunt : varsaturi " durere " oprirea tran%itului " meteorism.2ocal " tumora nu se mai reduce . Tratamentul acestei complicatii este chirurgical de urgenta.7onsta in deschiderea canalului peritoneo-vaginal" e&plorarea foprmatiunilor strangulate si a viabilitatii lor" apoi reintegrarea viscerelor " cura sacului si refacerea defectului parietal.

HIDROCELUL repre%inta o acumulare de lichid peritoneal in vaginala testiculara.De multe ori el comunica cu cavitatea peritoneala " alteori se poate inchide comunicarea la nivelul unui inel 8amonede.4liurile scrotale dispar " acesta aparand uneori de coloratie >transparenta? prin iluminatie laterala. 2a palpare tumora este elastica " nedureroasa " testiculul nu se evidentia%a net. Diagnosticul diferential se face cu chistul de cordon scrotal " torsiuni de testicul " torsiuni de hidatida vechi " hernia inghino-scrotala greu reductibila. 2a fetite " chistul de cordon :uc5 e mai greu de diferentiat de o adenopatie inghinala sau de o hernie inghino-labiala reductibila. Tratamentul este chirurgical la 1-2 ani!. 7alea de abord este inghinala " niciodata scrotala . Se diseca canalul peritoneovaginal de elementele cordonului.Se ligaturea%a la ba%a " se re%eca canalul " se inci%ea%a vaginala si apoi se eversea%a.

SINDROMUL SCROTAL ACUT:alte afectiuni $recvent se datorea%a torsiunii de hidatida testiculara 9organi.4rin torsiunea sa se produce vaginalita reactiva si acumulare de lichid in scrot.(egumentele sunt lucioase " durerea este vie. 2a palpare se percepe o formatiune tumorala de '-+ mm" care se poate observa prin transiluminatie.Se e&tirpa hidatida cu/fara perete vascular. (orsiunea de testicol ve%i curs 1! Frhioepididimita acuta infectie nespecifica la copil secundara unor uretrite" balanopostie! sau specifica b.Coch " gonococ.7linic se observa cresterea in volum a hemiscrotului respectiv " tegumentele sunt rosii" infiltrate" edematiate.Se pot e&tinde spre perineu " pube. @ematocelul acumulare de sg. in vaginala testiculara. 3 frecvent secundar unnor traumatismelor intovarasite de rupturi testiculare. Aaginalita purulenta acumulare de puroi in vaginala testiculara. 7hist de cordon " hidrocelul in stare acuti%ata. <dem scrotal idiopatic de etiologie alergica 3 cu deschiderea vaginalei pe cale scrotala. (orsiunea de ane&a tubaDovar! repre%inta rasucirea pedicului vascular la nivelul tubei.Simptomatologia este brutala " de abdomen acut chirurgical" varsta e prepubertara.(useul rectal este obligatoriu. Dgn diferential se face cu : peritonita " traumatisme" oclu%ie.

MEGACOLONL CONGENITAL 9egacolonul congenital @irschprung! sub aceasta denumire intelem marirea unuio segment sau a unui intreg cadru colic in toate dimensiunile. <tiopatogenie lipsa de formare a ple&ului mienteric Auerbach pe segmentul afectat.Absenta acestor ggl a impiedica formarea undei peristaltice in %ona de agangliono%a.6nervatia colonului stg si a rectului inervatia parasimpatica provine din radacinile S2-#-' iar de aici prin radacinile aferente se face legatura cu ggl mienterici si apare astfel unda peristaltica. 6n ca% de agangliono%a " unda peristaltica dispare .7olonul supraiacent lupta pentru progresia materiilor fecale si de aceea se hipertrofia%a. 9ateriile fecale stagnante generea%a to&ine " fenomene oclu%ive " perforatii diastatice urmate de peritonita. Aspectul clinic evidentia%a # forme benigna" moderata"maligna. 6n cea benigna nou nascutul nu elimina meconiul.6n %ilele urmatoare se instalea%a meteorismul abdominal " datorat acumularii de ga%e supraiacent meconiului.Apar varsaturi bilioase " apoi fecaloide. Daca nu se evacuea%a meconiul " se poate produce perforatia diasta%ica " apoi e&itus.7lismele cu gastrorafin diluea%a meconiul si il pot elimina. Alteori " constipatia se instalea%a mai tar%iu " cand se diversifica alimentatia. Scaunele sunt ajutate si de la&ative " dar si la acestia pot surveni perioade de oclu%ie " suboclu%ie. 4entru diagnostic se face 8& simpla " sau cu substanta de contrast dar in cantitate mica pentru ca altfel pot aparea imagini radiologice deformate. Se mai face si o biopsie din muschii rectali care nu evidentia%a e&istenta unor ggl. Auerbach ci doar a unor fibre parasimpatice amielinice " uneori foarte groase.

Dia$no!ticul #iferential se face cu : malformatiile de intestin subtire si gros ileus meconial - peritonita meconiala malformatii congenitale ano-rectale celiachie " constipatie 2a copilul mai mare se face diagnosticul diferential cu : - ascita" hepatosplenomegalii . - tumori abdominale - megacolon idiopatic si simptomatic. Tratamentul 7onservator clisme cu gastrorafin " nu cu apa datorita riscului de into&icatie cu apa. 7hirurgical colostomia la 1 an ! . (ehnica de ba%a Duhamel consta in re%ectia si e&tirparea segmentului afectat urmata de coborarea ansei terminale la sficncterul anal e&tern " de al carui perete va fi unit ulterior. 4rocedeul lui Soave consta in re%ectia e&tramucoasa a rectului la nivelulu promontoriului pana la anus. Schelti%ea%a apoi sigmoidul si descendentul pe care-l aduce la perineu prin intubatie.2a perineu e&tirpa si mucoasa rectala si o parte din %ona dilatata.<fectuea%a apoi o sutura intre grefon si canalul anal.

MEGACOLON IDIOPATIC Se mai numeste si megarect.<tiopatologie Duhamel! : 1.agangliono%a joasa pe canalul ano-rectal 2.un traiect fistulos in cadrul unei malformatii inalte ano-rectale #.surse psihogene Debutul simptomatologiei la 1 an" prin constipatie.7opilul are scaun la 1-# %ile " apetitul e normal.2a tuseul rectal " ampula rectala e plina de materii fecale.2a copilul mai mare fecalele stagnea%a mai mult in rect " devenind fecaloame. Deasupra lor incepe fermentatia fecalelor nou formate se elimina la e&terior pe langa fecalom " sub forma unei pseudodiarei encompre%is. 6n megacolonul psihogen copilul are refle& de defecatie si de deschidere a sfincterului .6n cel malformativ - refle&ul e pre%ent insa fara cel de defecatie . 6n malf. Ooase nu e&ista nici unui din cele doua refle&e. Dia$no!tic #iferential cu : - constipatii habituale - megacolon @irschprung forma benigna " - megacolon simptomatic. MEGACOLON SIMPTOMATIC Apare secundar unor malformatii anorectale ca : 1.steno%a ano-rectala prin diafragm incomplet 2.alte malformatii ano-rectale operate #.steno%e ano-rectale dupa procese inflamatorii vindecate printr-o sclero%a '.teratoame sacrococcigiene +.meningocele cu de%voltare anterioare. Scaunul este de calibru redus" cantitativ putin.8ectul supraiacent creste in dimensiuni.Diagnosticul diferential se face cu alte tipuri de teratoame.

MAL ORMATII CONGENITALE ANO1RECTALE 9ecanismul patogenic consta in tulburarea de%voltarii embriogenetice normale a polului caudal al embrionului.Se produce fie o me%odermi%are in e&ces a membranei cloacale " fie o de%voltare incompleta a canalului ano-rectal " fie o persistenta a canalului cloacal. 7alsificarea :1.cu comunicare la e&terior3 2.fara comunicare la e&terior3 #.inalte3 'joase 9ai importante sunt : 1.imperforatia anala: e cea mai putin grava.Frificiul anal este absent " in locul sau fiind o mb. transparenta prin care se vede meconiu indeosebi in timpul efortului de plans. pliurile radiare sunt pre%ente"deci sfincter e&tern bine de%voltat.(ratamentul se face prin proctoplastie 2.agene%ie anala sau atre%ie anala / atre%ie anorectala .Sunt malformatii fara comunicare cu e&teriorul . 7omunicarea se poate face prin traiect fistulos spre alte formatiuni : perineu ba%a scrotului si comisura vulvara la 1! 3 pentru atre%ia anala la fel 3 atre%iile ano-rectale se deschid in vagin " uretra" ve%ica. #.Steno%e anoerectale prin diafragm complet/incomplet determina megacolon secundar 3 acumulare de tesut fibroscleros intre rect si anus. '.$istule congenitale cu rect si anus normal recto-vestibulare " recto-vaginale. +.Duplicatiile de rect deschidere la perineu " vulva" ba%a scrotului. Agene%ia anala orificiul anal este absent" in locul sau e&ista o ampernta tegumentara maronia " cu pliuri radiare in jur3 depresiunea perianala este pre%enta3(ratamentul proctoplastie. Atre%ia ano-rectala ischioanele sunt foarte apropiate " nu mai e&ista depresiunea perineala 3 amprenta maronie este foarte estompata 3 pliul tegumentar mediu perineal nu mai pre%inta ingrosarea de mai sus.(ratamentul colostomie. <&. radiologic se face dupa 1;-2'h pentru a se acumula aer in tubul digestiv diferenta intre agene%ia anala si cea anorectala! . 8& se face cu copilul tinut cu capul in jos.Se aplica un corp metalic pe perineu si se apro&imea%a distanta intre aer si corp.Daca nu e&ista fistule " se intervine urgent.$istulele rectovaginale si rectovestibulare se evidentia%a si se e&tirpa mai tar%iu. Duplicatii de rect sunt cel mai frecvent >oarbe interne? 3 nu comunica cu rectul . 2a e&terior se deschid la perineu " vulva si vagin.Frificiul e&tern e vi%ibil cel mai adesea.4rin el se elimina o secretie purulenta"galbuie.(raiectul se evidentia%a prin introducerea de substanta de contrast.(ratamentul se e&tirpa.